de calitate a apelor... · Web view-substante prioritare/prioritar periculoase ( metale: arsen,...

Administraţia Naţionala ,, APELE ROMÂNE ”

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂARGEŞ - VEDEA

Calea Câmpulung , Nr. 6-8, cod 110.147, Piteşti - Jud. ArgeşTel. : 0248-218.250, 0248-223449;Fax : 0248-220.878, 0248-

211549http://www.rowater.ro/daarges

Cod Fiscal:RO24427093/05.09.2008;CodIBAN:RO34TREZ0465025XXX006896

PITESTI2014

F-GA-30 1

SINTEZA ANUALA PRIVIND CALITATEA RESURSELOR DE

APA DIN SPATIUL HIDROGRAFIC ARGES-VEDEA

PENTRU ANUL 2013

APE DE SUPRAFATA SI APE SUBTERANE

A. PREZENTAREA GENERALĂ A SPAŢIULUI HIDROGRAFIC

ARGEŞ – VEDEA

I. Aspecte generale

1.Hidrografia

Spaţiul hidrografic Argeş –Vedea ocupă 9% din suprafaţa României.Reţeaua hidrografică a Argeşului cuprinde 178 cursuri de apă, cu o lungime totală

de 4579 km, având o densitate medie de 0,36 km/km2.Zona de obârşie a Argeşului o formează munţii Făgăraş unde densitatea reţelei

hidrografice este mare, depăşind de multe ori 1,4 km/km2. Altitudinea medie în această zonă montană variază între 1200 şi 1000 m, astfel că şi panta medie are valori mari (150 – 80 ‰).Pe sectorul mijlociu (între Curtea de Argeş şi Găeşti), Argeşul drenează împreună cu afluenţii săi zona dealurilor subcarpatice, zona colinară şi de piemont – cu o altitudine medie de circa 800 m, unde densitatea reţelei hidrografice este de 0,3 – 0,5 km / km 2 şi panta medie are valori de 10 – 15‰.

Sectorul cursului inferior se desfăşoară între Ioneşti (Găeşti) şi vărsare şi se caracterizează printr-o vale largă, cu numeroase meandre având o pantă de scurgere ce variază între 9 şi 6 ‰.

Întreaga reţea hidrografică a bazinelor Vedea şi Călmăţui se înscrie într-o zonă cu o densitate foarte mică ce variază de la 0,4 km/km2 în partea superioară a bazinelor, la 0,2 – 0,3 km/km2 în partea centrală şi ajunge la 0,1 km/km2 în partea inferioară. Bazinul hidrografic al râului Vedea are o reţea formată din 81 cursuri de apă ce totalizează 2036 km, densitatea medie fiind de 0,37 km/km2.

Călmăţuiul are 10 cursuri de apă, totalizând 331 km, cu o densitate medie de 0,23 km/km2.

În bazinul Dunării mai există alte 5 cursuri de apă, cu o importană redusa (lungime totală 93 km).

2. Relieful

Acest spaţiu hidrografic se caracterizează printr-o mare varietate a formelor de relief, începând cu înălţimile muntoase ale Făgăraşului (altitudine maximă 2544 m – zona de obârşie fiind la 2140 m) şi terminând cu cea mai joasă treaptă de relief de pe teritoriul ţării - Lunca Dunării (altitudine minimă 12 m).

Regiunea montană este situată în nord şi include cele mai înalte culmi ale Carpatilor Meridionali cu Masivul Făgăraşului şi partea vestică a Masivului Bucegi (Leaota) despărţit de culoarul tectonic Rucăr – Bran. Munţii ocupă 8% din totalul suprafeţei.

Urmează zona subcarpatică şi colinară a Piemonturilor Cotmenei şi Cândeştiului (care acoperă 28% din total – 6% subcarpaşi şi 22% piemont), formată dintr-o asociaţie de muscele şi dealuri orientate în sens latitudinal, care includ între ele depresiuni intracolinare, cu altitudini ce variază între 1200 m în nord şi 600 m în sud. Spre sud se

F-GA-30 2

dezvoltă pe o întindere mult mai mare podişuri piemontane bine reprezentate care reprezintă Piemontul Getic.

Sudul spaţiului hidrografic este format din câmpie, care reprezintă cea mai joasă şi mai uniformă formă de relief. Sectorul cursului inferior este format dintr-o asociaţie de interfluvii, văi şi terase în cadrul căreia se diferenţiază suprafeţe distincte - câmpuri, terase, lunci - respectiv Câmpia înaltâ a Dâmboviţei şi Ialomiţei, Câmpia Găvanu – Burdea, Câmpia Burnazului precum şi lunca Dunării. Suprafaţa ocupată de câmpie reprezintă 64% din totalul spaţiului hidrografic.

Gradul de fragmentare al reliefului este de 350 – 450 m, iar energia maximă variază între 200 – 300 m.

3. Geologia

Caracterul eterogen al formelor de relief se reflectă şi în constituţia geologică, prin faptul că întâlnim formaţiuni aparţinând la 6 mari unităţi geologice repartizate în zona montană, de dealuri şi de câmpie, cu o mare varietate petrografică.

Relieful munţilor datorează aspectul greoi rocilor cristaline puternic metamorfozate, roci care sunt reprezentate prin micaşisturi şi paragnaise cu interstratificaţii de calcare cristaline şi amfibolite, orientate pe direcţia vest – est, iar mai la sud se dezvoltă o fâşie largă de gnaise. În nord-est apare o formaţiune calcaroasă (Piatra Craiului).

Zona dealurilor subcarpatice are un fundament constituit din depozite paleogene şi miocene slab cutate, peste care s-au depus conglomerate şi gresii eocene, nisipuri, gresii şi pietrişuri mio-pliocene. Depresiunile intracolinare sunt alcătuite din conglomerate, nisipuri şi pietrişuri, peste care s-au depus aluviuni recente cărate de formaţiunile torenţiale. Piemontul are o structură monoclinală cu un fundament cristalin acoperit cu formaţiuni mai noi constituite din conglomerate fine, gresii cenuşii, marne, nisipuri şi pietrişuri.

Câmpia este formată din pietrişuri şi depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi lehm loessoid cu grosimi foarte mari, iar depozitele aluvionare sunt formate din nisipuri fine şi grosiere, argile şi pietrişuri (depozite de Frăteşti). În lunca joasă a Dunării apar şi formaţiuni organice.

Deci, predominanta acestui spaţiu hidrografic este structura silicioasă, între care apar mici formaţiuni calcaroase şi organice -acestea mai ales în lunca joasă a Dunării (vezi fig.2.4).

4. Utilizarea terenului

Aşa cum este normal, modul de utilizare al terenului este influenţat atât de condiţiile fizico – geografice, cât şi de factorii antropici.

În cadrul spaţiului hidrografic Argeş-Vedea predomină terenurile arabile, care reprezintă 55,36% din total. Pe locurile următoare se situează zonele împădurite, care acoperă 18,12% şi culturile perene cu 16,32%. Gradul de împădurire variază de la 26,9% în bazinul Argeş, la 9,4% în bazinul Vedea.

Celelalte categorii ocupă suprafeţe mult mai mici. Astfel, aşezările umane reprezintă 7,21%, iar pe un ultimul loc se regăsesc apele şi zonele umede cu numai 0,95% (vezi fig.2.3).

F-GA-30 3

II. Resursele de apă in anul 2013

Resursele teoretice de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Argeş-Vedea sunt de 3.593 milioane m3/an. Acestea sunt distribuite total inegal între bazinele hidrografice (Argeş – 1.960, Vedea – 363 şi Călmăţui – 42). Apa de suprafaţă reprezintă circa 66% din totalul resurselor teoretice din acest spaţiu hidrografic (3.593 milioane m3/an).

Având în vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Argeş (circa 70% - ceea ce reprezintă un volum acumulat de 1.080.000 mil. m3/an), acesta dispune şi de cele mai mari resurse utilizabile, respectiv aproape 1672 milioane m3/an. Întregul bazin hidrografic al Argeşului are un grad înalt de utilizare a resurselor de apă, indicelele specific de utilizare fiind de cca. 600 m3/locuitor/an numai din surse de suprafaţă. Acest lucru este favorizat şi de prezenţa unor importante oraşe care concentrează mari consumatori industriali şi cu o populaţie numeroasă: municipiile Bucureşti, Piteşti, Câmpulung şi Curtea de Argeş.Bazinul hidrografic Vedea este într-o situaţie opusă, având resurse de suprafaţă reduse şi nu dispune de lucrări hidrotehnice; acest fapt implică asigurarea alimentărilor cu apă în exclusivitate din surse subterane.

Situaţia se prezintă similar şi în bazinul hidrografic Călmăţui, unde resursele de apă de suprafaţă sunt reduse, iar prin predominarea formaţiunilor cu granulometrie mare şi mijlocie a fost posibilă acumularea de rezerve de apă mai mari în subteran. Aceste date sunt sintetizate în următorul tabel:

Resurse teoretice(mil.m3/an)

Resurse utilizabile potrivit gradului de

asigurare al bazinului hidrografic

(mil.m3/an)Bazinul hidrografic ArgeşApe de suprafaţă 1960,000 1671,654Ape subterane 696,000 536,112Total 2656,000 2207,766Bazinul hidrografic VedeaApe de suprafaţă 363,000 40,500Ape subterane 172,000 150,000Total 535,000 190,500Bazinul hidrografic Dunăre (inclusiv Călmăţui)Ape de suprafaţă 42,000 29,125Ape subterane 360,000 350,900Total 402,000 380,025Spaţiul hidrografic Argeş-Vedea-DunăreApe de suprafaţă 2365,000 1741,279Ape subterane 1228,000 1037,012Total 3593,000 2778,291

F-GA-30 4

B.APE DE SUPRAFATA

I. SUBSISTEMUL RAURI

1. Aspecte generale

1.1. În cadrul spatiului hidrografic Argeş-Vedea au fost delimitate un numar de 233 de corpuri de apa de apa - rauri dintre care:

- 176 corpuri de apa naturale - 31 corpuri de apa puternic modificate - 26 corpuri de apa artificiale

În cadrul bazinului hidrografic Arges au fost delimitate un numar de 176 de corpuri de apa – rauri dintre care: - 127 corpuri de apa naturale

- 26 corpuri de apa puternic modificate - 23 corpuri de apa artificiale

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost delimitate un numar de 49 de corpuri de apa – rauri dintre care:


În cadrul bazinului hidrografic Dunare au fost delimitate un numar de 8 corpuri de apa – rauri dintre care: - 6 corpuri de apa naturale

- 1 corp de apa puternic modificat - 1 corp de apa artificial

1.2. În cadrul spatiului hidrografic Argeş-Vedea au fost monitorizate in anul 2013, un numar de 93 de corpuri de apa de apa - rauri din cele 94 propuse in cadrul Manualului de Operare al ABA Arges-Vedea (1 corp de apa a fost sec tot timpul anului:Cocioc), doar 88 de corpuri de apa au fost evaluate( 5 corpuri de apa au avut apa intr-o singura campanie), dintre care:


În cadrul bazinului hidrografic Arges au fost monitorizate in anul 2013, un numar de 68 de corpuri de apa – rauri dintre care: -50 corpuri de apa naturale

-16 corpuri de apa puternic modificate - 2 corpuri de apa artificiale

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost monitorizate in anul 2013, un numar de 18 de corpuri de apa – rauri dintre care:

- 16 corpuri de apa naturale - 2 corpuri de apa puternic modificate

F-GA-30 5

În cadrul bazinului hidrografic Dunare au fost monitorizate in anul 2013, un numar de 2 de corpuri de apa – rauri naturale.

1.3. În anul 2013 in cadrul spatiului hidrografic Arges-Vedea, pe cele 88 de corpuri de apa – rauri monitorizate, au fost 93 sectiuni de monitorizare dupa cum urmeaza:

- 71 sectiuni de monitorizare pe 68 corpuri de apa naturale – rauri monitorizate- 20 sectiuni de monitorizare pe 18 corpuri de apa puternic modificate – rauri

monitorizate- 2 sectiuni de monitorizare pe 2 corpuri de apa artificiale – rauri monitorizateÎn cadrul bazinului hidrografic Arges in anul 2013 au fost 73 sectiuni de

monitorizare pe cele 68 corpuri de apa – rauri dupa cum urmeaza:- 53 sectiuni de monitorizare pe 50 corpuri de apa naturale – rauri- 18 sectiuni de monitorizare pe 16 corpuri de apa puternic modificate – rauri- 2 sectiuni de monitorizare pe 2 corpuri de apa artificiale – rauriÎn cadrul bazinului hidrografic Vedea in anul 2012 au fost 18 sectiuni de

monitorizare pe cele 18 corpuri de apa – rauri dupa cum urmeaza:- 16 sectiuni de monitorizare pe 16 corpuri de apa naturale – rauri- 2 sectiuni de monitorizare pe 2 corpuri de apa puternic modificate – rauriÎn cadrul bazinului hidrografic Dunare in anul 2012 au fost 2 sectiuni de

monitorizare pe cele 2 corpuri de apa –rauri naturale.

2. Evaluarea stării ecologice si chimice a corpurilor de apă ( rauri) în stare naturală in anul 2013

Evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale tip rau se face in conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa, prevederi transpuse in Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.

Evaluarea se face prin utilizarea metodologiilor elaborate de ICIM, luand in considerare elementele biologice de calitate , elemente hidromorfologice si fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele biologice, precum si poluantii specifici (sintetici si nesintetici) si aplicand principiul celei mai defavorabile stari.

Evaluarea starii ecologice pentru corpurile de apa naturale tip rau se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 stari de calitate, respectiv: foarte buna(FB), buna(B), moderata(M), slaba(S) si proasta(P).

Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale de pe rauri în regim natural sunt:

-Fitoplanctonul (pentru anumite tipologii)-Fitobentosul-Macronevertebratele -PestiiDupa evalurea pe baza fiecarui element biologic, s-a realizat evaluarea finala

considerandu-se situaţia cea mai defavorabila.Elemente fizico-chimice generale (suport pentru elementele biologice) utilizate

pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale sunt:-Condiţii termice (temperatura apei)-Starea acidifierii (pH)-Salinitate (conductivitate)

F-GA-30 6

-Regimul de oxigen (oxigen dizolvat,CBO5,CCO-Cr)-Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, Ntotal, P-PO4, P total)Poluantii specifici - alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati

importante in corpurile de apa (Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, detergenti,cianuri, PCB). In anul 2013 s-a efectuat monitorizarea poluantilor specifici numai pentru corpurile de apa unde au fost gasiti relevanti(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009, nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor poluantilor specifici mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate) ,nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare buna.

Elementele hidromorfologice nu au fost luate in considerare, ele intervenind doar in evaluarea starii ecologice foarte bune, situatie neintalnita pe nici un corp de apa in spatiul hidrografic Arges-Vedea.

Evaluarea starii chimice a unui corp de apa natural se face pe baza substantelor prioritare avand in vedere prevederile Directivei privind standardele de calitate a mediului in domeniul apei (Directiva 2008/105/EC), transpusa in legislatia romaneasca prin HG 1038/2010 pentru modificarea si completarea HG 351/2005.

In cazul starii chimice clasificarea se face astfel: stare chimica buna (B) stare chimica proasta (P)

Starea chimica buna a apelor de suprafata, se traduce ca fiind starea chimica atinsa de un corp de apa la nivelul caruia concentratiile de poluanti nu depasesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite prin Acte legislative Comunitare. Standardele de calitate pentru mediu (EQS – SCM) sunt definite drept concentratiile de poluanti ce nu trebuie depasite, pentru a se asigura o protectie a sanatatii umane si a mediului. Corpurile de apa care nu se conformeaza cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se indica ca neindeplinind obiectivul de stare chimica buna.

La evaluarea starii chimice se are in vedere conformarea cu standardele de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare definite de Directiva 2008/105/EC, atat pentru valoarea medie cat si pentru valoarea concentratiei maxime admise. Starea chimica este determinata de cea mai defavorabila situatie. Orice depasire a standardelor de calitate mediu conduce la neconformare si la neatingerea obiectivelor de stare buna.In anul 2013 s-a efectuat monitorizarea substantelor prioritare numai pentru corpurile de apa unde au fost gasite relevante(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 si pentru corpurile de apa cu program de monitoring „I”(introduse la monitorizare numai in anul 2013) . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor substantelor prioritare mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate) ,nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare chimica buna.

Repartitia corpurilor de apa de suprafata (rauri) monitorizate conform evaluarii starii ecologice si starii chimice din anul 2013 este prezentata in tabelul urmator:

F-GA-30 7

F-GA-30 8

Repartitia corpurilor de apa de suprafata (rauri) monitorizate conform evaluarii starii ecologice si starii chimice din anul 2013

Nr. crt.

B.H. Nr. de corpuri

monitorizate*

Repartitia corpurilor de apa monitorizate conform evaluarii starii ecologice* Repartitia corpurilor de apa monitorizate conform evaluarii

starii chimice*

FOARTE BUNA

BUNA MODERATA SLABA PROASTA BUNA PROASTA

Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

%

1 BH ARGES

50 0 0,00 34 68,00 16 32,00 0 0,00 0 0,00 49 98,00 1 2,00

2 BH VEDEA

16 0 0,00 4 25,00 12 75,00 0 0,00 0 0,00 13 81,25 3 18,75

3 BH DUNARE

2 0 0,00 0 0,00 0 0,00 2 100,00 0 0,00 2 100,00 0 0,00

TOTAL 68 0 0,00 38 55,88 28 41,18 2 2,94 0 0,00 64 94,12 4 5,88

F-GA-30 9

3. Evaluarea potentialului ecologic si a starii chimice a corpurilor de apă puternic modificate si artificiale in anul 2013

Evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa puteric modificate si artificiale tip rau se face se face prin incadrarea in trei clase de potential, conform cerintelor Directivei Cadru Apa: potential ecologic maxim(PEM), potential ecologic bun(PEB), potential ecologic moderat(PEMo).

Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale de pe rauri au fost: fitoplanctonul (pentru anumite tipologii), fitobentosul, macronevertebratele şi pestii.

Elemente fizico-chimice generale (suport pentru elementele biologice) utilizate pentru evaluarea potentialului ecologic a corpurilor de apa puternic modificate şi artificiale sunt aceleasi ca si in cazul celor naturale.

Poluantii specifici – alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa (Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, detergenti,cianuri, PCB).In anul 2013 s-a efectuat monitorizarea poluantilor specifici numai pentru corpurile de apa unde au fost gasiti relevanti(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor poluantilor specifici mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate) ,nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare buna.

Pentru corpurile de apa in care au existat mai multe sectiuni de monitoring evaluarea starii / potentialului ecologic s-a realizat avand in vedere starea/potentialul rezultate in urma prelucrarii datelor din toate sectiunile reprezentative pentru caracterizarea corpului de apa analizat .

Evaluarea starii chimice a unui corp de apa puternic modificat de tip rau se face ca si la corpurile de apa naturale.

Repartitia corpurilor de apa de suprafata puternic modificate si artificiale (rauri) monitorizate conform evaluarii potentialului ecologic si si starii chimice din anul 2013 este redata in tabelele ce urmeaza:

F-GA-30 10

Repartitia corpurilor de apa de suprafata puternic modificate (rauri) monitorizate conform evaluarii potentialului ecologic si si starii chimice din anul 2013

Nr. crt.

B.H. Nr. corpuri de apa CAPM

monitorizate*

Repartitia corpurilor de apa puternic modificate (CAPM) monitorizate conform evaluarii

potentialului ecologic

Repartitia corpurilor de apa puternic modificate (CAPM)

monitorizate conform evaluarii starii chimice*

Potential ecologic maxim

Potential ecologic

bun

Potential ecologic moderat

BUNA PROASTA

Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total

corpuri

%

1 BH ARGES

16 0 0,00 3 18,75 13 81,25 12 75,00 4 25,00

2 BH VEDEA

2 0 0,00 0 0,00 2 100,00 2 100,00 0 0,00

3 BH DUNARE

0 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00

TOTAL 18 0 0,00 3 16,67 15 83,33 14 77,78 4 22,22

Repartitia corpurilor de apa artificiale monitorizate conform evaluarii potentialului ecologic si starii chimice din anul 2013

F-GA-30 11

Nr. crt. B.H. Nr. corpuri de apa

monitorizate

Repartitia corpurilor de apa artificiale monitorizate conform evaluarii potentialului ecologic*

Repartitia corpurilor de apa artificiale conform evaluarii starii

chimice*


Potential ecologic bun


BUNA PROASTA

Nr. corpuri

% Nr. corpuri

% Nr. corpuri

% Nr. corpuri

% Nr. corpuri

%

1 BH ARGES

2 0 0,00 2 100,00 0 0,00 2 100,00 0 0,00

2 BH VEDEA

0 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00

3 BH DUNARE

0 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00

TOTAL 2 0 0,00 2 100,00 0 0,00 2 100,00 0 0,00

F-GA-30 12

II. SUBSISTEMUL LACURI

1. Aspecte generale

1.1. În cadrul spatiului hidrografic Argeş-Vedea au fost delimitate un numar de 25 de corpuri de apa - lacuri dintre care: - 1 corp de apa - lac natural - 24 corpuri de apa - lacuri de acumulare

În cadrul bazinului hidrografic Arges au fost delimitate un numar de 17 corpuri de apa – lacuri dintre care: - 1 corp de apa - lac natural - 16 corpuri de apa - lacuri de acumulare

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost delimitate un numar de 3 corpuri de apa - lacuri de acumulare .

În cadrul bazinului hidrografic Dunare au fost delimitate un numar de 5 corpuri de apa - lacuri de acumulare.

1.2. În cadrul spatiului hidrografic Argeş-Vedea au fost monitorizate in anul 2013, un numar de 19 de corpuri de apa - lacuri din cele 20 propuse in cadrul Manualului de Operare al ABA Arges-Vedea (1 corp de apa a fost sec tot timpul anului:Ac. Crangeni), dintre care:

- 1 corp de apa - lac natural - 18 corpuri de apa - lacuri de acumulare, care cuprind 25 acumulari

În cadrul bazinului hidrografic Arges au fost monitorizate in anul 2013, un numar de 16 de corpuri de apa – lacuri dintre care:

- 1 corp de apa natural - lac natural - 15 corpuri de apa - lacuri de acumulare, care cuprind 21 acumulari

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost monitorizate in anul 2013, un numar de 1 corp de apa - lac de acumulare, care cuprinde 1 acumulare.

În cadrul bazinului hidrografic Dunare au fost monitorizate in anul 2013, un numar de 2 corpuri de apa - lacuri de acumulare, care cuprind 3 acumulari.

1.3. În anul 2013 in cadrul spatiului hidrografic Arges-Vedea pe cele 19 de corpuri de apa - lacuri monitorizate (25 lacuri monitorizate) au fost 44 sectiuni de monitorizare dupa cum urmeaza:

- 3 sectiuni de monitorizare pe 1 corp de apa –lac natural monitorizat- 41 sectiuni de monitorizare pe cele 18 corpuri de apa – lacuri de acumulare

monitorizate care cuprind 25 lacuri de acumulare monitorizateÎn cadrul bazinului hidrografic Arges in anul 2013 au fost 39 sectiuni de

monitorizare pe cele 19 corpuri de apa – lacuri monitorizate dupa cum urmeaza:- 3 sectiuni de monitorizare pe 1 lac natural monitorizat- 36 sectiuni de monitorizare pe cele 15 corpuri de apa tip lac de acumulare care

cuprind 21 lacuri de acumulare monitorizateÎn cadrul bazinului hidrografic Vedea in anul 2013 a fost 1 sectiune de

monitorizare pe 1 corp de apa – lac de acumulare monitorizate care cuprinde 1 lac de acumulare monitorizat

F-GA-30 13

În cadrul bazinului hidrografic Dunare in anul 2013 au fost 4 sectiuni de monitorizare pe cele 2 corpuri de apa – lacuri de acumulare monitorizate care cuprind 3 lacuri de acumulare monitorizate.

2. Evaluarea starii ecologice si a starii chimice a corpurilor de apă– lacuri naturale monitorizate

Evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale(lacuri naturale) se face in conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa, prevederi transpuse in Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.

Evaluarea se face prin utilizarea metodologiilor elaborate de ICIM, luand in considerare elementele biologice de calitate , elemente hidromorfologice si fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele biologice, precum si poluantii specifici (sintetici si nesintetici) si aplicand principiul celei mai defavorabile stari.

Evaluarea starii ecologice pentru corpurile de apa naturale tip lac se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 stari de calitate, respectiv : foarte buna(FB), buna(B), moderata(M), slaba(S) si proasta(P).

Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale lacuri sunt:

-Fitoplanctonul -Fitobentosul-Macronevertebratele Dupa evalurea pe baza fiecarui element biologic, s-a realizat evaluarea finala

considerandu-se situaţia cea mai defavorabila.Elemente fizico-chimice generale (suport pentru elementele biologice) utilizate

pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale sunt:-Condiţii termice (temperatura apei)-Starea acidifierii (pH)-Regimul de oxigen (oxigen dizolvat,CBO5,CCO-Cr)-Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, Ntotal, P-PO4, P total)Poluantii specifici - alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati

importante in corpurile de apa (Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, detergenti,cianuri, PCB). In anul 2012 s-a efectuat monitorizarea poluantilor specifici numai pentru corpurile de apa unde au fost gasiti relevanti(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor poluantilor specifici mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate) ,nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare buna.

Evaluarea starii chimice a unui corp de apa natural tip lac natural se face la fel ca in cazul corpurilor naturale tip rau.In anul 2013 s-a efectuat monitorizarea substantelor prioritare numai pentru corpurile de apa unde au fost gasite relevante(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor substantelor prioritare mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate) ,nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare chimica buna.

F-GA-30 14

În spatiul hidrografic Argeş-Vedea, in cadrul bazinului hidrografic Arges, a fost identificat un singur corp de apă - lac natural: Lacul natural Balta Comana.

Lacul Balta Comana este lac situat in zona de campie, la altitudinea de 30 m, are substratul silicios, adâncimea medie este de 1,6 m si o suprafaţa de 118 ha.Este incadrat in categoria tipologica ROLN02.

Lacul are 3 sectiuni de monitorizare: Balta Comana-intrare lac zona fotica cu monitoring de tip O(N), ZV, HS,IC si CBSD, Balta Comana-mijloc zona fotica cu monitoring de tip O(N), ZV, IH, HS,IC si CBSD, si Balta Comana-iesire lac zona fotica cu monitoring de tip O(N), ZV, HS,IC si CBSD.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea ecologica moderata, elementele determinante fiind: fitobentosul, Odiz(valoare medie: 5.47 mg O2/l), P-PO4(valoare medie: 0.23 mgP/l), P tot(valoare medie : 0.4 mgP/l).

Starea chimicaIn anul 2013 corpul de apa nu a mai fost monitorizat deoarece in urma screeningului

efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor substantelor prioritare mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate), el considerandu-se in stare chimica buna.

3. Evaluarea potentialului ecologic si a starii chimice a corpurilor de apă– lacuri de acumulare monitorizate

Evaluarea potentialului ecologic pentru corpurile de apa puternic modificate tip lacuri de acumulare se face prin incadrarea in trei clase de potential, conform cerintelor Directivei Cadru Apa: potential ecologic maxim(PEM), potential ecologic bun(PEB), potential ecologic moderat(PEMo).

Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea potentialului ecologic al lacurilor de acumulare au fost fitoplanctonul si fitobentosul.

Elemente fizico-chimice generale (suport pentru elementele biologice) utilizate pentru evaluarea potentialului ecologic a corpurilor de apa puternic modificate lacuri de acumulare sunt aceleasi ca si in cazul lacurilor naturale.

Poluantii specifici – alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa (Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, detergenti,cianuri, PCB).In anul 2013 s-a efectuat monitorizarea poluantilor specifici numai pentru corpurile de apa unde au fost gasiti relevanti(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor poluantilor specifici mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate) ,nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare buna.

Evaluarea starii chimice a unui corp de apa puternic modificat lac de acumulare se face ca si la corpurile de apa naturale. In anul 2013 s-a efectuat monitorizarea substantelor prioritare numai pentru corpurile de apa unde au fost gasite relevante(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor substantelor prioritare mai mari de

F-GA-30 15

80% din EQS(standardul de calitate), nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare chimica buna.

F-GA-30 16

Repartitia corpurilor de apa-lacuri de acumulare monitorizate conform evaluarii potentialului ecologic si starii chimice din anul 2013

Nr. crt. B.H. Nr. corpuri de apa

monitorizate*

Nr. lacuri de acumulare

monitorizate

Repartitia corpurilor de apa-lacuri de acumulare conform evaluarii potentialului

ecologic*

Repartitia corpurilor de apa- lacuri de acumulare conform

evaluarii starii chimice*


Potential ecologic bun


BUNA PROASTA

Nr.total corpuri

% Nr.total corpuri

% Nr.total corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr. total corpuri

%

1 BH ARGES

15 21 0 0,00 7 46,67 8 53,33 14 93,33 1 6,67

2 BH VEDEA

1 1 0 0,00 0 0,00 1 100,00 1 100,00

0 0,00

3 BH DUNARE

2 3 0 0,00 0 0,00 2 100,00 2 100,00

0 0,00

TOTAL 18 25 0 0,00 7 38,89 11 61,11 17 94,44 1 5,56

F-GA-30 17

MONITORIZAREA SECTIUNILOR SITUATE IN ZONE VULNERABILE IN ANUL 2013

Se aplica in sectiunile de monitorizare situate in perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole (HG 964/2000 modificata si completata de HG1360/2006 -Directiva 91/691/EEC), in aceste sectiuni monitorizandu-se formele de azot, in special, cu frecventa de 8/an.

La nivelul ABAAV au fost monitorizate, in anul 2013, 96 astfel de sectiuni de rau si lac, rezultatele monitorizarii in anul 2013 fiind centralizate in tabelul urmator:

Nr. Crt. RAU/LAC SECTIUNE

NO3 conc mediesem I 2013 (mg NO3/l)

1 Banesti(Cicanesti) Amonte Barasti 2.6962 Valsan Amonte confl. Arges 1.8083 Doamnei Darmanesti 1.3444 Bratia Amonte confl. Targului 2.4975 Targului Clucereasa 4.9376 Argesel Mioveni 3.6297 Valea Mare Amonte confl. Doamnei 4.5798 Doamnei Ciumesti 3.4839 Valeni Amonte confl. Arges 7.903

10 Rancaciov Amonte Valea Corbului 0.47711 Carcinov Priboieni 2.67912 Carcinov Amonte confl. Arges 3.89813 Arges Cateasca 2.02414 Neajlovel Amonte confl. Neajlov 1.52515 Dambovnic Suseni 3.05916 Potop Gura Foii(am. derivatie Potop-Arges) 1.33917 Derivatie

Potopu/Argesamonte desc. Arges 1.127

18 Neajlov DJ 611(Gaesti-Selaru)-pod sat Brosteni 5.52519 Arges Amonte pod km. 36 Autostr. Buc.-Pitesti 2.51920 Arges Amonte priza Crivina 1.70221 Arges(Canal ) Amonte evac. Lacul Morii 2.62522 Arges Budesti 2.10423 Dambovita Brezoaiele 2.70524 Dambovita Arcuda (pod Joita) 2.82925 Dambovita Dragomiresti 11.35126 Colentina Colacu 1.75927 Ilfov Amonte confl. Dambovita 1.58728 Pasarea 150 m aval Ac. Fundeni-Frunzanesti 1.07829 Dambovita Balaceanca 1.3730 Dambovita Budesti 3.103

F-GA-30 18



31 Calnau Amonte confluenta Dambovita 1.85632 Calnistea Amonte Bujoreni 1.98533 Glavacioc Baciu 4.13734 Sericu Amonte confl. Glavacioc 99.15835 Jirnov Amonte confluenta Dambovnic(loc. Gratia) 14.53336 Dambovnic Uiesti 10.63537 Milcovat Amonte confl. Glavacioc 11.36838 Glavacioc Ghimpati 8.82739 Calnistea Calugareni 6.62140 Neajlov Vadu Lat 14.63941 Neajlov Iepuresti 9.21642 Balaria Amonte confl.Neajlov (Singureni) 4.96843 Sabar Glambocata 2.24144 Sabar Tantava 9.4545 Sabar Vidra 8.85346 Ciorogarla Amonte confl. Sabar(Alunisu) 5.53447 Luica Amonte confl. Arges 8.61548 Arges Clatesti 3.12949 Bratilov Amonte confl. Milcovat 2.05550 Vedea Buzesti 11.85451 Cotmeana Ciobani 10.74552 Vedea Valeni 10.85153 Plapcea Sinesti 6.1754 Teleorman Aval Costesti 2.94855 Vedea Aval evac. Apa Serv.-Rosiori de Vede 8.39856 Bratcov Amonte confl. Vedea 1.23857 Burdea Amonte confl. Vedea 4.42958 Cainelui Amonte confl. Vedea 2.29859 Vedea Amonte confl. Teleorman 5.47260 Teleormanel Amonte confl. Teleorman 1.1461 Clanita Amonte confl. Teleorman 5.05662 Teleorman Amonte confl. Vedea 4.91563 Vedea Amonte confl. Dunare(Bujoru) 4.95564 Oiesti mijloc lac zona fotica 1.84865 Oiesti priza potabilizare 1.80866 Cerbureni priza potabilizare 1.82167 Zigoneni mijloc lac zona fotica 2.48468 Zigoneni baraj zona fotica 2.21969 Valcele mijloc lac zona fotica 1.55670 Valcele baraj zona fotica 1.56971 Budeasa mijloc lac zona fotica 1.73372 Budeasa priza potabilizare 1.77273 Golesti mijloc lac zona fotica 2.12274 Golesti baraj zona fotica 1.958

F-GA-30 19



75 Zavoiul Orbului mijloc lac zona fotica 2.89576 Ogrezeni mijloc lac zona fotica 1.31777 Ogrezeni baraj zona fotica 2.10478 Lacul Morii mijloc lac zona fotica 1.73379 Lacul Morii baraj zona fotica 1.33980 Ciocanesti baraj lac zona fotica 3.59881 Buftea mijloc lac zona fotica 1.51282 Buftea baraj zona fotica 2.53783 Buciumeni mijloc lac zona fotica 2.48484 Balta Comana intrare lac zona fotica 2.37885 Balta Comana mijloc lac zona fotica 3.97886 Balta Comana iesire lac zona fotica 6.37887 Gradinari mijloc lac zona fotica 4.76588 Gradinari baraj zona fotica 3.39989 Facau mijloc lac zona fotica 4.10690 Bila I mijloc lac zona fotica 5.41991 Mihailesti intermediar(intre mijloc si coada lac)-zona

fotica2.029

92 Mihailesti mijloc lac zona fotica 2.62593 Mihailesti baraj zona fotica 2.30794 Lacul Sarat baraj zona fotica 3.91695 Rosiori baraj zona fotica 0.6196 Suhaia mijloc lac zona fotica 1.613

Datele obtinute reprezintă concentraţia medie anuală şi se interpretează comparativ cu limita maximă admisă de 50 mg NO3

-/l, prevazută în HG 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

Se observa ca a fost depasita limita maximă admisă de 50 mg NO3-/l, in

sectiunea Sericu-amonte confl. Glavacioc (valoare trecuta in tabel cu rosu).

F-GA-30 20

C. APE SUBTERANE

EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN ANUL 2013

1. Aspecte generale

1.1. Numarul total de corpuri de apa delimitate

Pe teritoriul Administraţiei Bazinale de Apă Argeş - Vedea au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 11 corpuri de apă subterană ( ROAG01, ROAG02, ROAG03, ROAG05, ROAG07, ROAG08, ROAG09, ROAG10, ROAG11, ROAG12, ROAG13 ).

Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă.În restul arealului, deşi există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă conform Directivei Cadru 60 /2000 /EC.

Identificarea şi delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut pe baza următoarelor criterii: geologic, hidrodinamic şi starea corpului de apă ( calitativ şi cantitativ ).

Criteriul geologic, intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă, ci şi prin caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa. Au fost delimitate şi caracterizate astfel corpuri de apă de tip poros şi carstic-fisural.

Criteriul hidrodinamic acţionează în special în legătură cu extinderea corpurilor de apă. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpănă a acestora, în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului.

Starea corpului de apă, atât cea cantitativă cât şi cea calitativă, a constituit obiectivul central în procesul de delimitare, evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană. Din cele 11 corpuri de ape subterane identificate, 10 aparţin tipului poros, fiind acumulate în depozite de vârstă cuaternară şi romanian – pleistocen inferioară, iar un corp aparţine tipului carstic-fisural, dezvoltat în depozite de vârstă jurasic-cretacică.Cele mai multe corpuri de apă subterană, şi anume 7 (ROAG02, ROAG03, ROAG05, ROAG07, ROAG08, ROAG09 şi ROAG10), au fost delimitate în zonele de lunci şi terase ale Argeşului şi afluenţilor săi, Vedei si afluentilor săi, Călmăţuiului, precum şi ale Dunării fiind dezvoltate în depozite aluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară. Corpul de apă ROAG01 (Munţii Pădurea Craiului), se dezvoltă în zona montană şi este de tip carstic-fisural, fiind dezvoltat în roci dure, reprezentate prin calcare, conglomerate, gresii etc.

Alte trei corpuri, şi anume ROAG11 (Bucureşti-Slobozia), ROAG12 (Estul Depresiunii Valahe) şi ROAG13 (Bucureşti), sub presiune, sunt cantonate în depozite pleistocen-superioare şi romanian-pleistocen inferioare şi au o importanţă economică semnificativă.

F-GA-30 21

1.2. Numarul corpurilor de apa monitorizate in anul 2013 In anul 2013 au fost monitorizate toate cele 11 corpuri de apa subterana delimitate.

1.3. Numarul total de foraje monitorizate in anul 2013

Pentru urmarirea calitatii corpurilor de apa subterana, in anul 2013, la nivelul ABA Arges-Vedea, s-au prelevat probe de apa din 140 de foraje/izvoare (136 foraje şi 4 izvoare ), cu frecventa de 1-2 probe/an, fiind efectuate determinari de:

- indicatori fizico-chimici generali (pH, temperatura, oxigen dizolvat, azotati, azotiti, amoniu, fosfati, conductivitate, cloruri, sulfati, bicarbonati, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, fier, mangan;

-substante prioritare/prioritar periculoase ( metale: arsen, cadmiu, plumb, mercur, nichel, cupru, zinc, crom si pesticide numai daca au fost identificate in urma screeningului).

Distributia forajelor/izvoarelor monitorizate pe cele 11 corpuri de apa subterana este urmatoarea:

F-GA-30

Denumire Corp de apa Cod corp de

apa

Numar foraje/izvoare monitorizate

2012Muntii Piatra Craiului ROAG01 3Campia Titu ROAG02 5Colentina ROAG03 17Lunca si terasele r.Arges ROAG05 21Lunca Dunarii(Giurgiu-Oltenita) ROAG07 3Pitesti ROAG08 24Luncile si terasele raurilor Vedea,Teleorman si Calmatui

ROAG09 24

Lunca Dunarii(Tr Magurele-Zimnicea) ROAG10 3Bucuresti-Slobozia(Nisipurile Mostistea) ROAG11 6Estul Depresiunii Valahe(Formatiunile de Candesti si Fratesti)

ROAG12 28

Bucuresti(Formatiunea de Fratesti) ROAG13 6TOTAL ABA ARGES-VEDEA 140

22

2.Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană

Evaluarea starii chimice a corpurilor de apa subterana se realizeaza conform cerintelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE, a Directivei 2006/118/CE privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii transpusa în legislatia nationala prin HG 53/2009 si a Ordinului 137/2009 care stabileste valorile de prag pentru corpurile de apa subterana. In Ordinul 137/ 26. 02. 2009, au fost aprobate valori de prag, pentru fiecare corp de apa. Pentru corpul de apa ROAG 01, au fost aprobate valori de prag pentru urmatorii indicatori: NH4, Cl, SO4, As, Hg, Pb, Cd, NO2 si PO4, ale caror limite au fost comparate cu valorile determinate in forajele respective. Pentru corpurile de ape subterane ROAG 02, ROAG 03 , ROAG 05, ROAG 07,ROAG 10, ROAG 11 Si ROAG 13 s-au aprobat valori de prag pentru indicatorii: NH4, Cl, SO4, NO2 , Cd, Pb si PO4. Pentru corpurile de ape subterane ROAG 09 si ROAG 12 s-au aprobat valori de prag pentru indicatorii: NH4, Cl, SO4, NO2 , As, Hg , Cd, Pb si PO4.In HG 53/2009 sunt stabilite standardele de calitate pentru azotati si pesticide totale. Pentru evaluarea starii calitative (chimice) a corpurilor de ape subterane, in anul 2013, s-a utilizat «Metodologia preliminara de evaluare a starii chimice a corpurilor de ape subterane »(elaborata de INHGA). Incadrarea celor 11 corpuri de apa subterana in starea chimica, aplicand metodologia mai sus prezentata, pentru anul 2013 este urmatoarea:

Corp apa Cod corp

Numar total de

foraje

Numar foraje

monitoriz.

Stare chimica

preliminaraConfirmare Justificare

Stare chimica finala

Bucuresti (Formatiunea de Fratesti) ROAG13 8 6 Slaba NU

Depasire cu caracter

local BunaBucuresti-Slobozia ( nisipurile de Mostistea) ROAG11 6 6 Buna DA BunaCampia Titu ROAG02 29 5 Buna DA BunaColentina ROAG03 43 17 Buna DA Buna

Estul Depresiunii Valahe (Formatiunile de Candesti si Fratesti) ROAG12 50 28 Buna DA Buna

Lunca Dunarii (Giurgiu-Oltenita) ROAG07 21 3 Slaba NU


local Buna

Lunca Dunarii (Tr. Magurele- Zimnicea) ROAG10 6 3 Slaba NU


local BunaLunca si terasele raului Arges ROAG05 67 21 Buna DA Buna

Luncile raurilor Vedea, Teleorman si Calmatui ROAG09 64 24 Slaba NU


local BunaMuntii Padurea Craiului ROAG01 5 3 Buna DA BunaPitesti ROAG08 37 24 Slaba DA Slaba

Pe 5 corpuri de apa la un numar de 27 de foraje s-au inregistrat depasiri ale valorilor de prag la indicatorul azotati(50 mg/l), situatia fiind prezentata in tabelul urmator:

F-GA-30 23

Nr. crt.

Denumire corp de apa subterana

Denumire foraj NO3 (>50mg/l)HG53/2009

1 Colentina Baneasa F2 77.1752 Colentina Dragomiresti-Rudeni F1 159.2953 Colentina Otopeni F1A 112.4454 Lunca si terasele raului Arges Schitu Golesti F1N 100.1105 Pitesti Petresti – Croitori F1 88.7906 Pitesti Puntea de Greci F1 109.9707 Pitesti Mozacu F1 170.1408 Pitesti Izvoru F2 79.5509 Pitesti Serbanesti F1 233.41010 Pitesti Bascov – Maracineni F1 75.40011 Pitesti Morteni F1 177.94512 Pitesti Brosteni F1 54.63513 Pitesti Bascov – Maracineni F2 62.83014 Pitesti Silistea (Arges) F1 140.35515 Pitesti Izvoru F1 242.46516 Pitesti Teiu din Vale F1 51.40517 Pitesti Moara din Groapa F1 54.69018 Luncile raurilor Vedea, Teleorman si

CalmatuiLaceni F1 53.165

19 Luncile raurilor Vedea, Teleorman si Calmatui

Vlascuta F1 144.275


Cornatel F1 237.340


Tatarasti de Sus F2 70.600


Serboieni F1 170.970


Alexandria F4 70.620


Ciocesti F3 52.390

25 Estul Depresiunii Valahe (Formatiunile de Candesti si Fratesti)

Teleormanu F1 79.730


Contesti F1 179.870


Alexandria SH F1A 100.660

DESCRIEREA POLUARILOR ACCIDENTALE PRODUSE IN ANUL 2013

In anul 2013 in spatiul hidrografic Arges-Vedea s-au inregistrat 12 poluari accidentale, cele mai multe fiind poluari cu amestec de titei si apa sarata.Majoritatea poluarilor au fost produse de catre SC OMV Petrom.Cursurile de rau afectate au fost: Valea Seaca(afluent dr. Valea Snagov), Cobia, Valea Obidita(afluent dr. Arges), Sericu, Saru(afluent Sabar), Cotmeana, Teleorman, Raul Targului, Arges.Poluarile s-au datorat fisurarii conductelor care transporta titeiul.Masurile care s-au luat

F-GA-30 24

au constat in oprirea pomparii pe conductele respective, izolarea acestora si remedierea avariilor, recuperarea produsului petolier, igenizarea zonei respective prin curatarea malurilor cursurilor de apa in zonele afectate.

APE UZATE

1. Generalitati

Viaţa şi activitatea oamenilor este strâns legată de abundenţa şi distribuţia resurselor de apă. Pe măsura dezvoltării industriei, a creşterii demografice şi a modernizării tehnicii, s-a înregistrat un consum mare de apă, dar şi deteriorarea calităţii acesteia.Poluarea este deversarea în aer, sol, ape a unor substanţe şi materiale care modifică mediul ambiant şi dăunează vegetaţiei şi organismelor. După provenienţa poluanţilor, apele uzate pot fi împărţite în câteva grupe principale: ape uzate menajere, ape uzate din zootehnie şi ape uzate industriale. Apele uzate conţin, sub formă dizolvată, în dispersie coloidală şi în suspensie, o varietate mare de substanţe organice şi minerale rezultate din activitatea de producţie şi socială, precum şi microorganisme ( bacterii, viruşi ). Aceste microorganisme provin din dejecţii solide şi lichide umane şi animale, din materiile prime utilizate, dar mai ales din industria alimentară şi uşoară. Evacuarea de ape uzate în râuri poate avea efecte diferite : de la neglijabile până la degradarea apelor, după cum debitele receptoare de apă sunt foarte mici sau foarte mari în raport cu debitele evacuate. Problema evacuării apelor uzate, a poluanţilor în general în râuri, este strâns corelată cu necesitatea condiţiilor de calitate, astfel încât să nu apară efecte dăunătoare asupra mediului înconjurător. Sursele de poluare, dat fiind faptul că au o influenta majora asupra starii calităţii apelor, au ocupat un loc aparte în cadrul sistemului de monitoring integrat. Ca urmare a acestei situaţii, in anul 2013 au fost iniţiale un număr mare de acţiuni de recoltări de probe în vederea cunoaşterii indicatorilor de calitate ai apei uzate, conform “Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat al laboratoarelor ABA Arges-Vedea ».

2. Prezentarea surselor de poluare: numar total si defalcare pe tipuri-aglomerari, industrie, alte surse

Sursele de poluare sunt reprezentate de evacuarile de ape uzate provenind de la : aglomerari umane, unitati industriale si alte tipuri de activitati.

In anul 2013, la nivelul ABA Arges-Vedea , au fost monitorizate un numar total de 194 surse de poluare ( 163 in bh Arges, 19 in bh Vedea si 12 in bh Dunare), defalcarea lor fiind prezentata in tabelul urmator:

F-GA-30 25

Emisii punctiforme

AGLOMERARI UMANE (l.e.) UNITATI INDUSTRIALE

ALTE ACTIVITATI

<2000 2000-10000 10.000-100.000 >100.000 IPPC NON IPPC

6 14 19 3 18 45 89TOTAL 42 63 89

3. Situatia volumelor de ape uzate evacuate (epurate si neepurate)

Evaluarea situatiei globale a volumelor de ape uzate evacuate, pe activitati economice, este ilustrata in tabelul urmator si sunt clasificate astfel :

-volume de ape uzate evacuate care nu necesita epurare ; -volume de ape uzate evacuate care necesita epurare, din care :

* volume de ape uzate evacuate neepurate ; * volume de ape uzate evacuate insuficient epurate ; * volume de ape uzate evacuate suficient epurate.

Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe bazine hidrografice - 2013

Bazin Volume evacuate (mii mc/an)

NU necesita epurare (2)

Necesita epurare (3)

Total volume evacuate (1)

NU se epureaza (4)

Se epureaza (5)

Total volume ce necesita epurare

(6)

NU se epureaza corespunzator (7)

Se epureaza corespunzator (8)

TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL %

Arges 186,24 0,05 137778,7942 33,9 82288,0088 20,25 186377,183 45,86 406443,986 99,95 406630,226

Dunare 0 0 0 0 7260,152 86,92 1092,282 13,08 8352,434 100 8352,434

Vedea 0 0 0 0 3924,066 99,78 8,458 0,22 3932,524 100 3932,524

TOTAL 186,24 137778,7942 93472,2268 187477,923 418728,944 418915,184

Din analiza datelor din tabel se evidentiaza urmatoarele aspecte : -Din volumul total de ape uzate evacuate de 418915.184 mii. mc/an, 186.24 mii.mc/an nu necesita epurare si 418728.944 mii.mc/an necesita epurare ; -Din volumul total de ape uzate evacuate care necesita epurare de 418728.944 mii.mc/an :

F-GA-30 26

*137778.7942 mii.mc/an nu se epureaza, ponderea cea mai mare avand-o apele uzate evacuate de gospodariile comunale(captare si prelucrare apa pentru alimentare), de 136929.1402 mii.mc/an, din care 136401.8672 reprezinta apele uzate evacuate de municipiul Bucuresti ; *93472.2268 mii.mc/an nu se epureaza corespunzator, domeniile de activitate cu cea mai mare pondere fiind : captare si prelucrare apa pentru alimentare, prelucrari chimice si industria mijloacelor de transport ; *187477.923 mii.mc/an se epureaza corespunzator, ponderea cea mai mare avand-o apele uzate evacuate de gospodariile comunale , cele din industria metalurgica+ constructii de masini si prelucrari chimice.

Volumul total de apa uzata evacuat la nivelul ABA Arges – Vedea in 2013, a inregistrat o scadere cu 34292.34 mii mc, fata de anul 2012, cea mai mare pondere avand-o volumul total de apa evacuat (epurat si neepurat) de SC Apa Nova Bucuresti SA . Astfel, de la 386744.259 mii mc apa uzata care s-au evacuat in 2012, in anul 2013 volumul a scazut la 353680.945 mii mc, diferenta fiind de 33063.314 mii mc.

Situatia volumelor de ape uzate evacuate in anul 2013 la nivelul ABA Arges-Vedea, pe activitati economice, este prezentata in tabelul 10 (sectiunea:tabele centralizatoare).

In continuare este prezentata situatia volumelor de ape uzate evacuate in anul 2013, pe activitati economice, pentru fiecare din cele trei bazine hidrografice:Arges, Vedea, Dunare.

F-GA-30 27

Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activitati economice - 2013 BH ARGES

Activitate economica Volume evacuate (mii mc/an)NU necesita epurare (2)

Necesita epurare (3)

Total volume

evacuate (1)

NU se epureaza (4)

Se epureaza (5)

Total volume ce necesita epurare

(6)NU se epureaza

corespunzator (7)Se epureaza

corespunzator (8)TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL %

Administratie publica 0 0 0 0 4,293 100 0 0 4,293 100 4,293Alte activitati 0 0 14,094 6,63 140,253 65,94 58,35 27,43 212,697 100 212,697

Captare si prelucrare apa pt. alimentare

0 0 136929,1402 34,46 74963,1378 18,86 185493,25 46,68 397385,528 100 397385,528

Cercetare - dezvoltare 0 0 0 0 120,015 100 0 0 120,015 100 120,015Comert si servicii pentru

populatie0 0 0 0 54,004 78,53 14,768 21,47 68,772 100 68,772

Constructii 0 0 0 0 49,97 24,78 151,716 75,22 201,686 100 201,686Energie electrica si

termica8,74 4,32 0 0 1,567 0,81 191,979 99,19 193,546 95,68 202,286

Industria mijloacelor de transport

0 0 0 0 1083,721 100 0 0 1083,721 100 1083,721

Industrie alimentara 44,701 7,76 0 0 412,109 77,51 119,59 22,49 531,699 92,24 576,4Industrie extractiva 0 0 0 0 16,899 92,52 1,367 7,48 18,266 100 18,266

Industrie metalurgica + c-tii de masini

0 0 0 0 2,075 0,63 328,5 99,37 330,575 100 330,575

Invatamant si sanatate 0 0 0 0 89,604 92,43 7,335 7,57 96,939 100 96,939Irigatii 0 0 835,56 100 0 0 0 0 835,56 100 835,56

Mec fina + electrotehnica

72,638 80,2 0 0 17,928 100 0 0 17,928 19,8 90,566

Piscicultura 0 0 0 0 0 0 0,376 100 0,376 100 0,376Poligrafie, edituri 0 0 0 0 1,001 100 0 0 1,001 100 1,001Prelucrari chimice 0 0 0 0 5058,868 100 0 0 5058,868 100 5058,868Prod de mobilier 2,745 72,31 0 0 0 0 1,051 100 1,051 27,69 3,796

Transporturi 57,416 81,43 0 0 4,193 32,02 8,901 67,98 13,094 18,57 70,51Zootehnie 0 0 0 0 268,371 100 0 0 268,371 100 268,371TOTAL 186,24 137778,7942 82288,0088 186377,183 406443,986 406630,226

F-GA-30 28

Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activitati economice - 2013 - BH VEDEA

Activitate economica Volume evacuate (mii mc/an) NU necesita

epurare (2)Necesita epurare

(3)Total volume evacuate (1)

NU se epureaza (4)

Se epureaza (5)

Total volume ce necesita epurare (6)



TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % Alte activitati 0 0 0 0 8,594 89,2 1,04 10,8 9,634 100 9,634Captare si prelucrare apa pt. alimentare

0 0 0 0 3830,608 100 0 0 3830,608 100 3830,608

Industrie alimentara 0 0 0 0 7,822 100 0 0 7,822 100 7,822Industrie extractiva 0 0 0 0 19,8 100 0 0 19,8 100 19,8Invatamant si sanatate 0 0 0 0 33,379 100 0 0 33,379 100 33,379Transporturi 0 0 0 0 17,894 70,69 7,418 29,31 25,312 100 25,312Zootehnie 0 0 0 0 5,969 100 0 0 5,969 100 5,969

TOTAL 3924,066 8,458 3932,524 3932,524

Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activitati economice - 2013 - BH DUNARE

Activitate economica Volume evacuate (mii mc/an) NU necesita

epurare (2) Necesita epurare (3) Total volume

evacuate (1) NU se

epureaza (4) Se epureaza (5) Total volume ce necesita

epurare (6)



TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % Alte activitati 0 0 0 0 0,879 26,79 2,402 73,21 3,281 100 3,281Captare si prelucrare apa pt. alimentare

0 0 0 0 4612,626 100 0 0 4612,626 100 4612,626

Constructii 0 0 0 0 0 0 1,875 100 1,875 100 1,875Energie electrica si termica 0 0 0 0 0 0 8,544 100 8,544 100 8,544Industrie alimentara 0 0 0 0 4,592 100 0 0 4,592 100 4,592Industrie metalurgica 0 0 0 0 0,871 100 0 0 0,871 100 0,871Prelucrari chimice 0 0 0 0 2641,184 70,99 1079,461 29,01 3720,645 100 3720,645

TOTAL 7260,152 1092,282 8352,434 8352,434

F-GA-30 29

4. Situatia globala a cantitatilor de poluanti continuti in apele uzate

Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde atat de debitul efluent dar si de incarcarea in substante poluante.

In cea ce priveste cantitatile de substante poluante evacuate in apele de suprafata in anul 2013, situatia la nivelul ABA Arges-Vedea este redata in tabelul 11- „ Centralizator cantităţi de poluanţi evacuate pe activităţi economice (sectiunea:tabele centralizatoare).

Din analiza datelor din tabel se evidentiaza ca domeniile de activitate cu o contributie insemnata la constituirea potentialului de poluare sunt:

Captare si prelucrare ape pentru alimentare (care include gospodariile comunale); Prelucrari chimice ; industria mijloacelor de transport ; industria alimentara .

Situatia globala a cantitatilor de poluanti evacuati in anul 2013, pe bazine hidrografice si activitati din economia nationala este prezentata in tabelele ce urmeaza:

F-GA-30 30

Cantitati de poluanti pe activitati economice (tone/an) - 2013 - BH ARGES

1,2-Dicloretan

Aluminiu (con. tot.)

Amoniu (NH4)

ANTRACEN Azot total (N)

Azotati (NO3)

Azotiti (NO2)

Benzen Benzo[a] piren

Cadmiu si compusi

Calciu (Ca)

CBO5

Administratie publica 0,046547 0,065790Alte activitati 0,000008 0,008681 0,615712 0,000000 4,664106 0,107003 0,076130 0,000000 0,000000 4,836542Captare si prelucrare apa pt. alimentare

106,736757 6825,877168 8424,735131 1605,133977 337,879620 0,071794 364,878195 18633,401302

Cercetare - dezvoltare 0,090842 1,349008 0,163917 0,017699 0,601527Comert si servicii pentru populatie

0,005613 1,755799 0,029188 0,001683 1,853930

Constructii 0,127864 1,651862 0,949411 0,014853 3,361656Energie electrica si termica 0,240006 0,096442 0,341083 0,015598 4,347716 0,612666Industria mijloacelor de transport

5,911640 0,614656 0,000001 0,000223 18,317298

Industrie alimentara 0,426916 17,681001 0,455172 0,012175 65,975867Industrie extractiva 0,056192 0,003349 0,002103 0,000298 0,122794Industrie metalurgica + c-tii de masini

0,152149 0,028687

Invatamant si sanatate 0,682780 2,220981 6,602980Irigatii 43,581845 66,906146Mec fina + electrotehnica 0,074625 15,778183Piscicultura 0,000968 0,003556Poligrafie, edituri 0,023964 0,023498Prelucrari chimice 6,022335 0,000022 2,042587 11,455240 0,478969 0,025011 0,000003 0,000250 35,194767Prod de mobilier 0,000799 0,004290 0,001923 0,000015 0,001577Transporturi 0,289444 0,427122Zootehnie 0,131959 19,318211 24,091231 45,116478TOTAL 0,000008 106,745438 6840,264451 0,000022 8520,232340 1618,639017 338,497040 0,025011 0,000004 0,072267 393,317142 18899,232366

F-GA-30 31

CCO-Cr Cianuri totale (CN)

Clor rezidual

liber (CI2)

Clorfenvinfos Cloruri (Cl) Cobalt () Crom total Cupru Detergenti sintetici

Di-(2-etilhexil);

DEHP

Diclormetan

Administratie publica 0,193646 0,000215 Alte activitati 14,707324 3,111551 0,000002 0,000018 0,001037 0,137829 0,000014Captare si prelucrare apa pt. alimentare

52219,521662 1,525874 0,019178 28406,163018 2,029974 3,933911 394,813620 4,772823

Cercetare - dezvoltare 2,106370 0,199698 0,000080 0,000212 0,003287 Comert si servicii pentru populatie

5,543460 0,031474

Constructii 11,165300 0,213942 Energie electrica si termica 2,701174 4,806921 0,000027 0,014963 Industria mijloacelor de transport

57,993574 0,004213 0,000018 130,021720 0,000543 0,004174 0,221217 0,003160

Industrie alimentara 136,012473 130,309616 0,066229 Industrie extractiva 1,543518 0,137188 0,000280 Industrie metalurgica + c-tii de masini

4,861936 0,000154

Invatamant si sanatate 18,093933 0,231914 0,064650 Irigatii 152,361504 1,329313 Mec fina + electrotehnica 33,447717 0,001569 Piscicultura 0,009296 0,023938 0,000019 Poligrafie, edituri 0,114484 0,000260 Prelucrari chimice 182,407376 0,020009 0,003111 213,250534 0,408279 Prod de mobilier 0,064041 0,000053 Transporturi 3,765424 0,037436 Zootehnie 145,490687 0,018444 0,012944 0,168646 TOTAL 52992,104899 1,550096 0,040733 0,000018 28888,269042 0,000002 2,030615 3,939361 397,513435 4,772823 0,003174

F-GA-30 32

Endrin Fenantren Fenoli Fier total (con.tot.)

Fluoranten Fosfor total (P)

H2S + Sulfuri (S2)

Magneziu (Mg)

Mangan total (con.

tot.)

Materii in suspensie

Mercur total

Administratie publica 0,004765 0,000113 0,026617 Alte activitati 0,001323 0,006693 0,000000 0,373754 0,025815 0,004505 5,255561 0,000000Captare si prelucrare apa pt. alimentare

0,012689 34,466450 149,714293 1008,660136 331,528941 0,096599 46,015421 30518,527280

Cercetare - dezvoltare 0,132183 0,000410 1,493534 Comert si servicii pentru populatie

0,136779 0,000018 3,268044

Constructii 0,305866 0,094379 4,609165 Energie electrica si termica 0,028189 0,007519 0,014398 0,329404 0,004799 1,390719 Industria mijloacelor de transport

0,000002 0,431512 0,612542 23,549563

Industrie alimentara 1,848291 0,009692 27,177989 Industrie extractiva 0,019483 0,004897 0,198021 Industrie metalurgica + c-tii de masini

0,000593 0,000778 2,595675

Invatamant si sanatate 0,242009 0,027038 8,306014 Irigatii 4,335900 3,525199 42,111396 Mec fina + electrotehnica 1,183474 Piscicultura 0,000128 0,010474 Poligrafie, edituri 0,004970 0,033534 Prelucrari chimice 0,011105 0,000011 1,151604 0,409296 31,539194 0,000065Prod de mobilier 0,000264 0,028654 Transporturi 0,016793 0,882462 Zootehnie 3,031283 5,013788 44,669363 TOTAL 0,000002 0,012689 34,479471 150,200170 0,000011 1020,870461 335,635299 5,439791 46,024725 30716,856733 0,000065

F-GA-30 33

Naftalina Nichel si compusi

Nonil- fenoli

(4(para) nonilfenol

Octil-fenoli (4–(1,1’,3,3’–

tetrametilbutil )–fenol)

Plumb si compusii acestuia

Produse petroliere

Reziduu filtrabil

S Benz(b) fluoranten,

Benz(k) fluoranten

S Benz(g,h,i) perilen, Indeno–

(1,2,3–cd)– piren

Seleniu Simazin Sodiu

Administratie publica 0,001450 1,838692 Alte activitati 0,000361 0,000111 0,042669 72,520149 0,000000 Captare si prelucrare apa pt. alimentare

1,598553 0,980628 1,104397 173867,541330 85,155962

Cercetare - dezvoltare 0,000134 0,000108 0,000684 42,988454 Comert si servicii pentru populatie

0,000641 31,552122

Constructii 0,006086 119,790265 Energie electrica si termica 0,050254 34,203878 5,436525Industria mijloacelor de transport

0,014682 0,001077 3,325874 509,891093 0,000001 0,000001 0,000026

Industrie alimentara 0,020563 609,808600 Industrie extractiva 0,000201 21,942102 Industrie metalurgica + c-tii de masini

0,060507 100,257875

Invatamant si sanatate 0,045062 49,187473 Irigatii 0,263901 702,672300 Mec fina + electrotehnica 0,117958 4,302720 Piscicultura 0,113444 Poligrafie, edituri 0,210210 Prelucrari chimice 0,000073 0,013761 0,000025 0,000038 0,005444 1,064153 1540,449819 0,000003 0,000004 0,000085 Prod de mobilier 0,834768 Transporturi 0,020929 29,310256 Zootehnie 248,004736 TOTAL 0,000073 1,627491 0,000025 0,000038 0,987368 6,125329 177987,420286 0,000004 0,000005 0,000085 0,000026 90,592487

F-GA-30 34

Substante extractibile

Sulfati (SO4) Sulfiti (SO3)

Toluen Triclorbenzeni Tricloretilena Trifluralin Xileni (suma)

Zinc

Administratie publica 0,042930 Alte activitati 2,024947 1,669897 0,032642 0,011303Captare si prelucrare apa pt. alimentare

4237,713220 28532,005694 26,773182

Cercetare - dezvoltare 0,120950 0,287628 0,002698Comert si servicii pentru populatie

0,687720

Constructii 2,045441 Energie electrica si termica 2,022860 8,050622 Industria mijloacelor de transport

10,741090 71,565391 0,000002 0,001580 0,000026 0,047571

Industrie alimentara 5,583462 0,494194 Industrie extractiva 0,024260 1,996540 Industrie metalurgica + c-tii de masini

3,305750

Invatamant si sanatate 1,017138 1,606086 Irigatii 8,355600 Mec fina + electrotehnica 0,726380 Piscicultura 0,003760 0,017588 Poligrafie, edituri 0,010010 Prelucrari chimice 50,588680 394,922298 7,503432 0,025011 0,025011 Prod de mobilier 0,037960 Transporturi 0,745566 Zootehnie 0,725060 5,858732 TOTAL 4326,522784 29018,474670 7,536074 0,025011 0,000002 0,001580 0,000026 0,025011 26,834754

Cantitati de poluanti pe activitati economice (tone/an) - 2013 - BH VEDEA

F-GA-30 35

Amoniu (NH4)

Azot total (N)

Azotati (NO3)

Azotiti (NO2)

Cadmiu si

compusi

CBO5 CCO-Cr Cianuri totale (CN)

Cloruri (Cl) Crom total

Cupru Detergenti sintetici

Alte activitati 0,594984 0,203262 0,713188 0,505403 0,005707Captare si prelucrare apa pt. alimentare

114,721855 51,370032 8,109210 1,028663 0,001085 429,596537 901,774290 0,006409 598,018979 0,021990 0,000892 6,873534

Industrie alimentara 0,381081 0,066031 0,011304 3,350617 7,454421 0,917924 0,006082Industrie extractiva 0,026186 0,031878 0,002237 0,710870 2,029302 7,155423 0,003812Invatamant si sanatate 1,083841 0,901172 0,055130 0,007330 1,823436 4,343621 1,876734 0,019068Transporturi 0,137214 0,141136 0,097365 0,013168 0,231333 0,444399 0,281083 0,010720Zootehnie 0,011843 0,061053 0,084920 0,002354 0,245049 0,698320 0,691138 0,000476TOTAL 116,362020 53,068377 8,444534 1,065056 0,001085 436,161104 917,457541 0,006409 609,446684 0,021990 0,000892 6,919399

Fenoli Fier total (con.tot.)

Fosfor total (P)


Nichel si compusi


Produse petroliere

Reziduu filtrabil


Sulfati (SO4)

Zinc

Alte activitati 0,041383 0,194170 4,439100 0,096340 0,588392 Captare si prelucrare apa pt. alimentare

0,185479 0,895429 14,158247 449,444831 0,009046 0,003801 2,000461 3227,297901 40,019749 230,829715 0,208619

Industrie alimentara 0,085475 0,901485 9,692105 0,093994 Industrie extractiva 0,000079 0,003539 0,002218 1,074150 0,033587 17,721000 0,198000 0,663567 Invatamant si sanatate 0,150265 1,451315 24,393460 0,333790 0,233638 Transporturi 0,012370 0,500131 0,003588 9,781874 0,253120 Zootehnie 0,014195 0,191029 3,395000 0,059690 0,153431 TOTAL 0,185558 0,898968 14,464153 453,757111 0,009046 0,003801 2,037636 3296,720440 41,054683 232,468743 0,208619

Cantitati de poluanti pe activitati economice (tone/an) - 2013 - BH DUNARE

Aluminiu Amoniu Azot total Azotati Azotiti Cadmiu si Calciu CBO5 CCO-Cr Cianuri Cloruri (Cl) Crom

F-GA-30 36

(con. tot.) (NH4) (N) (NO3) (NO2) compusi (Ca) totale (CN)

total

Alte activitati 0,001667 0,017793 0,000496 0,000143 0,047740 0,143437 0,237384 Captare si prelucrare apa pt. alimentare

99,733883 1,848572 208,882597 22,778514 0,000316 191,127023 313,497940 679,271849 0,011078 606,604816 0,004069

Constructii 0,000256 0,001706 0,000004 0,007587 0,025213 0,105185 Energie electrica si termica 0,001787 0,022478 0,060328 0,167320 0,668860 Industrie alimentara 0,066403 0,061683 0,032246 0,001546 0,243258 0,517197 0,283789 Industrie metalurgica 0,000038 0,000410 0,009950 0,000188 0,004605 0,012169 0,064876 0,000002Prelucrari chimice 79,227310 112,650347 6,951725 342,510754 39,041272 73,574031 688,071396 TOTAL 0,000038 179,031716 1,950526 321,577342 29,732120 0,000316 533,637777 352,902730 753,711216 0,011078 1296,036306 0,004071

Detergenti sintetici

Fenoli Fier total (con.tot.)

Fluoruri (F)

Fosfor total (P)

Magneziu (Mg)


Molibden Nichel si compusi


Produse petroliere

Reziduu filtrabil

Alte activitati 0,000638 0,001248 0,103874 1,567949Captare si prelucrare apa pt. alimentare

5,296920 0,111190 0,672957 7,910898 73,121851 323,007157 0,035429 0,001268 2,273575 3700,611448

Constructii 0,000094 0,000002 0,000933 0,051485 0,000135 0,714213Energie electrica si termica 0,001125 0,001970 0,199360 3,700976Industrie alimentara 0,000711 0,008408 0,598744 3,361432Industrie metalurgica 0,000107 0,005970 0,000132 0,020105 0,000001 0,000006 0,000348 0,484492Prelucrari chimice 0,279049 0,493414 70,138605 202,646785 1,308376 1950,299694TOTAL 5,299595 0,111192 0,678927 0,279049 8,417003 143,260456 526,627510 0,000001 0,035435 0,001268 3,582434 5660,740204


Sulfati (SO4) Tetracloretilena Triclorbenzeni Zinc

Alte activitati 0,032810 0,165442 Captare si prelucrare apa pt. alimentare

46,126260 313,247699 0,000003 0,152219

Constructii 0,074816 Energie electrica si termica 0,085440 0,439817 Industrie alimentara 0,045920 Industrie metalurgica 0,008616 0,044663 0,000003 Prelucrari chimice 37,206450 195,483728 TOTAL 83,505496 509,456165 0,000003 0,000003 0,152219

F-GA-30 37

5. Aspecte privind functionarea statiilor si instalatiilor de epurare investigate

Analizand datele statistice cuprinse in tabelul cu « evaluarea statistica privind functionarea statiilor de epurare in anul 2013, prezentat mai jos, se poate concluziona ca din totalul de 185 de statii de epurare investigate la nivelul ABA Arges-Vedea, 36 dintre acestea au functionat corespunzator (19.46 %) , 146 ( 78.92 % ) au functionat necorespunzator, iar restul de 3 (1.62 %) sunt statii de epurare(toate de tip mecanic) prin care se evacueaza ape meteorice sau conventional curate ( care nu necesita epurare).

Centralizator functionare statii de epurare - 2013

Statii de epurare existente Total Functionare

corespunzatoareAltele("Nu necesita

epurare")Functionare

necorespunzatoareBazin Numar Numar % Numar % Numar %

1 2 3 4 5 6 7 8Arges 154,00 31 20,13 3 1.95 120 77,92Dunare 12,00 3 25 0 0 9 75Vedea 19,00 2 10,53 0 0 17 89,47

TOTAL 185,00 36 3 146

Situatia repartizarii tipurilor de statii de epurare(urbane,industriale,individuale) pe trepte de epurare , monitorizate in anul 2013, este redata in tabelul urmator:

Nr. crt.

Statii de epurare Trepte de epurareTipul statiei Numar Primara

(nr. SE)Secundara (nr. SE)

Tertiara (nr. SE)

1 Urbane 39 8 25 62 Industriale 62 17 44 13 Individuale 84 15 69 -

TOTAL 185 39 139 7

F-GA-30 38

de calitate a apelor... · Web view-substante prioritare/prioritar periculoase ( metale: arsen,...

Documents

Transcript of de calitate a apelor... · Web view-substante prioritare/prioritar periculoase ( metale: arsen,...