DE AFACERI Numărul EUROPENE OCTOMBRIE 2017 · 2017-11-28 · rezultatele din octombrie 2016. În...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Finalizarea Uniunii bancare până în 2018 Comisia Europeană a publicat o

comunicare ce trasează o traiectorie ambițioasă, dar realistă, pentru ajungerea la un acord asupra aspectelor restante ale Uniunii bancare, pe baza angajamentelor asumate de Consiliul UE.

Împreună cu Uniunea piețelor de capital, Uniunea bancară finalizată va asigura dezvoltarea unui sistem financiar stabil și integrat în UE, iar cetățenii și companiile europene vor beneficia de o integrare financiară sporită.

Finalizarea Uniunii bancare constituie o etapă esențială pentru viitorul Uniunii economice și monetare și pentru clădirea unui sistem financiar care să sprijine crearea de locuri de muncă și creșterea economică.

Este nevoie de un sector bancar care

să absoarbă crizele și să împartă riscurile prin intermediul canalelor private, astfel încât contribuabilii să nu fie primii care să suporte nota de plată.

În acest sens, se are în vedere o serie de idei pragmatice pentru a avansa, în paralel, cu partajarea riscurilor și cu reducerea riscurilor.

Ele pot constitui - pentru colegiuitorii UE - un subiect de reflecție util, care să permită să se ajungă, până în 2018, la un consens cu privire la măsurile de adoptat.

În acest context, principalele elemente ale comunicării se axează pe:

un acord rapid privind pachetul cuprinzător de reforme, prezentat în luna noiembrie 2016;

progrese privind sistemul european de asigurare a depozitelor, astfel încât toți deponenții din cadrul Uniunii bancare să beneficieze de același nivel de protecție, indiferent de situarea lor geografică, prin intermediul unui sistem european unic de asigurare a depozitelor (EDIS);

un mecanism de sprijin bugetar pentru Uniunea bancară, prin crearea unui mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție (SRF) pentru a se proteja stabilitatea financiară;

reducerea stocului de credite

neperformante, printr-un pachet de măsuri ce urmează a fi adoptat în primăvara anului 2018;

măsuri pentru titlurile garantate cu obligațiuni suverane, prin prezentarea în 2018 a unei propuneri care să permită dezvoltarea de astfel de titluri;

asigurarea în continuare a unei supravegheri de înaltă calitate, prin prezentarea unei propuneri ca firmele mari de investiții care desfășoară activități asimilabile celor bancare să fie considerate instituții de credit și să facă obiectul supravegherii bancare.

Uniunea bancară își poate atinge potențialul maxim și poate pune la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a face față unor crize viitoare numai dacă toate componentele sale sunt pe deplin puse în aplicare.

(Sursa. http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 10 (70)

OCTOMBRIE 2017


Eficacitatea Fondului UE de ajustare la globalizare

Comisia Europeană a publicat raportul său privind performanța Fondului european de ajustare la

globalizare (FEG) în 2015 și 2016. Acesta reafirmă rolul fondului ca exemplu emblematic al solidarității europene în limitele

disponibilităților organizaționale și bugetare. În perioada analizată, aproape 19.500 de lucrători au fost ajutați să se adapteze la configurația în

schimbare a schimburilor comerciale și la consecințele crizei economice și financiare. Rezultatele demonstrează valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare în

ceea ce privește sprijinirea lucrătorilor disponibilizați care au dificultăți în a-și găsi un nou loc de muncă. Asistența din partea fondului, în valoare de 70 de milioane de euro, a dat roade: în 2015 și

2016, 9.072 de lucrători care au beneficiat de asistență au fost reîncadrați în muncă, în pofida situației dificile cu care se confruntau aceste persoane pe piața forței de muncă.

Cea de a X-a aniversare, sărbătorită anul acesta, reprezintă o dovadă a solidarității europene față de lucrătorii care au căzut victime concedierilor în masă cauzate de globalizare sau de criză.”

Cei peste 9.000 de lucrători - adică aproape jumătate din cei care au participat la măsurile Fondului european de ajustare la globalizare - și-au găsit noi locuri de muncă sau desfășurau o activitate independentă după un an, la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a măsurilor, iar un număr suplimentar de 645 de persoane participau la un program educațional sau de formare profesională.

De asemenea, statele membre au raportat că situația personală, șansele de angajare și încrederea lucrătorilor în ei înșiși s-au îmbunătățit în mod vizibil.

Reamintim faptul că Fondul european de ajustare la globalizare oferă finanțare pentru măsuri concrete cu scopul de a-i sprijini pe lucrătorii disponibilizați să își îmbunătățească șansele de angajare și să găsească noi oportunități de locuri de muncă (măsurile finanțate fiind adaptate situației specifice în care se află fiecare lucrător vizat).

În 2017, se împlinesc 10 ani de la înființarea Fondului european de ajustare la globalizare, timp în care fondul a primit 147 de cereri, prin care au fost solicitate în jur de 600 de milioane de euro pentru a ajuta aproximativ 137.600 de lucrători și 2.944 de tineri NEET.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Acord privind reforma Directivei lucrătorilor detașați

Miniștrii muncii din UE au ajuns la un

acord asupra unei reforme a Directivei privind lucrătorii detașați.

4 state estice au votat împotriva acordului ce prevede că muncitorii detașați pot lucra cel mult 12 luni în alt stat membru.

Reprezentanții sindicatelor din țara

noastră apreciază că era de aşteptat ca marile economii din vestul Europei să spună, la un moment dat, un NU hotărât acestui mod şmecheresc în care unii - în principal, angajatori din est sau chiar angajatori din vest care şi-au deschis puncte de lucru în România, au exploatat forţa de muncă din fostul bloc răsăritean, începând cu angajarea pe salariul minim și detașarea lor ulterior.

Căci, în fapt, ei ocupă locuri de muncă ce ar fi trebuit să fie plătite la cel puţin condiţiile minime obligatorii din legislaţia naţională sau din contractele colective la nivel de companie sau sectorial din ţară..

Și, pe cale de consecinţă, orice loc de muncă ocupat şmechereşte, la valori mult mai mici, duce, la rândul său, la contribuţii la sistemele de securitate socială mai mici.

De aici, și şubrezirea sistemului de securitate socială, de aici și excesul cetăţenilor din est de a accesa prestaţiile sistemelor de securitate socială din vest.

Toate acestea pun presiune pe factorul politic, apar reacţii adverse, a apărut Brexitul, apar tot felul de noi jucători pe piaţa politică europeană, rezultate surprinzătoare ale unor alegeri, în baza unor noi mesaje.

Reamintim faptul că, potrivit Directivei din 1996, o firmă își putea trimite temporar lucrătorii la muncă în alte țări din Uniune, urmând să plătească mai departe pentru ei contribuțiile sociale la fel ca în țara de origine a muncitorilor.


Extinderea spre est a UE a dus la folosirea masivă a acestei prevederi de către firme din Polonia și din alte state din estul blocului comunitar, state care de altfel s-au opus modificării acestei directive.

Obiectivul noii înțelegeri este mai buna protejare a celor angajați față de dumpingul salarial și social.

De aceea, detașările vor fi limitate pe viitor la maximum 12 luni - propunerea Franţei, cu posibilitatea de prelungire, în cazuri excepționale, până la 18 luni.

Domeniul Transporturilor nu se va supune deocamdată acestor noi reglementări, urmare a opoziţiei puternice venite din partea celor patru state membre ale Grupului de la Vişegrad, dar şi a spaniolilor şi portughezilor.

În acest domeniu se va aplica în

continuare Directiva referitoare la remunerarea lucrătorilor detașați din 1996, până la adoptarea unei reforme consacrate special sectorului transportului rutier.

Polonia şi Ungaria au votat împotriva acordului obţinut după mai multe ore de negocieri, la fel ca şi Letonia şi Lituania, în timp ce Marea Britanie, Irlanda şi Croaţia s-au abţinut, spre deosebire de România care a votat în favorarea modificărilor.

În urma acestui acord, Consiliul poate începe negocierile cu Parlamentul European, care doreşte ca durata minimă de detașare să fie de 24 de luni.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Parlamentul European pregătit de negocieri cu statele membre

Negocierile cu guvernele UE privind revizuirea regulilor aplicabile muncitorilor detașați pot începe după aprobarea venită din partea plenului Parlamentului European.

Reforma privind regulile aplicabile muncitorilor detașați are ca obiective o mai bună protejare a acestora și o competiție corectă pentru companii.

Unda verde din partea Legislativului a venit după ce miniștrii muncii din UE au ajuns, după cum am prezentat anterior, la un acord asupra reformei acestei Directive.

Consiliul este pregătit astfel să se alăture PE la masa negocierilor pentru a finaliza Directiva privind muncitorii detașați, actualizată și adaptată obiectivelor.

Lucrurile se mișcă astfel, principial, în direcția corectă, dar problemele pot apărea în privința unor detalii.

Bunăoară, atenție maximă trebuie acordată transportului rutier, pentru a se asigura faptul că reforma va găsi echilibrul între libertatea de a oferi servicii și o mai bună protecție a lucrătorilor.

Precizăm faptul că un lucrător detașat este un angajat trimis temporar de angajatorul său să ofere servicii în alt stat membru UE, în 2015 fiind deja aproape 2,05 milioane de lucrători detașați în UE.

Polonia, Germania și Franța sunt cele mai mari țări de unde pleacă muncitori detașați, iar Germania, Franța și Belgia sunt cele care primesc cei mai mulți.

Detașarea este mai frecventă în sectoare cheie cum ar fi construcțiile, manufacturile, educația, sănătatea, serviciile sociale și serviciile pentru afaceri.


Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene,

Instituția Prefectului județul Timiș

e-mail: [email protected]


Scade numărul românilor care cred că

apartenența la UE este benefică

3 din 5 cinci români apreciază că România a beneficiat de statutul de membru al UE, dar mai puțin de jumătate mai cred că acest lucru este bun în continuare, potrivit unui sondaj al Parlamentului European.

Ponderea cetățenilor UE care consideră că țara lor a beneficiat de apartenența la UE este de 64%, potrivit celui mai recent sondaj Parlametru privind percepția cetățenilor asupra Uniunii și Parlamentului European.

Procentul este în creștere cu 4 % față de rezultatele din octombrie 2016.

În România, 61% dintre locuitori (minus 3 % faţă de octombrie 2016), consideră că țara a beneficiat de statutul de membră UE, un procent relativ apropiat de media europeană.

Însă doar 48% dintre români mai cred că apartenenţa la UE este un lucru bun, față de 54% în martie 2017, arată sondajul.

Datele arată că 32% (+2% faţă de martie 2017) consideră că apartenența la UE nu este nici bun nici rău, iar 46% dintre români consideră că principalul beneficiu adus de UE este accesul la noi oportunități profesionale.

În România, cei care consideră că vocea lor contează la nivelul UE sunt mai mulţi (42%, -3% faţă de martie 2017) decât cei care consideră că vocea lor contează în propria ţară (37%, -11% faţă de martie 2017).

La nivelul întregii Uniunii, 47% (+4% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în

UE şi 61% (-2% faţă de martie 2017) cred că vocea lor contează în propria ţară.

Potrivit acestuia, 43% dintre români (+5% faţă de octombrie 2016; peste media UE de 33%, în creştere cu 8%) au o părere pozitivă despre Parlamentul European, iar 38% au o părere neutră.

60% dintre români doresc un rol mai important pentru instituţie, faţă de 47% din europeni.

Majoritatea europenilor (55%) şi românilor (54%) au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2019.

Cetățenii europeni se așteaptă ca UE să îi ajute să se protejeze împotriva anumitor amenințări, precum terorismul (58% în UE, 41% în România), șomajul (43% în UE, 40% în România), sărăcia și excluziunea (42% în UE, 48% în România) și migrația necontrolată (35% în UE, 33% în România).

Locuitorii Europei așteaptă ca UE să protejeze drepturile fundamentale (44% în UE, 33% în România), libertatea de a călători, lucra și studia în întreaga UE (36% în UE, 41% în România), drepturile lucrătorilor (34% în UE, 42% în România), pensiile adecvate (34% în UE, 38% în România) și bunăstarea economică (33% în UE, 34% în România).

Se așteaptă ca, în special, Parlamentul European să apere drepturile omului (56% în UE, 55% în România), libertatea de exprimare (34% în UE, 41% în România), egalitatea dintre bărbați și femei (32% în UE, 21% în România) şi solidaritatea între ţările membre (28% în UE, 32% în România).

(Sursa: www.euractiv.ro) Peste o treime dintre români, supuși riscului de sărăcie și excluziune socială Anul trecut, peste 1/3 din populație era supusă riscului de sărăcie și excluziune socială în trei

state membre din UE, respectiv Bulgaria (40,4%), România (38,8%) și Grecia (35,6%) - arată datele prezentate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat) - în timp nivelurile cele mai reduse ale indicatorului se înregistrau în Cehia (13,3%), Finlanda (16,6%), Danemarca (16,7%) și Olanda (16,8%).

În cele 28 de state din UE, 23,4% din populație — respectiv 117,5 milioane de persoane — era supusă în 2016 riscului de sărăcie și excluziune socială, un nivel aproape similar cu cel dinaintea crizei, în 2008, motiv ca un obiectiv al Strategiei Europa 2020 să fie scoaterea din categoria celor expuși sărăciei și excluziunii sociale în UE a cel puțin 20 de milioane de persoane până în 2020.

În perioada 2008 — 2016, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în zece state membre din UE, cel mai ridicat avans fiind înregistrat în Grecia (de la 28,1% în 2008 la 35,6% în 2016, sau 7,5 puncte procentuale), Cipru (4,4 puncte procentuale), Spania (4,1 puncte procentuale) și Suedia (3,4 puncte procentuale).

În schimb, cel mai semnificativ declin a fost raportat în Polonia (de la 30,5% în 2008 la 21,9% în 2016, sau 8,6 puncte procentuale), Letonia (de la 34,2% în 2008 la 28,5% în 2016, sau 5,7 puncte procentuale) și România (de la 44,2% în 2008 la 38,8% în 2016, sau 5,4 puncte procentuale). Eurostat menționează că datele pe 2016 din România sunt provizorii. În 2008, România avea 9,11 milioane de cetățeni supuși riscului de sărăcie și excluziune socială iar anul trecut — 7,69 milioane.

Datele au fost publicate de Eurostat cu ocazia Zilei internaționale pentru eradicarea sărăciei, în 17 octombrie.

(Sursa: www.agerpres.ro)


Reforma profundă a sistemului TVA din UE Comisia Europeană a lansat cea mai importantă reformă a normelor UE în materie de TVA din

ultimii 25 de ani, iar restructurarea ar îmbunătăți și ar moderniza sistemul atât pentru autoritățile publice, cât și pentru companii, cele din urmă putând astfel valorifica toate beneficiile oferite de piața unică și concura mai bine pe piețele mondiale.

Reforma propusă ar permite ca sistemul de TVA să devină mai robust și mai simplu de utilizat de către companii, căci, la 25 de ani de la crearea pieței unice, companiile și consumatorii se confruntă, în continuare, cu 28 de regimuri diferite de TVA atunci când desfășoară activități transfrontaliere.

Infractorii, și poate chiar teroriștii, profită de mult timp de aceste lacune, săvârșind fraude care cauzează pierderi de 50 de miliarde EUR0 pe an, ori acest sistem anacronic - bazat pe frontierele naționale - trebuie înlocuit.

Până în 2022, ar trebui ca statele membre să considere operațiunile transfrontaliere legate de TVA drept operațiuni naționale, în cadrul pieței noastre interne.

Se preconizează că propunerea va reduce fraudele transfrontaliere în domeniul TVA cu aproximativ 80% și, în același timp, va ușura sarcinile întreprinderilor europene care desfășoară operațiuni transfrontaliere, reducând birocrația și simplificând procedurile legate de TVA.

Prin pachetul legislativ prezentat, Comisia propune modificarea fundamentală a sistemului de TVA actual, prin impozitarea vânzărilor de bunuri dintr-o țară a UE în alta la fel ca în cazul vânzărilor de bunuri în interiorul unui stat membru.

Practic, e vorba de un nou spațiu unic definitiv pentru TVA, care se bazează pe 4 principii fundamentale (așa-numite „pietre de temelie”): combaterea fraudei, prin perceperea TVA în cadrul comerțului transfrontalier între companii, un ghișeu unic, ce va permite întreprinderilor care efectuează vânzări transfrontaliere să își îndeplinească mai ușor obligațiile de plată a TVA-ului, mai multă coerență, prin trecerea la principiul „destinației”, conform căruia TVA finală este întotdeauna plătită în statul membru al consumatorului final și este percepută la cota aplicată de statul membru respectiv și, evident; mai puțină birocrație, prin simplificarea normelor privind facturarea.

În perspectivă, propunerea legislativă va fi trimisă statelor membre în cadrul Consiliului pentru aprobare și Parlamentului European pentru consultare, Comisia urmând să continue această inițiativă în 2018 cu o propunere juridică detaliată în vederea modificării Directivei privind TVA la nivel tehnic.

Facem precizarea că Sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) joacă un rol important în cadrul pieței unice europene și, cu toate acestea, în pofida numeroaselor reforme, sistemul de TVA nu a fost în măsură să țină pasul cu provocările economiei globale, digitale și mobile din present, motiv pentru care Comisia a solicitat în mod constant o reformarea profundă a acestui sistem, cu atât mai mult cu cât normele actuale privind TVA constituie unul dintre ultimele domenii ale legislației UE care nu sunt în concordanță cu principiile care stau la baza pieței unice.


Programul de lucru al Comisiei în 2018 Comisia a prezentat atât planurile pentru

finalizarea acțiunilor privind cele 10 priorități politice ale Comisiei Juncker, cât și inițiative pentru viitorul pe termen lung al Europei.

Programul de lucru al Comisiei pentru 2018 include 26 de noi inițiative și identifică 66 de propuneri prioritare, din ultimii 2 ani, ce necesită o adoptare rapidă, și 15 propuneri în curs, de retras din procesul decizional.

Europa revine pe o poziție de forță și deja s-au înaintat 80% din propunerile promise la la preluarea mandatului Comisiei, accentul urmând să cadă pe concretizarea acestor propuneri în legislație și pe aplicarea legislației.

Programul de lucru al Comisiei se va concentra, așadar, pe noile inițiative, ce includ acțiuni legislative cu un domeniu bine definit, ce vor permite Comisiei să își finalizeze acțiunile demarate în domeniile de politică prioritare,

precum și acțiuni și inițiative ambițioase, cu un orizont de acțiune mai lung.

De asemenea, se va pune accentul pe obținerea de rezultate, prin adoptarea rapidă a propunerilor prioritare, retragerea celor pentru care nu se întrevede ajungerea la un acord, prezentarea a 15 propuneri care dau curs concluziilor exercițiului de revizuire a legislației în vigoare (REFIT), punerea în aplicare efectivă a legislației Uniunii și asigurarea respectării acesteia de statele membre, precum și abrogarea a trei acte legislative caduce.

Reamintim că, în fiecare an, Comisia adoptă un program de lucru ce stabilește lista acțiunilor viitoare și informează publicul și colegiuitorii cu privire la angajamentele politice ale Comisiei de a prezenta noi inițiative.



Buna protecție a cetățenilor UE contra terorismului

Odată cu publicarea celui de-al 11-lea raport privind Uniunea securității, Comisia Europeană a

prezentat un set de măsuri operaționale și practice menite să asigure o mai bună protecție a cetățenilor UE împotriva amenințărilor teroriste, care vizează remedierea vulnerabilităților constatate în urma atacurilor recente și care vor ajuta statele membre la protejarea spațiilor publice și privarea teroriștilor de mijloacele necesare.

Comisia a propus, de asemenea, consolidarea acțiunii externe a UE în ceea ce privește combaterea terorismului și a recomandat demararea de negocieri cu Canada pentru un acord revizuit privind registrul cu numele pasagerilor, în acest fiind propuse trei direcții principale de acțiune:

protejarea spațiilor publice, printr-un plan de măsuri care au în vedere un sprijin financiar sporit, instrumente de îndrumare/orientare, schimb de bune practici și îmbunătățirea cooperării dintre actorii locali și sectorul privat, precum și printr-un plan de acțiune referitor la contracararea atacurilor cu substanțe chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), menit să intensifice nivelul de pregătire, adaptabilitate și coordonare la nivelul UE;

privarea teroriștilor de mijloacele pe care le folosesc pentru a acționa, prin măsuri ce vizează limitarea accesului la substanțele utilizate pentru fabricarea de explozivi artizanali, sprijinirea autorităților de aplicare a legii și judiciare atunci când se confruntă cu probleme de criptare în anchetele penale și combaterea finanțării terorismului;

consolidarea acțiunii externe privind combaterea terorismului, prin recomandarea de a autoriza deschiderea negocierilor cu Canada pentru un acord revizuit privind registrele cu numele pasagerilor (PNR) și prin consolidarea cooperării Europol cu țările terțe.

Agenda europeană privind securitatea orientează activitatea Comisiei în acest domeniu, stabilind principalele acțiuni necesare pentru a asigura un răspuns eficient al UE la terorism și la amenințările la adresa securității, inclusiv contracararea radicalizării, consolidarea securității cibernetice și suprimarea accesului la finanțare al teroriștilor.


Funcționarea Scutului de confidențialitate UE–SUA

Comisia Europeană a publicat primul său

raport anual privind funcționarea Scutului de confidențialitate UE-SUA, al cărui scop este de a proteja datele cu caracter personal ale cetățenilor UE transmise către companii din SUA în scopuri comerciale și care arată că, în general, scutul asigură un nivel adecvat de protecție și face o serie de recomandări pentru îmbunătățirea funcționării.

Comisia sprijină ferm acordul cu SUA privind Scutul de confidențialitate, iar transferurile internaționale de date - efectuate în condiții de siguranță și securitate - aduc beneficii companiilor certificate, dar și consumatorilor și societăților din UE, inclusiv IMM-urilor, iar prima reexaminare anuală demonstrează angajamentul părților de a crea un sistem de certificare solid, cu o activitate de supraveghere dinamică.”

Potrivit raportului, autoritățile americane au instaurat structurile și procedurile necesare pentru a asigura funcționarea corectă, au fost instituite proceduri de administrare a plângerilor și de asigurare a respectării normelor relevante, cooperarea cu autoritățile europene de protecție a datelor a fost intensificată, procesul de certificare funcționează bine – peste 2.400

de companii fiind certificate până în prezent -, iar garanțiile privind accesul autorităților publice din SUA la datele cu caracter personal în scopuri de securitate rămân în vigoare.

Recomandările pentru asigurarea funcționării corespunzătoare a Scutului au în vedere monitorizarea mai proactivă și regulată de către Departamentul de Comerț al SUA a respectării de către companii a obligațiilor prevăzute de Scut, creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor UE în ce privește modul de exercitare a drepturilor, în special referitor la depunerea plângerilor, cooperarea mai strânsă între autoritățile responsabile cu asigurarea respectării normelor de confidențialitate, în ce privește elaborarea orientărilor viitoare, consacrarea prin lege a protecției oferite cetățenilor străini din SUA și numirea cât mai curând posibil, cu titlu permanent, a unui Avocat al Poporului pentru Scutul de confidențialitate și ocuparea pozițiilor vacante din Comitetul de supraveghere a vieții private și libertăților civile.

Raportul va fi transmis Parlamentului European, Consiliului, Grupului de lucru „Articolul 29” al autorităților de protecție a datelor, precum și autorităților SUA.



Fonduri UE pentru inovații revoluționare și soluții la provocările societale

Orizont 2020, programul UE de finanțare a cercetării și inovării, va contribui cu 30 miliarde euro la

dezvoltarea de soluții pentru provocările societale și la încurajarea inovațiilor revoluționare, în perioada 2018-2020. Comisia anunțând modul în care vor fi cheltuite aceste fonduri, printre priorități fiind și lansarea unui consiliu european al inovării.

Inteligența artificială, genetica, tehnologia blockchain fac dovada că știința se află în centrul celor mai promițătoare inovații revoluționare actuale, iar Europa este un lider mondial în domeniul științei și tehnologiei și va juca un rol important în stimularea inovării.

Comisia depune un efort concertat - inclusiv cu Consiliul European al Inovării, pentru a oferi numeroșilor inovatori europeni o rampă de lansare pentru a deveni întreprinderi de elită.

În următorii 3 ani, Comisia va încerca să obțină un impact sporit al finanțării sale în domeniul cercetării, concentrându-se pe teme mai puțin numeroase, însă critice, precum sprijinirea inovării revoluționare, creatoare de piețe, prin mobilizarea a 2,7 miliarde euro pentru activități de inovare de mare valoare și cu un grad ridicat de risc, focalizarea asupra priorităților politice ale Comisiei (și anume: un viitor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și adaptabil la schimbările climatice, economia circulară, digitalizarea și transformarea industriei și serviciilor europene, Uniunea securității, migrația, energia curată), promovarea „cercetării fundamentale", prin finanțarea proiectelor științifice inițiate din curiozitate și sprijinirea cercetătorilor de excelență, intensificarea cooperării internaționale, printr-un program de 1 miliard euro care va sprijini 30 de inițiative emblematice în domenii de interes reciproc, răspândirea excelenței, prin sprijinirea statele membre și țările asociate care nu au participat încă la potențial maxim în program, continuarea simplificării normelor de participare, prin introducerea unui proiect-pilot de finanțare forfetară și încurajarea științei deschise, prin împărtășirea mai rapidă a cunoștințelor în cursul procesului de cercetare și crearea Cloudului european pentru știința deschisă.

În fapt, Orizont 2020 este cel mai amplu program-cadru al UE dedicat cercetării și inovării, având un buget de 77 de miliarde euro pentru o perioadă de șapte ani (2014-2020), iar cercetătorii din cadrul programului Orizont 2020 au contribuit, deja, la descoperiri majore precum exoplanetele, bozonul Higgs și undele gravitaționale, în timp ce minimum 19 laureați ai Premiului Nobel au beneficiat de sprijin din partea Orizont 2020, înainte sau după obținerea premiului.


Pilonul european al drepturilor sociale

Comisia Europeană a salutat decizia Consiliului UE pentru Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori de a aproba pilonul european al drepturilor sociale, inițiativă lansată de președintele Juncker în urmă cu doi ani.

Aprobarea unanimă a pilonului european al drepturilor sociale arată că toate statele s-au angajat să depună eforturi pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă în Uniune, în perspectiva unor provocări ca îmbătrânirea populației, globalizarea și digitizarea.

În privința acordului privind detașarea lucrătorilor, aceștia ar trebui, ca principiu, să încaseze același salariu pentru aceeași muncă prestată în același loc – ceea ce este echitabil atât pentru lucrătorii detașați, care merită condiții de muncă egale, cât și pentru lucrătorii și angajatorii locali, care nu doresc concurența unor salarii excesiv de scăzute.

Este dovada faptului că în Europa mai e valabilă reunirea în jurul aceleiași mese, pentru un dialog și la un acord echitabil și echilibrat.

Pilonul drepturilor sociale va fi lansat oficial de Parlament, Consiliu și Comisie la

Summitul social pentru creștere și locuri de muncă echitabile, din noiembrie, la Göteborg.

Precizăm că Pilonul european al drepturilor sociale cuprinde 20 de principii și drepturi în sprijinul echității și bunei funcționări a piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială, fiind conceput pentru a servi drept punct de reper pentru un proces reînnoit de convergență în perspectiva îmbunătățirii condițiilor de viață și de muncă în statele UE.

Pentru Comisie, crearea unei piețe interne aprofundate și mai echitabile este o componentă esențială pentru construirea unei Europe mai sociale, iar reformarea normelor privind detașarea lucrătorilor e o inițiativă-cheie.

În 2018, Comisia va institui o Autoritate europeană în domeniul muncii, pentru a consolida cooperarea dintre autoritățile relevante de la toate nivelurile și pentru a gestiona mai bine situațiile transfrontaliere, a propune alte inițiative în sprijinul unei mobilități echitabile, inclusiv un număr de securitate socială european, pentru a îmbunătăți vizibilitatea și accesibilitatea (digitală) a drepturilor de securitate socială.



. Fermierii primesc bani de la UE pentru a face față condițiilor meteo adverse

Comisia Europeană a inclus și România pe lista celor care pot crește suma plătită în avans fermierilor afectați de condițiile climatice dificile din prima jumătate a acestui an.

Această măsură a fost luată în prima parte a lunii septembrie pentru zece state: Belgia, Cehia, Spania, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia și Finlanda, cărora li se adaugă alte cinci țări: România, Croația, Irlanda, Grecia și Marea Britanie, state care au cerut mai târziu acest sprijin și care au reacționat după ce procedurile pentru primele state erau deja începute.

Diferitele condițiile climatice dificile, de la secetă la ploi puternice, pe care au trebuit să le înfrunte anul acesta, i-au pus pe fermieri în fața unor dificultăți financiare și, de aceea, permisterea creșterii nivelului plăților efectuate în avans de autoritățile naționale către fermieri, conform politicii agricole comune, are ca scop ameliorarea problemelor care țin de fluxul de numerar.

Potrivit executivului european, acordul acoperă plățile directe către fermieri și anumite plăți pentru dezvoltarea rurală, care sunt de regulă efectuate de statele membre în perioada 1 decembrie-30 iunie.

Ori, până acum, statele membre puteau alege să efectueze în avans, începând cu 16 octombrie, în fiecare an, până la 50% din totalul plăților directe, respectiv 75% din cele destinate dezvoltării rurale, decizia Comisiei permițând statelor afectate de condiții climatice dificile să crească nivelul acestor plăți până la 70% și respectiv 85%.

În România, sumele totale alocate pentru plata subvențiilor, începând cu 16 octombrie, se ridică la 2,7 miliarde de euro.


Impactul fondurilor de coeziune asupra economiei românești

Produsul intern brut al României va fi

cu 2,1% mai mare datorită investițiilor politicii de coeziune, până în 2023.

„În România, investițiile politicii de coeziune au creat în mod direct 40.000 de locuri de muncă, au modernizat peste 27.000 km de șosele și au sprijinit 560 de proiecte de cercetare și inovare.

Până în 2023, se preconizează că PIB-

ul României va fi cu 2,1% mai mare datorită investițiilor politicii de coeziune.

Acest lucru demonstrează necesitatea ca politica de coeziune post-2020 să rămână cel mai solid instrument de investiții pentru toate regiunile, deoarece nimeni nu este imun la viitoare șocuri ale globalizării, la evoluția tehnologică și la crizele economice.

Cel de-al șaptelea raport privind politica de coeziune a Comisiei Europene analizează Europa cu o lupă, din puncte de vedere multiple, respectiv PIB-uri regionale, investiții,

inovare, guvernanță, migrație, energie, probleme urbane.

Pentru perioada financiară actuală,

politica de coeziune va sprijini 1,1 milioane de IMM-uri, va ajuta peste 7,4 milioane de șomeri să își găsească un loc de muncă și 8,9 milioane să obțină calificări noi.

Politica de coeziune va investi 16 miliarde euro în economia digitală, va extinde serviciile guvernamentale online și va conecta aproape 15 milioane de gospodării la internetul în bandă largă.

De asemenea, în cadrul politicii de coeziune se vor realiza investiții în eficiența energetică, protecția mediului și îmbunătățirea transportului public și în rețeaua rutieră și feroviară transeuropeană.

(Sursa: www.euractiv.ro) .


Nu există intenția unei alternative

europene pentru NATO Diferențele actuale dintre măsurile luate

pentru Nordul Flancului și cele din Sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă este opinia șefului statului, exprimată la a 63-a sesiune a AP NATO.

De asemenea, s-a susținut că proiectele UE în domeniul apărării trebuie să fie întodeauna complementare cu cele ale NATO, în acest fel UE poate fi, prin membrii săi, mai puternică în domeniul apărării.

Nu există, așadar, intenția unei alternative europene pentru NATO și, la rândul lor, oficialii NATO susțin că UE trebuie să evite structuri de comandă care să se suprapună peste cele ale NATO, subliniind că acțiunile Uniunii trebuie să fie complementare peste cele ale Alianței.

În plus, este necesară o prezență robustă în Flancul Estic, întărirea cooperării pe zona de apărare între NATO și UE reprezentând proiecte complementare, care trebuie să meargă împreună.

Cu atât mai mult cu cât NATO este îngrijorată în legătură cu acţiunile militare ale Rusiei în apropierea frontierelor NATO şi cu lipsa de transparenţă manifestată de Moscova în legătură cu exerciţiile militare ZAPAD 2017.

Ceea ce evidenţiază necesitatea unei abordări pe două direcţii faţă de Rusia, abordare care să îmbine apărarea solidă cu dialogul substanţial, inclusiv în cadrul Consiliului NATO-Rusia.

Sesiunea AP a NATO s-a desfășurat într-un moment important pentru Alianță, în care procesul de adaptare a NATO la un context de securitate marcat de provocări numeroase și diverse este în plină desfășurare.

Ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei din 2014 și a preocupărilor majore de securitate pe care aceasta le-a generat, Alianța a demarat un amplu proces de adaptare.

Astfel, NATO a luat măsuri substanțiale de consolidare a posturii sale de apărare și descurajare, precum și de dezvoltare a rolului său în proiectarea stabilității dincolo de granițele sale.

În condițiile agravării climatului european de securitate, acest proces a continuat, în 2016 și în 2017, cu o serie de decizii istorice legate de întărirea flancului estic al Alianței, precum și de asumarea unui rol mai vizibil în ceea ce privește provocările din vecinătatea sudică.

În acest context, România contină să fie un aliat responsabil, un partener de dialog de

încredere și un contributor relevant la asigurarea securității în plan regional, în spațiul euro-atlantic și la nivel internațional.

Mai mult, ea a alocat deja 2% din PIB pentru apărare, începând cu acest an și pentru cel puțin 10 ani, pe baza acordului între toate partidele politice parlamentare.

Din acest procentaj, fondurile destinate achizițiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%, eforturile naționale în acest sens concretizându-se prin aprobarea, în luna august, de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, a Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026 (după ce, în mai, Parlamentul României a aprobat inițierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare).

De asemenea, România și-a asumat implementarea tuturor țintelor de capabilități agreate în cadrul Alianței.

În plus, România și-a asumat rolul de națiune-cadru pentru Brigada multinațională de pe teritoriul său, a lansat inițiativa Combined Joint Enhanced Training, pentru a permite aliaților să-și antreneze trupele în exerciții în toate cele trei componente (terestră, aeriană și maritimă) și are un aport important la operațiile și misiunile aliate, mai ales la misiunile Resolute Support din Afganistan și la KFOR.

Pe de altă parte, parteneriatul transatlantic dintre America de Nord și Europa rămâne o dimensiune esențială a securității comune, motiv ca și parteneriatele dintre membrii Alianței să fie mai tari ca oricând.

Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaților estici, în cadrul prezenței înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarității și unității aliate.

Se impune, în continuare, consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței și sporirea eficacității și coerenței acesteia.

Prezența înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile.

Și diferențele dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului și cele din Sud trebuie să dispară, conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă.

Este necesară și protejarea infrastructurii civile față de agresiunile de tip hibrid, cibernetic sau informațional.

Însă, în relația cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare și coerentă pe termen lung, care să includă dialogul, de pe o poziție puternică de apărare și descurajare.



PE aprobă Regulamentul Parchetului UE

Plenul de la Strasbourg a aprobat

Regulamentul privind funcționarea Parchetului European, instituție apreciată de europarlamentarul Monica Macovei ca extrem de importantă pentru combaterea fraudelor cu fonduri europene.

În acest fel, se pune capăt celor 4 ani de negocieri intense privind crearea Parchetului European, al cărui obiectiv constă, în principiu, în protecția și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva bugetului UE și a intereselor financiare ale Uniunii, infracțiuni care sunt de competența exclusivă a statelor membre, întrucât OLAF, Eurojust și Europol nu au mandat de a efectua cercetări penale.

Această lacună instituțională va fi remediată, însă, prin crearea Parchetului European (EPPO), în urma unei propuneri prezentate de Comisie în 2013.

La 7 februarie 2017, Consiliul a constatat că nu există unanimitate în favoarea propunerii, astfel că, în temeiul articolului 86 din Tratatul privind funcționarea UE, s-a recurs la soluția înființării Parchetului în cazul în care cel puțin nouă state membre vor fi de acord să participe, ceea ce s-a reușit întrucât, în prezent, 20 de state membre, printre care și România, au acceptat să ia parte la crearea EPPO.

Mai mult, europarlamentarul român

Monica Macovei (ECR) a fost raportor al raportului interimar privind propunerea de Regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European, raport adoptat de PE la 19 martie 2015.

În accepțiunea sa, Regulamentul Biroului European, document poate fi pus imediat în aplicare și nu trebuie transpus în legislația statelor membre, evident după adoptarea de

către Consiliul UE a ultimei variante și publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

După publicare, el va intra în vigoare la două săptămâni de la publicare sau două zile, cum se va decide, perioadă după care se poate trece la înființarea efectivă a acestui birou.

Specificăm, însă, că Parlamentul va avea un cuvânt de spus la alegerea Procurorului European, oamenii propuși de statele membre trebuind să fie independenți.

În varianta optimistă, se consideră că în maximum două luni de zile vor putea demara audierile celor propuși de guvernele naționale.

Urgența este dată și de faptul că există fraude de 500 de milioane de euro anual, ceea ce reprezintă o sumă uriașă.

Biroul va fi o structură centrală formată din câte un procuror din fiecare stat membru, din rândul cărora se va alege șeful.

Apoi la nivelul statelor membre vor fi procurori delegați care vor face parte tot din structura Biroului Procurorului European și care vor face investigații pe teritoriul statului respectiv și vor lua legătura direct cu procurori delegați din alte state membre.

Procurorii europeni se vor ocupa cu infracțiunile împotriva banilor europeni, în principal cu infracțiunile transfrontaliere, și cu unele infracțiuni privind terorismul legate de finanțarea prin furtul de bani europeni.

O astfel de atribuție este punctul forte al regulamentului, ce a trebuit să fie negociat cu fiecare ministru de justiție și de interne, care nu doreau să intervină nimeni în problemele lor interne, chiar dacă banii europeni provin din coșul comun al UE.

Dar cel mai mare succes al regulamentului este acela că Procurorul european va începe o anchetă, o va duce la bun sfârșit și va dispune, dacă e cazul, și trimiterea în judecată.

Cum e vorba de o infracțiune de fraudă europeană transfrontalieră, adică are loc pe teritoriul mai multor state sau sunt implicați cetățeni din mai multe state membre, s-a adoptat o procedură mai complexă.

De exemplu, dacă în România se face o percheziție, atunci se respectă legea română, dacă în Germania se face o interceptare ea va fi conform legii germane, iar în Austria se face o audiere și va fi legea austriacă.

În final, dosarul se trimite în judecată la o instanță desemnată de către Biroul Procurorul European, instanță la care vor fi admisibile toate probele făcute în alte state membre (pe procedurile lor).


Asta înseamnă că anchetele vor merge repede pentru că procurorii din statele membre vor lua legătura imediat între ei, iar judecata va merge și ea repede pentru că toate aceste probe vor fi admisibile și nu se va mai merge pe cooperare judiciară, comisii rogatorii etc.

Și evident se vor recupera banii, întrucât fraudele din fonduri europene înseamnă pagubă din taxele și impozitele tuturor cetățenilor UE (anual, UE pierde prin fraudă 500 de milioane de euro, numai pe teritoriul UE, în condițiile în care banii europeni merg și în state țerțe).

Fiecare țară poate stabili unul sau mai mulți procurori delegați, aceștia urmând să se ocupe, în restul timpului, de dosarele naționale.

În România, în acest moment competența de anchetă a fraudei cu bani europeni, indiferent de sumă, este a DNA, care are un departament special și de unde, se pare, vor fi desemnați procurorii delegați, care au deja activitate în domeniu.

În opinia europarlamentarului român, ar fi total ilogic ca procurorul delegat să provină din altă parte, dintr-o structură care nu a mai lucrat la un asemenea dosar, de regulă destul de complicat, precum, bunăoară, unul legat de caruselul TVA-urilor cu fonduri europene.

Aceasta este o infracțiune foarte complexă, în jurul căreia s-a dat o bătălie foarte mare, deoarece multe state nu au vrut ca această infracțiune să fie în competența Procurorului European, pentru că aici se fraudează mulți bani și , în opinia unora, cazul ar fi de competența miniștrilor de finanțe.

În plus, trebuie remarcat faptul că Procurorul European trebuie să fie competent pe toate infracțiunile definite deja în Directiva privind frauda cu fonduri europene, întrucât va investiga toate infracțiunile prin care se fraudează bani europeni.

Sunt mai multe categorii de infracțiuni și ele sunt definite la fel în toate statele membre, dar s-a făcut o definire comună pentru a nu apărea probleme, pentru ca un stat să nu poată spune că nu face investigația fiindcă frauda nu este definită corespunzător.

De asemenea, pentru foarte multe infracțiuni se prevede limita minimă pe care un judecător poate să o dea.

Dacă judecătorul judecă acea infracțiune, chiar dacă nu e transfrontalieră, nu va putea da mai puțin de cinci ani, de exemplu, atât cât prevede Directiva.

Există și riscul ca anumite țări să nu propună decât un singur procuror delegat, pentru a nu încuraja activitatea instituției, motiv pentru care UE va solicita mai multe propuneri, ținând cont și de situația specifică din țara respectivă.

Se are, însă, în vedere ca guvernele să facă propunerile, cu condiția ca cei propuși să fie judecători sau procurori, nu politicieni.

Există, desigur, și posibilitatea ca un stat – din cele 20 – să se retragă, pe motive temeinice, lucru puțin probabil dacă în țara respectivă există fraudă cu fonduri UE (în statul respectiv sau în regim transfrontalier).

Pe de altă parte, există interes pentru ca plata la bugetul comun al Europei, de 1 % din PIB, să se reîntoarcă sub o formă în țară.

Iar fondurile europene sunt cel mai la îndemână mod, motiv ca fiecare stat să fie interesat de existența Procurorului European.

Altfel ar însemna că nu se vrea cercetarea fraudei transfrontaliere.

De menționat și faptul că sunt și firme românești, publice și private, care fac fraudă transfrontalieră.

Mai ales dacă accesarea banilor europeni se face într-un complex de mai multe state, spre exemplu pentru construirea unei autostrăzi Austria-Ungaria-România sau pentru o linie de cale ferată care trece prin 5 țări..

În aceste condiții este absolut necesar,

ca stat, să fii implicat în recuperarea fondurilor europene.

Cum le explici că s-a comis o fraudă, dar tu nu participi? Mi se pare pierzător un astfel de guvern. Deocamdată, România a vrut să se implice, încă de la început. Eu am credința că nu se va răzgândi.



Dezvoltarea platformei Europeana

O consultare publică online, lansată de Comisia Europeană, va aduna opiniile cetățenilor și organizațiilor interesate de cultura digitală cu privire la utilizarea platformei online Europeana, dedicată conservării patrimoniului cultural, ce înregistrează peste 700.000 de vizite lunar.

Platforma asigură accesul la peste 53 de milioane de lucrări, inclusiv imagini, texte, înregistrări video și audio, precum și material 3D din colecțiile a peste 3.700 de biblioteci, arhive, muzee, galerii sau colecții de materiale audiovizuale din întreaga Europă.

Ea poate fi folosită de profesori, artiști, analiști de date din instituțiile culturale sau sectorul crreativ, dar și de oricine caută informații online despre cultură.

Consultarea publică va ajuta la identificarea, printr-o evaluare independentă, a modului în care este folosită platforma și cum ar putea fi acesta îmbunătățit, iar platformă să devină mai accesibilă pentru toată lumea.

De exemplu, ea furnizează conținut ce poate fi reutilizat în sectoare precum educația, cercetarea sau cel creativ, lucru de care foarte mulți oameni nu sunt conștienți. Rezultatele consultării vor contribui la dezvoltarea pe mai departe a ceea ce oferă Europeana publicului larg, precum și la creșterea vizibilității și gradului de utilizare a patrimoniului cultural european disponbil online.

Platfoma va fi asociată Anului european al patrimoniului cultural, sărbătorit în 2018, iar consultarea este disponibilă online, inclusiv în limba română, fiind deschisă până în 14 ianuarie 2018.


Analizarea, la timp, a piețelor de telecomunicații relevante

Autoritățile naționale de reglementare

trebuie să efectueze, la fiecare trei ani, analize ale piețelor de telecomunicații care fac obiectul reglementării UE, în temeiul cadrului juridic actual (Directiva 2002/21/CE), și să notifice Comisiei Europene măsurile corespunzătoare.

Belgia, Ungaria, Irlanda, Polonia,

România, Slovenia și Spania nu au informat Comisia în legătură cu analizele lor.

Prin urmare, Comisia a decis, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere, să solicite acestor șapte țări să efectueze, fără

întârziere, analizele necesare ale piețelor de telecomunicații relevante, și să informeze Comisia în intervalul de timp stabilit de legislația UE relvantă.

Pentru toate cele șapte cazuri, întârzierile depășesc cu mult o perioadă de cinci ani, iar cele 7 state membre vizate au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Reamintim că, prin pachetul său lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE.

Deciziile care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al companiilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie în luna octombrie includ 29 scrisori de punere în întârziere, 29 de avize motivate și 4 trimiteri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Totodată, Comisia a decis închiderea a 133 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.



Regiunile ultra-periferice și UE - un parteneriat privilegiat, reînnoit și

consolidat

Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie pentru regiunile ultra-periferice, respectiv teritoriile aflate la mii de kilometri distanță de continent, pentru a le sprijini în valorificarea integrală a propriului potențial.

UE recunoaște, de mulți ani, aspectele specifice comune insulelor Azore, Canare, Guadelupa, Madeira, Martinica, Mayotte, Réunion și Sfântul Martin, precum și Guyanei Franceze, și le acordă un statut particular.

Însă este pentru prima dată când Comisia implementează o asistență personalizată, împreună cu statele membre, pentru a sprijini aceste regiuni să mizeze pe atuurile lor unice și să creeze oportunități pentru proprii locuitori.

În opinia oficialilor europeni, s-a acordat întotdeauna o atenție deosebită celor nouă regiuni pe care le numim ultra-periferice, care sunt înainte de toate regiuni europene și care reprezintă Europa în întreaga lume.

De aceea, această strategie, care are la bază un parteneriat privilegiat, reînnoit și consolidat, este un nou exemplu concret al Europei care oferă protecție, mijloacele necesare și oportunități egale.

În acest context, se speră ca aceste regiuni să beneficieze de facilitarea accesului la Fondul european de investiții strategice, pilonul central al Planului de investiții pentru Europa.

Mai ales că o inițiativă dedicată, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții, va sprijini, în paralel cu oferirea unei asistențe tehnice de specialitate, planificarea și finanțarea proiectelor într-o manieră eficace.

De altfel, UE oferă sprijin acestor regiuni pentru a-și depăși dificultățile, astfel încât nici una dintre ele să nu se simtă izolată sau lăsată în urmă, mai ales că regiunile ultra-periferice au atuuri extraordinare, cum ar fi creșterea "albastră", științele spațiale sau energia din surse regenerabile și pot să beneficieze la maximum din procesul de globalizare.

Comisia se va concentra pe elaborarea de politici care să reflecte mai bine realitățile și interesele acestor teritorii, în particular în

procesul de negociere a acordurilor comerciale și de pescuit.

În acest sens, o platformă de dialog va aduce laolaltă regiunile cu propriile state membre, instituțiile europene și actorii din sectorul privat, pentru schimb de opinii.

Comisia va stabili, la cerere, grupuri de lucru speciale pentru aspecte specifice, cum ar fi mai buna utilizare a fondurilor europene sau încurajarea ocupării forței de muncă.

Strategia subliniază în mod clar faptul că garantarea prosperității acestor regiuni depinde de responsabilitatea partajată între acestea, Europa și statele membre, care trebuie să dea dovadă de voința politică necesară pentru a merge împreună cu regiunile în cauză pe drumul creșterii economice.

Strategia sprijină și deplina integrare a acestor teritorii în propriul spațiu regional prin realizarea de proiecte comune cu țările vecine, putând beneficia de fonduri europene în viitor, de exemplu pentru prevenirea riscurilor naturale, gestionarea deșeurilor, în domeniul transporturilor sau energiei.

Pentru promovarea inovării și investițiilor, UE va oferi sprijin regiunilor ultra-periferice prin programul de cercetare Orizont 2020, printr-o acțiune specială de coordonare și asistență.

O nouă inițiativă va fi creată în cadrul Planului Juncker, având ca obiectiv facilitarea accesului acestor regiuni la Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), în special prin intermediul unui singur punct de acces din cadrul Platformei europene de consiliere în materie de investiții.

Pe modelul specializării inteligente, ale cărei rezultate sunt deja dovedite, strategia are în vedere sprijinirea regiunilor pentru a capitaliza propriile atuuri, prin promovarea unei inovări crescânde în sectoarele tradiționale - pescuitul și producția agroalimentară.

În acest sens, Comisia va continua programele POSEI și va analiza oportunitatea ajutoarelor de stat pentru reînnoirea flotilelor de pescuit artizanal de mici dimensiuni.

Pentru a promova dobândirea de competențe și mobilitatea, Europa va oferi tinerilor din aceste regiuni un sprijin financiar pentru participarea în număr mult mai mare în programul Erasmus sau în cadrul Corpului european de solidaritate.


De asemenea, îmbunătățirea conexiunilor de transport este esențială pentru dezvoltarea economică a acestor regiuni și pentru calitatea vieții locuitorilor acestora.

Comisia va lansa un studiu pentru a identifica nevoile de conectare și se angajează să co-finanțeze porturile și aeroporturile.

Fenomenele meteorologice extreme, cum a fost uraganul Irma, au demonstrat nevoia de a oferi sprijin pentru contracararea consecințelor schimbărilor climatice.

UE va integra provocările actuale cu care se confruntă regiunile în programul său LIFE și în strategia sa de adaptare la schimbările climatice, evaluată în prezent în vederea unei posibile revizuiri.

Pentru a oferi sprijin eforturilor de reconstrucție din insula Sfântul Martin (Saint-Martin/Sint-Maarten), Comisia analizează în prezent modalitatea cea mai bună de combinare a diferitelor fonduri europene.

Reamintim faptul că Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în articolul 349, recunoaște caracteristicile excepționale ale regiunilor ultra-periferice și le conferă un statut special, iar în 2004, Comisia a prezentat o primă strategie ce viza structurarea parteneriatului dintre instituțiile europene și aceste regiuni.

În prezent, strategia este reactualizată pentru a face față provocărilor persistente, cum ar fi o rată a șomajului ridicată, în special în rândul tinerilor, o vulnerabilitate crescândă la consecințele schimbărilor climatice și o dependență de sectoare economice ce nu au integrat procese inovatoare.

Marea majoritate a măsurilor din această strategie reprezintă deja răspunsuri concrete la cererile formulate de președintele regiunilor ultra-periferice într-un memorandum adresat președintelui Juncker în cadrul celui de-al 4-lea forum al regiunilor ultra-periferice, de la Bruxelles, din 2017.


Inițiativa "Acțiuni Urbane Inovatoare"

Comisia Europeană, în parteneriat cu regiunea Hauts-de-France, a anunțat recent câștigătorii celui de-al doilea apel de propuneri de proiecte din cadrul inițiativei "Acțiuni Urbane Inovatoare", care beneficiază de o finanțare de 50 milioane euro prin FEDR.

Apelul, lansat de Comisie în 2016, are

ca obiectiv selecționarea celor mai inovatoare proiecte propuse de orașe în trei domenii conforme cu prioritățile Agendei urbane a UE: integrarea migranților, mobilitatea urbană și economia circulară.

Orașele sunt motorul inovării și creșterii în Europa, însă se confruntă cu provocări de natură socială, de mediu sau economice.

Acțiunile Urbane Inovatoare fac apel la ingeniozitatea orașelor și le oferă posibilitatea de a-și împărtăși propriile experiențe cu restul Europei."

Șaisprezece orașe au fost selectate pentru a beneficia de sprijin financiar UE.

La categoria economie circulară, au fost nominalizate: Anvers (Belgia), Héraklion (Grecia), Kerkrade (Olanda), Lappeenranta (Finlanda), Ljubljana și Maribor (ambele din Slovenia), Sevran (Franța), Velez-Malaga (Spania).

Pentru integrarea migranților au fost selectate: Atena (Grecia), Coventry (Marea Britanie) și Fuenlabrada (Spania).

În domeniul mobilității urbane au fost alese: Albertslund (Danemarca), Gand (Belgia), Lahti (Finlanda), Szeged (Ungaria) și Toulouse (Franța).

Aceste localități au la dispoziție trei ani pentru a-și implementa proiectele.



Achiziții publice eficiente și profesioniste

Pentru a consolida piața unică și a stimula investițiile în UE, Comisia a prezentat o inițiativă pentru efectuarea mai eficientă și în mod sustenabil a achizițiilor publice, în paralel cu utilizarea optimă a tehnologiilor digitale pentru simplificarea și accelerarea procedurilor.

Statele membre vor fi sprijinite în a beneficia de posibilitățile oferite de noile norme, iar Comisia este deschisă realizării de parteneriate cu autoritățile și părțile interesate pentru îmbunătățirea achizițiilor pe teren.

Încă din noiembrie 2014, s-a acordat prioritate investițiilor, în special prin atragerea capitalului privat cu ajutorul Planului de investiții pentru Europa.

În prezent, se dorește utilizarea întregului potențial al achizițiilor publice, pentru a fi siguri că suma de 2 000 de miliarde EURO cheltuiți anual pe produse și servicii publice impulsionează economia noastră, stimulează inovarea și contribuie la atingerea obiectivelor de sustenabilitate.

Inițiativa are 4 componente principale: definirea domeniilor prioritare de îmbunătățire, statele membre fiind încurajate să pună la

punct o abordare strategică pentru politicile în materie de achiziții publice; evaluarea ex-ante, pe bază de voluntariat, a proiectelor majore de infrastructură, Comisia

urmând să dezvolte un serviciu de asistență care să poate răspunde la întrebări de specialitate într-un stadiu incipient al proiectelor cu o valoare estimată de peste 250 milioane euro, precum și să ofere posibilitatea de a realiza verificarea compatibilității planului de achiziții cu legislația UE pentru cele de peste 500 milioane euro;

profesionalizarea achizitorilor publici, Comisia recomandând măsuri care ar trebui luate de statele membre pentru a asigura acest lucru și facilitând schimbul de bune practici și de abordări inovatoare;

stimularea inovării cu ajutorul achizițiilor publice, prin lansarea unei consultări specifice, deschisă până la 31 decembrie, pentru a obține opinii de la părțile interesate cu privire la modalitățile de stimulare a inovării prin intermediul achiziționării de bunuri și servicii.

Reamintim faptul că o parte semnificativă a investițiilor publice din economia noastră este cheltuită prin intermediul achizițiilor publice: două mii de miliarde de euro pe an, reprezentând 14 % din PIB-ul UE.

Garantarea cheltuirii eficiente și eficace a banilor contribuabililor este în interesul comun al UE. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Sute de dosare de fraudare a fondurilor UE

Informațiile sunt cuprinse în Cartea Albă

a Curții de Conturi, document publicat de instituție care reprezintă o trecere în revistă a activității Curții pentru perioada 2008-2017.

Verificările de audit au detectat și cazuri în care există indicii cu privire la suspiciuni de fraudă, aceste cazuri fiind notificate organelor abilitate spre analiză și investigație.

Cele mai multe au vizat crearea artificială a condițiilor pentru a putea beneficia de finanțare, existența unor potențiale conflicte de interese, atribuirea incorectă a unor contracte sau efectuarea unor plăți pentru cheltuieli nerealizate / fictive.

În ceea ce privește fondurile alocate României aferente perioadei de programare 2000-2006, Autoritatea de Audit a transmis până la 31 decembrie 2014 către DLAF 25 de sesizări de fraudă, cu o valoarea estimată a prejudiciului de 13.192 mii euro.

În cazul fondurilor acordate României în cadrul perioadei de programare 2007-2013, Autoritatea de Audit a transmis până la 31 martie 2016 către DLAF 142 de sesizări privind suspiciunile de fraudă identificate.

Plăţile nelegale (prejudiciile) calculate de Curtea de Conturi în urma acţiunilor de audit / control efectuate în perioada 1 ianuarie 2009-30 iunie 2017 se ridică la 11,94 miliarde de lei.

Defalcat, din cele circa 12 miliarde calculate ca prejudicii, cele mai mari (circa 4 miliarde de lei) sunt trecute în dreptul bugetelor locale, apoi urmează bugetul de stat, cu 3,57 miliarde, şi bugetele de venituri şi cheltuieli ale agenţilor economici, cu 2,37 miliarde de lei.

Pentru o bună parte a cazurilor în care s-au înregistrat prejudicii au fost sesizați procurorii, la fel ca și în cazul celei mai mari părți din aceste prejudicii, în speță fiind vorba de 718 cazuri.

(Sursa. www.fonduri-structurale.ro)


România nu a respectat obiectivele privind deficitul bugetar

Deși România a reușit să-și mențină

deficitul bugetar în limita de 3% din PIB, obiectivul pe termen mediu era de scădere, astfel că România este singurul stat membru al UE aflat într-o procedură de deviere.

Se constată, așadar, că în ultimii câțiva ani România a deviat de la obiectivele bugetare pe termen mediu, în 2014-2015 fiind vorba ca deficitul structural să fie de 1% din PIB.

În aceste condiții, s-au formulat recomandări clare, confirmate de Consiliu, privitoare la procedura de deviere suplimentară, pentru a fi sigur că are loc o ajustare fiscală și că se atinge din nou obiectivul pe termen scurt.

Comisia Europeană a transmis mai multe semnale în ultimul an privind creșterea deficitelor, dar cel mai recent este și cel mai incisiv mesaj, în contextul în care România insistă pentru apropierea de nucleul dur al UE, inclusiv prin adoptarea cât mai rapidă a euro.

Ori, intrarea în zona euro ar face mult mai dificile manevrele de corecție fiscală, astfel încât deși se consideră, de către țara noastră, că pregătirea pentru aderarea la zona euro a României este o importantă ancoră de stabilitate și predictibilitate în sfera politicilor publice, situația nu este deloc ușoară.

Și, deși România este considerat un partener de încredere de care depinde atractivitatea proiectului european, ea trebuie să asigure un sistem de impozitare și de transferuri sociale mai eficient și echitabil.

Desigur, România înregistrează una din cele mai mari creșteri economice din UE, doar că există și o creștere rapidă a deficitului structural, iar aceste tendințe nu sunt reconciliabile, astfel că deficitul bugetar să trebuiască să scadă.

În ceea ce privește schimbările de impozitare, există o nevoie de a se asigura o predictibilitate fiscală, dar sistemele de impozitare directă rămân în responsabilitatea statelor membre, care iau deciziile.

Deficitul guvernamental al României a urcat la 4,1% din PIB în trimestrul II al acestui an, de la 3,6% din PIB în primul trimestru, cel mai ridicat nivel al acestui indicator în rândul statelor UE, potrivit datelor Oficiului European de Statistică (Eurostat).

Potrivit execuției bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2017, publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar s-a dublat, ajungând la 6,8 miliarde de lei, respectiv 0,81% din PIB, față de 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din PIB, în perioada ianuarie-septembrie 2016.

Asta în condițiile în care, pentru întregul an, ținta de deficit bugetar este 2,96% din PIB.


Situația medicamentelor pentru copii în UE

Raportul prezentat de Comisia Europeană arată că progresele din domeniul medicamentelor pentru copii, de la intrarea în vigoare a Regulamentului pediatric în urmă cu 10 ani, nu ar fi fost posibile fără o legislație specifică a UE, precum autorizarea a 260 de noi medicamente.

De asemenea, este subliniat și faptul că sunt necesare eforturi suplimentare de combinare a normelor relevante în scopul soluționării deficiențelor în tratarea bolilor rare la copii.

Dar, când comparăm progresele înregistrate în tratarea cancerului la adulți, cu cele în tratarea copiilor, situația pare dezastruoasă, motiv ca, în următorii 10 ani, eforturile să se concentreze pe realizarea de progrese similare la aceștia, prin combinarea stimulentelor acordate prin intermediul reglementărilor privind pediatria și medicamentele orfane și prin asigurarea că Rețelele europene de referință, în special ERN PaedCan - pentru cancer pediatric - ajung la capacitatea maximă.”

Principalele concluzii ale raportului se referă la numărul planurilor de cercetări pediatrice aprobate (PIPs) – primul pas în dezvoltarea medicamentelor pentru copii – care a depășit 1.000 în 2017, la numărul de PIP-uri completate, care înregistrează o tendință clar ascendentă (peste 60% fiind finalizate în ultimii trei ani), la cel mai mare număr de PIP-uri finalizate care au fost înregistrate în imunologie / reumatologie (14%), boli infecțioase (14%), boli cardiovasculare și vaccinuri (fiecare cu 10%), dar și la regulamentul pediatric, care a permis o creștere semnificativă a numărului de noi tratamente pentru copiii cu afecțiuni reumatologice, la faptul că oncologia (tratarea cancerului la copii) reprezintă doar 7% din PIP-urile finalizate.

Se remarcă și faptul că regulamentul funcționează cel mai bine acolo unde nevoile pacienților adulți și pediatrici se suprapun și că a crescut numărul de cercetări în domeniul medicamentelor pediatrice (proporția studiilor clinice care includ copiii urcând cu 50% între 2007 și 2016).

În viitorul imediat, constatările raportului vor fi prezentate unor factori de decizie din domeniul reglementării, grupurile de pacienți și alte părți interesate, în cadrul unei conferințe, la Bruxelles.



Locul 3 în UE la absorbția de

fonduri europene de dezvoltare rurală

România ocupă locul trei în Uniunea

Europeană în ceea ce privește sumele efectiv absorbite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), după primele două trimestre din acest an, fiind doar în urma Franței și Germaniei

România este performer european la absorbția de fonduri europene la dezvoltare rurală, la nivelul lunii iunie la sume efectiv absorbite pe Pilonul II prin PNDR.

Practic, suntem în urma Franței și Germaniei, cu doar vreo 200 de milioane de euro, cifre care nu iau în calcul eforturile făcute de către AFIR, AM-PNDR și APIA în lunile iulie, august și septembrie.

Ori, dacă se ține cont de acestea, țara

noastră ar mai putea urca în clasament, ceea ce ar reflecta cu fidelitate efortul depus de specialiști și de statul român.

De menționat și faptul că plățile pentru trimestrul trei se vor deconta în luna decembrie, iar cele din perioada octombrie — decembrie la începutul lunii anului 2018.

Ori, fără îndoială, suma accesată din fonduri europene sprijină bugetul național, iar mecanismul de rambursare este suficient de rapid și de flexibil, astfel încât să asigure reintroducerea în economia națională a sumelor care au fost cheltuite, ca avans, de către statul membru, fără a produce un deficit.

În ceea ce privește preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene - la nivel european, în anul 2019 - de către România, este de subliniat faptul că se fac eforturi pentru a pregăti preluarea și susținerea ei în foarte bine condiții și cu perfomanță pentru gestionarea pe partea de agricultură.

Deja există 27 de grupuri de lucru tehnice care beneficiază de experții cei mai

buni ai MADR, ai agențiilor de plăți, în așa fel încât, după 2019, să pregătim un program foarte bun pentru perioada 2020 — 2027, un program care să răspundă cu adevărat nevoilor de dezvoltare ale României pe partea de agricultură, dezvoltare rurală și pescuit.

Nu în ultimul rând, s-a subliniat faptul că în anul 2018 se va pune toată anvelopa financiară din PNDR 2020 la dispoziția beneficiarilor, fermierilor, ONG-urilor și autorităților locale.

Potrivit datelor prezentate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în 2017, s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al plăților efectuate într-un an prin PNDR 2020, cu un total de 1,73 miliarde de euro plătiți către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale.

Din totalul plăților efectuate, 1,56 miliarde de euro reprezintă contribuția UE, iar restul de 164 de milioane de euro sunt contribuția bugetului de stat.

Suma reprezintă atât plățile aferente proiectelor de investiții finanțate prin PNDR 2020, cât și valoarea plăților compensatorii pentru măsurile de mediu și climă, măsuri delegate Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) spre implementare.

De la demararea Programului Național

de Dezvoltare Rurală în 2015, AFIR a primit solicitări de finanțare în valoare de peste 6,8 miliarde de euro și a semnat 42.000 de contracte de finanțare cu beneficiarii proiectelor de investiții, în valoarea totală de 2,8 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile.

Valoarea totală a plăților efectuate de AFIR până la acest moment se ridică la peste 2,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție de 30% din alocarea de 8,12 miliarde de euro a UE disponibilă până la finele anului 2023.

(Sursa: www.agerpres.ro)


Asigurarea de rechizite școlare și ghiozdane prin programul POAD

Cererea de finanțare depusă de Ministerul Educației Naționale, la începutul lunii

septembrie, prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020 a fost aprobată, iar decizia permite, începând cu acest an școlar, achiziționarea de rechizite pentru preșcolari, respectiv suplimentarea cu ghiozdane a pachetelor de rechizite ce se acordă elevilor din ciclul primar și gimnazial.

Sunt asigurate fondurile necesare finanțării achiziției a 308.611 ghiozdane pentru elevii din clasele II-VIII (elevii din clasele pregătitoare și I primesc ghiozdane prin programul național), precum și rechizite școlare pentru un număr estimat de 51.539 de preșcolari, la o valoare estimată de achiziție de 40 lei / elev / an școlar.

Cererea de finanțare este complementară programului național derulat de Guvernul României în conformitate cu prevederile Legii 126/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite şcolare și Legii nr. 248 din 28 octombrie 2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.

Obiectivul urmărit este ca prin majorarea bugetului alocat inițial (11.118.363 lei), fiecare copil din grupul țintă să primească în anul școlar 2017-2018 atât rechizite școlare, cât și ghiozdan.

Grupul țintă eligibil este reprezentat de copiii cei mai dezavantajaţi din învăţământul de stat preșcolar, primar şi gimnazial, cursuri de zi, aflați în întreţinerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară.

Suma totală din POAD 2014-2020 destinată Ministerului Educației naționale pentru finanțarea a diverse programe cu impact social este de 27.000.000 euro, ceea ce presupune un buget mediu anual de 6.750.000 euro pe durata întregului exercițiu financiar, cu posibilitatea redistribuirii sumelor în funcție de necesități.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro) Programul Rabla Clasic și noul Program RO-

LA Bugetul alocat Programului Rabla Clasic

se majorează cu circa 25 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 3.800 de vouchere în plus pentru acest an, ceea ce asigură, astfel, continuarea unui program de succes aflat la cea de-a treisprezecea ediție, pentru a încuraja cumpărarea de autoturisme care nu poluează și sunt mai sigure în trafic.

Totodată, Guvernul a alocat 10 milioane de lei pentru demararea Programulului RO-LA, prin care se urmărește reducerea poluării, a noxelor și a emisiilor de CO2 din atmosferă.

Concret, noul program de finanțare vizează reducerea efectelor negative pe care transporturile rutiere de marfă le produc asupra mediului, prin transferul unui segment al transportului de marfă dinspre transportul rutier către calea ferată.

Transportul de tip RO-LA reprezintă forma particulară de transport combinat în care vehicule rutiere autopropulsate sunt transportate pe calea ferată, în trenuri compuse din vagoane specializate.

În acest sens, încărcarea şi descărcarea vehiculelor rutiere pe, respectiv de pe vagoanele specializate se realizează în terminale specializate, prin intermediul sistemelor proprii de autopropulsie şi prin rulare pe roţile proprii, iar şoferii vehiculelor rutiere autopropulsate pot însoţi respectivele vehicule pe durata transportului feroviar, fiind transportaţi în vagoane de călători (vagoane cuşetă sau vagoane de clasă).

Programul RO-LA se înscrie în Politica naţională a României în domeniul energiei din surse regenerabile (SRE), în vederea corelării cu economiile de energie şi creşterea eficienţei energetice, componente importante ale pachetului de măsuri necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru respectarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia - cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Hotărârea aprobată modifică anexele nr. 1, 1a, 1b şi 2b la Hotărârea Guvernului nr.146/2017 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu.

(Sursa: www.gov.ro)


Potențial vs realitate în domeniul digital

România este pe locul 28 în UE în ceea ce priveşte indicele DESI - Digital Economic and Society Index, calculat de Comisie, deși are un potenţial foarte mare de dezvoltare în acest domeniu, arată o analiză PwC.

Românilor le place să se mândrească cu vitezele excepţionale ale serviciilor de bandă largă de mare viteză, cu calitatea specialiştilor IT, care sunt foarte căutaţi de către marii jucători globali din domeniul tehnologiei, şi cu invenţiile şi aplicaţiile IT lansate la noi.

Însă privită la nivel statistic, performanţa ţării noastre în ceea ce priveşte digitalizarea este mai degrabă modestă.

Mai sunt încă multe de făcut pentru a beneficia cu adevărat de a patra revoluţie industrială, cea digitală, iar analiza PwC vine cu o serie de recomandări pentru a valorifica la maximum potenţialul ţării.

Deşi performanţele României sunt excepționale cu privire la abonamentele la servicii de bandă largă de mare viteză (locul 2 în UE) şi cu privire la prețul relativ raportat la venit pentru serviciile fixe de bandă largă (locul 10), ţara noastră se clasează pe locul 22 din 28 de state membre în ceea ce priveşte conectivitatea, având de recuperat în ceea ce priveşte acoperirea serviciilor de telefonie fixă de bandă largă, precum şi în ceea ce priveşte acoperirea serviciilor mobile 4G.

În ceea ce priveşte utilizarea internetului,

România se situează pe ultimul loc în UE. Deși rețelele de socializare şi apelurile

video sunt utilizate tot mai frecvent, românii manifestă reticenţă în ceea ce priveşte tranzacţiile şi serviciile bancare online.

Astfel, doar 12% din populaţie face achiziţii online, iar 90% din volumul comenzilor plasate online au fost achitate cu numerar la livrare, arată studiul citat.

Raportul este mult mai bun în mediul urban, unde utilizatorii folosesc frecvent telefoanele mobile pentru cumpărături și, mai ales, pentru a compara produsele.

Dar și la nivelul companiilor, rata de utilizare a Internetului este una dintre cele mai

reduse din UE, potrivit Eurostat, ale cărui date arată că 16% din firmele românești nu aveau acces la Internet în 2016.

Rezultatul este o întârziere în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în afaceri, chiar dacă au fost înregistrate progrese, ca de exemplu creșterea ponderii firmelor din România care utilizează platformele de socializare (8%).

În schimb, doar 7% dintre IMM-uri îşi vând produsele folosind platforme online, vânzările online reprezentând doar 4,3% din cifra de afaceri a acestor companii.

În România doar 7% din volumul vânzărilor totale se fac online, mai puţin de jumătate faţă de media UE (16%).

O altă analiză, efectuată de ONU Unite, clasează România pe locul 75 din 193 de economii din lume privind eficienţa e-guvernării.

România ar trebui să se inspire din modelele de bune practici în domeniul digitalizării întâlnite în Uniunea Europeană.

Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă Estonia, care a dezvoltat un adevărat ecosistem de servicii digitale sigure şi o infrastructură inteligentă, ceea ce a dus şi la stimularea dezvoltării sectorului IT&C şi a start-up-urilor din domeniul tehnologiei informaţiei.

Potrivit unui studiu al firmei Valoria, 35% dintre companiile din România spun că digitalizarea a avut deja o influență mare asupra afacerii lor, dar numai 31% sunt încrezătoare în legătură cu succesul digitalizării și consideră că au cunoștințele necesare.

61% dintre companii spun că au dificultăți legate de transformarea digitală.

Dintre acestea 39% sunt neîncrezătoare că vor valorifica tendința.

Totuși, numai 2% dintre firmele românești spun că nu au încredere că digitalizarea este bună pentru companie.

Principalul motiv pentru care digitalizarea nu este atât de prezentă în economia românească pe cât ar arăta-o potențialul este nivelul scăzut a competențelor digitale la nivelul populației totale.

Și aici România se situează pe ultimul loc în UE, dar PwC notează că s-au înregistrat progrese comparativ cu anul trecut, în special privind numărul persoanelor care accesează mediul online (56%), nivelul competențelor digitale şi numărul de specialiști în Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor (1,9%).

Este de așteptat astfel ca statisticile să se îmbunătățească în următorii ani, însă România mai are mult de lucru până va beneficia pe deplin de piața unică digitală.



Transpunerea normelor privind infrastructura pentru combustibili

alternativi

Potrivit solicitării transmise de Comisia Europeană, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Lituania, Malta, Polonia, România și Suedia trebuie să transpună integral normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (Directiva 2014/94/UE).

Principalul obiectiv al directivei este de a stabili un cadru comun pentru instalarea la scară largă a infrastructurii pentru combustibili alternativi în Europa.

Acest lucru este esențial pentru a reduce dependența de petrol a transporturilor, pentru a atenua impactul lor asupra mediului și, prin urmare, pentru a consolida poziția de lider a Europei în combaterea schimbărilor climatice.

Directiva stabilește cerințe minime privind construirea de infrastructuri pentru combustibilii alternativi, inclusiv de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice și de puncte de realimentare cu gaze naturale și hidrogen.

Directiva trebuia să fie pusă în aplicare până la data de 18 noiembrie 2016, cel târziu, dar statele membre menționate au comunicat doar parțial măsurile de transpunere a directivei în legislația națională. Hărți acustice și planuri de acțiune privind

zgomotul ambiental

România, Cipru, Germania și Slovenia trebuie să respecte dispozițiile esențiale ale Directivei privind zgomotul (Directiva 2002/49/CE), potrivit solicitării transmise de Comisia Europeană.

Acestea prevăd obligația statelor membre de a adopta hărți acustice care să prezinte expunerea la zgomot în aglomerările urbane mai mari, precum și de-a lungul căilor ferate principale, drumurilor principale și în preajma aeroporturilor mari.

Aceste hărți servesc ulterior ca bază pentru definirea măsurilor din planurile de acțiune privind zgomotul ambiental provocat de traficul rutier, feroviar și aeroportuar, deoarece acesta este a doua cauză de deces prematur, după poluarea atmosferică.

În ceea ce privește Germania, mai trebuie elaborate multe planuri de acțiune pentru aglomerările urbane, drumuri și aeroporturi principale, în pofida progreselor realizate începând din septembrie 2016.

În cazul Sloveniei, Comisia consideră că nu s-au înregistrat suficiente progrese începând cu septembrie 2016.

Nu au fost încă elaborate planuri de acțiune pentru două aglomerări urbane, și nici pentru drumurile și căile ferate principale, iar planul de acțiune învechit privind drumurile și căile ferate principale situate în afara aglomerării urbane Ljubljana nu a fost revizuit.

Prin urmare, Comisia a decis să trimită un aviz motivat Germaniei și Sloveniei, iar aceste țări au la dispoziție 2 luni pentru a răspunde.

Cipru și România nu au adoptat încă toate hărțile acustice și planurile de acțiune în materie de zgomot pentru aglomerările urbane și pentru drumurile principale, iar în cazul României, deficiența vizează și principalele căi ferate situate în afara aglomerărilor urbane.

Prin urmare, Comisia a decis să trimită Ciprului și României o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să îndeplinească, în termen de două luni, obligațiile principale prevăzute de Directiva privind zgomotul.

Transpunerea normelor privind pungile din plastic subțiri

Comisia a solicitat României și Croației

să finalizeze transpunerea legislației UE în materie de deșeuri în legislația lor națională (respectiv, a Directivei (UE) 2015/720 privind pungile de plastic).

În vederea soluționării problemelor legate de risipirea resurselor și abandonarea deșeurilor, statele membre trebuiau să adopte, până la 27 noiembrie 2016, măsuri pentru a reduce consumul de pungi din plastic subțiri pentru transport.

Normele prevăd obligația statelor de a realiza acest lucru prin stabilirea unui preț pentru pungile în cauză și/sau prin introducerea unor obiective naționale de reducere.

Guvernele naționale au la dispoziție o serie de măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord.

Printre acestea se numără instrumente economice, cum ar fi taxele sau redevențele.

O altă opțiune este introducerea unor obiective naționale de reducere, respectiv că nu se consumă mai mult de 90 de pungi pe cap de locuitor pe an, până la sfârșitul anului 2019, iar până la sfârșitul anului 2025, acest număr trebuie redus la 40 de pungi de persoană.

Este posibil și să se interzică pungile din plastic, cu condiția ca aceste interdicții să nu depășească limitele stabilite de directivă pentru a menține libera circulație a mărfurilor în interiorul pieței unice europene.



Acord pentru o nouă metodologie antidumping

Parlamentul și Consiliul UE au ajuns la un acord cu privire la propunerea de modificare a normelor europene antidumping și anti-subvenții, iar modificările, propuse de Comisie în noiembrie 2016, vor permite instrumentelor de apărare comercială europene să facă față realităților actuale din mediul comercial internațional, în special supracapacităților, cu respectarea deplină a obligațiilor internaționale ale UE în cadrul juridic al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Modificările convenite consolidează instrumentele de apărare comercială ale UE și asigură că industria europeană va fi bine echipată pentru a face față, acum și mai târziu, concurenței neloiale din partea importurilor de dumping sau subvenționate.

O nouă metodă de calcul al dumpingului la importurile din țările cu distorsiuni economice semnificative este esențială pentru a aborda realitățile din mediul comercial internațional.

Comisia a subliniat în repetate rânduri importanța comerțului liber, dar echitabil, iar acest acord susține acest punct de vedere.

Deși negocierile au avut anumite momente dificile și au abordat probleme spinoase, s-a ajuns rapid la un acord cu privire la legislația propusă - mărturie a angajamentului Comisiei de a pune la dispoziția UE instrumente eficiente de combatere a comerțului internațional neloial.

După acest succes, UE va deține o metodologie antidumping capabilă să trateze direct distorsiunile de piață care se pot manifesta în economiile exportatoare.”

Modificările au în vedere, printre altele, introducerea unei noi metodologii de calculare a marjelor de dumping la importurile din țările terțe, consolidarea legislației anti-subvenții, pentru a permite examinarea și includerea în taxele finale impuse a noilor subvenții constatate în viitor și aplicarea normelor doar pentru procedurile deschise după intrarea în vigoare a legislației, care prevede o perioadă de tranziție.

De asemenea, sunt prevăzute luarea în considerare a mai multor criterii în identificarea distorsiunilor (cum ar fi: politicile de stat și influența acestuia, prezența generalizată a companiilor deținute de stat, discriminarea în favoarea companiilor naționale și lipsa de independență a sectorului financiar), cât și posibilitatea ca sectorul industrial afectat să-și poată întemeia plângerile pe rapoartele Comisiei privind distorsiunile constatate, în demersurile față de țările în care există astfel de distorsiuni.

Se preconizează că modificările vor intra în vigoare până la sfârșitul anului.

Rate record ale ocupării forței de muncă

Tendința de intensificare a ocupării forței

de muncă și a creșterii economice se menține în UE, potrivit celui mai recent raport trimestrial privind ocuparea.

Datele arată că ocuparea forței de muncă în UE a continuat să crească într-un ritm constant și în aproape toate statele membre, iar un nivel record de 235 de milioane de persoane angajate a fost înregistrat în trimestrul II 2017.

Generația mai tânără este cea care a beneficiat, în special, de creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în ultimii patru ani.

Deși șomajul în rândul tineretului este încă prea ridicat, rata a scăzut mai rapid decât la nivelul populației totale, până la 16,9%.

Rezultatele actuale sunt încurajatoare, căci, ca niciodată în trecut, sunt mai multe persoane care au un loc de muncă, iar șomajul e la nivelul cel mai scăzut din ultimii 9 ani.

De asemenea, se constată că 2,2 milioane de angajați suplimentari beneficiază de contracte permanente, comparativ cu 2016.

Este necesar să se se continue pe această cale și să se îmbunătățească condițiile economice și sociale pentru toți.

Pilonul european al drepturilor sociale a furnizat foaia de drum către piețe ale muncii funcționale și echitabile care sunt adaptate obiectivelor secolului 21.

Situația sănătoasă a economiei europene este confirmată de următorii indicatori privind piața forței de muncă:

rata șomajului în UE și în zona euro a continuat să scadă constant, începând din iunie 2013, în aproape toate statele membre;

rata șomajului de lungă durată, în reducere continuă, a scăzut și în 2017;

numărul de angajați cu contracte permanente a crescut de patru ori mai mult decât cel al angajaților cu contracte temporare.

Facem precizarea că Buletinul trimestrial privind evoluția forței de muncă și a situației sociale în Europa oferă o vedere de ansamblu a recentelor evoluții sociale și de pe piața muncii din UE, examinând schimbările pe termen scurt ale PIB și tendințele ocupării forței de muncă.



Bani pentru combaterea fake news și un

program Erasmus pentru jurnaliști

Parlamentul European a aprobat, cu 414 voturi pentru, propunerea de buget al UE pentru anul 2018, dar Consiliul a transmis că nu poate accepta toate amendamentele eurodeputaților.

În aceste condiții, reprezentanții Consiliului și ai Parlamentului au început o perioadă de 21 de zile de conciliere, în urma căreia va rezulta forma finală a bugetului european pentru anul viitor.

Parlamentul European a stabilit bugetul UE la 162,6 miliarde de euro (pe partea de angajamente) pentru 2018, cu 1,2% mai mult decât propunerea inițială a Comisiei.

Consiliul a redus suma anunțată inițial de Comisie - 160,6 miliarde de euro - cu 1,7 miliarde de euro, dar eurodeputații nu au fost de acord cu tăierile de buget și au plusat „pentru a finanța politicile Uniunii de creare de locuri de muncă și dezvoltare economică în toate zonele, prin investiții în cercetare, educație, infrastructură, IMM-uri și forța de muncă, în special în rândul tinerilor”.

De cealaltă parte, Consiliul spune că ambele instituții au aceleași priorități pentru 2018, respectiv impulsionarea creșterii economice și a creării de locuri de muncă, îmbunătățirea securității și a problemelor legate de migrație.

De aceeea, din punctul de vedere al

Consiliului, principalul obiectiv este ajungerea la un acord care să permită alocarea unor fonduri suficiente pentru aceste priorități”.

În orice caz, Uniunea Europeană va avea anul viitor un buget de circa 160 de miliarde de euro, din care Parlamentul a alocat 100 de milioane de euro pentru proiecte pilot la nivelul Uniunii, printre care oferirea de bilete gratuite de tren tinerilor care doresc să călătorească pe teritoriul UE sau combaterea „fake news”.

Eurodeputații au aprobat finanțarea cu circa 1,2 milioane de euro a proiectului-pilot Stars4Media, un „Erasmus” pentru tineri jurnaliști și specialiști în comunicare, marketing și IT, prin care ei au ocazia să participe la

schimburi de experiență pe perioade între 1 și 3 luni în organizații de presă europene, să-și dezvolte competențele profesionale și lingvistice, dar și să trăiască în medii culturale și socio-profesionale diferite.

Totodată, este o bună oportunitate ca tinerii jurnaliști, dar și specialiștii în comunicare, marketing și IT să contribuie, alături de UE, la îmbunătățirea mobilității și a inovării în sectorul mass-media.

De asemenea, circa 1,1 milioane de euro au fost alocate pentru un proiect-pilot menit să combată propaganda și acțiunile de dezinformare ale Federației Ruse prin presă și prin rețelele sociale în statele membre și în cele din Vecinătatea estică, în special Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

Proiectul urmărește pregătirea personalului de specialitate din reprezentanțele Comisiei în statele membre și din delegațiile UE în țările din Vecinătatea estică în vederea monitorizării propagandei ruse și a știrilor false (fake news) ca parte a propagandei, precum și instruirea personalului de specialitate în vederea combaterii acțiunilor de dezinformare.

În plus, PE alocă 12 milioane de euro pentru un proiect pilot care își propune acordarea de bilete interrail, cu care orice tânăr european care împlinește 18 ani poate călători gratuit timp de 30 de zile în UE.

Condițiile de acordare vor fi stabilite de

Comisie și se estimează că 30.000 de tineri ar putea beneficia de acest program în 2018.

Aceste proiecte nu vor fi afectate de negocierile cu Consiliul, pentru că Parlamentul European are la dispoziție un fond de 100 de milioane de euro pentru proiecte pilot pe care le poate aloca fără a fi nevoie de aprobarea miniștrilor UE.

Însă grosul bugetului UE este destinat finanțării activităților agricole (dat fiind că subvențiile pentru fermieri și fondurile de dezvoltare rurală cumulează circa 40% din bugetul UE) și investițiilor (fondurile structurale, cele de coeziune și resursele pentru creșterea competitivității reprezintă și ele aproape 40% din bugetul Uniunii).



Înzecirea suprafeței irigate în 5 ani Suprafața de teren agricol irigat ar trebui

să ajungă de la 200.000 de hectare în 2016, la două milioane în 2020, potrivit planurilor Ministerului Agriculturii.

Cu toate că din punctul de vedere al suprafețele cultivate, România este una dintre cele mai importante țări agricole din UE, randamentele sunt încă reduse, ceea ce face ca agricultura să nu fie o ramură atât de importantă în economia locală.

Ministerul Agriculturii vrea să crească randamentele de producţie și prin reabilitarea sistemelor de irigaţii, pentru că sectorul agricol din România depinde foarte mult de schimbările climatice, iar seceta a afectat de foarte multe ori regiunile de sud, sud-est și vestul țării - unde sunt cele mai importante culturi de cereale.

Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980-2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă.

Ministerul și-a propus ca până în 2020 în România să existe circa două milioane de hectare irigate, de 10 ori mai mult ca în 2016.

În 2017, s-a reușit triplarea suprafeței de teren agricol irigat (de la 200.000 de hectare la 600.000 de hectare) prin acordarea gratuită a apei, dar, chiar și așa, ministerul nu și-a atins obiectivul de un milion de hectare, pentru că fermierii au fost luați pe nepregătite și nu au echipamentele necesare.

Pentru ca suprafaţa irigată să crească,

autoritățile au introdus o nouă condiţie în cadrul submăsurii 4.3, privind irigaţiile, astfel încât minim 30% din valoarea proiectelor să poată fi alocată pentru achiziţia de instalaţii de irigat.

Până acum se puteau realiza doar obiective de infrastructură - să intervii asupra conductelor staţiilor de pompare - dar acum e eligibilă și achiziția de echipamentele de irigat.

Sprijinul public pentru investițiile finanțate prin această submăsură este 100%

nerambursabil și nu va depăși 1.000.000 euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro / proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare (SPA - Stații de pompare a apei, SRP - Stații de repompare).

Pentru acest an, au fost programate investiții în sistemul de irigații de un miliard de lei din bugetul național și 431 de milioane de euro prin PNDR 2014-2020.

Dar refacerea sistemului național necesită sume de altă mărime, unele estimări avansând chiar cifra de 50 de miliarde de euro, deși unele voci afirmă că un miliard - cifră vezabilă și accesibilă - ar fi suficient măcar pentru reabilitarea infrastructurii acelor hectare viabile din punct de vedere economic.

Dar, se pare, însă, că nici pentru sutele de milioane de euro deja alocate nu a existat interes maxim, cu prilejul deschiderii sesiunilor pentru Organizațiile Utilizatorilor de Apă.

Explicația ar putea veni și din faptul că cea mai mare parte a infrastructurii de irigații a fost construită înainte de 1990, astfel încât cea mai mare parte a amenajărilor sunt fie ineficiente, fie într-un stadiu avansat de degradare, ceea ce ar presupune, dincolo de fonduri, și un mare efort.

Cu toate acestea, se apreciază că pentru creșterea producției agricole contează orice sumă alocată pentru sistemele de irigații.

Să reamintim faptul România prezintă un risc considerabil față de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est și est, conform rapoartelor internaționale relevante și analizelor efectuate de Administrația Națională de Meteorologie.

Astfel că seceta, inundațiile și problemele legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilității producției și a securității alimentare naționale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităților de dezvoltare economică, în pofida existenței potențialului din agricultură.

Sistemele de irigații din România au fost construite până în anul 1990, suprafața amenajată pentru irigații ocupând circa 22% din suprafața agricolă a țării și circa 34% din suprafața efectivă este de 823.000 hectare.

Potrivit documentului, amenajările de irigații din România sunt într-un stadiu avansat de degradare, iar pe 75% din suprafața acestora irigațiile nu sunt funcționale, iar cele funcționale sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de apă și energie și costisitoare pentru fermieri.



Importurile de produse agroalimentare de

3,5 miliarde de euro

Creșterea consumului a dus la accentuarea deficitului rezultat din comerțul cu alimente la peste un miliard de euro în doar șase luni.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, România a importat produse agroalimentare de 3,5 miliarde de euro în primul semestru din acest an, în creștere cu 17% față de perioada similară din 2016, în timp ce exporturile au adus în țară cu 4,5% mai mult în perioada analizată, respectiv 2,432 miliarde de euro.

În primul semestru din 2017, deficitul

balanței comerciale cu produse agroalimentare s-a adâncit la 1,064 miliarde de euro, fiind cu 60,4% mai mare față de nivelul înregistrat în același interval din 2016.

Exporturile au însumat 2,432 miliarde de euro (+4,5%), în timp ce importurile au urcat la 3,496 miliarde de euro (+17%), relevă analiza comparativă a schimburilor comerciale cu produse agroalimentare în semestrul I 2017 față de aceeași perioadă a anului 2016.

În schimb, datele Institutului Național de Statistică arată un deficit chiar mai mare în comerțul agroalimentar al României pe primele șase luni, de circa 1,107 miliarde de euro.

Potrivit statisticii MADR, grâul rămâne în continuare principalul produs exportat în primul semestru al anului, de unde au fost încasate 389 de milioane de euro pentru o cantitate de 2,194 milioane de tone.

Cu toate acestea, cantitatea livrată a fost mai mică cu 9,9% comparativ cu semestrul I 2016, iar încasările au coborât cu 32,7 milioane de euro, în condițiile în care importurile de grâu au crescut cu 60,2% în termeni cantitativi în perioada menționată, iar valoric au fost mai mari cu 43,5 milioane de euro (106,8 milioane de euro pentru 636.800 tone).

Venituri în creștere față de aceeași perioadă din 2016 s-au obținut la exportul de semințe de floarea-soarelui (+77,4 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+24,8 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui

(+22,6 milioane de euro), porumb (+14,1 milioane de euro), boabe de soia (+11,3 milioane de euro), carne de porc (+10,4 milioane de euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+9,9 milioane de euro), preparate alimentare (+9,7 milioane de euro), ciocolată (+8,4 milioane de euro) și produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+8,0 milioane de euro).

Pe de altă parte, în primul semestru al

anului s-au diminuat exporturile de țigări (-56,8 milioane de euro), grâu (-32,7 milioane de euro), orz (-25,7 milioane de euro), semințe de rapiță (-14,3 milioane de euro), carne de pasăre (-5,2 milioane de euro) și cele de zahăr (-4,6 milioane de euro).

Carnea de porc a deținut cea mai mare pondere în total importuri agroalimentare, sumele cheltuite în primele șase luni din anul curent fiind de 193,4 milioane de euro, pentru o cantitate de 95.300 tone.

Comparativ cu semestrul I 2016, cele mai importante creșteri ale importurilor au fost consemnate la carne de porc (+63,9 milioane de euro), porumb (+54,2 milioane de euro), grâu (+43,5 milioane de euro), boabe de soia (+25,3 milioane de euro), brânzeturi (+20,7 milioane de euro), preparate alimentare (+16,4 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui (+14,8 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+13,6 milioane de euro), banane (+12,3 milioane de euro), lapte și smântână (+10,9 milioane de euro), tutun brut (+8,2 milioane de euro), ciocolată (+6,1 milioane de euro) și carne de pasăre (+2,4 milioane de euro).

Uniunea Europeană este principalul partener în comerțul agroalimentar al României: circa 60% din livrările externe ale României merg către alte state membre, iar UE este sursa a peste 80% din importuri.

Pe întreg anul trecut, România a înregistrat un deficit de 557,4 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, de peste șase ori mai mare decât cel din 2015, în contextul în care importurile au atins un maxim istoric, de 6,51 de miliarde de euro.



Veniturile gospodăriilor au crescut cu 2,4% în trimestrul II, cheltuielile cu 1,3%

Veniturile unei gospodării au fost, în medie, de 3.329 de lei lunar în trimestrul al doilea, în timp ce cheltuielile au ajuns la 2.797 de lei pe lună în aceeași perioadă, arată datele INS.

Față de primul trimestru, veniturile gospodăriilor au crescut ușor, cu 2,4% (față de 3.250 de lei/lună), în timp ce cheltuielile au crescut cu doar 1,3% (de la 2.761 lei/lună).

În 2016, o gospodărie încasa pe medie 2.945 de lei lunar și cheltuia 2.534 de lei/lună. Calculate individual, veniturile unei persoane s-au cifrat la 1.233 lei/lună în al doilea trimestru al

anului 2017, în timp ce cheltuielile au fost de 1.048 lei/persoană/lună. Potrivit INS, veniturile bănești au fost, în medie, de 3.011 lei lunar pe gospodărie (1.143 lei pe

persoană), iar veniturile în natură de 319 lei lunar pe gospodărie (121 lei pe persoană). Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (61,2%

din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații

sociale (21,7%), veniturile din agricultură (2,3%), veniturile din activități neagricole independente (2,3%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%).

O pondere importantă dețin și veniturile în natură (9,6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (8,2%).

Peste 70% din cheltuieli au fost destinate consumului, și doar 0,6% au fost sume cheltuite pentru investiții, precum cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc.

Produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul II 2017, 35,8% din consumul gospodăriilor, pentru utilități consumatorii au alocat 15,5% din cheltuieli, în timp ce pentru alcool și tutun, respectiv articole de îmbrăcăminte și încălțăminte s-au cheltuit 8,3% și 7,5% din total.

Conform INS, mediul de rezidență influențează diferențele de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor din mediul urban și mediul rural.


Primul apel restrâns pentru proiecte strategice în Programul România-

Ungaria

MDRAPFE, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Interreg V-A România-Ungaria şi Autoritatea Națională – Biroul Primului Ministru din Ungaria au anunțat relansarea primului Apel restrâns, pentru propuneri de proiecte strategice.

Valoarea totală a fondurilor disponibile pentru acest Apel restrâns de propuneri de proiecte strategice relansat este 13,925,083 EURO (FEDR), completată de cofinanțarea națională a celor două state membre participante - România şi Ungaria.

Prioritatea de investiții (Pi) relansată prin Apelul restrâns de propuneri de proiecte strategice este următoarea: 7/b – Îmbunătățirea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv nodurile multimodale (în cadrul Axei prioritare 2, Îmbunătățirea mobilității transfrontaliere durabile și eliminarea blocajelor).

Apelul restrâns pentru propuneri de proiecte este adresat proiectelor cu valoare strategică, care abordează cele mai importante nevoi ale regiunii de graniță româno-maghiare,

proiecte care sunt aliniate strategiilor naționale, regionale, sau județene relevante şi care au capacitatea de a produce un impact sporit şi de a îmbunătăți calitatea vieții în zona de graniță.

Pot beneficia de proiecte finanțate prin program autorități / administrații locale şi județene şi instituții subordonate acestora, autorități în domeniul administrării drumurilor, organizațiile naționale responsabile pentru dezvoltarea infrastructurii de transport etc.

Se poate aplica pentru finanțare doar în parteneriat transfrontalier, iar aria eligibilă a programului cuprinde județele Arad, Bihor, Satu Mare și Timiș în România, respectiv, Békés, Csongrád, Hajdú-Bihar şi Szabolcs-Szatmár-Bereg, în Ungaria.

Ratele de cofinanțare sunt de până la 98 % din costurile totale eligibile pentru partenerii români (chiar 95 % în unele cazuri), totalizând atât FEDR, cât şi co-finanţarea națională.

Aplicațiile trebuie depuse online, prin intermediul sistemului eMS, până în data de 05 decembrie 2017, ora 16:00 (EET).

În timpul fazei de aplicare, programul va oferi asistență solicitanților prin intermediul Secretariatului Comun (SC).

(Sursa: www.interreg-rohu.eu)


Dobânzile continuă să crească pe

piața interbancară Ministrul de finanțe a asistat recent la

ședința de politică monetară a conducerii BNR, după ce șeful Guvernului și-a exprimat nemulțumirea față de (non-) activitatea băncii centrale, în cadrul căreia au avut loc discuții tehnice, despre lichiditatea din piață și dobânzi.

Participarea a avut loc în contextul în care guvernatorul BNR a explicat că o colectare mai bună a impozitelor a dus la scăderea lichidității, dar și că au fost presiuni pe cursul de schimb și în condițiile în care banca centrală a avertizat mai de mult că dobânzile vor crește.

S-a remarcat, de asemenea, că ROBOR-ul a fost foarte scăzut o bună perioadă de vreme și a creat o dependență de ROBOR, după care acesta și-a continuat avansul.

Dobânda percepută la tranzacțiile dintre bănci, față de care se calculează majoritatea ratelor la credite, a crescut pe fondul unei lichidități reduse pe piața interbancară.

Banca Națională a României a anunțat

băncile comerciale că va derula o operațiune de piață monetară de tip repo prin care instituțiile de credit vor putea împrumuta câți bani doresc la dobânda cheie de 1,75%.

Mișcarea BNR este menită să îmbunătățească condițiile de lichiditate din piață și să ducă la scăderea ratelor pe termen scurt, dar, cu toate acestea, ROBOR la 3 luni a crescut la 1,8% (de la 1,71% luni), în timp ce ratele cu scadența mai scurtă au ajuns la 2%.

Dobânzile pe piața interbancară au crescut rapid, inducând temeri că vor crește ratele la credit ale populației, în condițiile în care majoritatea împrumuturilor în lei au dobânzi variabile, calculate prin aplicarea unei marje peste dobânda ROBOR la 3 sau 6 luni.

Subiectul a fost atât de dezbătut de presă încât până și premierul a intervenit pentru a-și exprima nemuțumirea față de lipsa de intervenție a băncii centrale pentru scăderea dobânzilor, deși BNR avertizase deja că este timpul ca dobânzile să înceapă să urce.

Analiștii estimează că deficitul de lichiditate de pe piața interbancară va persista,

dacă banca centrală nu ia măsuri, una dintre cele avute în vedere fiind reducerea ratei rezervelor minime obligatorii.

În prezent, fiecare bancă comercială trebuie să depună la BNR 8% din toate depozitele în lei atrase.

O scădere a ratei la 6% ar elibera circa 4 miliarde de lei în conturile băncilor, estimează Raiffeisen.

În opinia ministrului de finanțe, exprimată

după vizita la BNR, există o problemă de lichiditate apărută în piață, care are mai mulți factori, mulți dintre ei foarte tehnici, fiind vorba, printre altele, de elemente care țin de schimbul, de rata de dobândă la care băncile schimbă între ele etc., dar că este atributul BNR să controleze lichiditatea.

De asemenea, a apreciat că nu trebuie făcută o corelație între încasările bugetare și creșterea ROBOR, deși există o influență.

În schimb, analiștii din bănci au atribuit reducerea lichidității din piață execuției bugetare dezechilibrate, tragerii dividendelor speciale de la companiile de stat și intervențiilor pe curs ale BNR, care a vândut valută și a tras lei din piață.

În aceste condiții, împrumutarea de către BNR a băncilor cu 9,3 miliarde de lei, printr-o operațiune de tip repo cu scadență la 7 zile, este cea mai mare operațiune de acest fel (prin care banca centrală acordă un credit pe termen foarte scurt băncilor comerciale la dobânda de politică monetară) din februarie 2013.

În urma acestei operațiuni, este de așteptat ca lichiditatea de pe piața interbancară să se îmbunătățească, iar dobânzile să revină aproape de nivelul de referință al BNR.

De remarcat că deși BNR a păstrat rata de referință a dobânzii la 1,75%, ea a îngustat coridorul de variație al ratelor dobânzilor oferite la facilitățile permanente ale băncii.

Astfel, ea va oferi o dobândă mai mare (0,5%, față de 0,25% anterior) la depozitele atrase de la bănci și va cere o dobândă mai redusă la creditele Lombard acordate (3%, față de 3,25% până acum).



Internet gratis în spațiile publice

Parlamentul European a susținut accesul gratuit la internet în spațiile publice, iar Consiliul Uniunii

Europene a dat undă verde. Deputații au aprobat o schemă UE pentru a sprijini accesul gratuit la wifi în spațiile publice, ceea

ce va face posibilă accesarea de finanțare pentru puncte locale de acces wifi la internet în UE, gratuit și fără condiții discriminatorii.

Fondurile vor fi utilizate într-un ”mod echilibrat din punct de vedere geografic” în peste 6.000 de comunități din statele membre, urmând principiul ”primul venit, primul servit”, pentru a finanța conexiuni wifi în centre relevante pentru comunitate, inclusiv spații publice accesibile publicului larg (biblioteci, administrații publice, spitale etc).

Pentru a fi eligibile, organizațiile publice trebuie să poată acoperi costurile de operare pentru cel puțin trei ani și să ofere acces gratuit, ușor, precum și o conexiune sigură utilizatorilor.

Fondurile pot fi utilizate doar dacă sunt excluse reclamele comerciale sau utilizarea datelor personale în scopuri comerciale.

Proiectele care ar putea dubla oferte similare private sau publice, gratuite, în respectiva regiune vor fi excluse de la sprijin.

Accesul trebuie oferit în limbile relevante pentru respectivul stat membru și, în măsura posibilităților, în alte limbi oficiale UE.

Rezoluția a fost aprobată cu 582 voturi la 98 și 9 abțineri. Inițiativa WiFi4EU a pornit ca o viziune politică puternică care va deveni o realitate concretă în

UE, oferind posibilitatea fiecărui european de a beneficia de o conexiune wifi de bună calitate, indiferent de locul unde se află și cât câștigă, ceea ce va duce la întărirea societății europene gigabit, făcând-o competitivă economic și inclusivă social.


Rosii pe straturi din nuci de cocos

Foto: Constantin Duma

Din februarie, la Timișoara vom găsi la

vânzare roșii cocktail crescute pe straturi realizate din nuci de cocos și cultivate în cea mai mare seră deschisă în ultimii ani în România, la Biled, pe 160.000 de metri pătrați.

Cu o investiție totală de 2,5 milioane de lei, din care 500.000 de euro fonduri europene, la 20 de kilometri de Timișoara a fost deschisă cea mai mare seră construită în ultimii ani în țară, ce va avea 16.000 de metri pătrați și care folosește tehnologie olandeză, întregul proces fiind controlat prin intermediul calculatorului.

Principalul produs care va fi cultivat sunt roșiile din soiul cocktail, iar acestea vor fi plantate pe un strat special, realizat din coji de nucă de cocos.

Acesta permite o bună oxigenare și are o durată de exploatare îndelungată.

Pe locul respectiv a funcționat în trecut ștrandul de la Biled, după care terenul a fost cumpărat, întrucât avea și un puț de apă termală (inițial investiția s-a vrut a fi într-un ștrand).

După participarea în Olanda la o expoziție și după vizita la foarte multe sere, investitorii s-au orientat spre o seră, care să producă legume, în special roșii.

Mai ales că, în România, roșiile care ajung la noi sunt culese de foarte mult timp și stau două, trei săptămâni până ajung pe raft.

Ori, intenția investitorilor este ca roșiile culese într-o zi, să ajungă în acceași zi pe mesele românilor, în special ale consumatorilor din Banat.

În sera amintită se vor cultiva roșii de tip cocktail, printr-un procedeu inedit, controlat integral de calculator.

Roșiile sunt plantate în jgheaburi speciale, pe substratul din coji de nucă, iar procesul tehnologic este automatizat.

Cu ajutorul senzorilor se controlează temperatura, există un sistem de climatizare pentru răcire și unul de încălzire care va funcționa cu ajutorul apei geotermale, cantitatea de îngrășăminte livrate este, de asemenea, automat.

Proprietarii spun că vor putea livra 1,3 tone de roșii pe zi, iar prețul dorit este de 10 – 12 lei pe kilogram.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


SUMAR

Finalizarea Uniunii bancare până în 2018 – pg.1

Eficacitatea Fondului UE de ajustare la globalizare – pg.2

Acord privind reforma Directivei lucrătorilor detașați – pg.2

Parlamentul European pregătit de negocieri cu statele membre – pg.3

Scade numărul românilor care cred că apartenența la UE este benefică – pg.4

Peste o treime dintre români, supuși riscului de sărăcie și excluziune socială – pg.4

Reforma profundă a sistemului TVA din UE – pg.5

Programul de lucru al Comisiei în 2018 – pg.5

Buna protecție a cetățenilor UE contra terorismului – pg.6

Funcționarea Scutului de confidențialitate UE–SUA – pg.6

Fonduri UE pentru inovații revoluționare și soluții la provocările societale – pg.7

Pilonul european al drepturilor sociale – pg.7

Fermierii primesc bani de la UE pentru a face față condițiilor meteo adverse – pg.8

Impactul fondurilor de coeziune asupra economiei românești – pg.8

Nu există intenția unei alternative europene pentru NATO – pg.9

PE aprobă Regulamentul Parchetului UE – pg.10

Dezvoltarea platformei Europeana – pg.12 Analizarea, la timp, a piețelor de

telecomunicații relevante – pg.12 Regiunile ultra-periferice și UE - un

parteneriat privilegiat, reînnoit și consolidat – pg.13

Inițiativa "Acțiuni Urbane Inovatoare" – pg.14

Achiziții publice eficiente și profesioniste –

pg.15 Sute de dosare de fraudare a fondurilor UE

– pg.15 România nu a respectat obiectivele privind

deficitul bugetar – pg.16 Situația medicamentelor pentru copii în UE –

pg.16 Locul 3 în UE la absorbția de fonduri

europene de dezvoltare rurală – pg.17 Asigurarea de rechizite școlare și

ghiozdane prin programul POAD – pg.18 Programul Rabla Clasic și noul Program

RO-LA – pg.18 Potențial vs realitate în domeniul digital – pg.19 Transpunerea normelor privind

infrastructura pentru combustibili alternativi – pg.20

Hărți acustice și planuri de acțiune privind zgomotul ambiental – pg.20

Transpunerea normelor privind pungile din plastic subțiri – pg.20

Acord pentru o nouă metodologie antidumping – pg.21

Rate record ale ocupării forței de muncă – pg.21

Bani pentru combaterea fake news și un program Erasmus pentru jurnaliști – pg.22

Înzecirea suprafeței irigate în 5 ani – pg.23 Importurile de produse agroalimentare de 3,5

miliarde de euro – pg.24 Veniturile gospodăriilor au crescut cu 2,4% în

trimestrul II, cheltuielile cu 1,3% - pg.25 Primul apel restrâns pentru proiecte

strategice în Programul România-Ungaria – pg.25

Dobânzile continuă să crească pe piața interbancară – pg.26

Internet gratis în spațiile publice – pg.27 Rosii pe straturi din nuci de cocos – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.euractiv.ro

www.gov.ro www.agerpres.ro

www.fonduri-structurale.ro www.interreg-rohu.eu

DE AFACERI Numărul EUROPENE OCTOMBRIE 2017 · 2017-11-28 · rezultatele din octombrie 2016. În...

Documents

Transcript of DE AFACERI Numărul EUROPENE OCTOMBRIE 2017 · 2017-11-28 · rezultatele din octombrie 2016. În...