De ce? Cine? Unde? Cum?...Asistent şef Epidemiolog Laborator microbiologie Conducerea...
Transcript of De ce? Cine? Unde? Cum?...Asistent şef Epidemiolog Laborator microbiologie Conducerea...
Focsani, 16 mai 2019
D R . A L E X A N D R U CO M A N
M E D I C E P I D E M I OLOG
De ce? Cine?
Unde?Cum?
Antibiotice!!!
E rau cu ele! E si mai rau fara ele!
De ce ne trebuie antibiotice?◦ Aproape 50% din pacientii internati (in spitale finantate “corespunzator”) primesc tratament cu
antibiotice
◦ Toate realizarile medicinei modern se datoreaza antibioticelor
◦ Antibioticele salveaza vieti
Antibioticorezistenta – criza globala
10000000
700000
Decese
Decese datorate rezistentei la antibiotice
2050 Azi
Program de control al consumului de antibiotice
Antimicrobial stewardship: a coordinated program promoting the appropriate use of antimicrobial agents in order to improve patient outcomes, reduce antimicrobial resistance, and decrease the spread of infections caused by multidrug-resistant organisms.
Program de control al
consumului de antibiotice
Ordinul MS nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei
medicale în unităţile sanitare
Program de control al utilizării antibioticelor → gamă largă de intervenţiiclinice:
◦ Reducerea consumului irational de antibiotice
◦ Scăderea incidenţei apariţiei de tulpini bacteriene rezistente
◦ Creșterea siguranţei pacientului şi atingerea obiectivelorterapeutice ţintă
◦ Reducerea zilelor de spitalizare şi a costurilor pe pacient
Strategii/interventii pentruimplementarea programului❑Educarea prescriptorilor✓Cursuri
✓Mese rotunde
✓Distribuirea de materiale informative tiparite
❑Ghiduri de practica medicala✓Pot fi dezvoltate la nivelul fiecarui spital
✓Sunt specifice respectivului spital
✓Se inspira atat din ghidurile nationale cat si din studiile epidemiologice
❑Pre-aprobarea prescrierii de antibiotice✓Presupune stabilirea unei liste de antibiotice restrictionate, ce se prescriu doar dupa aprobarea de catre
infectionist/farmacist clinician
Strategii/interventii pentru implementarea programului❑Revizuirea post-prescriere✓Presupune revizuirea prescrierii curelor de antibiotice DUPA primirea rezultatelor de laborator/a altor
date clinice relevante
✓Permite de-escaladarea terapiei cu antibiotice cu spectru larg
❑Interventii asistate de calculator✓Asigura suport in timp real in vederea luarii deciziei de prescriere a unei cure de antibiotic
❑Stategii combinate
Alegerea strategiei potriviteComparatie pre-aprobarea prescrierii versus revizuire postprescriere
Pe termen scurt castiga ROSU
Pe termen mediu si lung (12/24 de luni) EGALITATE!
Alegerea strategiei (2)
Sectie Cadiologie – resurse limitate
- Educatie + revizuirea post prescriere (o data pe saptamana) = reducere cu 53% a costurilor cu antibioticele
Echipa
Program de
succes
Medic Specialist
Medic Infecţionist
Farmacist
EpidemiologAsistent şef
Laborator microbiologie
Conducerea administrativă
a spitalului
Mesaje importanteBeneficii pentru pacienti
????
Beneficii pentru clinicieni
????
Beneficii pentru spital/sistem
????
Operationalizarea consumului de antibioticeRevenim la definitia programului: interventie coordonata in vederea optimizarii utilizarii antibioticelor.
CUM MASURAM ASTA?
Metode/instrumente CALITATIVE – masoara corectitudinea prescrierii◦ Exemplu: Prescrierea de antibiotice se face conform ghidurilor de practica medicala
Metode/instrumente CANTITATIVE – masoara cantitati/volume/costuri
◦ Exemplu: Consum de antibiotice exprimat in DDD/1000 de zile spitalizare SAU Consum de X raportat la consumul total de antibiotice
Masuratori cantitative – avantaje si dezavantajeCosturi: alcatuirea bugetului/NU permite analize longitudinale/NU permite analize intre tari
Volume: pachete/tablete/retete
DDD (DEFINED DAILY DOSES) – OMS recomanda ☺ - pentru un antibiotic, doza medie/zi pentru utilizarea in indicatia principala LA ADULTI
PDD (PRESCRIBED DAILY DOSE) – doza medie prescrisa/zi (rezulta din studii / FOCG/ retete/ inteviuri cu pacientii
Masuratori calitative – avantaje si dezavantaje
Eficacitate maxima, toxicitate minima, ieftinAUDIT CLINIC – analiza detaliata a prescriptiilor
Alte modalitati de evaluare a calitatii:▪ Mortalitatea cauzata de infectii
▪ Prelungirea spitalizarii datorita infectiilor
▪ Durata spitalizarii pe sectiile de ATI
▪ Reinternarea pacientilor sub un anumit interval de timp de la externare
▪ Rata infectiilor asociate asistentei medicale
▪ Efecte adverse
Optimizare consumului de antibiotice –strategii ”comportamentale”Interventii persuasive
◦ Audit/feedback periodic cu recomandari
◦ Remindere/liste de control – pe hartie sau pe calculator – indica presciptorilor sa efectueze o activitate inaintea prescrierii de antibiotice
◦ Cursuri/mese rotunde/discutii/diseminarea de materiale informative
◦ Consens pentru adoptarea ghidurilor medicale de bune practici
Optimizare consumului de antibiotice –strategii ”comportamentale”Interventii restrictive
◦ Raportarea selectiva a profilului de rezistenta a unei bacterii (laborator)
◦ Restrangerea optiunilor in ceea ce priveste CALEA DE ADMINISTRARE a unui antibiotic
◦ Pre-autorizarea prescrierii
◦ Substituirea terapiei antibiotice
◦ ETC
Optimizare consumului de antibiotice –strategii ”comportamentale”Interventii structurale
◦ Utilizarea inregistrarilor electronice (farmacie, sectii)
◦ Teste rapide de laborator
◦ Sisteme de decizie asistate de calculator
◦ ETC
Educatia prescriptorilorGrup: Studenti/medici
Tipuri de interventii educative:◦ Cursuri
◦ Prezentari interactive
◦ mese rotunde
◦ Materiale tiparite
◦ Remindere
◦ Ghiduri/protocoale
◦ Audit/feedback
◦ Vizite de lucru
◦ Cursuri interactive online
Teste de laborator si biomarkeriNESIGURANTA prescriptorilor!!!!
Laborator◦ PCR
◦ MALDI-TOF
◦ Imunocromatografie
Sensibilitate/specificitate
Teste de laborator si biomarkeriNESIGURANTA prescriptorilor!!!!
Biomarkeri◦ Leucocite
◦ Eozinofile
◦ Fibrinogen
◦ VSH
◦ Proteina C reactiva
◦ Procalcitonina
◦ ETC
Institutul Inimii – experienta noastraCum am inceput?
Ce am facut?
Unde suntem acum?
Ce urmeaza sa facem?
• Colectarea datelor cu privire la consumul de antibiotice
• Calcul DDD
• Trenduri consum AB
• Întocmire fişe de restricţie AB
Parametri cantitativi
• Stabilirea unor criterii de diagnostic clinic al infecţiilor
• Stabilirea procentului de rezistenţă pentru tulpinile izolate
• Elaborarea de ghiduri locale de antibioterapie empirică
Parametri calitativi
Implementarea programului de monitorizare a
consumului de AB
Menţinerea unui program de monitorizare a consumului de antibiotice
Monitorizarea și analiza corectă a consumului de antibiotice
Evaluarea rezistenței la antibiotice și a efectelor strategiei de control
Tipare de prescriere Factori determinanţiUrmările prescrierii
de AB
EXEMPLE: Recuperare medicalaNeurologieATB (DDD) Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Peniciline cu spectru larg 4.50 1.00 0.20 3.40 6.1 1.00 2.80 5.60 2.90 4.30 9.70 0.3
Cefalosporine (gen 1.) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Cefalosporine (gen.3) 1.60 3.4 2.70 0.1 0.7 0 0.6 0 1.6 1.1 0.20 1.10
Sulfonamide 0.80 0.15 1.10 0.00 1.50 2.60 0.20 0.00 0 0 0 0.00
Macrolide 0.00 0.80 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00
Aminogliozide 0 4.70 1.6 0 0.00 0.8 0 1.7 0 0.7 0.90 0.00
Fluorochinolone 9.5 8.3 0.4 1.2 5.2 8.6 5.3 3 3.40 5.3 5.00 11.20
Alte antibiotice 0.00 0 0.20 0.1 0 0 1.30 2.6 1.00 0.7 0.00 0.00
Carbapenemi 0.00 0.00 0.3 0.5 0 0 0 0 0 0 0 0.00
Total 18.5 18.5 6.3 5.3 13.5 13.00 10.20 12.90 8.90 12.10 15.8 12.6
Secția Ingrijiri paliativeATB Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Peniciline cu spectrularg 4.60 6.80 9.60 3.30 3.7 0.40 3.20 4.20 3.80 6.60 5.90 7.4
Cefalosporine (gen 1.) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Cefalosporine (gen 2) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.30 0.00 0.00 0.00 4.30 0.00 2.80 0.50
Cefalosporine (gen.3) 0.00 1.6 3.10 0.6 2.5 0.7 0.2 0.1 0.9 3 4 0.80
Sulfonamide 0.00 0.00 0.00 0.00 0.50 1.40 1.20 0.00 0 0 0.00 0.00
Macrolide 0.00 0.60 0.00 0.00 0.00 0.70 0.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00
Aminogliozide 5 3.10 3.6 0.6 2.00 1.3 2.3 2.4 2.3 0.1 0.00 1.70
Fluorochinolone 5.1 12 6.8 1.7 3 2.3 5 1 0.60 0.3 5.40 4.40
Alte antibiotice 0.30 0.6 4.20 2.7 2.1 7.2 5.80 1.5 5.50 2.4 7.5 2.10
Carbapenemi 0 0 4.1 0.6 0 0 2.4 5.7 0 0 0 0
Total 14.9 24.7 41.2 9.6 13.7 14.00 20.10 14.90 17.40 12.40 25.60 16.90
Secția Ingrijiri paliative
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
DDD Consum total
Secția Recuperare medicala CardiologieATB Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Peniciline cu spectrularg 3.70 0.00 0.00 1.40 1.6 2.40 0.00 0.00 4.30 0.00 5.90 0
Cefalosporine (gen 1.) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Cefalosporine (gen. 2) 1.60 0.00 0.00 0.00 0.00
Cefalosporine (gen.3) 3.00 3 3.50 0.4 2 0 1.5 2.8 6.2 1.5 3.2 0.00
Sulfonamide 0.00 0.00 0.00 0.00 0.20 1.20 0.00 0.00 0 0 0.00 0.00
Macrolide 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00
Aminogliozide 0 3.80 0 0 0.00 0 0 1.4 0 4.1 0.00 0.00
Fluorochinolone 2.3 1.6 0 0.5 0 2.2 3.2 1 0.00 0 0.90 2.70
Alte antibiotice 0.00 2 1.60 0.1 0.1 0 0.00 0.7 0.90 1.3 0 0.00
Carbapenemi 0 0.8 0 0 1.3 2.4 0 1.6 0 0 0 0
total 9.4 11.1 7.7 2.4 5.2 8.20 4.70 9.10 11.40 6.90 10.00 2.7
Secția Recuperare medicala Cardiologie
0
2
4
6
8
10
12
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
DDD Consum total
Ghiduri de diagnostic si tratament boliinfectioase - 2019GHID PREOPERATOR – CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
PROTOCOL DE PROFILAXIE ANTIBIOTICĂ ÎN CHIRURGIA CARDIOVASCULARĂ
PROTOCOL DE PROFILAXIE ANTIBIOTICĂ ÎN CARDIOLOGIA INTERVENȚIONALĂ
INFECȚIILE DE PLAGĂ CHIRURGICALĂ
PNEUMONIA NOSOCOMIALĂ
ENTEROCOLITA CU CLOSTRIDIUM DIFFICILE
INFECȚIILE DE DISPOZITIV CARDIAC IMPLANTABIL
INFECȚIA DE CATETER VENOS CENTRAL TEMPORAR
Continuare…INFECȚIA URINARĂ ASOCIATĂ UNEI SONDE URINARE
PNEUMONIA COMUNITARĂ
ASPIRAȚIA PULMONARĂ
BPOC ACUTIZAT INFECȚIOS
GRIPA
INFECȚIILE DE TRACT URINAR (ITU)
INFECȚIILE CUTANATE ȘI DE ȚESUT SUBCUTANAT
Pregătire continuă
✓https://escmid.pulselinks.com/
✓http://ecdc.europa.eu/en/healthtopics/Healthcare-associated_infections/guidance-infection-prevention-control/Pages/Antimicrobial-stewardship-courses.aspx
✓https://med.stanford.edu/cme/courses/online/antimicrobial.html
✓https://www.elsevier.com/books/antimicrobial-stewardship/pulcini/978-0-12-810477-4
Bibliografie
1.O’Neill J. Antimicrobial resistance: tackling a crisis for the health and wealth of nations, The review on antimicrobial resistance; 2014, http://amrreview.org/sites/default/files/AMR%20Review%20Paper%20%20Tackling%20a%20crisis%20for%20the%20health%20and%20wealth%20of%20nations_1.pdf.
2.ECDC. Antimicrobial resistance surveillance in Europe. Annual report of the European Antimicrobial Resistance Surveillance Network (EARS-Net), http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/antimicrobial-resistance-europe-2014.pdf; 2014.
3.https://www.whocc.no/atc_ddd_index/?code=J01&showdescription=no