de cauză

4
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE CAUZĂ ŞI PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE CAUZĂ A. Partea secundară de propoziţie care determină un verb sau un adjectiv şi arată cauza unei acţiuni, a unei stări sau însuşiri se numeşte complement circumstanţial de cauză. B. Complementul circumstanţial de cauză răspunde la întrebările: din ce cauză?, din ce pricină? C. Regentul complementului circumstanţial de cauză poate fi: - un verb la mod personal sau nepersonal : Râde de bucurie . Tremura de frică. A suspina de necaz nu ebine. Fugind de frică a căzut. - o locuţiune verbală: A dat bir cu fugiţii de nevoie. - un adjectiv: Am văzut un băiat ud de ploaie . - un adverb: Mergea încet de oboseală . - o interjecţie: Broscuţa ţuşti!în baltă de spaimă . D. Complementul circumstanţial de cauză poate fi exprimat prin: a) substantive precedate de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale: Ex.: S-a îmbolnăvit de nervi. S-a îmbrăcat gros din cauza gerului . Apele Neajlovului s-au înroşit de sângele vărsat. S-a rătăcit din cauza întunericului. b) pronume precedate de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale:

Transcript of de cauză

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANIAL DE CAUZ I PROPOZIIA CIRCUMSTANIAL DE CAUZ

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANIAL DE CAUZ I PROPOZIIA CIRCUMSTANIAL DE CAUZ

A. Partea secundar de propoziie care determin un verb sau un adjectiv i arat cauza unei aciuni, a unei stri sau nsuiri se numete complement circumstanial de cauz.

B. Complementul circumstanial de cauz rspunde la ntrebrile: din ce cauz?, din ce pricin?

C. Regentul complementului circumstanial de cauz poate fi:

- un verb la mod personal sau nepersonal: Rde de bucurie. Tremura de fric.A suspina de necaz nu ebine.

Fugind de fric a czut.

- o locuiune verbal: A dat bir cu fugiii de nevoie.- un adjectiv: Am vzut un biat ud de ploaie.

- un adverb: Mergea ncet de oboseal.

- o interjecie: Broscua uti!n balt de spaim.

D. Complementul circumstanial de cauz poate fi exprimat prin:

a) substantive precedate de prepoziii sau locuiuni prepoziionale:

Ex.: S-a mbolnvit de nervi.

S-a mbrcat gros din cauza gerului.

Apele Neajlovului s-au nroit de sngele vrsat.

S-a rtcit din cauza ntunericului.b) pronume precedate de prepoziii sau locuiuni prepoziionale:Ex.: Nu s-a mbolnvit de asta. (form popular a pronumelui demonstrativ)

Am ntrziat din cauza ta.

c) adjective sau participii cu valoare adjectival precedate de prepoziii:

Ex.: Nu mai poate de flmnd. Se juca cu baloturile plesnind de ncrcate.

d) verbe la gerunziu:

Ex.: Crpndu-se, n-am mai putut folosi farfuria.

Neputnd ctiga, am renunat la lupt.

PROPOZIIA CIRCUMSTANIAL DE CAUZ (C.CZ.)

1. Propoziia subordonat care ndeplinete funcia de complement circumstanial de

cauz i care arat cauza pentru care se svrete aciunea unui verb din regent se numete propoziie circumstanial de cauz sau cauzal (CZ.)

2. CZ. Rspunde la ntrebrile: din ce cauz?,din ce pricin?Puse verbului (nlocuitorului)din regent.

3. CZ. Este cerut de un verb sau locuiune verbal la un mod personal sau nepersonal, de o expresie verbal impersonal, de un adjectiv sau de o interjecie cu valoare predicativ.

Ex.: l ador 1/ pentru c e unicul meu fiu.2/

L-am auzit strignd,1/ din cauz c l durea.2/

S-a luat la har cu ei,1/ fiindc l-au suprat.2/

Nu-i bine aa,1/ din cauz c se supr tata.2/

n fntn era ap tulbure,1/ fiindc aruncasem nisip n ea.2/

Hai acas,1/ c se nnopteaz.2/

4. CZ. Se poate introduce prin:

a) conjuncii: fiindc, deoarece, ntruct, cci, c.b) locuiuni conjuncionale:din cauz c, din pricin c, de,vreme ce, pentru c, o dat ce.

c) adverbul relativ cum (chiar i pronumele relativ ce, precedat de prepoziie) cu valoarea lui fiindc.

Ex.: M-am suprat,1/ fiindc n-ai venit.2/

Marius citete mult,1/ deoarece i place.2/

A pierdut concursul 1/ ntruct n-a exersat.2/

Va ti,1/ cci a nvat mult.2/

N-a rspuns,1/ c n-a tiut.2

M-am enervat,1/ din cauz c nu m-ai ascultat.2/

Din pricin c am fost bolnav,1/ am lipsit de la cursuri.2/

Ajut-m la curat zpada,1/ de vreme ce ai venit.2/

l iubesc pe Dino,1/ pentru c l-am crescut.2/

O dat ce ai venit,1/ apuc-te de lucru.2/

Cum n-a nvat,1/ a rmas corigent.2/

O sorbea din ochi,1/ de ce era frumoas.2/

5. CZ. Se contrage printr-un complement circumstanial de cauz, predicatul putnd fi nlocuit cel mai adesea cu o construcie gerunzial.

Ex.: Tremura 1/ fiindc i era fric.2/ Contras: Tremura de fric.

Pentru cn-a nvat,1/ a rmas repetent.2/ Contras: Nenvnd, a rmas repetent.6. CZ. Poate sta att nainte, ct i dup regent. Indiferent de poziia ei, se desparte de regent prin virgul.