Campania da presă

N o i t o ţ i p e n t r uS A B Â...continua

V i a ş te p tă m la s e d iu l re d a c ţie i p en tru a v i c o n s e m n a n u m e le

p e fistele s u s ţ in ă to r i lo r lui , N e lu ţu S a b ă u .

0( http://www.dntcj.ro/adevarul ]

z ia r m d e p e n d m t

ANUL XII NR. 3051 ISSN 1220-3203

* JOI,18 N O IE M B R IE 2 0 0 0

16 PAGINI 3.000 LEI

R e n u n ţa m Ia dreptul de a vota?

ILIE CALIAN

oate că n-ar fi trebuit să se facă' atîta v îlv ă în legătură cu •propunerea, fostu lu i comitet de

sp rijin pentru E m il Constantinescu, transformat în comitetul de sprijin pentru M ugu r Isărescu, propunere care vizează ieşirea d in cu rsa e lectora lă pentru

.Preşedinţie a trei dintre principalii patru cu oarecari şanse de a ajunge în turul al doilea, împotriva lui Ion Iliescu. Ş i aceasta nu pentru că era evident că se încerca propulsarea lui M u g u r Isărescu, în dauna mai bine plasatului Theodor Stolojan. N u pentru că ideea este ridicolă sau vine prea tîrziu, după ce s-au cheltuit atîţia bani pentru prezidenţiabili. N ic i pentru că unii dintre ei n ic i nu şi-au făcut iluzii în legătură cu şanse le de reuşită, m ai preocupaţi fiind de “ridicarea” partidului respectiv în sondaje. în fine, ch iar reprezentanţii partide lor au dezavuat ideea, aşa că nici nu mai merita să. fie discutată.

Dacă totuşi s-a vorbit şi s-a scris mult pe această temă este pentru că propunerea vine imediat după un alt eveniment clocit • pentm a 'tu lbura apele prin intermediul . unui grup de presiune ce-şi arogă drepturi dem ocratice m ai m ari decît re stu l cetăţenilor. A m văzut cum, spre final de. mandat, primul ministru şi preşedintele ţârii, au înălţat în grad aproape 100 de generali - pentru ca, imediat după aceea, să răsară o Ciupercă otrăvită, o asociaţie a militarilor pensionaţi şi activi, care să se amestece în politică. Acum, un număr de, cică, tot circa 100 de intelectuali vor

- să se transforme în electori, care să decidă cine să candideze la Preşedinţie în turul

al doilea. •Gogoaşa cu îngrădirea accesului lui

C.V. Tudor la turul al doilea nu păcăleşte pe nimeni - ca şi poveştile despre spaima Europei de form area unui guvern de

stînga. L a urma urmelor dacă electoratul. pe care-1 reprezintă cei 100 d in elita elitelor ţării este speriat de C.V. Tudor, n-are decît să nu-1 voteze pe acesta. D ar cum să le pretinzi candidaţilor din diferite partide să iasă din competiţie pentm a-1 sp rijin i pe c a n d id a t u l. C D R 2000 , “independentul” Isărescu?!

D incolo de naivitatea acestui demers, care nu face decît să compromită imaginea de gînditori politici a celor care au semnat apelul, se află, însă, altceva.. Se află dovada că aceşti vajn ici apărători ai democraţiei nu o percep decît în sensul -

■ b ine cu no scu te i fabule: “N o i v rem democraţie, dar nu pentru căţei’’. Căţeii ar fi tot restul votanţilor din România, care, vezi Doamne, ar fi mulţi, dar proşti, aşa că trebuie să vină 100 de intelectuali, care nu numai că au misiunea sacră de

a-i lumina pe cei mulţi dar proşti, dar şi, : în calitate de electori autopropuşi, să.

decidă asupra viitorului preşedinte. N u c-aş rîde de capra vecinului, dar nu pot sâ nu constat că, chiar acolo unde există

un astfel de procedeu consfin ţit de Constituţie, a ieşit o mare brambureală în alegerea şefului Casei Albe, pe care lumea n-o s-o uite multă vrem.e. , '

întrebarea care se pune este clară: avem

dreptul, cei vreo 17 milioane de alegători, să ne exprimăm dreptul Ia vot, ori lăsăm

pe mîna a 100 de electori autoînvestiţi sâ ne impună ei democraţia?!

M o ^ l l i e s c u f t J e s p r e ^'wm mw

lu t a ţinut pe palme în IiiO;t merita să-i dau

rr-f \ —

Preşedintele P D S R , Io n Iliescu, i-a atacat dur, Ta m it in g u r ile electorale din Baia Mare, Năsăud şi Bistriţa, pe preşedintele PD , Petre

, R o m an , p rim -v icep re şed in te le ; P N Ţ C D , Ioan Mureşan, pe ministrul

Finanţelor, Decebal Traian Remeş, ap rec iind - ' câ actua la putere reprezintă in terese le ce lo r îmbogăţiţi. Iliescu l-a calificat pe

După aproape trei zile de agitaţie m ax im ă (începută la fine le săptămînii trecute), situaţia de la sucursa le le d in ţară ale B ă n c ii Turco-Române (inclusiv la cea din . C lu j-N apoca) pare să revină la normal. La Cluj, numărul clienţilor aflaţi în faţa sediului băncii s-a redus treptat, de la circa 150 (cîţi erau la

D e c e b a l T r a i a n R e m e ş s - a î n s c r i s î n

P N T C D

Petre Rom an drept “un fanfaron” şi “un om plin de el” . “E u l-am ţinut pe palme în 1990; merita să-i dau palme”, a spus Ilie scu, marţi, la Năsăud. L id e ru l P D S R a reluat criticile la adresa lu i Petre Roman şi ieri, la Bistriţa, afirm înd câ acesta se fo lo se şte de ce rt ific a tu l d e - revoluţionar şi, de zece ani, nu ; plăteşte, impozit. “E l are salariul

începutul acestei săptăm în i), la numai cîţiva (ieri la prînz). D e rem arcat faptul că „ st inge rea” agitaţiei de Ia ghişeele băncii s-a datorat şi faptului câ B T R a reuşit s ă - ş i . p lă tească depunăto rii - persoane fizice programaţi în aceste zile (circa o sută pe zi), în limita a 3.000 dolari pe deponent. în ceea ce-i priveşte pe clienţii care doresc

5*

să-şi lichideze depozitele constituite la B T R , aceştia continuă să se înscrie pe liste, banca urmînd ca, în limita posibilităţilor, sâ le retumeze banii. A lin T U D O R

BNR ar putea ajuta Banca Turco-Românâ

C în d n e gîndeam că această campanie electorală este anostă şi p lină de inconsecvenţe, că scandalurile iau amploarea unui foc de paie, am aflat că unul dintre partidele importante în mediul politic clujean este pe ca le-să sufere pierderi umane grele. Sînt pierderi calitative şi numerice importante pentru un partid care a suferit în ultim ii doi ani din cauza sindromului visceral al pumnului în gură.

C u doar cîteva zile înainte de alegeri, un grup, deocamdată restrîns, a decis să dea în v ileag o reţea de urzeli şi jocuri de interese care nu au ţinut cont de nim ic, în afară de dorinţa unor lideri contestaţi de a se în fige la bucatele puterii.

în num ărul nostru de mîine, v o m prezenta pe la rg evenimentele care duc la aceste dem isii spectaculoase.

A n d r e e a M A R C U

dublu ca al meu,- neplătind impozit”, a sp u s Il ie sc u , p re c iz în d câ, personal,- în calitate de senator, are un salariu de 10 milioane.

Iliescu a afirmat, la Ba ia M are , câ Ioan M ureşan şi Traian Decebal Rem eş sînt “doi mari îmbogăţiţi ai tranziţiei” , adăugind că M u re şa n “are o mare afacere împreună cu acoliţii lui, în Insula Mare a B ră ile i”.

BURSA • locul unde se nasc şi

moi destinePrim e le societăţi de valori

m o b i l ia r e au a p ă ru t în R o m â n ia d u p ă 1995. Spec ia lişt ii acestora, în ceea ce p r iv e ş te t ra n za c ţ iile - agenţii dc bursă şi brokerii - au fost pregătiţi de societatea am ericană „ Intrados”. Dacă agentul de bursă este cel care

lu c re ază în m od d irect cu clienţii, adică „la tejghea", b r o k e r u l este cel care o p e re a ză efectiv în sistem a s u p r a t ra n za c ţ ii lo r . „ B ro k e ru l este persoana dc c a re dep inde în m od v ita l a fa c e re a c l ie n tu lu i p re c iz e a z ă D a n ie l B o d c s, b ro k e r Ia societatea de valori m o b i l ia r e „ In t c r d c a lc r C a p i t a l In v e s t ” d in C lu j - N apoca . Pentru că bursa este lo c u l un d e se na sc ş i m o r

destine” .B e n j a m in P A S C U

continuare în pagina a 12-a

Ieri trebuia să aibă loc un miting al sa la ria ţilo r d in R A D P , care protestează împotriva neachitării de către Prim ărie a sum elor datorate regiei. S indicaliştii nu au fost de

acord, cu desfăşurarea mitingului pe platoul din faţa Casei Tineretului, ei solicitînd aprobare pentru traseul obişnuit: Parcul Central - strada

Em il Isae - strada Petru M a io r - Piaţa Luc ian Blaga. E i au renunţat astfel la manifestarea programată pentru dupâ-amiaza zilei de ieri. Primarul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, spune că a făcut cunoscut liderilor de sindicat „care sînt tentaţi sâ încalce prevederile legale” că a solicitat Po liţ ie i şi

Jan d a rm e r ie i „ sâ sp r ij in e desfăşurarea în bune cond iţ ii a manifestării publice aprobate pentru salariaţii de la R A D P pe platoul din inc in ta „U n ive rs T ” , în z iua de 15 noiembrie a.c.”.

A . B L A G A

continuare în pagina a 12-a

M i s i u n e a O S C E / O D I H R p e n t r u s u p r a v e g h e r e a a l e g e r i l o r v a m o n i t o r i z a a p r o p i a t e l e a le g e r i p a r l a m e n t a r e s i p r e z i d e n ţ i a l e d i n R o m â n i aO f ic iu l ‘ pentru In s t itu ţ ii

Democratice şi Drepturile Om ului al Organizaţiei pentru. Securitate şi Cooperare în E u ro p a (O S C E / O D IH R ) a înfiinţat M isiunea pentru Supraveghe rea A le g e r i lo r în România în vederea monitorizării a lege rilo r parlam entare şi

prezidenţiale din 26 noiembrie 2000.M isiunea OSCEI O D IH R pentru

supravegherea A lege rilo r (M S A ) , condusă de L in d a E d ge w o rth

(SU A ), şi-a deschis b iroul central în Bucu fe şti la 1 no iem b rie si

include opt experţi electorali din Canada, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, F in landa şi Statele ; Unite ale Am ericii. Pe lîngă biroul

central d in Bucu reşti, M is iu n e a O S C E / L. Q D I H R pentru

Supravegherea A legerilo r a înfiinţat ş i un birou teritorial Ta Cluj-Napoca. M S A va urmări ca procesul electoral să se desfăşoare în concordanţă cu re g le m en tă rile stab ilite ' de

Documentul O S C E de la Copenhaga-

din 19 ^ ^ rC ^ g îs îa ţ ia u ;m iâ n e a sc ă În v>g o a r® l l © t e e r y a tofci i v o r

CENTRALĂ UNIV v r i '.n .M . ip .-» ;

monitoriza în mod special campania electorală şi acoperirea media.

C u puţin timp înainte de ziua

alegerilor, alţi observatori se vo r

alătura M S A pentru a monitoriza desfăşurarea procesului electoral, numărarea voturilor şi înregistrarea rezultatelor.

In z iu a urm ătoare a le ge rilo r, M is iu n e a pentru Su p ra ve gh e re a A legerilo r va formula o declaraţie

cuprinzînd concluziile preliminare.

O S C E I O D IH R va formula un raport

final complet la Varşov ia la o lună

după încheierea procesului electoral.

Pentru informaţii suplimentare vă

ru g ă m să vă ad resaţi M i s i u n i i

O S C E / O D I H R ' p en tru

Su p ra ve gh e re a A le g e r i lo r ,

Bucureşti, Bd. M agheru nr. .32-42,

01 - 21.22.591 sau dom nilor V ă d im

Z h d an ov ich , C o n s il ie r E le c to ra l

O S C E / O D IH R , . J e n s -H a g e n

E sch e n b a ch e r, R e la ţ i i P u b l ic e

' O S C E / O D IH R , Va rşov ia (tel. +48.

22.520.0600), U lr ic h ' B u rge r (tel.

197.465, 197.468 C lu j-N apoca )..

' Calendarul ortodox: Sf. Ap. şi Evanghelist Matei;» Calendarulgreco-catolio. S. Matei, Ap. şi evanghelist, (f sec. I).

•PR EFE C TU R a .CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•P R IM A R IA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •P R IM Ă R IA DEJ: 21-17-90• PRIM ÂRIA TURDA: 31 -31 -60• PRIM ÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIM ÂRIA HUEDIN: 25-1548• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•P O L IŢ IA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 •P O L IT IA DEJ: 21-21-21 •P O L IŢ IA TURDA: 31-21-21 '• POLIŢIA CÎM PIA TURZII: 36-82-22 •P O L IT IA HUEDIN: 25-15-38 •P O L IŢ IA GHERLA: 24-14-14 •P O M P IE R II: 981 •P R O T E C Ţ IA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int. 158 •D IR E C Ţ IA G E N ER A LĂ A MUNCII $1

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SA LV A R EA : 961 •SA L V A R E A CFR: 19-85-91 •IN TERN ATION AL: 971 •IN TERU RB A N : 991 •IN FO R M A ŢII: 931 •DERANJA M ENTE: 921 •O R A EXACTĂ: 95S• R.A. TERMOFICARE: 19-87-48 • S C M ONTENAY SA: 41-51-71 •R -A . APĂ CANAL: 19-63-02 • S C . "SALPREST" S.A.: 19-55-22 • S C PRIVAL: 17-43-86 •D ISTRIBU ŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928:433424

•JA N D A R M I: 956 •G A R A Cluj-Napoca: 952 •A G E N Ţ IA CFR: - internaţional 13-404$;

im e rn -43-204)1;T u rd a -31-17-62; Dej -21-20-22

• ALIANŢA ANTISUICID: 19-16-47

w e m m mCIRSE INTERNAŢIONALE

din Autogara II:• O uj-N apoca* Budapesta, cu plecare dm

Cluj-Napoca In n k le dc luni. marţi, joi si vineri b ora 7.00 şi înapoierea din Budapesta in zilele de marţi.miercuri, vineri şt sîmbâtâ b ora 11.00,

• C lu j-N apoca-B udapesta , cu plecare in rclcle dejo» o n 22.00 şi inapoiercdin Budapesta in zilele de vineri ora 16.00. I N F O R M A Ţ I I :

Autogara I nu mai funcţiontazi Autogara II: 4.1-52-78

FARMACIIFtrmicii cu senina permanent: Farmicii

TORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; str. Nspoci. nr. 25. telefon 19-20-74. Farmjcti "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, lcl.42.62.72. orar non-stop.Furnicii cu icniciu preluaţii: Fjrmacii

'INTERFHARM', str. Pnmiseni nr. 5. telefon 4J.7l.95.trr 8-22,Fmocii“CLEHVnSFARM", Puii L'nthinr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda ir rpnptr:Farmacii nr. 3 'llyjieia Acscjlap'. P-ţa Unirii

nr. 10. tckfon 13-0344. orar 20-8. •

marţi şi joi Frankfurt -> Cluj

narţi şi joi Muncnen

9,40

11,50

9,25

11,55

ma ,Cluj Mutic

luni şi vineri Munchen -> Cluj

luni şi vineri Cluj -> Viena luni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -9 Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Ciuj •> Bologna * luni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Preţ bilet Cluj - Bologna -Cluj: 235$

TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"

• 13 - 17 noiembrie •Meddni generali. Dr. I. Boilâ -13.15,17 (&-12). dr. V. Bodo -15 (15-18). dr. R. Cotârtâ -15 (10-12), dr. S. Loga-17 (9-11). dr. A. F. Oros -13.16.17 (14-18). dr. D. Pîaton -13 (£11). 16 (18-18), dr. L. Raşa -13 (15-17). dr. G. Râîan -1 7 (10-11), dr. I. Riza -1 4 (15-16), dr. M. S uc iu -16 (10-12). dr. V. Titani -17 (10-12), dr. C. Tonea -14.16 (9-11). dr. A. Varga • 13.17 (9-11). dr. C. Via cu -13(11-13); Homeopatia. Dr. I . B a rb ia n -1 5 .17 (10-12); Cardiologie. Dr. A. lancu -14 (11.30-13). dr. I. Paţiu • 15 (11.30-13). dr. T. Popescu • 15 (9-11). dr. H. Prişcâ • 15 (16-18); Interne. Dr. D. Pârv * 13 (15-17), dr. Gh. Rădulescu• 14 (9-11). dr. Cs. Szakacs * 15 (14-16); Ginecologie. Dr. C. Fodor 14.16 (10-12); Chinrgie. Dr. D C h rti -16(17-17.45). dr. P. Pilea * 16 (9-11). dr. M. S-mu • 15.17 (11-13): Pediatrie. Dr. R. Mitea -14 (14-15), dr. M .Fm e a -15 (11-12).dr. V. Otteanu♦ 13 (11-13) * . L Tona -17 (10-12); ReumatotogJe. Dr. I. AJb • 14 (11-13), dr. C. Zotta • 17 (14-16); Ortopedie. Dr. Z. Popa ♦ 13.16 (12-13); Endocrinologie. Dr. E. Popescu * 15 (9-11); Psihologie. Dr. L Boilâ -14 (14-16); Dermatologie. Dr. 0. M e a -1 4 (14-16); Toxicologie clinici Dr. C D . U rsu -14 (12-13); O R L O r . S. Bitlan -15 (14- 16). dr. £. P ilan -13.16 (9-11); Ecografie. Dr. G. B’oga • 14. (14-15). dr. E. Cruczi ♦ 13 (15-17). dr. I. GWcan -15 (14-15.30). dr. L Negru -16 (15-17), dr. C D , Ursu * 16(12-13); Urologie. Dr. Z. Popa -13.16 (12-13); Pneumo-Hkioiogie. Dr. M. Man * 14 (14- 16). Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo -13,14,15.16.17 (9-H).

Pentru chirurgie plastici ţl reparatorie, urologie, ratfiologie planificarea bolnavilor sa face la sediul PoteMo pe bazâ de bfel de trimitere. Planificarea boinavior se face ia sedut. str, Moţilor nr, 32 şi la tel. 45004)1.Vfceorcte 16-17dokripH vineri Planficarea boinavior la ecograf şi EKG se face numai pe bază de frmrtere de la meddi PoTdinicâ. •

FII-IVI E Republica - X - Men, SUA, premieră (10,30; 13; 15.30; 18; 20,30); vineri, sîmbâtâ,

1 - 0 ir - wriictuinnic l duminică - spectacole de noapte cu tarif redusI 10 - 1 6 n o ie m b r ie | de |a ora 23 . v!clon.a . Austin Powers .

Spionul care ml-a tras-o. SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * Arta - Eurimages - Ce e m ai bun in viaţă, SUA - premieră (12; 14,30; 17; 19,30)• Favorit - Flght Club. SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Mărăşti - Nottlng HIII,, SUA (12.45; 15; 17,15; 19,30);

TURDA - Fox - Cacealmaua încornoraţilor, SUA (13; 15; 17; 19);. DEJ - Arta - Dispari in 60 de secunde, SUA (13; 15,15; 17,30; 19,45);

vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noaptea cu tarif redus de la ora 22;

GHERLA - Pacea - Furtuna perfectă, SUA (15; 17,15; 19,30). Joi închis. .

UNIPLUS Radio , ^ ^ ^ 0^ . 30:8 .00-8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Program ul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale f i locale.10.00-14,00 Punct... f id e la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri burţc.19.C0 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn. . . ,

f~ r .S, j. N-r

T A R O MORARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni

Cluj -» Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -» Otopeni 15,45 şi 16,35

marţiCluj -> Băneasa 07,00Cluj -> Otopeni 15,15

miercuriCluj -» Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj - f Otopeni 20,35

in iCluj Băneasa 07,00 şi 20,45 Cluj -> Otopeni 15,15

vineriCluj 4 Otopeni 15,45 şi 20,35

sîmbătăCluj -4 Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet:1.450.000 lei

ORARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj -4 Frankfurt

B I B L I O T E C I■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

C lin ic i l o r 2 ) : ' O r a r : z iln ic : 8 -1 2 ,4 5 J 3 ,3 0 -2 0 ,0 0 ; sîm bâtâ: 8 -13 ,3 0 .N o tâ : în sesiun i d c e x a m e n e - program prelung it; ziln ic 8-21, sîm bâtâ 8-20, du m in ica 8-14.

■ B ib l io t e c a J u d e ţ e a n ă “ O C T A V I A N G O G A ” : S a l a d e le c tu r ă (s tr. M . K ogâlniceanu nr, 7, tel. 4 3 0 .4 3 4 ) : lu n i - v in e ri: 9 ,0 0 - 20 ,00 . s îm b â tâ : 9 ,0 0 - 14,00; M e d ia te c ă (str. Iz lazu lu i rir. 18, Bl. C, tel. 165.784); luni, m iercu ri, jo i: 14,00 -1 9 ,4 5 , m arţi, v ineri:9 .0 0 - 1 4 ,4 5 ; C e n t r u l d e I n f o r m a r e C o m u n i ta ră (str. M . K ogâlniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - v ineri: 11,00 - 18,00; C o lec ţii s p e c ia le (slr. O bservatoru lu i n r. 1, te l . 4 3 8 .4 0 9 ) : lu n i - v in e r i : 8 ,0 0 - 15,00; F ilia le le : M ă n ă ş tu r (slr. Izlazului n r 18, B l. G .tc l . 165.784), M ă r ă ş t i (str. A ure l V la icu n r 27, B l. V ), Z o r i lo r (str. O b serv a to ru lu i n r I, tel. 43 8 .409 ): luni, m ie rcu ri, jo i: 14,00 -19,45-, m arţi, v ineri:9 .0 0 - 14 ,45; F ilia la B ib lio sa n (S p italu l d e R ecuperare, tel. 123.066 in t 177): luni - v in e ri: 9 ,0 0 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi si a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mitre nr. 1 este suspendată provizoriu, în vederea mutării in sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.

■ B i b l i o t e c a A c a d e m ie i ( s t r a d a K o g ă ln ic c a n u 12 - 14). O r a r : lu n i - s îm bâtâ 8 - 12.45; 14 - 18.45.

* B i b l i o t e c a G e r m a n ă ( s t r a d a U n iv e rs ită ţii 7 - 9): iuni - 10-14; m arţi, m ie rcu ri, jo i - 12-16; vineri - 10-16.

* B ib l io t e c a A m e r i c a n ă ” J .F .K .” (s trad a U n iv e rs ită ţii 7 - 9 ) . O ra r: lu n i - jo i : 1 0 - 1 8 ; v ineri: 10-14, p rim a şi a treia s îm b â tâ d i n lu n ă : 9 - 1 4 . O f e r im c o n su ltan ţă p en tru studii în U SA .

B ib lio te c a B r ita n ic ă (s trad a A vram la n c u 11). O ra r: lun i, m iercu ri: 1 4 - 1 9 ; m arţi, jo i , v in e ri: 9 -1 4 .

■ B i b l i o t e c a “ H e l t a i ” ( s t r a d a C l i n i c i l o r 1 8 ). O ra r : z i ln ic 1 0 - 1 8 ; s îm b â tâ : 9 - 1 3 .

■ B ib l io t e c a C lu b u lu i S tu d e n ţe s c C r e ş t i n ( s t r a d a K o g ă ln ic c a n u 7 - 9 ) . O ra r: m arţi: 18 - 1 9 ; jo i 19 - 20 .

■ B ib l io t e c a C e n t r u lu i C u l t u r a l F ra n c e z (s trada I.i.C . B râlianu 22 ); O ra r lu n i-v in c ri: 10-19. '

■ B ib l io t e c a C e n t r u lu i C u l t u r a l G e r m a n " H e r m a n n O b c r l h ” ( s t r . M e m o ran d u m u lu i 18). O ra r: lu n i, m arţi, m ie rcu ri, jo i : o re le 16-20.

■ B ib l io t e c a “ V a ie r iu B o l o g a ” a U n iv e rs i tă ţ i i d c M ed ic in ă şi F a rm a c ie (S tr . A v ra m lan cu 31 ); O rar: lu n i-v in c ri 8 -20 , s îm b â tâ 8-13.

■ B ib lio te c a S o ro s C lu j (s tr. Ţ cbc i nr. 2 1 ). O ra r: (uni 12-19,30; m arţi, m iercuri ş i jo i : 1 0 -1 9 ,3 0 , sîm bâtâ: 10 -14 . Ş tiin ţe so c ia le şi com portam en ta le .

■ B ib lio te c a C re ş t in ă ” B ib lo s” (str. C lin ic ilo r n r .28 ). O rar: luni 13-17; m arţi, m i e r c u r i , j o i : 1 3 -1 6 ; v in e r i 9 -1 2 . (B ib lio te c a p u n e la d isp o z iţia c iti to rilo r li te ra tu ră c re ş tin ă în d iferite lim bi).

D i s p e n s a r u l s

P o l i c l i n i c c u P la t ă |

oferă consultaţii : de toate specialităţile, tratam ente de reumatologie, mică chirurgie, ecografic, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai > mici preţuri, asigurate de, doctori de înaltă pregă tire profesională.A d r e s a : Ş t e f a n L u d w i g R o t i i n r . 1 9 ( f o s t a M â l o a s a ) .Tel.: 130.330 sau 432.557.

cJoi, 16 noiembrie

7.00 Telematinal;9.00 Jurnal regional;

I 9,30 Agenda romajuâ electorală; 10,00

Practic TV; 10,30 TVR Cluj; 11,20 TVR laşi; 12,10 TVR Timişoara; 13,00 Tezaur» folcloric (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Ciberfan; 14,30 Recurs la morală (r); 15,20 Amprente (r); 15,35 Convieţuiri (mag.); 17,00 Studioul electoral;18.00 Handbal feminin; 19,00 Info-Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Alegeri 2000; 22,15 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: „Poveste imorală" (s);23.00 Cu ochii’n 4; 0,00 Jurnalul de noaţşte; 0,15 Marele jazz.

7,00 Obsesia (s); 8,35 Toţi,

împreună; 9,25 Pe muchie de cuţit (r); 10,55 Ştiri; 11,00 Mike Hammer - detectiv particular (sl r); 11,50 Femeia ispititoare (s);12.40 Tribuna partidelor parlamentare; 13,15 Cei trei ursuleţi (s/d.a.); 13,45 Cinci pentru naţiune; 17,10 Lumea fantastică; 17,40 Stăpînul animalelor (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,05 Germaine şi Benjamin (s); 19,40 Mike Hammer detectiv particular (s); 20,30 Alegeri 2000; 22,00 Ştiri; 22,05 Cinematograful de artă;23.40 Stăpînul animalelor (s/r); 0,30 TVM Mesager.

. -0 jl 7,00 Observator;8.00 ‘Neaţa; 11,00

Omul orchestră (co. Franţa 1970); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Cinci piese uşoare (dramă SUA 1970); 15,00 Dragostea învinge (s); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 16,50 Joi Teleeurobingo 2; 19,00 Observator; 19,50 Din dragoste (div.); 21,30 Brigada mobilă;22.00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,30 Noaptea tîrziu; 0,30 Farul (f. SUA/ Germania 1986); 2,00 Dragostea învinge (s/r); 3,00 Zile din viaţa noastră (s/r); 4,00 Noaptea tîrziu (div./r); 5,00 Uraganul (s); 6,00 Ape liniştite (s).

7,00 Bună d im in e a ţa ! ;10.00 Agendă

electorală; 10,20 Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,10 Lege şi ordine (s/r); 12,00 Oglinda timpului (s); 12,25 Unul găteşte, celălalt nu (co.SUA 1983); 14,15 Fitz (s); 150,05 Mortal Kombat (s/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Viaţa bate filmul; 18,20 Teo (talkshow); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,55 Agendă electorală; 20,00 Moarte misterioasă (thriller SUA ’98); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Eu vreau să fiu preşedinte; 23,45 Omul care aduce cartea; 23,50 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,00 X şi Zero; 0,05 Ştirile Pro TV/ Profit; 0,30 Seinfeld (s); 1,00 Trinity (s); 1,45 Veronica (s).

liWiîili'iliMUMIastăzi, de la ora 18,30:

N A B U C C O de G iu s e p p e V e rd i

Spectacol în lim ba italiană

Joi, 16 noiem brie06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ

_ *),<■■ BBC-6:00-6:30;Meteo-6:40;lnformatiiutilitare6:50); 07:00 - 10:00 PRIMUL SA LU T - Ştefan Coroian

(07:00 Salut, 07:00 Salut; • 07:20 Revista prese i locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50, 08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20-CD Sport - ştiri sportive, 08:40 Ştiri pe scurt, 69:00 Ştiri, 09:20 Ce m ai crede lumea); 10:06-13,00 M esaj FM cu Tudor Runcanu (10,00 Ştiri + Meteo, Mesaje de la ascultători, concursuri muzică, ’11,20 ”Capra cu trei iezi" - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu, etc., 12:00 Divertis Radio Blitz, 12:40 "Telefonul zilei" - interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant): 13:00 - 16:00 Caleidoscop CD - cu Tiberiu Crişan (13:00 Ştiri + Meteo, ’ Cetăţean de onoare" - concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14,00,15,00 Ştiri, 15,20 Ce m ai crede lumea (r.)); 16:00 -19:00 Conspiraţia - cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Sf/ri, Telefoane surpriză pentru cei ce sărbătoresc ceva, 1’7,20 CD Sport - Mihai Petruşcă 18:00 - 18:30 Program informativ BBC, 18,40 Divertis Radio Blitz); 19:00 - 21:00 Studiou electorat; 21.00 Ştiri; 21:00 - 22:00 Muzica magica - rock. Prezintă Ştefan Coroian. .

. . . | ■ Joi, 16 noiembrieU I T ] ) f I ŞTIRI : 09.00, 10.00 ,12 .00 , 15.00 , 16.00;

BBC-06.00,, 11.00 ,1 4 .0 0 , 18.00; 6.30-9.00_SU_PER MATINAL:Ştirilo locale, interviuri, Horoscop

(6.40,7.20, 8.20) , Piinctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-PATRULA DE SERVICIU. 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); -Concursuri (10 .30 ,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00- 18 nn-CAI-EIDOSCOP fm :13.20 -Engleza pentru afaceri;20.00 -Tehnomania-DJ Sebi; 21.00-Taxi music (dedicaţii ); 22 .00-2^00- Marti - Trenul de la miezul nopţii- Ucu Florea;.22.00-23.00 - Boys & Girls-Andreea Sibechi şi Tavi Top an ■ • ,

Joi, 16 noiembrie 5:00-8:00 Lupta cu so m n ul - emisiune

9MT4CT m atinală . R ealizatori: Laura Ivancioiu şi : R ăzvan Popesci; 8 :00 -1 0 :0 0 L u p ta cu

som nul-ediţia locală; 10,00-12,00 Tovarăşii m ei realizatori: DJ Armând, Ionuţ Pohrib şi Marius Furdui; 12:00-17:00 C ontact FM. Program de divertisment: muzică non-stop, concursuri, informaţii diverse (în special din show-biz); 17,00-19.00 Votează ce urmează; 19:00-21:00 Seară de seară. Un program remediu pentru plictiseală: muzică şi dedicaţii seară de seară la Radio Contact. 22:00-24:00 în arşiţa m u zic ii- realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile muzicale. '

jo i .16 noiembrie R A D IO C L U J ) 6.00 Bună dimineaţa. ----------------------------------O emisiune cu informaţii,

actualităţi şi muzică, prezentata de Anca Baltan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Dan Banciu. 11,00 Buletin de ş tir i. 11,05- Emisiunea Partidelor Parlamentare; 11,45-13 A patra putere. Prezintă Ioana Bindea; 12,00 Radio jurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,60 MHZ; 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Horea; 18;30 Agenda electorală; 18,35-19,30 Crochiuri muzicale - rock, redactor Cristian Zoicaş; 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15 Alegeri parlamentare 2000; 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii; 21,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Sergiu Vitalian Vaida; 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA91.2 MHz FM

J. 7,0 Milagros (sl r); 8,00 PrimaK/ţfx* -|5 go

Milagros (s); 16,00 Stil (mag./ r); 17,00 Detectivi de elită (s);18.00 Focus - em. de ştiri; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 19,50 Cronica cîrcotaşului; 20,00 Joker; 21,45 ,Ştiri pe scurt. Meteo; 21,50 Cronica

■ cîrcotaşului; 22,00 Focus; 22,30 Obiectiv; 23,30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 Clip art; 1,00 Focus (r).

f / . 7,00 Bună//c A s > C d i m i n e a ţ a ,

România; 10,25 Economic ABC (r); 10,50 Gura lumii (r); 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,00 Reporter Tele 7 (r); 13,00 Ora

‘ unu a venit; 13,15 24 din 24 (r);14.00 Clubul Microbiştilor; 15,20 Tinereţe fără bătrîneţe; 16,00

' Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Cutia muzicală (r); 18,50 Pariu Trio - LOTO;19.00 Telejurnal; 19,30 Economic ABC; „.19,45 Gura lumii; 20,00 Dan Diaconescu în direct; 20,50 Pariu Trio - LOTO;22.00 Linia întîi; 23,00 Dreptul la apărare; 23,15 Viaţa noastră cea de toate zilele; .1,00 Ora unu a venit; 1,05 Post Meridian.

.— _ 10,00 Ştirile de«5S S S 33 Acasă (r); 10,35 Acasă la bunica (r);_ 10,45 Căsuţa poveştilor (r); 11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 Fiorella (s/r); 12,20 Dragoste nebună (s/r); 13,10 Luisa Femanda (s/r); 14,00 Războiul pasiunilor-(s/r); 15,00 înger sălbatic (s); 15,45 Miracolul iubirii (s); 16,45 Căsuţapoveştilor; 17,00 Dragoste şi putere (s); 17,30 Fiorella (s); 18,20 Acasă la bunica; 18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Iubire fără limite (s); 20,00 Dragoste nebună (s); 20,50 Luisa Fernanda (s); 21,50 Patru pentru Texas (w.SUA ’63).

E&iNOTA 15,00 Retransmisie cViSEPCATele 7 abc; 17,50 Videoclipuri; 18,00 Drumuri ale cunoaşterii - realizator Rada Muraru; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.

Redacţia nu îfi asumă responsa- . bilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

astăzi, de la ora 19,00:TITANIC V A L Sde Tudor Muşatescu

CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA,

str.P R O F CIORTEA nr.9 (ca rtie r Grigorescu)

C O N S U L T A Ţ I I :

P ro f.d r. L U C IA N LA ZĂ R(G inecologie. Chirurgie. Oncologie)

L, Mi: 15-18; Ma, J: 16M-18”Dr. VALENTIN POPESCU

(C h i r u r g ie , O n c o lo g ie ) M a , J : 1 4 “ - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7

S : 9 - 1 1 ,

Dr. D A N -S O R lN POPESCU(Urologie)

L, Ml: 18 - 20; Ma, J: 18M-20 V: 16-20

P R O G R A M A R E : te l/fax (0 64 ) 18 .76 .04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

r POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascal) nr,5, cart. GlveorglieniINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURARADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie - Electromiogrâfie - Examinări

Doppler - Histerosalpingografli pentru sterilitate feminină

Ecografie cardiacă ECO Doppler color Tratamente LASER

LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitoiogie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - • Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină si masculină)

ZILNIC, inclusiv DUMINICA (gardă)

orele 7 - 21 Medic dc gardă: orele 21 - 7. Rezervare, consultaţii

V la tel. 41.41.63. ' >

CABINET MEDICAL DE I i i STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie •• protetică (ceramică) ,• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări zflnic la teL: 430.028

ORAR Luni - Vineri: 9-19 -

Sîmbătă: 10*13

P entru-/studenţi,pensionari şom eri^ reducere

CABINET MEDICAL PRIVAT

Prof. Dr. Ioan HUŢANUCluj-Napoca, str. Observatorului

nr. 13, ap. 12 (autobuze: 35, 43, 46)

Consultaţii, tratamente:

CHIRURGIE INFANTILĂ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICA, MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19 .

Pediatrie:L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V; 14-21; S: 9-11.

Medicină generală:;ACUPUNCTURA: - ‘Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. H0ME0PATIE: Ma, Mi, J: 9-12.

Informapi, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGÂRD Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(lingă biserica Bob)

E R O G R A M O F T A L M O L O G IE L , M i , V - 1 7 - 2 0 .S ..- - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de '

LWRtTORll/lffi sM tate Mirau CLI;.)stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

A i c ireclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

" L A V A N G U A R D I A "'. > - ' '■

. Sistemul electoral american este foarte vech i, a v în d în vedere că datează din secolul al X V ll I- le a (Constituţia a fost adoptată în 1787) şi este 'de atunci în v igoare , cu m ic i modificări. Acelaşi prim itivism îl remarcăm şi în ce priveşte alegerea preşedintelui. Alegerea se face în mod indirect: fiecare stat îşi desemnează delegaţii ce urmează apo i să a leagă preşedintele. Este surprinzător faptul că nu există o alegere directă, profitînd Ia maximum de relaţia cetăţeni-cândidaţi, dar explicaţia este simplă.

L a s f îr ş itu l se co lu lu i al. X V l l I - le a , îna inte de calea ferată, nu era uşor să organizezi alegeri directe într-un teritoriu atît de vast şi, pe de altă parte, statele din federaţie nu voiau să- şi piardă preeminenţa formală, cu puteri originare, care în mod simbolic erau reprezentate de delegaţi. U n ă lf ; aspect care reafirmă prim itivismul este că, pînă nu demult, W ashingtonul nu vota la alegerile prezidenţiale şi, chiar şi în prezent, nu îşi

trimite reprezentanţi în Congres.A v în d în vedere că

învingătorul îş i adjudecă toţi delegaţii, candidaţii pun la cale strategii de campanie menite să obţină voturile pe plan local,; concentrîndu-şi eforturile acolo. unde au cele mai mari şanse, după cum am văzut clar în lupta dintre George W . Bu sh şi A l Gore. D a r acest, tip de luptă electorală, stat după stat, contravine sp iritu lu i alegerii

fiecare stat în ansamblu.Sistemul de reprezentare atît

de fragmentat explică astfel inexistenţa de partide politice ca organizaţii cu opţiuni politice proprii. între partidele din SU A , există foarte puţină coeziune, acestea m anifestînd o uriaşă diversitate internă şi o lipsă acută de “leadership”. Şi cum ar putea să aibă vreo influenţă, cînd fiecare politician trebuie să -ş i “m on teze” p ropria

( A r t ic o l d e J a c i n t J o r d a n a , p r o f e s o r d e ş t i in ţ e

p o l i t ic e la U n iv e r s i t a t e a P o m p e u F a b r a )

prezidenţia le , p ro voc în d puternice distorsionări atît în ce priveşte proporţionalitatea, cîtşi temele campaniei electorale. ,

Se p re supune că f ig u ra - preşedintelui S U A este una din,: marile sim boluri ale unităţii naţionale şi tă alegerea lui ar trebui sâ se afle în afara distorsioriărilor' avînd în vedere că diferitele interese teritoriale sînt foarte b ine apărate de membrii Congresu lu i:" atît de reprezentanţi în diferite districte, cît şi de senatori, care reprezintă

.organizaţie pentm a-şi finanţa campaniile? A v în d în vedere că nu pot p rezenta liste . de cand idaţi, f i in d ob ligate .întotdeauna să prezinte candidaţi individuali, aproape că nu m ai ex istă necesitatea concentrării eforturilor pentru obţinerea vo tu lu i în cadru l propriului partid.

Practic, fiecare politician este un om de afaceri individual care trebuie să se ocupe sâ strîngă fondurile necesare pentru a. lupta îm potriva adversarilor,

mai întîi d in propriul partid, la alegerile preliminare, şi apoi îm potriva partidului rival. în faţa acestu i p r im it iv ism electoral pare ciudat sistemul de con tro l ş i de e ch ilib ru al instituţiilor politice americane.

P lu ra lita tea \ p u te r ilo r , autonom e, care se

supraveghează şi se opun prin veto uria împotriva celeilalte, contribuie la stabilirea marei fragm entări a reprezentaţiei

•politice, mai degrabă orientată spre apărarea in te re se lo r particulare, localizate teritorial şi sectorial, pe care politicienii trebuie să le compenseze prin susţinerile primite în campanii.' C u toate acestea, în loc să

ju d ecăm s istem u l p o lit ic american, mai interesant ar fi să-i subliniem specificul, ca şi_ excepţiona la sa continuitate ' isto rică, a cărei adm irab ilă persistenţă spune multe despre dinamismul economico-social al

. acestei ţări şi capacităţii sale de schimbare instituţiqijară, ce ar. ' trebui să atragă multe confuzii şi dezbateri inutile, avînd în vedere excepţionalitatea politicii americane.

HehoSărîrea planează asupra Balcanilorforţă de ocupaţie, ar deven i ţinte ale separatiştilor." M o s c o v a are toate m otive le

-p e n tru a d o r i sâ s p r i j in e ^ p o z iţ ia actuală a preşedintelui

k o ştu n iţa fară să m ai poată fi acuzată că face front, com un cu u n d ic ta to r d in a ltă pe r ioadă . O r, R u s ia , c h ia r foarte slăbită, are încă reale posib ilităţi de acţiune pe plan d ip lom atic.

M a i ră m în e U n iu n e a Europeană. Progrese le făcute de ea în vederea apărării a r trebui sâ-i permită, d in punct de vedere militar, să a sigu re m e n ţ in e re a p ă c ii. D a r se re v in e , c a , în to td e a u n a , la

. acest elem ent fundam ental: fo lo s ire a forţei nu. are sens decît în cadrul unei strategii ş i în s lu jb a u n e i p o lit ic i. A m in t irea intervenţiei N A T O d in 1999 lasă un gu st amar, p e n t r u că a n g a ja re a o c c id e n ta lă d in p u n c t de vedere politic şi strategic este s la b ă . S u p o r t ă m în c ă consecinţele acestei nehotârîri in iţ ia le . O - n e h o tă r îre , considerată, pe drept cuvînt, stran ie. în - c a z u l S la v o n ie i orientale, în C roa ţia sau în c a z u l T im o r u lu i d e E s t , statutul politic al teritoriilor v iz a t e a fo s t s t a b il it c o n c o m ite n t cu ^ te rm e n ii s is te m u lu i de ad m in istra re p r o v iz o r ie : re in te g ra re în C ro a ţ ia , în t r -u n ca z, ş i independenţă, în celălalt caz. - în contextul Iu g o s la v actual, m in g e a se află d in n o u în tabăra europenilor. N o u a ne , revine sarcina de a spune c lar ce ne aşteaptă în B a lca n i în p r iv in ţ a fron tie re lo r. D a c ă v o m c o n t in u a s ă f im n e h o tă r îţ i - p e n tru a n e

ascunde propriile d iv iză r i ş i de teama de a aborda anum ite g r u p u r i sa u se gm e n te a le

o p in ie i p u b l ic e - t r is t u l

scenariu de la începutul an ilo r ’9 0 ar putea fi reluat. D e sigu r,

su b o altă form ă. A r fi u n

a d e v ă ra t d e z a s t ru p e n t ru

B a lca n i ş i un eşec irem ediab il

pentru U n iu ne a Europeană.

(“Le F igaro”)

în a n u l -2 0 0 0 , în fo sta Iu g o s la v ie , d e m o c ra ţ ia a în re g is t ra t tre i s u c c e se

. importante: în Croaţia, în luna ianuarie, victoria candidatului opoz iţie i, S t ip e M e s ic i ; la s f îr ş it u l lu i se p te m b r ie , înlăturarea neaşteptată a lu i S lob od an . M i l o ş e v i c i ; la sfîrşitul lui octombrie, victoria moderatului Ib rah im R u go v a la alegerile locale d in K o so vo . S-ar putea spune câ în Ba lcan i domneşte acum o atmosferă m ai degajată?

S it u a ţ ia p o lit ic ă . în Iugoslav ia - redusă practic la Se rb ia ( in c lu s iv K o s o v o ) - ră m în e co n fu z ă . F ire şte ,. V o is la v C o ştu n iţa , a căru i putere ca p re şe d in te al Federaţiei este limitată, şi-a mărit spaţiul de acţiune, avînd o p oz iţ ie so lid ă în cad ru l g u v e rn u lu i fede ra l.Parlam entu l sîrb, contro la t p în â a cu m de P a r t id u l Soc ia lis t, s-a autod izo lva t. N o u a opoziţie dem ocrată a obţinut ralierea partidulu i lu i V u k D ra şk o v ic i ş i a extremei drepte conduse de V o is la v Şe şe li, A lege rile libere care vo r avea loc la 23 decembrie v o r c la r if ic a , p ro b a b il, s itu a ţ ia . în M u n t e n e g ru , legitimitatea lui K oştun iţa este a p roape n u lă . N o u l conducător al statului federal s -a o r ie n ta t sp re p a rt id u l

a d e p ţilo r lu i M i l o ş e v i c i •- o p o z a n ţ i i p re şe d in te lu i reformator M i l o D ju ka nov ic i - din rîndurile căruia provine şi noul prem ier federal..

C u m era şi firesc, Koştuniţa nu a răm as indiferent în faţa m î in i l o r în t in s e de către europeni, dar a greşit, însă, bucurîndu-se prea devreme, în op in ia nou lu i ales, războiul dus îm p o triva ţârii sa le în

1999 a fost o agresiune. E l c o n s id e ră că o c c id e n ta li i trebu ie să re p a re toate pagube le com ise în tim pul

' bombardamentelor. Repetînd. că predarea lu i M ilo şe v ic i T r ib u n a lu lu i P en a lInternaţional n u se num ără ; p r in tre p r io r it ă ţ i le sale, K o ş t u n iţ a e x p r im ăse n t im e n te le m a jo r ită ţ ii populaţiei sîrbe, pentru care “com unitatea internaţională” are o m are parte d in vină. D acă trebuie ca M ilo şe v ic i să fie judecat, atunci el va fi judecat num ai în Serbia şi de către sîrb i. în sfirşit, nou l preşedinte respectă punctele Rezoluţie i 1244 a Consiliu lu i de Securitate al O N U , votată im e d ia t d u p ă o p e ra ţ iun ile N Ă T O în K o so v o . Această re z o lu ţ ie c o n f irm ă fără a m b ig u ita te p r in c ip iu l in te g r ită ţ i i te r ito r ia le a Iugoslavie i, cerînd restabilirea u n e i m a r i a u to n o m ii a p rov inc ie i K o so v o - conform p ro ie c tu lu i de acord de la R a m b o u ille t d in 1999 şi a d re p tu r i lo r a co rd a te de . Constituţia d in 1974.

O r, o b ie c t iv u l apărut în urm a războ iu lu i d in 1999 este

- o b ţ in e re a in d e p e n d e n ţe i. A d m in is t r a ţ ia institu ită de O N U stab ileşte prerogative s u v e ra n e î n . p ro v in c ie , în dom enii destul de importante, 1 p re cu m s is te m u l m onetar, v a m a l s a u de secu ritate. Im e n s a m a jo r ita te a albanezilor - d in A lban ia sau d in K o s o ’v o - v ise a z ă la independenţă. Fă ră îndoială, cei m ai lu c iz i dintre ei nu-şi fac iluzii în privinţa viabilităţii , unu i K o so v o independent.

U n i i , î n G re c ia să u Bu lgaria , se tem de o explozie a întregii regiuni. A cest lucru s -a v ă z u t fo a rte b in e cu prileju l sum m itu lu i balcanic de la S k o p je d in 2 5

. octombrie, în să alţii visează să ade re la o U n iu n e Europeană form ată - dintr-un m ozaic de state provenite în urm a dezintegrării Ba lcan ilor ş i ca re să t ră ia scă d in a ju to a re le com un ita re .

In d ife r e n t ca re v o r fi re zu lta te le a p ro p ia tu lu i

sum m it european de la N is a ş i ce va urm a după aceea, toţi ş t iu de a ltfe l că în lu a rea dec iziilor în cadrul U E , ţările m ic i sînt avantajate în raport c u ce le m a ri. U n iu n e a E u ro p e a n ă r is c ă astfe l sâ f a v o r iz e z e d e z in te g ra re a m e m b r i lo r să i, a c tu a li ş i v i i t o r i . - P e d e -o parte , com unitatea internaţională, în ansam blul său, se bazează pe p r in c ip iu l in v io la b i l i t ă ţ i i frontie re lor, pentru a ev ita e xace rbarea nenum ăra te lo r conflicte ale m inoriţăţilor, iar pe de altă parte, comunitatea occidentală acţionează în m od

. contradictoriu. E a este supusă id e o lo g ie i autodeterm inării, care conduce în m od log ic la independenţă, astăzi pentru M u n t e n e g r u sa u K o s o v o , m îine , poate pentru re stu l B o sn ie i sau pentm Cecenia.

î n v i i t o r u l a p ro p ia t, M u nten egru va avea un ro l foarte im portant. R u p e re a re laţiilor cu. guve rnu l de la B e lg r a d a r putea p ro v p c a reacţii în lanţ. în caz contrar,- o nouă form ă de asociere în cad ru l R e p u b lic i i Fe de ra le Iu g o s la v ia a r c on st itu i uri p recedent pentru p ro v in c ia

‘K o so vo , unde înlăturarea de la putere a lu i M ilo şe v ic i nu a p ro v o c a t en tu z ia sm , de team ă ca N A T O sâ nu dorească să-l menajeze prea m ult pe nou l preşedinte.

în s ituaţia nou creată, a s o s it t im p u l ca ţă r ile occ iden ta le sâ e laboreze o strategie clară, E le nu m a i pot invoca prezenţă lu i M ilo şe v ic i p e n tru m e n ţ in e re aa m b igu ită ţ ilo r care n u m a i ■ s în t “ c o n s t r u c t iv e ” , p r e s u p u n în d că au. fo s t vreodată astfel.

Cam pan ia prezidenţială d in S U A a d e m o n stra t că^ am ericanii sînt din nou tentaţi

să ia să -d in jo c în K o so v o ,

acum c în d N A T O ca instituţie a fost salvată. E i se tem de o

degenerare a situaţiei astfel în c ît m i l i t a r i i ’ K F O R ,

con sidera ţi de un ii drept o

L a c e t r e b u i e s ă s e

a ş t e p t e I s r a e l u l ?

l^ (^ h ^ e ru s a le m |P o s tpL a baza oricărei p o lit ic i ra ţio na le s e ' a flă o b u n ă

percepţie a realităţii curente şi o eva luare rea listă a e v o lu ţ iilo r probabile. D a c ă procesu l- de la O s lo n u a reuşit sâ institu ie coex isten ţa p a şn ic ă între is ra e lie n i ş i p a le stin ien i a reuşit în sc h im b să re d iv ize ze te rito riu l israe lian care s-a aflat su b con tro l israe lian d in 1967 p în â în 1993. D iv iz ă r ile ş i trasările de frontiere în cad ru l u n o r conflicte etnice p re lung ite s în t de ob ice i lu c ru r i deoseb it de delicate ş i nu a ve m m o t ive sâ ne aşteptăm la o evo lu ţie rad ica l d ife rită în re g iun ea noastră.

Is ra e lie n ii nu p o t-să în ţe leagă de ce p a le st in ie n ii au re sp in s oferta gene roa să a p re m ie ru lu i E h u d B a r a k şi de ce a hotărît să în cea p ă o con frun ta re s în g e ro a sâ ş i

v io le n tă cu forţele arm ate israe liene. S ă -ş i îndepărteze u n im portant segm ent al o p in ie i p u b lic e israe liene, care era gata să susţină c o n c e s ii le de d ra gu l păc ii, n u pare sâ a ibă n ic i u n sens. D in păcate, is ra e lien ii se aşteaptă

• la com portam ente.raţionale ş i s în t depă şiţi-c înd cealaltă parte persistă în u rm ă rire a u n o r ob iec tive extrem iste. M u lţ i israe lien i au uitat puterea e m o ţiilo r de a d e c la n şa acţiune. C om portam en tu l ra ţio na l riu este o b lig a to r iu

m atricea interacţiun ii um ane.* C om portam entu l na ţiona list ş i a tav ic este tot m a i puţin

acceptat în Is ra e lu l m o d e m ş i occ iden ta l ş i de aceea - n a ţ io n a lism u l ş i ş o v in ism u l b ru t d in partea p a le stin ian ă

s în t tot m ai greu de înţeles. Is ra e lie n ii nu m a i s în t atît de a taşa ţi s im b o lu r i lo r l o r n a ţ io n a le c u m este de

; e xe m p lu Ie ru sa lim u l ş i se a m ă g e sc c â pa le stin ien ii fac la fel. D a r m işca re a n a ţ io n a lă pa lestin iană, în contact c u s io n ism u l, este în c ă t în ă ră ş i f iăm în d â ş i gata să

sa c r if ice v ieţi om eneşti. ~• Fap tu l câ p a le st in ie n ii s în t m o t iva ţ i de ura îm p o triva

e v re ilo r este g re u de acceptat de o societate tot m ai libera lă, în care u ra n u este u n sentim ent legitim . Totuşi, exp lica ţia pe ca re o a d u ce este clară. Pa le stin ien ii îi u ră sc pe israe lien i pen tru că, în v iz iunea lor, le -am je fu it p a t r im o n iu l ş i i -a m su p u s unei în g ro z ito a re

tragedii.M a s s -m e d ia p a le st in ie n e a g ită sp irite le îm p o tr iv a

I s r a e lu lu i ş i în f a v o a re a j ih a d u lu i . C o n d u c e re a pa lestin iană nu s c poate ab ţine să nu in su fle această u ră urm ătoare i ge n e ra ţ ii d e pa lestin ien i. M a n u a le le palestin iene incu lcă e le v ilo r ş i studenţilor antisem itism ul

ş i a ve rs iunea faţă d c evre i. N u este de m irare câ tinerii se a flă în p r im a lin ie a v io len ţe lo r.

M a i mult, pa le stin ien ii n u do re sc defel să -ş i în fiin ţeze sta tu l în c a d ru l u n u i a c o rd n e g o c ia t c u Is ra e lu l.

C o n s im ţă m în tu l is ra e lia n faţă de dreptu l p a le st in ie n ilo r la un stat este o j ig n ire p e n tm sen tim entu l lo r na ţiona l ş i pentru im a g in e a lo r a su p ra ju stiţ ie i isto rice. Statu l lo r trebuie sâ apară d in s în g e ş i lacrim i.

In acelaşi t im p p a le st in ie n ii savu rea ză v ic t im e le şi durerea israeliene. M u lţ im i le aţîţate sînt ga ta sâ lin şe ze

israelien i. C h ia r ş i a n a liş t ii p a le stin ien i re cu n o sc că v io len ţa a fost u n aspect centra l a l fo rm ării c th o su lu i palestin ian. D u p lic ita te a ş i ne respeetnrea în ţe le ge r ilo r i-au caracterizat pe rm a n e n t p e Y a s s e r A ra fa t. A v io n u l lu i introduce a rm e c lan d e stin e în G a z a ş i el în s u ş i s -a fă c u t c ă n u v e d e a c t iv i t ă ţ i le te ro r is te îm p o t r i v a Israe lu lu i. A ra fa t a fo st ce l care i-a instigat pe a ra b ii israe lien i la revoltă. C h ia r dacă n e goc ie rile c u e l v o r fi reluate, d ip lom aţia n u e x c lu d e con tinua rea v io le n ţe lo r îm potriva ob ie c tive lo r m ilita re ş i c iv ile israe liene.

. D in ne fe ric ire^ ră spunsu l is ra e lia n la com p o rtam e n tu l p a le stin ien ilo r a fo st in a d e c va t ş i nu a fă cu t dec ît şâ-1,încurajeze pe A ra fa t sâ d u c ă m ai departe v io len ţa , încercările Israe lu lu i de a crea o reciprocitate în re laţiile cu Autoritatea Pa le stin ian ă au eşuat, în p o f id a d iferenţe i substanţiale de putere. .

C onduce rea israe lia nă în c ă ezită .să re cu rgă lâ v a stu l spectru de p îrg b ii de ca re d isp une -pen tru a se a s ig u ra de respectarea, de că tre p a le s t in ie n i a a c o rd u r i lo r , semnate. Ş i acest lu c ru se în t îm p lă pentru că Is ra e lu l n u poate adm ite ca p re m ise le p ro ce su lu i de la O s lo sâ f i fo s t g re ş ite . I s r a e l ie n i i a u v ru t s â c r e a d ă c â pa lestin ien ii Ie pot fi b u n i ve c in i. -

Totuşi, statul p a le stin ian în cu rs de pregătire n u p oa te ■ oferi Israe lu lu i n ic i m ă c a r o re laţie de pace rece, c u m este cea cu E g ip tu l. E g ip te n ii n u percep Is ra e lu l c a pe o bucată furată d in p a tria lo r ş i n u e x is tă re fu g ia ţ i

egipteni. în E g ip t , n iv e lu l ostilită ţii faţă de e v re i este sem n ificativ, d a r în te rito riile p a le stin iene este m u lt m a i r id ic a t. î n p lu s , p a le s t in ie n i i a u m a i m u lt e

posib ilită ţi de a le face ră u e v re ilo r decît eg ip ten ii, ca re

s în t la 2 0 0 d e k ilo m e tr i d istanţă, separaţi p r in tr -u n deşert.- “P ro m is iu n e a ” P a le st in e i faţă de Is ra e l este

extindere teritoria lă, v io le n ţă endem ică ş i o a lian ţă c u

S a d d a m H u s se in ş i c u alte forţe rad ica le d in O r ie n tu l M ij lo c iu . P a le st in a lu i Y a s s e r A ra fa t este o entitate

c o ru p tă ş i a u to r ita r is tâ ş i o s u r să d e in s ta b il it a te regională . P e rsp e c t ive le n u s în t de loc roze.

,T*V'. y-v— - lc -

A i r :. r v l v l ar putea fi

1 reclama dumneavoastră ) 1 o .1 n i eV '

C Ia1990 - Prin fuziunea PartiduluiDemocrat al Muncii cu Partidu

Socialist a aparut Partidul Socialist = Muncii condus de Ilie Verdeţ

P D S R n u v a f a c e c o n c e s i i " p r e t e n ţ i i l o r e x a g e r a t e " a l e U D M R

Preşedintele P D S R Ion Il ie sc u a declarat, ieri, la Bistriţa, că partidul său n u exc lude participarea U D M R la

viitoarea guvernare, dar a precizat câ aceasta nu înseamnă că partidul pe care îl conduce va face concesii "pretenţiilor exagerate” ale U n iun ii, cum . ar fi un ive rsitatea m agh iară şi fo lo sirea

l im b ii m a g h ia re în adm in istraţie . Ilie scu a apreciat câ "pretenţia” U D M R la în v ă ţă m în t sup e rio r sepa ra t accentuează "tendinţa de separatism şi

segregaţionism ”, care, în opinia sa, va f i un "h a n d ic a p şi pentru t in e r ii m agh iari”. Lideru l P D S R a spus câ nu i se pare "p o tr iv it” nic i faptul că învăţămîrttul mediu este separat. ”C u ce deranjează faptul că elevii intră pe u ş ile ace le iaşi şco li deşi au clase

- separate”, a spus Iliescu. E t a arătat că o altă "discordanţă” între cele două. formaţiuni politice este folosirea limbii m aghiare în administraţie. în opinia lu i Ilie scu, P D S R are o atitudine desch isă faţă de toate minorităţile, inc lu siv faţă. de cea maghiară, care, potrivit lideruluf P D S R , în Rom ânia are drepturi pe care minorităţile nu le au în alte ţări. Ion Iliescu a arătat că în tre U D M R ş i P D S R se m enţin "deosebiri”, dar pot să existe şi "puncte de convergenţă”. E l a reiterat faptul câ P D S R nu a avut pînă îri prezent nici un fel de negocieri cu U D M R sau

cu P N L şi a spus că P D S R ar fi interesat sâ deschidă după alegeri un d ialog cu partidele care pornesc de Ia princip ii de guvernare asemănătoare.

OCTAVIAN BUZOIANUSÎNT UN ÎNVINGĂTOR, AM DOVEDIT, AM REALIZAT:• Prima privatizare publică din România - 1992.• Grupul de fabrici URSUS - simbol pentru Cluj.• 1.700- locuri de muncă bine plătite./ "Omul Anului” în economie, declarat în Bucureşti (1995) şi

îr i Cluj-Napoca (1999).* '

ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII:• Preşedinte din 1995 al “Asklepios” cea mai mare organizaţie

de ajutor um anitar d in judeţul Cluj. -• Membru în Consiliul de Administraţie al Casei Judeţene de

Asigurări de Sănătate Cluj; '• Membru în Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca.• Am sprijinit anual zeci de evenimente cultural-ştiinţifice şi

sociale. ' ' .• Am susţinut constant sportul clujean: handbalj rugby, fotbal,

lupte. '

. Al ÎNCREDERE: VOTEAZĂ Octavian BUZOIANU - DEPUTATOFERTA MEA:

• Legi simple şi stabile în interesul cetăţenilor.• Impozitare stimulativă pentru creşterea economică.• Reducerea presiunii impozitelor asupra populaţiei.

TA p R

I l f P i î I l i i l

D irecto r G enera l

B E R E U R S U S• 46 ani,

căsătorit, 3copii.

• Stud ii postuniversitare

; * de m anagem ent

în Germ ania, Anglia , A fr ica

de Sud.

' - Reducerea preţurilor la alimentele de bază, la produsele pentru copii şi la cheltuielile de întreţinere prin reducerea TVA:

ÎN CLUJ: • ■• Realizarea a cel puţin 3 investiţii majore cu 2.500 locuri

de muncă directe şi alte 10.000 în IMM-uri conexe din industria verticală.

• Dezvoltarea agroturismului în zona montană, defavorizată.

\i*

PRM şî fîlîanţa

Naţionala se bat pentru

FunarC o rn e l Tocac i,

v ic e p re şe d in te le P R M

C lu j , a dec la ra t la

conferinţa de presă de ieri că „ îl som ează pe Ioan

G avra să înceteze să mai fo lo se a sc ă num e le lui Gheorghe Funar în scopul' de a m a i c îş t ig ă nişte

v o tu r i". în caz contrar, T o c a c i va lua personal

iniţiativa de a-l acţiona în '

ju d e c a tă pe G avra.

. Vicepreşedintele P R M Cluj a m a i sp u s câ această

s itu a ţ ie nu m a i poate c o n t in u a ş i el nu va

p e rm ite ca e lectoratu l clujean sâ fie manipulat într-un m od josnic. Tocaci

a s u b l in ia t fap tu l câ G h e o rg h e F u n a r este

secretarul general al P R M . s i nu preşedintele PU N R .

M .L .

P D S R va forma singur Guvernul dacă va ofiline 60% din voturi si exclude orice alianţă cu C D R , P R M si P D

» . i »Prim-vicepreşedintele P D S R

A d rian Năstase a promis, ieri, că partidul său va forma un- guvem m onocolor numai dacă electoratul îi va acorda 6 0 % din opţiunile sale, a exclus alianţele cu C D R , P R M , P D şi a precizat că postul de prim-ministru nu

este negociabil.”D acâ electoratul ne va da

6 0 % , vă prom it câ nu facem a lian ţe cu n im e n i”, a spu s într-o conferinţă de presă liderul P D S R . E l a precizat câ problema alianţelor se pune în cazul unei opţiun i electorale care va varia între 35 şi 4 5 % şi ch ia r în situaţia unui vot de

5 2 % , pe ca re îl c o n s id e ră "extrem de riscant". ■

Năstase a exclus variantele de alianţă cu C D R , P R M şi PD . M a i mult, el a spus că liderul P R M C om e liu Văd im Tudor a fost ”un m incinos” atunci cînd a afirmat câ există o înţelegere între P D S R ş i U D M R privind cedarea către ultim ii a postului de m in is t ru al E d u c a ţ ie i Na ţiona le . N ă sta se crede că

ş T a b l e t ă i d e ^

E co lo g ia d e m aidan

preşed inte le P R M încearcă, ’p r in in flam area acesto r

c h e s t iu n i” , să determ ine o creştere a p ropriilo r opţiun i electorale.

E l a precizat că P D S R doar a manifestat o disponibilitate de c o m u n ica re cu U D M R în privinţa aspiraţiilor comunităţii maghiare. --

în ceea ce priveşte Partidul Democrat, Năstase a afirmat câ acesta a atacat violent P D S R , afişînd o atitudine arogantă faţă de partidul său şi că, oricum, în P D S R , starea de sp irit este împotriva oricărei înţelegeri cu

PD . Liderul P D S R vede ”mai curînd” o alianţă cu P N L , dar a dec la rat, ” sub c u v în t de onoare”, câ la ora actuală nu e x is tă n ic i un p ro to co l de colaborare încheiat între cele două partide. La acest capitol el a reluat criticile la adresa liberalilor, num indu-i "partid com plice la dezastrul naţional” şi amintind că P N L a avut ”tot fe lu l de genii la M in iste ru l Finanţelor, ultimul geniu pustiu

fiind Decebal Traian Rem eş”. Năstase a calificat drept "basme pentru copii” ideile conform cărora P D S R ar putea cîştigă

alegerile şi guverna după un program aparţinînd PN L .

Ana lizînd situaţia partidului în sondaje, Năstase a spus că acordarea a 5 0 % din opţiuni pentru P D S R i se pare "u şo r distorsionată”, considerînd că partidul se află mai realist pe p a lie ru l de 4 0 -5 0 % . "E s t e extrem de im p ro b a b il să ob ţinem peste 5 0 % ”, spune N ă sta se , care crede că

■schimbarea vrem ii preconizată pentru 26 noiembrie ar putea dim inua participarea la vot a electoratului P D SR .

în ceea ce p rive şte componenţa viitorului guvern, lid e ru l P D S R a precizat- că p o stu l de p re m ie r nu se ne goc ia ză şi că electoratu l P D S R ”nu ar mai înţelege nim ic dacă şeful G uvernulu i n u . ar face parte din partidul cîştigător al alegerilor generale”.

nu avem altceva de făcut decît conţinutul pîntecelui şi pînă la

mM

U n ii ar fi tentaţi sâ‘susţină câ Green Peace-ul românesc este m u lt z g o m o t pentru n im ic, form ă fără fond, de soiul celor observate de T itu Maiorescu în sincronizările noastre Cu Europa de acum un - veac. U n fel de e c o lo g ie de* paradă, în care. multe se ştiu d in auzite, şi mai multe se vorbesc fără ecbu, iar m ai rar se şi face cîte ceva. Ca şi cum ai renova o clădire veche trăgînd două lin ii de bidinea, în cruce, pe faţadă. Vrînd-nevrînd,

mărturisesc că în urmă cu nu prea mulţi ani eram şi eu un

s im p a t iza n t declarat al ecologiei. în această calitate am prim it într-o seară, de la o doam nă oarecare, un telefon agitat, de fapt o poruncă: sâ v in ş i să-salvez un plop din cartier,

singur într-un loc străin, la ora aceea de semiîntuneric, şi să mă iau de piept, pe idei nobile, cu pişte necunoscuţi mînuitori fle secure. C a urmare mă simt şi‘ eu vinovat un pic de faptul că uneori toată ţara arată ca un maidan, pe care înşişi ecologiştii cu carnet de partid depozitează temeinic gunoaiele Europei. D e parcă n u ne -ar ajunge cele produse într-o deplină veselie de noi înşine! A m mai vorbit,

; n u - i a şa ?, de butoaiele cu de şeu ri ch im ice pitite p r in şoproane de ţară, în aşteptarea

^m om entului cînd, prin fisuri rugin ite, conţinutul li se va

scurge în pămîntul strămoşesc, fertiliz îndu-1 mortal p înă la bazalturile primordiale. D ar asta

nu-i decît o parte a lucrurilor,

să le tratăm, ca nişte bărbaţi adevăraţi, cu mult calm. încă n-am uitat munţii de gunoaie din iernile ceauşiste, neridicâte decît primăvara, după dezgheţ. Formaţiunile acelea de insolită to p o g ra f ie urbană răm în concu ra te doar de m u nţii gunoaielor de tranziţie, pe lîngă ' care - d in cînd în c în d se prefăceau că v în tu ră fe stiv lopata p rim arii gene ra li ai Capitalei, ba Crin Halaicu, ba urmaşul său intr-ale dezastrelor citadine, Viorel Lis.-Dacă m-ar auzi, poate că amîndoi s-ar uita urît la mine, întrebîndu-mă ce am cu-ei, cînd aşa-i românul: iese d in bloc cu'găleata încăr-

obiectele căzute în dizgraţie: sobe vechi, ligh iene sparte, farfurii ciobite, bocanci rupţi, ro ţi de tractor. A se m en ea mizerii ale civilizaţiei poţi vedea frecvent în apele limpezi şi fără de păcat ale pîraielor rurale, în aşteptarea plutoanelor de tineri' t ecologişti din Occident, care să dea cu grebla după ele şi să le adune.1 A ve m no roc cu ei, ăsta-i adevărul. L e place 'ţara noastră şi o curăţă, săracii, de parcă le-ar fi prom is cineva că . le-o lăsăm moştenire. M a i zilele trecute coborau de pe culmile Făgăraşului cocoşaţi sub saci p lin i cu hîrtii şi cutii de bere goale. Ce ştiu ei, ăştia, care

cată şi, d in lene să mai facă-zece învaţă ecologia din cărţi, ce e paşi pînă la containerele de la un picnic românesc, cu m ici

m care vecin ii ei pizmaşi pe f. poate cea mai senzaţională şi,M a m a N a tu ră băgau ch ia r atunci securea, fără milă şi fară remuşcări. Evident, n-am reuşit

. să salvez plopul şi nici măcar să - l văd la faţă în ceasul agoniei. Luat prin surprindere, mă pierdusem cu firea: îmi era oarecum jenă să mă prezint

m consecinţă, mai expusă unor reacţii, afective. M a i sînt însă atîtea alte. aspecte ale ecologiei de maidan, mult mai simple, aşadar tem ein ic pătrunse în v ia ţa rom ânească ş i. în mentalitatea populară care o ghidează prin secole. Pe acestea

colţul străzii, o răstoarnă pe gazon, peste drum. A co lo unde şi ce ilalţi or să-şi clădească senini gunoaiele lor puturoase peste al său, constru ind un

munte. E. aici, în fond, o pre­lungire filosofică, pe trotuarele asfaltate, a mentalităţii de la ţară. în ecologia com odităţii tradiţionale, badea Iop arunca

naturii între ochi tot ce nu-i mai e de fo lo s, în ce p în d cu

fripţi în poieniţă şi pungi de plastic nimerite care pe unde suflă vîntul. Ş i,-dacă tot ard străin ii de dor să ne cureţe maidanul pe care trăim (treabă care nouă e limpede că nu ne place deloc s-o facem),"de ce să te mai apleci după ambalajul. sau chiştocul scăpate discret

dintre degete? Num ai ca sâ le strici altor plăcerea?

M i r c e a O P R I T Ă

Mircea loncscu-Quintus respinge acuzaţiile conform cărora moţiunea

simplă pe tema privatizării a fost adoptată de Senat cu sprijinul

parlamentarilor liberaliPreşedintele P N D M ircea lonescu-Quintus a respins, ieri,

într-o conferinţă de presă, acuzaţiile preşedintelui F P S Radu Sârbu, conform cărora moţiunea simplă pe tema privatizării a fost adoptată de Senat cu sprijinul parlamentarilor liberali.

Quintus a precizat câ numai doi senatori P N L au votat în favoarea moţiunii, “din motive foarte întemeiate”, legate de privatizarea în circumscripţiile în care au fost aleşi.

Restul au fost patru voturi împotrivă şi 11 abţineri, a spus Quintus, m otivînd abţinerile prin faptul că suspendarea privatizării ar aşeza România “într-o situaţie nepîăcutâ pe plan extern”. Liderul liberal a mai spus că sistarea privatizării “aşa, în modul dezastruos în care se face”, ar fi în detrimentul României.

Agendă electorală 2000

. • L iv iu Petrina, candidat independent pentru Camera Deputaţilor, s-a întîlnit marţi cu m uncitorii de la S O M E G G herla , unde a dezbătut probleme legate de politica actuală şi condiţiile de m uncă şi de viaţă a le\ m unc ito rilo r ş i fam iliilo r acestora. La Dej, Petrina a d istr ibu it p ro g ra m u l său electora l p rie te n ilo r şi foştilor co legi de şcoală. Duminică, L iv iu Petrina se va în t îln i lâ C a sa Universitarilor, la o'ra 17, cu clujenii originari, din satele Ţ ă r ii C ic e u lu i. V o r fi prezenţi Dum itru Fărcaş ş L Grigore Leşe.

• Ioan Rom an, candidat independent "pentru Camera Deputaţilor, va dona astăzi, celor cinci ani de studiu de la Sem inaruTTeologic Cluj- Napoca, echipam ente- sportive complete. După- amiaza, .Ioan Rom an se va deplasa în loca lită ţile Nădăşel, Mihăieşti şi Aghireş pentru întîlniri electorale.

• Reprezentanţii filialelor locale ai tuturor con federaţiilo r sind ica le , O N G -u r i lo r ş i cu lte lor religioase se- vor întîlni, în data de 20. noiembrie 2000, pentru a adresa întrebări partidelor politice la care : acestea trebuie să răspundă. În t îln ire a are ca scop promovarea modalităţilor de

im p lic a re p u b lică a alegătorilor şi iniţierea unui dialog între aleşi şi alegători.; Forum ul se va desfăşura în S a la m are a Pre fecturii începînd cu ora 9.

• Candidaţii P D S R Cluj pentru Parlam entu l Rom ân ie i, G r ig o re Zahc; V a s ile Sop o ra n şi V a sile P u şc a ş vor- v iz ita S C N a p o c h im S A unde v o r ' prezenta oferta de guvernare a Polu lu i Dem ocrat Social din România. După-amiază vo r avea lo c în t îln ir i cu a le g ă to r ii, d in A lu n iş , Comeşti, Petreştii de Jos şi d in cartierul: G rigo rescu . A le x a n d ru L ă p u şa n va pa rtic ip a la festivitatea prilejuită de împlinirea a 100 de num ere a rev iste i de spec ia litate „F e rm ie ru l”. A c ţ iu n e a va avea loc la Academia de Ştiinţe Agricole ş i . S ilv ic e . Şe fu l D ep a rtam e n tu lu i de agricultură al Ţ D S R va primi prem iul acordat de revistă pentru „Cel mai bun program de agricultură din România”.

*• Partidul Naţional Liberal ş i F u n d a ţ ia F r ied r ich Naum an vor organiza mîine s im p o z io n u l. „Po litica Partidului .National Liberal

pe n s io n a r i . şi Evenim entul vă

pentru sănătate’ avea loc la Hotel Napoca,

începînd cu ora 14.M ih a e la L Ă P U S A N

Aici ar putea f i reclama dumneavoastră

1816 - S-a născut Andrei Mureşanu, poet,

traducător şi eseist: unui dintre fruntaşii Revoluţiei

române de la 1848.

£ ' TSMESBSBBEi

O R C H ES TR A FILAR M O N IC II TR A N S ILV A N IA A CUCERIT EU R O P A

De curînd, orchestra Filarmonicii s-a întors dintr-un turneu european, unde a avut un imens succes alături de celebra formaţie “DEEP PURPLE". Marian Marica, preşedintele sindicatului orchestrei, a avut amabilitatea de a-mi p*7” r f- :

' răspunde la cîteva întrebări. " .R: Cum s-a a juns ta o

colaborare în tre legendara form aţie s i F ilarm onica “ Transilvania5’? -

M.M.: Am mai spus şi cu alte ocazir şi iată că ceea ce s-a întîmplat vine să-mi argumenteze spusele, că în domeniul muzical sîntem ta nivel european şi chiar mondial. Faptul, că în . acest §|| domeniu am obţinut ani la rînd locul III ca număr de premii cîştigate la concursurile internaţionale după Rusia şi SUA' spune multe. în acest domeniu, poporul nostru are un “talent” aparte care de multe ori este, pe nedrept, neglijat. Nu întîmplător “Deep Purple” a apelat la o orchestră din România şi nu întîmplător această orchestră a fost cea a Clujului. Orchestra noastră are un potenţial artistic cu totul deosebit şi iată că lista celebrităţilor, după colaborări cu Jose Carreras, Robert Aiagna, Angela Burlacu,... continuă.: - ,

R.: Ce a însemnat acest turneu pentru orchestra d-voastră?

M;M: Ceva cu totul neobişnuit. Vă mărturisesc că, înainte de a pleca, ne simţeam onoraţi de inivitaţie, dar nu ştiam care va fi rolul nostru într-o muzică unde nu se face deloc economie la decibeli: Orchestra a făcut o impresie deosebită de fa prima repetiţie şi respectul şi admiraţia reciprocă între orchestră şi formaţie a - crescut de la un spectacol la altul.

R: Care a fost, de fapt, rolul orchestrei simfonice într-un spectacol de muzică rock? —

M.M.: Am participat la lansarea europeană a ultimului CD al formaţiei apărut în septembrie 1999 şi imprimatcu London Symphony Orchestra. Eu personal am avut onoarea de a deschide spectacolele cu un

frumos solo de violoncel din “Pictured WITHIN”, dar rolul cel mai important pentru orchestră îl avem în “Conceptul pentru grup şi orchestră" al lui Jon Lord, organistul şi,

de fapt, “creierul” formaţiei. Este o lucrare extrem de interesantă, concepută ca un dialog între orchestră şi formaţie, fiind bine scoase în evidenţă • calităţile fiecărui compartiment orchestral şi, bineînţeles, ale. fiecărui membru ai grupului.

R: Cu ce impresie aţi rămas despre ■ membrii grupului “ Deep Purple” ?

M.M.: Sincer să fiu, nulcredeam că asemenea supervedete pot să fie .de o asemenea modestie şi să ne trateze cu atîta respect. Jon Lord este impresionant prin tot ceea ce face şi cred că nu întîmplător îl cheamă Lord. Este un muzician "total” şi un exemplu de ţinută artistică. în peisajul muzicii contemporane lucrarea sa ocupă, cred eu, un loc foarte'important. Steve Morse, chitaristul solor cu o tehnică desăvîrşită, reuşea să scoată efecte uluitoare şi să improvizeze în cadenţa din concertul iui Jon Lord,"pe o osatură’dată, fără a se repeta măcar o dată în cele 22 de spectacole, lan Paice, bateristul, cu dăruirea sa totală, cu tehnica fantastică ce-i permitea, de exemplu, să facă un tremolo perfect cu o singură mînă. lan Gillan, pe lîngă calităţile vocale deosebite, era cel care avea rolul de prezentator, spontan şi cu mult umor. Roger Glover, chitară bas, impresionant

prin participare şi profesionalism, era figura pe care aveam de fiecare dată impresia că am mai văzut-o în copilărie, în satul meu natal. Paul Mann, dirijorul. London •Symphony Orchestra şi bineînţeles al spectacolului, un om deosebit care ne-a ajutat de fiecare dată să ieşim din situaţiile dificile ale turneului. Pe lîngă calităţile dirijorale incontestabile, am cîştigat în el un prieten şt sper să-şi poată ţine promisiunea de a ne onora cu prezenţa pe scena din

„Cluj-Napoca.R.: Unde aţi concertat?M.M.: Turneul a cuprins 11 state

europene, noutatea pentru orchestra noastră reprezentînd-o Suedia şi Norvegia. Am concertat în mari centre ca Viena, Munchen, Berlin, Paris, Madrid, Milano, Stockholm. Pot să spun că publicul a fost diferit şi că cel mai "decent” a fost cel german şi francez. De fapt la Paris am avut u n 1 concert cu totul deosebit: deşi Veneam după o călătorie epuizantă, am reuşit să ne mobilizăm în aşa fel încît dirijorul Paul Mann a ieşit în faţa-“sălii "Palais des Congres” arhipline şi a spus: “Nu cunosc o altă orchestră

din lume care la oboseala acumulată să cînte cu o asemene a participare” .

R.: C uvinte im presionante, care onorează orchestra clujeană. Speranţe de viitor, o eventuală nouă colaborare cu “ Deep Purple” ...

M.M.: Nu vă ascund că s-a discutat despre această posibilitate, dar ştiţi cum e, pînă nu avem ceva concret... Dacă ne luăm după superlativele cu care eram gratulaţi, după prieteniile legate între noi. şi--Deep Purple” , ar, fi foarte posibilă o nouă colaborare. Ca proiecte, s-a vorbit despre SUA şi Australia. Dar pînă atunci, sper ca orchestra noastră să-şi desfăşoare activitatea în linişte, să nu mai fim puşi în situaţie de inferioritate faţă de alte orchestre din ţâră. Pentru că am avut probleme care tindeau să se acutizeze, ţin să mulţumesc celor din Consiliul Jydeţeân şi din Consiliul local care au făcut eforturi ca viaţa noastră să-şi recapete normalitatea.

R.: Vă doresc multe succese şi să reprezentat! cu cinste oraşul nostru peste tot pe unde veţi mergel

M.M.: Aşa vom face. S-auzim numai de bine!

Leon GOMBOŞ

16 şi 19 noiembrie, Opera Maghiară ■/iiunica de Stat Cluj-Napoca

N a b u c c o• Spectacolele sînt cîntate în limba italiană •

Despre Nabucco de Verdi în regia lui K urthy Andras(Budapesta) am mai avut prilejul să scriu. Prima dată cu prilejul premierei, a doua însoţind ansamblul Operei Maghiare de Stat Cluj-Napoca la festivalul internaţional Teatrul în Cetate de la Gyula. Spectacolul vizează un singur element, extrem de important însă, calitatea. De aici şi succesul, pentru că Nabucco este un model de punere în scenă, de respect pentru timpul istoric şi compozitor.

. Cele două programări cu. Nabucco prilejuiesc melomanului clujean reîntîlnirea cu regizorul Kurthy Andras, cu scenograful Madarassy Istvan/Budapesta, artist de mare rafinament, cu arta coregrafică a maestrului Adrian Mureşan şi, nu în ultimul rînd, cu arta dirijorală a tînărului Horvath Jozsef. Aflat pentru prima dată în fata op-ului verdian, cunoscut însă din spectacolele Hunyadi Laszlo, Baroneasa Lili, Casa cu trei fete, concertul Kriza Agnes. Horvath Jozsef a absolvit Academia de Muzică “Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, secţia dirijat cor, clasa profesor Florentin Mihâescu, fiind în momentul’de faţă student în anul V, dirijat orchestră, clasa profesor Petre Sbârcea.’ îl recomandă talentul, dar şi minuţiozitatea cu care se apleacă asupra partiturii, rigurozitatea şi atenţia. Sînt lucruri care se văd şi în modul în care pregăteşte corul instituţiei lirice, un cînt îngrijit, curat. L-am văzut pe Horvath dirijînd una dintre generalele la Nabucco şi vă asigur că nu veţi regreta urmărindu-l.

Distribuţia îl readuce la Cluj-Napoca pe basul A ir ize r Csaba în ro lu l Zaharia, o altă plăcută revedere, apoi Bancsov Karoly/Nabucco, K iss Domokos/lsmael, Kirkosa Ju lîa / Abigail, M o lnar Maria/Fenena, S z ila g y i Janos/Baal, Adam Janos/Abdulah, G om arAnnamaria/Anna, Szeibert Istvan/Levita. în cel de al doilea spectacol modificările se numesc Molnar Janos/Nabucco, respectiv Konrad Erzsebet/Abigail.

Spectacolul din 16 noiembrie va începe la ora 18,30, cel 6in 19 la ora 17.

Demostene ŞOFRON

Airizer Csaba într-un alt marc. rol, Faust

A C n t i A U 1 A ! H A e u t i t i H A L A .') A C W A L I 1 A T H A C U t i t iU A U -C o n f e r i n ţ ă

• In organizarea Fundaţiei Culturale- .MEMORIA - Filiala Cluj, mîine, 17 noiembrie a.c., la ora 17, va avea loc în Sala ‘‘Ion Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga" din Cluj-Napoca (str. Clinicilor nr.2), conferinţa cu tema: închisoarea de la Făgăraş - decimarea poliţiei şi siguranţei române (1950- 1960). Vor vorbi’; istoricul Ioan Ciupea, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi profesorul Florentin Olteanu, din partea Fundaţiei Culturale “Negru Vodă” Făgăraş.

M a n i f e s t ă r i l a C e n t r u l C u l t u r a l

S I N D A N •

Centrul .Cultural SINDAN din Cluj-Napoca invită publicul, la vernisajul expoziţiei de gravură, a artistului Cristian OPRIŞ, care va V / avea loc astăzi, 16 noiembrie, cu începere de la ora 17, la Galeria Centrului, str. luliu Maniu nr. 6. Vernisajul expoziţiei va fi urmat de o audiţie de muzică britanică şi de un tradiţional “Five o’clock tea”, oferit în onoarea invitatului special al Centrului, Excelenţa Sa di Richard Ralph, Ambasadorul Marii Britanii în România.

în cadrul Programului Finlanda, Centrul Cultural SINDAN, Finnish Fund for Art Exchange FRAME şi Ambasada Finlandei în România prezintă în

'-perioada 17 noiembrie - 5 decembrie, în sălile Muzeului Naţional de Artă Cluj, expoziţia de artă contemporană finlandeză Ga Me . Vernisajul va avea loc mîine, 17 noiembrie a.c., ora 13, la Muzeul Naţional de Artă Cluj, Piaţa Unirii nr. 30, în prezenţa celor trei artiste finlandeze invitate; Laura Beloff, Marjukka Korhonen şi Sari Poijarvi. Expoziţia va fi prezentată de dna Maria Rus Bojan - directorul Centrului Cultural SINDAN şi de dra Leena Pylvanainen, Secretar I al Ambasadei Finlandei în România.

C o n c e r t e ş i r e c i t a l u r i Ja

A c a d e m i a d e M u z i c ă

• Astăzi, la ora 18,30, în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima”, concertul Orchestrei simfonice a studenţilor (anii I - II), clasa de dirijat a maestrului Petre Sbârcea, asist, uniw-

■ Valentin Lazăr. în .-program lucrări de; C. M. von Weber, W.A. Mozart, L. van Beethoven.

Sîmbătă, 18 noiembrie, în aceeaşi sa/ă, ia

ora 18,30, recitalul modulului de blockflote- clavecin, cu un program cuprinzînd lucrări din epoca Renaşterii şi a Barocului.

D e a s e a r ă “ s - a u d c o l i n d ă t o r i ”

Începînd cu ziua liturgică de 15 noiembrie, tradiţia orientală instituie o rînduială care vrea să orienteze viaţa credincioşilor spre venirea lui Cristos; Postul naşterii Domnului, care va dura pînă la 24 decembrie. în ceea ce priveşte originea postului există păreri diferite; unii îl leagă de cultul morţilor din vremuri străvechi, alţii de frica de contaminare după atingerea unui lucru impur (de exemplu, atunci cînd cineva atingea un cadavru, era oprit pe o perioadă determinată de la mîncare), alţii spun că ar fi un simplu exerciţiu experimentat

. de marii înţelepţi, filosofi sau întemeietori de religii, în general, mai toate religiile acordă o mare importanţă postului, practicîndu-l sub diferite forme şi din diferite motive. Astfel, egiptenii şi babilonienii practicau postul socotindu-l ca pe un mijloc pentru ispăşirea păcatelor. Greco-romanii socoteau postul ca mijloc,de cîştigare a unor puteri spirituale şi se practica în rituri de pregătire sau iniţiere pentru cultul unui zeu (de exemplu, Cultul lui Mitra). Atleţilor şi gimnaştilor li se prescriau anumite zile de post înainte de Jocurile Olimpice, de întrecerile saU de luptele din circuri. Hipocrate,- care a trăit foarte mult, atribuia longevitatea sa postului, spUnînd că niciodată nu s-a ridicat de la ' masă sătul. De asemenea, filosoful Pitagora propovăduia adepţilor săi asceză, în cadrul căreia postul şi abstinenţa aveau rol de căpetenie. Pentru creştini, postul este un timp special de convertire,.’, un “concediu" pentru a ieşi din cotidian, pentru a descoperi milostivirea lui Dumnezeu. Semnul legăturii cu Dumnezeu este punerea în practică a unor renunţări. Postul este o regulă, dar nu sînt de ajuns cîteva restricţii alimentare, este momentul să ne supraveghem, este momentul unui serios examen de conştiinţă, pentru a vedea ce trebuie ■ schimbat în viaţa noastră(...) Să începem cu iertarea, care este un mijloc fundamental de a ne răscumpăra nenumăratele noastre greşeli,... cînd trecem pe lîngă săracul necăjit, să nu fim surzi la plîngerile sale... Trebuie înlăturată, de asemenea, ideea de competiţie: “Cine posteşte mai mult? sau performanţă: “Nu am mîncat nimic de atîtea zile”. Postul, aduce cu sine bucurie (...) Postul nu este un scop în sine, este mijlocul prin care ajungem la fericirea pe care o trăieşti atunci cînd te dăruieşte celorlalţi. Cine nu crede în această fericire, pe acela îl apucă furia sau disperarea şi nu merge mai departe, ci moare în" deşert - ne

scrie coordonatorul Departamentului pentru imagine şi relaţii massrmedia al Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Cluj- Gherla, dl Mircea Marţian.

L a n s a r e d e c a r t e

Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca invită pe toţi cei interesaţi la lansarea versiunii româneşti

a cărţii Belle !C E N T R E du se lgneur

' C U L-T L f R E L cohen, ^ Y n i F R A N £ A I S t r a d u c e r e a

iC LU J-N A P O C A jŢaTteapTrută la Editura. EST, Paris-Bucureşti, Lansarea, programată pentru mîine, 17 noiembrie, ora 14, la Librăria Universităţii, va avea loc în prezenţa • editorului, Samuel Tastet. Prezentarea va fi făcută de Rodica Baconsky şi Ioana Both şi va fi urmată de proiecţia filmului cu acelaşi titlu la Centrul Cultural Francez, cu începere de la ora 16,30.

S e a r ă c u l t u r a l ă

Sub egida Fundaţiei “ Galeria de Artă 32” , mîine, 17 noiembrie, la ora 17, va avea loc la sediul acesteia din Cluj-Napoca, str. luliu Maniu nr. 32, o seară culturală cu următorul program: Spaţiul şi timpul în pictura lui Carol Pleşa, cu o prezentare de prof. univ. dr. Negoiţă Lăptoiu; va fi lansată-cartea lui Negoiţă Lăptoiu - Incursiuni în arta românească III, prezintă: cercet. şti. pr. I dr. Livia Drăgoi'- directorul Muzeului Naţional de Artă Cluj şi prof. univ. dr. doc. Dumitru Dumitraşcu. Seara se va încheia cu un moment poetic din creaţia poetului Aurel Rău, poezii în lectura-autorului. ' -

S i m p o z i o n L I V I U R E B R E A N U

Centrul Creaţiei Populare, Asociaţia Scriitorilor şi Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj organizează mîine, 17 noiembrie, cu începere de la ora 12, la sediul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca, Simpozionul LIVIU REBREANU. în cadrul lucrărilor fiind anunţate comunicări din partea următorilor scriitori şi exegeţi ai literaturii: Constantin Cubleşan, Ion Istrate, Ironim Marţian. Mircea Popa şi Teodor Tanco. In acelaşi cadru va avea loc decernarea premiilor pentru laureaţii primei ediţii a Concursului Naţional de Creaţie Literară (eseu) "Liviu Rebreanu".

L a u r e a ţ i i F e s t i v a l u l u i N a ţ i o n a l

S t u d e n ţ e s c d e T e a t r u ____________

în urma celor două zile de concurs, clasamentul celor mai buni dintre participanţii la Festivalul Naţional Studenţesc de Teatru se prezintă după cum urmează: Premiul pentru cea mai bună actriţă - Elena Crăcan, Trupa "Ludic", CCS laşi; Premiul pentru scenariu şi adaptare scenică - Bogdan Sărâtean, Trupa “Imago”, CCS Cluj- Napoca; Premiul de excelenţă - Diogene V. Bihoi, Trupa “Thetis", CCS Timişoara; Premiul de excelenţă - Cătălin Naum, Trupa "Podul”, CCS , Bucureşti; Premiul de excelenţă - Aurel Luca, Trupa “Ludic”, CCS laşi; Premiul pentru cel mai bun actor - Daniel Rizea, Trupa "Imago", CCS ' Cluj-Napoca; Premiul pentru cel mai bun actor - - Cătălin Mîndru, Trupa “Ludic”, CCS la ş i;- ' Premiul special al juriului - Trupa “ Sganarelle” , ' CCS Piteşti. .

Rubrică realizată de M. BOCU

L u n i, 20 n o ie m b rie , ora 13,00:DACIIWarb, 21 noiembrie, ora 19,00:COLUMNAM tercun, 22 noiembrie, ora 19.0Q;MIRCEAJoi, 2 Z noiembne. ora 19,00:COROANA DE FOCV in e ri. 24 noiem brie, ora 19,00:

ŞTEFAN CEL MARESâmbătă, 25 noiembrie, ora 19,00

MIHAI VITEAZULDuminică, 26 noierrbrc, ora 19,00

NEMURITORIIS A L A M A R E A C A S E I D E C U L T U R A A S T U D E N Ţ I L O R

A i c i ar putea fi

reclam a dumneavoastră 1

i r 3! n

.M o )1994 - Ministerul român al Afacerilor Externe şi-a exprimat satisfacţia în legătură

cu decizia Departamentului de Stat al SUA de a folosi în terminologia politico- diplomatică în loc de termenul “Europa de Est” pe acela de “Europa Centrală” pentru Cehia, Slovacia, Polonia, Slovenia, Ungaria şi România, Gestul a fost

interpretat ca o recunoaştere a eforturilor României de a se integra în structurile ■ europene şi euro-atlantice şi a apartenenţei acestei ţări la spaţiul european

A d e v ă r u l d m brie 20

a f ir m ă că Iu g o s la v ia d o re ş te

s ă d e v in ă m e m b r ă a U n iu n ii E u r o p e n e

Pre şed in te le iugoslav , V o i s l a v K o ş t u n iţ a , a declarat, ieri, la Strasbourg, că ţara sa are drept “ob iectiv m ajor” să facă parte, în t r -o z i, d in U n iu n e a Eu rB p ea n ă , in fo rm e a ză A F P . “Este limpede câ va dura mult timp pînă cînd ţara noastră să fie cu adevărat capabilă să devină membră a acestei g r a n d io a se in st itu ţii

"tran snaţiona le” , a admis Koştuniţa, într-un discurs rostit în faţa Parlamentului E u ro p e a n . “O b ie c t iv u l m ajor al politic ii externe iu g o s la v e este de a se a p ro p ia , în m an ie ră g lo b a lă , de fam ilia naţiunilor care alcătuiesc Uniunea Europeană şi apoi să adere la această familie”, a a d ău ga t p re şed in te le iu g o s la v . E s te p rim u l d is c u r s ro st it de preşedintele Koştun iţa în faţa P a r la m e n tu lu i European, de la învestirea sa ca ş e f a l sta tu lu i iugoslav, la începutul lunii octombrie. D e asemenea, este pentru prima oară cînd p re şe d in te le iu g o s la v exprim ă cu atîta claritate a m b iţia ţării sa le de a deveni membră a U E.

V o is la v Koştuniţa a mai cerut, cu această ocazie, a ju to ru l E u ro p e i pentru reîntoarcerea refugiaţilor s îr b i în K o s o v o şi protejarea lor.

Siria sărbătoreşte, astăzi, cei 30 de ani ai regimului politic instaurat de Hafez ai-Assad.

Siria marchează, astăzi, cea ' de a 30-a aniversare a regimului său politic, în absenţa celui care l-a instaurat, Hafez al-Assad, decedat în iunie, continuitatea f i in d a s igu ra tă de nou l preşedinte, B a sh a r al-Assad, comentează A FP .

In d is c u r su l său de în ve st itu ră , d in iulie,, noul- preşedinte, în vîrstă de-35 de ani,, ş i-a în sc r is acţiunea în cadrul "M işc ă r ii de redresare” de la 16 noiembrie 1970, carel-a adus la putere pe tatăl său, înlăturînd o facţiune rivală a P a rt id u lu i B a a s panarab socialist, care conduce Siria din 1963.

Festivităţi similare cu cele din anii precedenţi sînt prevăzute în

acest an, mergînd de la adunări popu lare, conferinţe,demonstraţii ale avioanelor de luptă şi zi de muncă voluntară a muncitorilor, care1 nu vor fi lib e ri v in e r i, zi libe ră la musulmani. - ■

Ziarele consacră de mai multe zile articole care reamintesc de "m arile realizări din ultimii 30 de ani” ai mandatului lui Hafez

al-Assad, în special dezvoltarea ru ra lă ş i dem ocratizarea învăţămîntului. ;' Bashar al-Assad a declarat, în discursul său de învestitură, că doreşte să păstreze aceste realizări, ducînd în acelaşi timp o politică ce ar putea moderniza econom ia, fără a cop ia un model anume, adică occidental.

G u ve rn u l lu i 'M o h a m m a d .M ustapha M iro , care poartă amprenta noului şef al statului,, a abordat deja problematica re fo rm e i secto ru lu i bancar naţionalizat în 1963, pentru a stim u la investiţiile private. Autorităţile aii anunţat crearea unor bănci cu participare privată şi pe cea a unei bănci speciale pentru a răspunde n e v o ilo r in ve st ito rilo r ş i a autorizat băncile străine să se instaleze în zonele libere, pentru a finanţa întreprinderile din aceste zone. Aceste proiecte, precum şi o lege privind crearea unei burse a va lo rilo r mobiliare se află acum în studiul Parlamentului. P rivatizarea întreprinderilo r publice este, totuşi,, scoasă din

d iscuţie. O noutate, de ia .venirea la.putere a lui Bashar al-Assad şi poate chiar a tatălui său, este că deputatul R iad Seif,, a cerut, la 7 no iem brie , ca reform a e con om ică sâ fie dublată şi de o reformă politică. "Degeaba credem că e posibil să se creeze o ambianţă propice in ve st iţ iilo r d in c o lo de o reformă politică”, a declarat Se if în faţa Parlamentului. Seif. este unul dintre, deputaţii cei mai cunoscuţi în cercurile de afaceri siriene. E L a abordat în mod deschis subiecte delicate, printre care® "m o n o p o lu l p o l it ic ” , corupţia din justiţie, cenzura şi birocraţia.- V

In materie de politică externă, B a sh a r nu a operat r iic i o

sch im bare, faţă de cea

’ promovată de tatăl său. El nu are în vedere pacea, decît dacă Israe lu l se retrage din toate teritoriile ocupate din iunie

1967. N ou l preşedinte menţine, de asemenea, politica de strînsă cooperare cu Libanul, care a semnat cu S ir ia uri tratat de fraternitate, cooperare, şi coordonare, în 1991, dar cu care Dam ascul nu a stabilit niciodată re laţii ' d ip lom atice . U n asemenea demers ar fi, în opinia Damascului, o recunoaştere a amputării teritoriului: sirian în 1920 de către Franţa şj crearea statului libanez. Liderii libanezi interpretează, acordul semnat, drept o recunoaştere siriană, a ; suveranităţii Libanului. j _

Guvernatorul rus al regiunii Psliov spune că a “ glumit” cînd a vorbit despre o invazie în EstoniaA f irm a ţ ia gu ve rn a to ru lu i

re g iun ii P skov, potriv it căreia

t ru p e le ru se sta ţion a te în

r e g iu n e a r p u te a cuceri

E ston ia în 48 dc ore, trebuie

c o n s id e ra t ă o “ g lu m ă ” ,

in fo rm e a ză .A F P . Reg iunea

ru s ă P s k o v este situată la

g ran iţa cu E ston ia . ' Presa a

intrepretat “greşit” remarca

g u v e r n a t o r u lu i E v g h e n i

M ih a i l o v , a dec la ra t,

p u r t ă t o r u l s ă u de cuv în t.

A cesta a com entat afirmaţiile

lu i M ih a i lo v po triv it căru ia

“ capacităţile foarte ridicate de

lu p tă ” ale t ru p e lo r ruse a r

perm ite o in vadare rapidă a

m icii ţări baltice. Purtătoru l

de cu v în t, c itat de I T A R - ’

T A S S , a spus că guvernatorul

P sko v a crezut că este vorba

d e sp re o “ g lu m ă ” c înd un

z ia ris t eston ian l-a în trebat

d e sp re p o s ib ilita te a u n e i

in va z ii ru se. L a r în d u l lor,

r e s p o n s a b i l i i e ston ien i au m in im a l iz a t im p o r ta n ţa

aceste i d ec la ra ţ ii, con s id e -

rînd -o p u r retorică. R u s ia s-

a îm potriv it întotdeauna unei

eventuale a d e ră ri a ţă r ilo r

baltice Ia N A T O . G u v e rn u l

e s to n ia n a a dop ta t un

d o c u m e n t re fe r ito r la

s t r a t e g ia n a ţ io n a lă dc

apărare, care pune accentul

pe “riscurile’ non-m ilitare” ce

am eninţă Estonia, cum a r fi

c e n tra le le n u c le a re ru se ,

d intre carc una este situată în

r e g iu n e a în v e c in a tă

L e n in g r a d u lu i . “ N ic i un

perico l m ilitar nu am eninţă

E s t o n ia , n ic i a cu m , n ic i

în t r -u n v iito r p re v iz ib il” , a

declarat,‘Taav i Toom , purtă ­

toru l de cuvînt al M in iste ru lu i

de Ex te rne . “A t ît t im p cît

g u v e rn a to ru l M ih a i l o v nu

devine com andantul unităţilor

de p a ra şu t iş t i d in P s k o v ,

re to r ic a sa va ră m în e

retorică”, a adăugat el.

In biroul fostului preşedinte al Ecuadorului au fost găsite microfoane

pentru ascultarea secretă a convorbirilor

Poliţia ecuadoriană a descoperit în biroul fostului preşedinte al ţării, Jamil Mahuad, la numai cîteva zile după înlăturarea acestuia de la putere (21 ianuarie), mai multe microfoane ascunse, care fuseseră plasate pentru ascultarea clandestină a c o n vo rb ir ilo r, a d e zvă lu it secretaru l de stat pentru Administraţia Publică, Marcelo Santas, citat de A FP . ”Unul dintre microfoane era camuflat chiar în veioza de pe biroul de lucru al preşedintelui, dar asemenea microfoane au fost găsite şi în. alte locuri”, a afirmat Marcelos Santos, în cursul unei conferinţe de presă. întrebat în legătură cu rolul pe care aceste microfoane l-ar fi putut juca în organizarea loviturii de stat ce a duş la înlăturarea de la putere a lui Jamil Mahuad, oficialul-ecuadorian a declarat că "acesta rămîne o pură speculaţie” . E l a m ai precizat că de la descoperirea m icrofoanelor, serviciile speciale ale' poliţiei efectuează controale periodice la palatul prezidenţial, pentru a evita repetarea unor astfel de acţiuni ilegale. Jamil M ahuad a căzut victima unui puci ce s-a produs la 21 ianuarie, pe fondul unei revolte populare în capitala ţării. E l a fost înlocuit cu adjunctul său, vicepreşedintele Gustavo Noboa.

S t a t e l e U n i t e a r u r m a s ă - ş i r e d e s c h i d ă i n

i u n i e 3 0 0 1 a m b a s a d a l a B e l g r a d

Statele U n ite ar urm a să-şi re d e sc h id ă în iu n ie 2001 ambasada la Belgrad, care a fost înch isă în martie 1999, înaintea declanşării bombardamentelor N A T O asupra Iu go s la v ie i, a anunţat a g e n ţ ia o f ic ia lă iu g o s la v ă T a n ju g , citată de

A F P .W ill ia m M on tgom ery, care

conduce b iroul american pentru “dem ocratizarea” Iugoslavie i, cu sediul la Budapesta, a afirmat

că “departamentul economic al a m b a sa d e i am ericane” la Be lgrad urmează sâ fie deschis “în foarte scurt timp”, potrivit Tanjug.

Am basada S U A la Belgrad ar urm a să fie redeschisă în iunie 2 0 0 1 , a m a i afirm at M on tgom ery, care însă nu a p rec iza t c în d v o r fi reluate relaţiile dintre cele două ţări (întrerupte în martie 1999).

M ontgom ery a participat la

prima reuniune a oamenilor de, m ilioane, de. d o la r i (2 1 9 . posibilitatea unei colaborări cuafaceri iugoslav i şi americani’ m ilioane de eUroj îh vederea companiile 'iugoslave, în urma

care a fost organizată la Belgrad ' s ta b il iz ă r i i : . econom ie i schim bărilor democratice caredupă o pauză de nouă ani. E l a particulare şi pentru refacerea Srâu produs recent în aceastăin d ic a t . că State le ' U n ite sistem ulu i energetic al ţării, ţarăl Montgomery a precizat câin ten ţion ează să acorde W ashingtonul nu a ridicat încă datoria iugoslavă către StateleIu g o s la v ie i o asistenţă în ^ ‘zidul exterior” a lsa n c ţ iu n ilo r -U n ite se ridică la i,8 miliarde valoare de 50 de milioane de im p u se • 'B e lg ra d u lu i, câre .decolări (2,1.miliarde de euro)dolari (58.de milioane de euro) include investiţiile americane în ş i a afirm at că “p rob lem aîn “ lu n ile ce vo r u rm a” . Iugoslavia. Cu toate acestea, "aceasta va fi reglementată cîtTotodată, Congresul american peste 50 de oameni de afaceri m ai curînd, astfe l în c ît urm ează să ap robeU am erican i au sosit, luni, Tâ cooperarea dintre cele două să suplimentarea sumei cu 48 9 de B e lg ra d , pentru a e va lua poată continua”.

Armata israelianâ a arestat cincisprezece responsabili

ai FataliA rm a ta is ra e lia n ă a arestat, în C is io rd a n ia ,

cincisprezece responsabili ai Fatah, m işcarea liderului palestinian Y a sse r Arafat, a anunţat, ieri, ministrul israelian al Telecomunicaţiilor, B inyam in Eliezer, citat de A FP . “Această operaţiune a fost efectuată de unităţi speciale ale armatei, în cooperare cu S h in Beth (serviciul de securitate internă), în mai multe localităţi d in Cisiordania, cu precădere în apropiere de Ramallah şi Nablus”, a declarat Eliezer pentru postul public de radio israelian. în opinia acestuia, “persoanele arestate fac parte d in «Tanzim»” şi sînt “răspunzătoare de 'tirurile asupra unor civili şi m ilitari israelieni”.

Prin folosirea denumirii de “Tanzim ”, autorităţile israeliene se referă la miliţiile palestiniene, printre care se numără şi. Fatah. Arestările au avut loc în timp ce

■ p a le st in ie n ii p re gă teau , ' pentru Z iua de ieri, ; n u m e roa se i m anifesta ţii de ce lebrare a “ z ile i

Independenţei”. ;

Naţiunile Unite au cerut Guvernului libanez să-şi asume controlul asupra sudului ţării

Consiliu l de Securitate al O N U a cerut G uvernu lu i libanez, să preia controlul asupra sudului ţării, zonă de confruntare între Israel şi in tegriştii m işcă rii Hezbollah, in fo rm ează A F P .C o n s il iu l a recunoscut, într-un comunicat, că “s-au făcut progrese notabile în a p lica rea re zo lu ţ ie i 425 a Consiliu lu i de securitate al O N U ”, dar a subliniat că această rezoluţie “cere ca G uve rn u l libanez să

"asigure controlul efectiv în toate zonele evacuate de Israel şi să-şi asume toate responsabilităţile sale internaţionale”. Această poziţie este cuprinsă într-un comunicat al ambasadorului olandez pe lîngă O N U , Peter van W alsum , care asigură preşedinţia Consiliului pe luna noiembrie. Secretarul general al O N U a avertizat, într-un raport

tran sm is ' la 1 no iem b rie C o n s i l iu lu i de Securitate, că L ibanul riscă să devină “teatrul urnii conflict început de alţii”. Textul Consiliului cheamă la “o încetare a violenţelor grave care continuă de-a lungul frontierei” trasate de către trupele O N U după retragerea trupelor israeliene din

Liban, la 24 mai anul trecut, după 22 de ani de ocupaţie. Mem brii Consiliului de Securitate au fost informaţi despre situaţia d in sudul ţării şi de rolul Forţei interimare-a Naţiunilor Unite în L ibanul de sud (F IN U L ), desfăşurate în sudul ţării din 1978 de către şeful F IN U L , ; Jean Mărie Guehenno.

D o i presupuşi terorişti

am e rican i au fo s t are staţi în

M exicDoi terorişti americani'

suspectaţi că ar avea legătură cu atentatul de la Oklahoma din 1995, care s-a soldat cu. 168 de morţi,, au fost arestaţi în oraşul. Mexicali, în apropierea frontierei dintre Mexic şi Statele Unite, a anunţat un responsabil al justiţiei mexicane, citat de AFP. Cuplul format din Reamez Rick Lane şi Daniel Kelly, amîndoi originari din Oklahoma, a fost: arestat, sîmbătă, pe o stradă din Mexical, de către agenţi judiciari californieni, din cauza “atitudinii lor suspecte” . Cele două persoane aveau asupra lor un "ghid de utilizare, destinat fabricării de bombe” , a declarat procurorul Juan Manuel Salazar, după arestarea celor doi.

Propunerile preşedintelui rus de reducere a arsenalelor nucleare rus şi american ”nu conţin multe elemente noi"

Propunerile avansate luni de preşedintele rus Vladimir'Putin în privinţa reducerii arsenalelor nucleare rus şi american sub limita a 1.500 de focoase nucleare “nu conţin multe elemente noi”, a- declarat, ieri un responsabil american cu rang înalt, după întrevederea avută de preşedinţii rus şi american în Brunei, informează AFP. “Sîntem în mod clar interesaţi de declaraţia lui Puţin, însă, în general, ea nu conţine multe elemente noi, ci doar cîteva nuanţe care vor fi examinate la nivel de experţi”, a afirmat acest responsabil, sub acoperirea anonimatului. Responsabilul citat a subliniat totodaţa, că importanta propunerii lui Puţin constă în aceea că ea se plasează “în contextul cadrului stabilit de Statele Unite şi Rusia pentru discutarea problemelor strategice atît din punct de vedere ofensiv, cit şi defensiv". / •- J___________ • ________________

C L U J -N A P O G A : lun i-v ine ri 8-16; sîm bătă 9-14;^ tel/fax 19-73-04;

S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;S U B R E D A C Ţ IA D E J : luni, m iercuri, jo i 8-16,

marţi, _vineri_8j_l:_ţei/fax 21-60-75.__________ ■

C O R A M E T

" A„ — ------------------------------------ - -r-m

3

D e p o z it : str. Tractoriştilor 2, Tel. 417075: 094664062

E E P m M m m ţki ■® PoliGQlor Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, lacuri; • Sinteza Color Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;

. 0 Azur Tim işoara: email, nitroemail, lacuri, grunduri;« Caparoi - vopsele lavabile - import Germania;® Cisic Bucureşti: aracet;o Den Braven Bomânia: sllicoane, spume poliuretanice;® Perom Cluj: pensule, bidinele; _o Perind Oradea: perii, mături,- bidinele uz casnic; : | o RetCO Braşov: chit auto; o® Sinto Braşov: chit auto '

Şi m ulte alte p roduse ch im ice : an tige l, oxizi,’ co lo ran ţi, adeziv i, produse de în tre ţinere .

3---------------

_ ' —

[ ' i i L ,

■ im ş ig p i ţ y ' ' !r ’ " r :fe iY iB

m m

mmy t

f .îj*i

S .C . I M S A T S E R V I C E C L U J S .A .

V I N D E A U T O T U R I S M R E N A U L T

S A F R A N E 2 2 0 0 C M C , C L I M Ă , E T C . ,

A N F A B R I C A Ţ I E 1 9 9 3 . P R E Ţ 1 4 .0 0 0

D M N E G O C I A B I L .

I N F O R M A Ţ I I L A T E L E F O N 0 6 4 -

4 1 2 .0 5 2 , 4 1 2 . 5 8 8 . ________ . (3974S75)

Societate mixtă cu capital româno-german angajează: C O N T A B IL Ş O F E R D I S T R IB U IT O R

- studii de specialitate; - persoană dinamică;- cunoştinţe de operare PC; - experienţă în distribuţie min. 1 an;- experienţă în domeniu - tară cazier;minim 5 ani; . - posesor permis de conducere- vîrstă cuprinsă.între 30-40 ani. categoria B, C, E.

C.V. - urile se primesc la fax 192.746 sau la sediul societăţii, str. Iu liu M a n iu nr. 34, între orele 8-16, p înă la data de 18.11.2000. . ..V ă rugăm sâ menţionaţi postul vizat. , (3974897)

\ t k f l j î s - ’i S & a f c 7 * • ■ ;

ÎD jfa

& > • m i

Î& & W :

R .A . IN S P E C T O R A T U L G E N E R A L

A L C O M U N IC A Ţ I IL O R

D IR E C Ţ IA T E R IT O R IA L Ă C L U J

organizează la data de 4 decembrie 2000, o ra 10, la sediul său din Cluj-Napoca, str.,Cîmpeni, nr. 28,

co

C O N C U R S 1

pentru ocuparea următoarelor posturi: . ”- ing ine r - 5 pos tu ri (în domeniul radiocomunicaţiilor)- ing ine r - 1 post (în domeniul telefoniei)

, - sub inginer - 1 post (în domeniul radiocomunicaţiilor) Condiţii de participare: .- absolvent al învăţămîntului superior cu diplomă de

licenţă sau similară, avînd una din următoarele specializări:- Electronică şi telecomunicaţii; •- Automatizări „şi calculatoare; 7 :

-Electrotehnică. , .

Pentru înscrierea la concurs candidaţii vo r depune lasecretariatul unităţii, pînă la data de 29.11.2000, ora 15, un dosar p lic conţinînd:

- cerere de participare la concurs;

- curriculum vitae;- copie după actul de studii;, ’

- copie după carnetul de muncă (pentru cei cu vechime în muncă). „

v Concursul constă dintr-o probă scrisă urmată de interviu. Tematica şi b ib liografia se pot obţine de la secretariatul

U N I V E R S I T A T E A “ B O G D A N V O D Ă "

C L U J - N A P O C ACoorganizator: Zu lu Concerts.

Studenţii anului I vă invită la "B a iu l Bobocilor" Spectacolul va avea loc la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-

Napoca, în data de 19 Noiembrie 2000, ora 19.Din program:- Concurs de Miss şi Mister;- Recital extraordinar SING S1NG BB;- Parada modei.În'cepînd cu ora 22 vă aşteptăm la DISCO "OK".

S P O N SO R P R IN C IP A L :E U R O P E A N D R IN K S

SP O N SO R I:S.C. R O M IN S T A L C O N S T R U C T SRL,

E U R O P H A R M SA B R A Ş O V , A V IA T IC A T R A V E L , M A G A Z IN E L E R IA L D A , S.C. A C S A S.A„

S IL C O T U B ZA LĂ U , J O L ID O N , U R SU S, B A R U L F L A SH , IN T E R P R IN T , P R O D V IN A L C O , •

S.C. M A G S A N T E H N IC O -S A N IT A R E , L E O N A R D O , R O X E R C O L O R A M A .

P A R T E N E R I M E D IA :A D E V Ă R U L D E C LU J, M O N IT O R U L D E CLUJ,

P R O F M , C D R A D IO .Biletele se găsesc la reprezentanţii din fiecare an, la sediul facultăţii

şi ia Casa de Cultură a Studenţilor în ziua spectacolului.

flNîATENŢIAPENSIONARlEORfŞtiaţi c ă : *► se apropie iama?► puteţi avea căldură 24h din 24?► puteţi economisi până la 30% din consumul de gaz?► se asigură livrarea la domiciliu?► ne puteţi găsi zilnic pe str. Tache lonescu nr. 80 (cart.

Gheorgheni) sau la numerele de telefon 064-418.626 (8), 094-620552? o 2000 vitrina

r "

I

I

I

I

I

I

I

I

N A P O C A P R E S Sangajează

v î n z ă t o r i p r e s ă ş i c a r t e

l a t o n e t e s t r a d a l e .

I n f o r m a ţ i i l a t e l . 0 6 4 - 1 9 . 6 8 . 5 8 .

S o c i e t a t e C o m e r c i a l ă

vinde următoarele bunuri:- a u to u tilita ră V o lk s w a g e n L T 2 8 , 2 ,5

tone sarcină utilă, cu oblon ridicător, an de fabricaţie 1990. Pret 10.500 D M ;t . y 7

- a u to u tilita ră A v i a 3 1 T N , 3,5 tone sarcină utilă, an de fabricaţie 1 9 9 7 . P re ţ 19.500 D M .

In fo r m a ţii la te l. 0 6 4 /4 1.4 0 .6 1------------------:— i l -------------------------------------- ------— _ j

. . . . ’ \

(4143916)

Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulvă p u te ţi adresa d irect la redacţia z ia ru lu i, str.N apoca nr.16. A D E V Â f t U L

de C lu j

F u ;. - V : ‘ - C L U J - N A P O C A : luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14;

V 1 ' ' ^ tel/fax 19-73-04;1 1 Y I I V l M l I f '1 3 S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : luni-ylneri 8-14; tel/fax 31-43-23;

J * * J J Â V 1 i u • ! X I - !A V S U B R E D A C Ţ IA D E J ; Iun ij m iercuri, ioi 8-16. *‘ marţi, v ineri 8-11; tel/fax 21 -6ft-7<;

P - T A U n i r i i 4 - 5

T e l . / F A X : 0 6 4 -4 3 0 . 4 2 3

R E C O N D I Ţ I O N Ă R I C A R T U Ş E I M P R I M A N T E

%

I E W E T

C H IT A N T E F I S C A L E , F A C T U R I, A V I Z E , SV30NETARE

S I A L T E IM P R IIR Â T E F I S C A L Ele puteţi cumpăra din

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

C E

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a t e

î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ă

m a i

s im p lu

n u s e

A D E V Ă R U L d e C lu j ,s tr .N a p o c a n r .1 6 , t e l / f a x : 0 6 4 /1 9 - 7 3 - 0 4

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

DIVERSE

A dm in istra ţia Financiară a m unicipiului C . T u rz ii organizează in data dc 30 noiem brie 2000, ora 10 a.m . la sediul din C. T u rz ii , str. I D ecem brie 1918, nr. 4 lic ita ţie publică pentru

inzarca urm ătoarelor bunuri m obile:

D e n u m ire a b u n u r ilo r

10 Tractoare U 650

10 P luguri P P 3-30 - "

Tractor U 445

T ractor U 650

5. Tractor U 650

6. Rem orcă m onoax basculabilă de 2,5 to

7. Rem orcă 7 to IM U M Medgid ia

Rem orcă 5 to A U T O N O V A Satu M a re

9. P lu g P P 4-30

10. P lu g P P 4 -30

11. P lu g P P 2-25

12. G rapă cu d iscuri G D 3,2 .

13. Semănătoare pentru pâioase

cu fertilizator S C U 3

14. Cultivator pe 3 rînduri :

P re ţ de strigare

23.000.000 lei/buc.

5.000.000 lei/buc,

35.000.000 lei

‘ 75.000.000 lei

70.000.000 lei

. . 10.000.000 lei

. 20.000.000 lei

18.000.000 lei

5.800.000 lei

5.000.000 lei

4.000.000 lei

15.000.000 lei

12.000.000 lei

12.000.000 Iei

Toate preţurile includ T V A .

în cazu l neadjudecării bunurilor, lic itaţia se va repeta

sâptâmîna! în fiecare zi de jo i Ia ora 10 a.m.

Relaţii suplimentare la sediul Administraţiei Financiare C.

Turzii, str. 1 Decembrie nr. 4 sau la telefon 368.006. (5716B2Sj

S .C . L I D L O R E L L E I

str. Clinicilor nr. 10 Comision minimj

■ F IR M A ! IM P O R T A T O A R E ŞI J D IS T R IB U IT O A R E DE 1 M E D IC A M E N T E I-A N G A J E A Z Ă M E D IC | V E T E R IN A R PENTRU | | R E P R E Z E N T A N T r |■ V ÎN Z Ă R I ÎN ZO N Ă. S . | T E L . 016104252,

012110832,092367606 J

• Vînd garsonieră, în Mărăşti, etaj intermediar, confort 1, nefinisată, preţ

124 m ilioane negociabil. Tel.

430.423. (Ag.i)

• Vînd garsonieră, pe str. Parîng,

finisată, confort 1, preţ 140 milioane.

Tel. 430.423. (Ag.i.)

• V înd apartament 1 cameră, pe

Calea Mănăştur, etaj intermediar,

confort 1, proaspăt zugrăvit, preţ

7.400 U SD . Tel. 430.423. (Ag.i.)

» Vînd apartament 3 camere, pe str. Actorului, confort 1, finisat, garâj,

preţ 36.000 D M . Tel. 430.423. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere, confort 1, parter, nefinisat, pe str. Pasteur,

preţ 270 milioane. Tel. 430.423.

(Ag.i.)

• Dau în chirie apartament 2 camere,

mobilat, utilat, pe str. Pascaly, preţ

120 U SD . Tel. 430.423. (Ag.i.)

• Dau în chirie apartament 2 camere,

pe str. Albini, mobilat, finisat, fară

telefon, preţ 100 USD. Tel. 430.423.

(Ag-i.)• Dau în chirie apartament 3 camere,

pe str. Gîrbău, mobilat, preţ 100

USD. Tel: 430.423. (Ag.i.) . ,

• Dau în chirie spaţiu, pentru sediu

firmă, pe str. Emile Zola, 350 mp, finisat, vitrină la stradă, grup social.

Tel. 430.423. (Ag.i.)

• Caut de închiriat casă 4 camere, baie, bucătărie, mobilaţă, singur în curte, ofer preţul pieţei. Tel.

430.423.(Ag.i.) : -

• V în d urgent casă 3 camere, bucătărie, baie, cămară, terasă, garaj, singur în curte. Cartier I r i s str. Jan H u s nr. 33. (1304464)

• V înd vilă, construcţie nouă, 5 camere, garaj, curte, finisată interior, exterior. Tel. 42-06-92; 094-77-38-36. (1116500)

• Vînd apartament 2 camere ■+ dependinţe, central. Tel. 19- 64-26 zilnic între orele 17-19. (1271078)

• Vînd casă în Mociu cu 80 ari

teren. Tel. 17-73-41. (1194793)

• ‘Vînd urgent cameră, bucătărie cu mobilă, grădină, curte comună str. Postăvarul nr. 9. Preţ 130 milioane. Tel. 13-80-65. (1304450)

• Vînd casă familială în Ciuj- Napoca. Tel. 42-16-39. (1116477)

. • Vînd apartament 4 camere, etaj 1, cartier Mărăşti, str. F-cii de Zahăr. Preţ negociabil. Tel: 092-52-02-10.

(1271007) V

• Asociaţie particulară din Chesău comuna M o c iu 'v in d e linie de prelucrare a laptelui cu o capacitate 3000 litri pe zi. Informaţii la Gheorghe Varga zilnic după orele 20 în satul Chesău nr. 62. Tel. centrala Mociu nr. 237. (1304462)

• V înd Opel Vectra 1,7 TD, an fabricaţie 1993, v işin iu metalizat, recent adus în ţară.

Tel. 093-44-75-97. Preţ

negociabil. (1271015)

• Vînd calculator Pentium

586 cu monitor color. O fer garanţie. Preţ 3,3 milioane lei. Tel. 16-60-84. (1304469)

Vînd microcentrală “Stiebel

Eitron’ cu legare la horn 24,7 KW . Preţ 13.500.000. Tel. 17-54-71.

(1304467)

• SC Emco str. Fabricii de Chibrituri nr. 13-21 etaj 5, angajează casatoare şi trăgători feţe încălţăm inte. Relaţii tel. 43-52-47 între orele 8-15. (1304404)

• Slăbiţi garantat! Tel. 12-11-86. (1116420)

• Angajez s tru n ga r cu experienţă. Tel. 094-56-53-01. (1271010) \ ;

• SC A. R. L. S A C luj angajează 1 mecanic utilaje pentru deservirea unui ÂG180. Relaţii suplimentare la tel. 41-

86-20. (1271066)

M ii de mulţumiri pentru

n u

Q . ’

w

lecuitoarea, vindecătoarea Sandra. Am umblat 5 an ip rin

doctori şi nu am fost mulţumit

dar cînd anf aflat de făcătoareâ de m inuni Sandra, după 3

şedinţe am fost vindecat.

Apelaţi cu diferite bo li şi

probleme la tel. 095-42-02-01.

(1271074)

• M u lţum esc d in suflet făcătoarei de m inun i p rin magie Sandra că mi-a readus soţul plecat sub efectul farmecelor. Apelaţi la tel. 095- 42-02-01. (1271075)

• Societate"1 Com ercială

organizează preselecţie pentru

ocuparea postului de referent

relaţii cu publicul. CV-urile se

vor depune pînă la data de

22.11.2000 între orele 10-14 la

sediul firmei; str. Aurel Vlaicu

nr. 36, Bl. V4, ap. 3, tel. 41-49-

68. Cerinţe; -studii cel puţin

medii; -cazier; -cunoştinţe de

operare pe calculator; -

prezenţă agreabilă; -vîrsta

maximă 40 an i.. (1271073)

• Societatea de Management

Fe rov iar C lu j, organizează

concurs pentru două posturi

vacante de program atori.

Cerinţe: ~ -Facultatea -de

Informatică sau Automatizări

Calculatoare; -experienţă în

F O X P R O şi U N IX . Depunerea

C V -u lu i p înă la data \de'

21.11.2000. Relaţii la tel. 094-

69-57-96 sau 19-54-11.

(1271081)

• Medic, ofer consultanţă pentru

obţinerea greuîăţii corporale. Tel. .

15-07-18; 094-62-05-29. (1271048)

* Companie americană

selecţionează colaboratori. Tel, 094-

62-05-29; 15-07-18. (1271049) :

• Vrei să arăţi bine de Revelion!

începe o dietă nouă de nutriţie, în

cîteva săptămîni vei avea rezultate.

Tel. 093-59-03-1L (1271076)

• în conformitate cu Legea

nr. 137/1995, S C “Rom-Veio”

S R L anunţă începerea

demersurilor pentru obţinerea

autorizaţiei de mediu pentru obiectivul: extindere conductă

alimentare gaz situat în Ciuj-

Napoca str. M axim Gorki nr.

162/A. Eventualele sesizări şi

sugestii numai pentru factorii

de mediu se vo r depune la

sediul A P M C lu j, Calea

Dorobanţilor nr. 99. (1304468)

C L U J - N A P O C A : lun i-v ineri 8-16; sîm bătă 9-14;

; tel/fax 19-73-04;

S U B R E D A C T IA T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

S U B R E D A C Ţ IA D E J : luni, m iercuri, jo i 8-16, . marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

' J f . m b n e 2

• Sindicatul Energeticiehilor d in S D C lu j organ izează licitaţie pentru p ro cu ra re produse pentru copii. Licitaţia va avea Ioc în data de20.11.2000, orele 11, pe str. V. Măcelarii rir. 28. (1271079)

. • Numiţii Pop Maria, Pop Ioân, B ode a ' M a ria , Bunea Gafie, văduva Iui Pop Gavril,' Ciuta Dochia, văduva Iui Pop

loan, sînt citaţi pe 29 noiembrie 2000 ora 8, la Judecătoria Cluj, sala 125, dosar: nr. 529212000 în calitate de pîriţi, avînd ca reclamantă pe Pop Lucreţia din comuna G ilău, sat Som eşul

Rece 118. (1304476)

• .... • Şe înştiinţează Bojescu Toan, Bojescu Mihaela Genţiana şi toţi cei care pretind drepturi reale asupra imobilului situat în Cluj-Napocaştn Borzeşti nr. 13 sâ şe prezinte pentru

reconstituire Carte Funciară nr. 22872a. în ziuă de -16 noiembrie 2000.: la serviciul Carte Funciară

V. . Cluj. (1304473) • -

.. > r în dosarul civil nr. 721/2000 al ; -Tribunalului Cluj, avînd ca obiect ' declararea .Judecătorească a : abandonului copilului .numiţilor : Balatsoş Nicolae şi Gecse Ildiko-

; prin sentinţa civilă nr. 152/21 mărie - 2000, copilul în cauză a fost declarat

judecătoreşte abandonat. (1271052)

, • Găsit cline (femelă), rasa . Doberman, aproximativ 3 luni,. culoare.maro, în zona P-ţa Engels.

Tel, 092-97-04-25. (1271062)

• Găsit suport chei 10 bucăţi, pe str. Horea. Tel, 19-23-38. (1271068)

• -Numiţii; Nyerges Ilya,-Nyerges Vsilia, Lukacs-Maria măritată Jecan Iuliu, Lukacs Nastasia măritată Creţ' Vasilie, Lukacs Ana măritată Creţ Vasilie lui Artenie, Lukacs Todosia,; Nyerges Simion, Lukacs. Maria

. măritată cu Jecan luon, Lukacs Nastasia măritată Krevka Ariton, Lukacs Ana măritată Krek Vasilica, Lukacs Todosia, Nyerges Vasile,

-Nyerges. Iles, Nyerges .Maria, Nyerges Gergely, Nyerges M ihai,- Nyerges Maria, Nyerges Gavril, Nyerges Simion, Nyerges Simion, Nerges Simion, Nerges Ilie lui

........G rigorie, Nerges Dum itru luiGrigorie, Lukacs Anisia măritată

Nyerges Gligor, Lukacs .Vasilia, Magyar Szenyia văduva lui Nyerges Todor, Lukacs Vasilia, Nierges Ilie, Şonka Iuon a lui Călugăr Anisia, Nyerges Szimion, Nerges Simion, Neyrgcs Xenia născută Magyar, se citează la sediul Judecătoriei Cluj- Napoca, str. Dorobanţilor nr. 2-4,

camera 95, pentru data de 28 ; nbiembrie, ora 8, în calitate de pîriţi

în dosarul 892/1999 al Judecătoriei -

Cluj-Napoca, privind- reclamantele Marina Rozxalia, Pop Victoria şi

- ■ Câmărăşan Xenia împotrivă pîriţilor,' Nierghes Eleonora, Tuşa Maria şi

Comea Tatiâna cu obiect întăbularea titlului de proprietate şi ieşire din indiviziune! (1271069, 127)070)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, C onsiliu l Local al municipiului Cluj-Napoca anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul; pavilion poiifuncţional de utilitate medicală situat în Cluj- Napoca str. C lin ic ilo r nr. ,2.7 Eventualele sesizări ş i sugestii' numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A P M Cluj," Calea Dorobanţilor nr. '99. - (1271077) - ; • ? '- - >

\ Banffy Katinka, cu domiciliu necunoscut, este chemată, ia

Judecătoria Cluj-Napoca, camera 95, • pentru ziua de 4 decembrie 2000, ora 8.30, îri calitate de pirită în proces cu Simonfi Ioari şi Maria pentru recunoaşterea dreptului de . proprietate., (1271080).

'• SO C O M PR O G R ESU L Dej cu sediul în Dej str. Petru Rareş nr. 4

• înregistrată la Registrul Comerţului sub nr, J/12/1188/92 organizează în data de 29 noiembrie 2000 ora 10 •licitaţie publică pentru vmzareaunui spaţiu situat în Dej str. Crîngului

nr. 6 bloc U .M . Licitaţia se

organizează cu - participarea

persoanelor juridice din Cqop.’ Meşteşugărească şi a persoanelor

fizice şi jurid ice din afara

Cooperativei;?; Meşteşugăreşti.'

Informaţii suplimentare se pot obţine

la sediul, societăţii sau Ia tel. 064-

21:15.03 sau 064-21.43.50. (3690625) V . ' •

PIERDERI• Pierdut contract de vînzare

cumpărare cu nr. 46566 din 1992.

îl declar nul. (1304456)

' • Pierdut contract de închiriere

garaj rir. 7271 pe numele Eugen

Câmpian. îl declar nul. (1304465)

- • Pierdut facturier 0060301-

0060350 şi chitanţier; 572970 (-•?

'5729750. Ofer recompensă. Tel. 16-

14-30.(1304470) /•;

•. Pierdut contract de vînzare

cumpărare pe numele Gyulai Evâ,

îl declar nul. (1304474)

•’ Pierdut carte de identitate, la

autoturism Dacia 1310 cu nr. 8. CJ.

1444 cu seria A 0 1 17786 pe numele

Deneş Farcaş. O declar nulă.

( 1 3 0 4 4 7 5 ) '.

• Pierdut staţie Motorola.

Găsitorului ofer recompensă. Tel.

19-70-86. (1271063)

• Pierdut chitanţele seria MS.

V L S . cu numerele: 1948241,

1948227, .1948391, 1948383,

1948365, .1948532, , 1949959,

1950019, 1950098, 1950105 ale SC

“Itşn Electronic” SRL, Le declarăm

nule. (1271072)

• Pierdut chitanţier cu nr. chitanţe

4882201-4882250. ÎI declar nul..

(1271083) '

DECESE COMEMORĂRI• C u adîncă durere în suflet

anunţăm încetarea din viată a

dragului nostru soţ, tată, bunic

ing. E U G E N D O D U L .

Înmormîntarea va avea Ioc joi,

16 noiembrie, ora 14 Ia Capela

nouă a Cimitirului Mănăştur.

Dumnezeu să-l odihnească în

pac'e.' Fam ilia îndurerată.

(1304443) ‘

• C u adîncă durere în suflet

anunţăm trecerea în nefiinţă a

scumpului nostru soţ şi tajtă

B E R C E A N IO A N .

Înmormîntarea va avea Ioc în

data de 16.11.2000 ora 13, de

la casa familială din Suceag.

Soţia Maria, fiul Gelu şi nora

Elena. (1304447)

• C u du re re şi tristeţe

anunţăm încetarea din viaţă a

bun icu lu i şi străbun icu lu i

nostru drag B E R C E A N IO AN .

î i vom păstra amintirea în

sufletele noastre. Nepoţii

F lo rin , M on ica , Gelu cu

familiile. (1304448)

• în d u re ra ţ i anunţăm

trecerea în nefiinţă a dragului

nostru tată, bunic şi străbunic

B E R C E A N IO A N din Suceag.

Odihnească-se în pacelFamiliile

Neamţ Vasile, Ovidiu, Marin.

(1304449) ■

• Cii adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate a dragei noastre-soţie, mamă şi bunică H E T E A S IL V IA în v îr s t ă . de - 65 ani.Înmormîntarea va avea loc în comuha M ih a i Viteazul astăzi 16 noiem brie 2000 ora 13. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familia. (1304451)

• Sîntem alături de familiile Ifetea şi Popescu în aceste clipe grele la trecerea în eternitate a celei ce a fost soţie şi mamă H E T E A S I L V I A din M ih a i Viteazu. Familiile Chiş, Bodea, Hoţiu, Dum a şi Popescu din Floreşti. (1304452) ,

• C u adîncă durere îri suflet anunţăm trecerea în eternitate a celei ce a fost soţie, mamă şi bun ică D O N A T H M A R IA . Înmormîntarea va avea Ioc azi 16 noiembrie, ora 13, Ia Capela 2 M ă nă ştu r. Fam ilia îndurerată. (1304477) ~.:

» C u adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mame şi bun ic i C IU B Â N C A N A G N E T A . N u o vom uita niciodată. Înmormîntarea va avea loc .vineri 17 noiembrie 2000, orele 13,. la . Capela Cimitirului Central. Dormi în pace. Fam ilia îndurerată. (1304478)

Ne luăm rămas bun astăzi de la cel care toată viaţa a închinat-o îndeplinirii datoriei de militar, de soţ, de cetăţean, de lup tă to r pentru binele acestui neam. Mem oria Iui IO A N R U S U o aşezăm pe soclul recunoştinţei şi a datoriei împlinite. Florile recunoştinţei să-i mîngîie superbul suflet plin de harul bunătăţii şi blîndeţii. îm părtăşim durerea,soţiei a familiei preot Colţ, familiei dr. Colţ Cătălin. Fie-i memoria bine cuvîntată. Familia col. r. Vasile Cristea. (1304482)

* Cu adîncă durere în inimi anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre fnamă, soacră şi bunică B O A R SO F IA , în vîrstă de 65 de ani. Nu o vom uita niciodafă. Înmormîntarea va avea loc vineri 17 noiembrie 2000 ora 12, la Capela C im it iru lu i Central. Fiica Doina, ginerele Radu şi nepoţii Ioana şi Mircea. (1304483)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre cuscre B O A R S O F ÎA . Dum nezeu s-o odihnească în pace. Cuscrii loan şi E m ilia Nicolae din C oşbuc judeţul B istr iţa - Năsâud. (1304484)

• Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune colegului nostru Toşa Io s if în aceste momente grele la decesul tatălui său. Colectivul Catedrei de Electroenergetică, al U T C - N. (1304453)

• Sincere condoleanţe familiei Rusu loan şi preot Colţ M ih a i pentru pierderea grea suferită. Societatea comercială Agromec S A Cluj. (1304454)

• Sîntem alături de familiile Rusu Ipan şi preot Colţ M ihai în marea durere pricinuită de pierderea celui ce a fost soţ, tată, socru, bunic şi străbunic. O dihnească-se în pace. C on s iliu l Paroh ial B iserica S fîn tu loan Botezătorul. (1304455)

* Sîntem alături de colega noastră Kovâcs Agneta în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe întregii familii. C o le c tivu l . Cooperative i D ru m u l N ou C luj-Napoca.(1304457) V

• Sîntem alături de colega noastră Popescu Leontina în marea durere pricinuită de

moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe întregii familii. C o lectivu l. Cooperative i D rp m u l N ou C luj-Napoca.

(1304458)

• T ran sm item ' sincere condoleanţe colegei noastre prof. M a riana Grigorovici şi sîntem alături de ea în durerea pricinuită de moartea tatălui

d rag. S incere condoleanţe întregii familii. Colegii de la; Şcoala “Eugen Â. Pora” Cluj- Napoca. (1304459)

-• Sîntem alături de familia N ico lae în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Familia Albu. (1304466)

\ A soc ia ţ ia de locatari Bulevardul Nicolae Titulescu nr. 38 este alături de familia Colţ în aceste momente triste pricinuite de pierderea tatălui. (1304471) ' ■

• S incere condoleanţe familiei Colţ în aceste momente grele pricinuite de pierderea tatălui drag. Monica: Raţiu ş| familia Gostilean. (1304472)

• Colegii din Sucursala G rup Şantiere Drum uri Poduri Cluj s în t a lă tu ri de colegul Ciubăncan Augustin în marea durere pricinuită de moartea mamei sale. (1304480)

• Asociaţia de Proprietari Băiţa 12 este alături de doamna D o d u l Anastasia, în marea durere pricinuită de trecerea la cele veşnice a soţu lu i ing. D O D U L E U G E N . Dumnezeu să-I ierte şi să-l odihnească în pace. (1304481)

• Ne despărţim cu durere în suflet de draga noastră soră,

cum nată şi mătuşe B O A R S O F IA . So ra Lenuţa, Em il, Mirela, M ariu s şi Silviu. Dorm i în pace suflet bun. (1304485)

- • A nunţăm cu durere încetarea din viaţă a scumpei noastre soră, cum nată şi mătuşă B O A R S O F IA . Sora M a ria , cumnatul Nicolae şi nepoţii N icolae, M a ria n a , Bogdan , M a riana , Ne lu şi Ioana. N u te vom uita niciodată. (1304486)

• U n ultim omagiu celui care a fost socru şi.bunic, T O Ş A IO S IF , din Stana. Nu te vom

uita niciodată. Nora Adolflna şi copiii Carmen şi Neluţu cu

familiile. (1271047)

1 Ne despărţim cu durere în suflet şi regrete profunde de

unchiul IO A N RUSU, trecut Ia cele veşnice. Amintirea lui va

rămîne vie în inimile noastre. S în tem a lături de fam ilia îndurerată. Familiile ing. Vaier R u su şi A m i şi ing. George

Rusu. (1271065)

• Sîntem alături de familia M ocan - V io r ica în marea

durere pricinuită de pierderea

m am ei sale. / Sincere condoleanţe d in partea

colegilor de la firm a Em co Internaţional. (1271067)

• Sîntem alături de colega noastră D o ina în marea sa

durere cauzată de încetarea din

v ia ţă a iubitei sale mame.

T ran sm ite m condoleanţe fam ilie i. C o le ctivu l S C

“Andrada” SR L . (1271071)

• Sîntem alături de familiale Rusu şi Colţ în marea durere suferită la dispariţia celui ce a fost un om extraordinar, nenea RU SU . Familia Mocan Vasile.(1271084) -

• C u durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, la n u m a i 65 de ani, a d rage i noastre soră şi cumnată, B O A R S O F IA . So ra C a ro lin a şi cumnatul Nicolae? Bondoi.- îţi păstrăm veşnic vie amintirea.(1271085) / ? ; ? -

• Profund îndu re ra ţi de moartea mătuşei noastre dragi,: B O A R SO F IA , îi aducem un ultim omagiu. Nu te vom uita n ic iodată.. Nepoţii- Sim ona,: M ih a i, M ih ă iţă , P â tr ic ia Cîmpiari şi Cosmîn, Herm ina şi Renata Bondoi. (1271086) .

* Un pios omagiu dragei mele mătuşă şi naşă, B O A R S O F IA , Ia trecerea în nefiinţă. Sincere condoleanţe verişOarei Doina şi soţului Nicolae Radu/Dorm i în pacţ! A d r ia n H ir iţ ş i soţia Geta. (1271087)

' • C u adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scum pei noastre s u r o r i ş i cum nate B O A R S O F IA . Dumnezeu să o ierte! N u te vom uita niciodată. Fratele A ure l şi cum nata ' A n u ţa I l ir iţ .(1271088)

• Acum 9 ani o inim ă mare a încetat să mai bată, viaţa lui s-a terminat dar cel care a fost PO P N IC O L A E din Făureni nu va putea fl uitat niciodată de cei care l-au iubit cu adevărat. E l va rămîne veşnic în inimile noastre. D um nezeu să-l od ihnească în pace. So ţ ia Nastasia cu familia. (1304426)

• A z i 16 no ie m b r ie se împlinesc 6 ani de cînd dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic P R IP O N M IR O N , a plecat pc d ru m u l fără în toa rce re , iăsîndu-ne trişti şi îndureraţi. Golul din sufletele noastre nu va d ispare n ic iodată, ia r lacrim ile noastre v o r uda veşnic, mormîntul tău. Nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te odihnească în pace suflet bun şi blînd. Soţia Irina, fiul Rareş, nora Gabriela, nepoţica Claudia. Slujba de pomenire va avea loc sîmbătă 18.11.2000- oreie 9,30 Ia locuinţa din str. N. T itu lescu 117 apt.' 46. (1304435)

• A u trecut 6 săptăm îni de

cînd doar o imagine nestinsă,

la c r im i ş i . dor, u n v is

pe rm anent şi o aşteptare,

în locuiesc, ch ipu l n o b il işi

zîmbetul cald al celui d ispărut

în eternitate, iubitul nostru soţ,

tată, frate, soc ru ş i b u n ic

R A D U IL IE . M u lţum im d in

suflet tuturor celor.care au fost

alături de noi, în acele clipe şi

momente grele. Parastasul va

avea Ioc sîmbătă, 18 noiembrie

2000, ora 9,30 la Biserica din .

Cim itirul Mănăştur. Dum nezeu:

să-i odihnească în pace. N u te

vo m '. uita niciodată. Fam ilia

îndurerată. (1304463) , .;?"

• D u re rea ş i ' d o ru l d in

su fle te le ' noastre s în t fără

a linare, cuvintele s în t p rea

sărace pentru ă exprim a ce simţim azi, 16 noiembrie 2000,

cînd se împlinesc 2 ani de cînd bunul şi iubitul nostru soţ, tată

şi socru, V A S IL E M U R E Ş A N

( M U R I) ă plecat pe d rum u l

fără întoarcere lăsîndu-ne trişti

şt îndureraţi. Golul d in sufletele

noastre nu va d isp ă re a

niciodată şi lacrimile noastre

vor uda veşnic m orm întul tău.

B u n u i D um nezeu să te odihnească în pace. S lujba de

pomenire sc va oficia în data

de 23.11.2000, ora 8, la Capela

catolică dc pe str. M a rinu lu i nr.

28. C r i cc l-au cunoscut şi iubit

sînt invitaţi la această pioasă

aducere aminte. Familia pc veci

ncmîngîiată. (1116392)

A u trecut şase ani dc cînd

a plecat în eternitate d ragu l

nostru frate, cumnat şi unchi.

P R IP O N M IR O N . T c vom

păstra pentru totdeauna în

memorie cu chipul tău lum inos

şi blînd. Odihncşte-lc in pace

suflet drag. Aron, Anuţa, Lucia

şi M irce a cu fam iliile . (1271051)

• Se îm plinesc 7 ani dc

zbucium dc cînd bunul, dragul

nostru dr. S A B IN R E P E D E «c-

a pârărsit. Sufletul său trăieşte în fiecare dintre noi. Cei carc

l-au iubit pot sâ sc roage pentru el a lă tu r i dc no i , jo i, 16

noiembrie, orele 17, la Biserica

“Sf. Treime” dc pc str. Bisericii

O rtodoxe nr. 10. F a m ilia . (1271064)

A v e ţ i p r o b l e m e

. f i n a n c i a r e ?

D o r i ţ i o s o l u ţ i e9 /

r a p i d ă ?

APELAJI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră 1 ) i \ V ) t-.'C

1999 - Camera Deputaţilor a adoptat forma finală a

; ■ legii privind creditul' , ipotecar pentru investiţii-

' imobiliare.

'A H *

P e n s i o n a r i i s e p r o n u n ţ ă î m p o t r i v a l e g a l i z ă r i i a c o r d ă r i i u n o r s u m e d e

b a n i p e r s o n a l u l u i m e d i c a lFederaţia Naţională a Pensionarilor

din R o m â n ia ( F N P R ) consideră câ aprobarea, de către Senat, a le g ii p r iv in d d re p tu r ile p ac ie n tu lu i legalizează,, de fapt, “ciubucul” şi se: p ronunţă îm potriva acordării unor asemenea sume de bani personalului m ed ical d in in stitu ţiile sanitare, a declarat, ieri, Preda Nedelcu, secretarul general al F N P R .

“A m fost surprinşi în mod extrem de neplăcut de această iniţiativă a se n a to r ilo r ş i o co n s id e ră m total

.inoportună în această perioadă de precaritate a s is te m u lu i san ita r ro m ân e sc ş i de m a ri d ificu ltă ţi f in a n c ia re cu care se confruntă pensionarii”, a afirmat Nedelcu.

Secretarul general al .F N P R a mai spu s că federaţia a adresat, ch iar înaintea discutării acestei legi, un apel

către medici şi asistentele medicale să nu mai primească bani de la pensionari.E l a adăugat câ a fost indignat de cazul unui pensionar în vîrstă de peste 70

de ani cu o pensie lunară de 680.000 de Iei, căruia un medic i-a cerut pentru o operaţie Ia plâm îni sum a de 250 de dolari.

“Om ul era disperat şi a venit !a noi sâ ne spună câ nu ştie ce sâ facă. Este inadmisibil ca. după toate greutăţile,

pensionarii să mai fie supuşi şi la aşa ceva”, a conchis Preda Nedelcu.

Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege p riv ind drepturile pacientului, iniţiat de un grup de 29 de senatori, p r in ca rc se le g ife re a z ă dreptul - b o ln a v i lo r de a p r im i în g r ij ir i le medicale corespunzătoare, de a refuza

un tratament medical şi de a prim i de la medici explicaţii într-un limbaj pe care să-l înţeleagă, dar şi de a da bani doctorilor şi asistentelor medicale.

P ro iectu l de lege stipu lează că b o ln a v ii v o r beneficia de acelaşi tratament indiferent de sex, vîrstă, rasă sau statut soc io -econom ic, că au dreptul să primească informaţii legate de starea lor de sănătate, că pot alege dacă să partic ipe la progrartie de ' învăţămînt sau cercetare medicală şi că, în cazul femeilor, pot alege dacă sâ aibâ copii sau nu.

în priv inţa, tratam entu lu i şi îngrijirilor, proiectul de lege prevede că orice bolnav, adus la o cameră de urgenţă, va prim i un pat în maxim două ore, că în doi ani de la promulgarea legii va fi înfiinţat, după modelul american, un număr de telefon un ic , pen tru cazuri de urgenţă

complexe, pentru serviciile medicale, poliţie şi. pompieri şi posibilitatea ca pacienţii nemulţumiţi să poată depune plîngeri la care să primească răspuns în termen de 30 de zile.

De asemenea, pacienţii au dreptul de a da bani doctorilor, asistentelor sau unităţilor în care au fost îngrijiţi, aceste sum e fiind oferite cu titlu de plăţi suplimentare sau donaţii. Aceşti bani sînt supuşi impozitării.

P ro ie c tu l de lege m ai prevede înfiin ţarea de farmacii şi cabinete stomatologice cu program de gardă în localităţile cu mai mult de 20.000 de lo c u ito r i ş i ob ligarea un ită ţ ilo r medicale sâ afişeze propriile standarde şi servicii oferite.

Primele titluri de proprietate asupra w îi înmînate în cîteva zile

Poligrafia “Bucureştii N o i” a livrat p rim a tranşă de50.000 de titluri de proprietate asupra terenurilor forestiere, care au fost distribuite, jn cea m ai m are parte , in sp e c to ra te lo r s ilv ic e te r ito r ia le , p r in in te rm e d iu l M in i s t e r u lu i A p e lo r, P ă d u r i lo r şi Protecţiei M e d iu lu i (M A P P M ) , astfel încît, în cel mult două-trei zile, vor putea fi înmînate celor în drept primele titluri de proprietate, se arată într-un com unicat al Direcţiei Generale a Pădurilor din cadrul M A P P M .

Titlurile de proprietate v o r fi semnate de .către prefect, secretarul general al prefecturii şi inspectorul şef al inspectoratului s ilv ic teritorial, iar emiterea acestora se face pe baza documentaţiilor întocmite de comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale şi depuse la comisiile judeţene şi la inspectoratele silvice teritoriale, după operaţiunile de validare şi punere în posesie. Aceste titluri de proprietate se eliberează gratuit v iitorilor posesori de terenuri forestiere, persoane fizice sau reprezentanţi împuterniciţi ai persoanelor juridice şi se' înmîneazâ acestora sub semnătură, prin intermediul comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale.

M A P P M mai informează că acţiunea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere a . fost intensificată în ultima perioadă, pînă la ora actuală fiind propusă spre-validare, de către com isiile locale, o suprafaţă de aproape 950.000 de hectare.

Potrivit ultimelor raportări ale inspectoratelor silvice teritoriale şi ale subunităţilor regiei Naţionale a Pădurilor (RNP), din cele 942.015 hectare propuse spre validare, comisiile judeţene au validat aproape 600.000 de hectare, fiind pusă efectiv în posesie o suprafaţă de 61.451 de

hectare de pădure, iar 142.654 de hectare fiind pusă la dispoziţia com isiilor locale. C u aproxim ativ 'o lună în urmă, comisiile locale propuseseră spre validare 785.907 hectare de terenuri forestiere, iar com isiile judeţene validaseră restituirea a 397.965 de hectare. R itm u l emiterii şi înm înării titlurilor de proprietate pentru*- terenurile cu vegetaţie forestieră este dat de operativitatea

cu care sînt transm ise docum entaţiile de validare inspectoratelor s ilv ice teritoriale, de către com isiile judeţene, iar acest ritm poate fi intensificat printr-o mai bună colaborare a com isiilo r locale şi judeţene cu inspectoratele silvice şi cu subunităţile RN P .

C o s m o r o m p r i n o f i c i i l e R o m t e l e c o m * !

î n t r e 1 5 n o i e m b r i e s i 3 1 d e c e m b r i e !#

R o m t e l e c o m o f e r ă a b o n a m e n t C o s m o r o m î m p r e u n ă c u

u n u l d i n u r m ă t o a r e l e t i p u r i d e t e l e f o a n e . . .

. . . p l u s ţ r e [ l u n i d e

a b o n a m e n t g r a t u i t .

„

' ) : . ' / / r '' ' '■ t

C r 7

r - /r

r

* Num ai prin oficiile Romtelecom dedicate! Preţurile nu includ TVA.Oferta este limitată!

1 $1 9 $ *E r ic s so n T I O S

A lc a te lOne Touch Max

59$N o k ia 6 1 5 0

BSlpKfi»I M H P i

S S r \ $ 9

- 14Reprezentativa României a debutat promiţător

A V A N C R O N IC Ă . . . S U B IE C T IV APenultima etapă este eşalonată simetric după--“formula” două

întîlniri vineri, patru sîmbătă şi ultimele două duminică. Important de reţinut: şase-din cele opt partide ale penultimei etape vor fi

transmise pe. micul ecran ( T Y R 1 şi P R O T V ).- '..

Vineri, 17 no iem brie•' F O R E S T A - R O C A R . După incredibila şi.'uluitoarea ispravă

din etapa trecută, “pădurarii” suceveni primesc acasă vizita altei ' bucureştence, Rocar, trupa" din. D ru m u l G ăzaru lu i fiind una . bătăioasă. Num ai că mîine-Stadionul “A ren i” din Suceava va fi

suprapopulat de suporterii “pădurarilor”, iar pentru rocarişti va fi - valabilă celebra deviză a lui Dante la intrarea în Infern: “Lasciate

ogni speranza voi ch ’entrate” - “Lăsaţi orice speranţă voi care intraţi” (transm isie T V R , 'o r a 14,00).

• A S T R A - P E T R O L U L . D e rb y ploieştean, între două concitadine care se cunosc ş i nu se agreează. Gazdele la două. puncte de graniţa cu periculoasele “nisipuri mişcătoare”, oaspeţii pe treapta a treia a ierarhiei “la z i”. Poate se ajunge Ia o înţelegere (transm isie P R O T V , ora 17,00, meci în nocturnă).

Sîm bătă, 18 no iem brie• G L O R IA - F.C . B R A Ş O V ; C lar ca lum ina zilei. Pentru

bistriţeni nu există decît varianta victoriei, singura care asigură evadarea din zona retrogradantă. V a fi greu, dar nu şi imposibil, ţinînd cont că trupa de. sub Tîmpa are cea mai bună defensivă. Num ai că la Bistriţa au cedat “C îin ii ro şii” ş i nu văd cum braşovenii, cu atacul penultim în clasamentul eficacităţii, ar putea crea neplăceri gazdelor.

• F.C. N A Ţ IO N A L - F .C .M . B A C Ă U . “Bancarii” n-au voie să piardă partida. U n insucces ar subţia foarte mult cordonul speranţelor de salvare de la retrogradare. Totul depinde şi de replica băcăuanilor. L . ' . '

• O Ţ E L U L - C E A H L Ă U L . Un derby al suferinţei de puncte, pentru gălăţeni o şansă de a se îndepărta de “zona cu cîntec” a clasamentului, iar pentru nemteni un “loz în p lic” (transm isie T V R 1, ora 14,00).

• S T E A U A - G A Z M E T A N r - Derby-u l între prima şi ultima clasată. M inun ile sînt excluse (transm isie P R O T V , ora 17,00).

Dum in ică, 19 noiem brie• U N I V E R S I T A T E A C R A I O V A - D IN A M O : Derby-ul

etapei, unul de veche tradiţie, între, două învinse.în etapa anterioară. Haita “C lin ilor roşii” se duce în. Bănie, după um iliriţa la care au fost supu şi, de “pădura rii suceven i” , acasă, în “G roapă”;- Universitarii craioveni îi aşteaptă pe “C îin ii roşii” numai cu gîndul revanşei pentru înfrîngerea suferită în “optimile”- Cupe i României.. M a i este în cîntar şi interesuLde a nu pierde treapta, a doua a clasamentului şi contactul cu Steaua. M e c i foarte greu pentru ambele protagoniste. Foarte greu de dat un pronostic (transmisie T V R 1, o ra 14,00). /■;

• R A P ID - F.C. A R G E Ş . UItima partidă a etapei. Tot un derby, cu antecedente în alte. ediţii.; Priyind clasamentuî “la zi”, Rapidul,' locul 7 cu 18 puncte agonisite; doreşte “schim b de jocuri, cu formaţia din Trivale, locul 5 şi 21 .puncte. “Schim bul de locuri” este arbitrat de Foresta. cu 20 puncte. Şansele sînt de partea i giuleştemiorr D e ei depinde cum le vor gospodări, (transmisie P R O T V , ora 17,00, în nocturnă). ' ,

Romeo V. CÎRTAN

i - . . . '* & * & & & &

gSfş

La Cluj şi Zalău a debutat, ieri, cea de a 35-a ediţie a tradiţionalei competiţii internaţionale “Trofeul Carpaţi”, care se bucură de o participare selectă, cinci din cele opt participante fiind calificate la Europenele programate, peste 3 săptămîni, la Bucureşti şi Rm. Vîlcea.

La Cluj, după deschiderea oficiată de secretarul generat a) FRH, Mihai Marinescu şi primarul municipiului, Gheorghe Funar (cel care, prin instituţia pe care o prezidează, patronează evenimentul) primele care au păşit pe terenul sălii “Horia Demian” au fost, ca şi la trofeul ’99, reprezentativele României şi Iugoslaviei. Spre deosebire însă de ediţia de anul trecut, cînd tricolorele au învins la scor'de baschet (50-25), întîlnirea de anul acesta a fost una echilibrată (18 situaţii de egalitate, ultima, la 28, în min. 50), întrucît formaţia oaspete a prezentat o cu totul altă faţă (vizăm atît componenţa echipei, cît şi nivelul ei de pregătire), constituindu-se astfel într-un adversar care a solicitat din plin formaţia noastră. Ceea ce reprezintă în fond principalul cîştig al acestei uverturi a Europenelor, care este

“Trofeul Carpaţi”. ‘Meciul de debut al româncelor a prilejuit

jdtodată noului “principal” al reprezentativei’ noastre; Dumitru Muşi, verificarea mai multor formule de echipă, toaţe cele 14 jucătoare înscrise în foaia oficială fiind utilizate în mod relativ egal. Cît priveşte

partida: 34 - 32 (17-17) pentru România. Victorie pentru care au punctat: Luca 8, Dobrin 7, Ignat 6, Gogîriă, Stoica şi Bora cîte 3, Dumitrescu 1. Cele mai productive de la oaspete, interii Kolakovic 11 (7 din 7 m) şi Petrovici 9. Au arbitrat: G. Bord - Cl Buy (Franţa).

Partida care a încheiat reuniunea, dintre Olanda şi Ucraina, a fost una îndîrjită, între două echipe ce agreează jocul în forţă, dar deficitare tehnic, capitol lâ care au comis o grămadă de. greşeli. Olandezele au reuşit în tot meciul doar trei egaluri, la 13, 14 şi 15, în rest ucrainenceie, victorioase cu scorul de 30-23 (16-15). au fost în avantaj continuu, demonstrînd un plus de eficacitate. Principalele marcatoare: Tsigytsa 10, pentru învingătoare, respectiv Elly-an de Boer 7. Arbitri: Krajk - Zivolic (Croaţia). Programul zilei de astăzi; Ucraina -

Iugoslavia (ora 15,30), România - Olanda (ora 17,30). _

N u ş a D E M I A N M i r c e a I o n R A D U

răspunsul acestora ( r a n d a m e n t u l / mobilizarea) am admirat eficienţa centrului- Mihaela Ignat, constanţa interului Steluţa Luca şi a extremei Alina Dobrin, luciditatea Mădălinei Straton în situaţiile pe care le-a .avut de rezolvat şi o p o r t u n i t a t e a intervenţiilor portarului Cristina Dogaru, căreia i. se şi datorează, de .altfel menţinerea diferenţei cu care s-a '• încheiat

i i ! * - C * . l ~ ,

L \ -„X , , ; T f ' j *

, V -

fr***

i' M l ' "

■ r...p <e - | <•> ; 4

U n r e m a r c a b i l s u c c e s f o t b a l i s t i c

ROMÂNIA - ITALIA 3-1 (0-0)E ste 'vo rba despre echipele de tineret sub 20 .. (executată de tricolori prin surprindere, în tim p

ani. Partidă amicală disputată marţi după-amiază. ce tînăra Şquadra A zzu rra se -pregătea-de oB u n prilej pentru antrenorul Ion M o ldovan de a . schimbare). Jocul, a luat o turnură mai aspră, cu testă cîteva d in rezervele de valoare ale fotbalului ieşiri, geh “mascalzone V cu întreruperi datorate •autohton, cu descindere în D iv iz ia “B ’yprea.puţin desejof fau ltu r i; de joc, azzurrii re u şind î p ' luată în seamă pînă acum. A fost o prim ă repriză inferioritate numerică să reducă din diferenţă prinde studiu prelungit, cu acţiuni pe contre, dar cu D e A n g e lis (75), dar tinerii trico lo ri refacpuţine faze periculoase de poartă, cu cîte o ratare diferenţa' prin Ciobotariu (85), nimeni altul decîtpentru ambele tabere.. . , x atacantul Sportului Studenţesc care a perforat de

Repriza secundă a fost cea a golurilor ş i a două ori poarta F.C. A rgeş în partida de Cupă.numeroaselor schimbări de jucători (n-a existat un număr limită), italienii aliniind, practic, o nouă echipă. Scorul a fost deschis de. Florin. Cemat (50), cel mai galonat şi cunoscut dintre tinerii tricolori, care după o pătrundere impetuoasă a şutat sec din careu. A urmat 2-0, gol marcat de Iacob (69), lovitură de cap după o “liberă”

D ec i-3 -L ş i satisfacţia unui succes în faţa echipei similare a Italiei, cam exagerat de orgolioasă şi plină de sine.

Partida a fost transmisă pe m icul ecran de Antena 1, subliniind excelentul comentariu al cuplului Em il G răd inescu.- Bogdan Cosmescu.

V ic t o r E . R O M A N

înaintaşii gherleni înscriu goluri pe... alte stadioane şi... pentru alte echipe!?

Fotbalul gherlean se află în impas. Nu e de mirare: "Atacul de aur” din ediţia trecută a campionatului înscrie pentru âite echipe. Talentatul Kilin (vîndut lâ Borsec!) a- înscris duminica trecută la Braşov, împotriva Metromului, un gol superb de la 25 metri, iar Gh. Bar a marcat unui din golurile băimărenilor la Petroşani. Tot acolo, Molnar (un fundaş care ar avea loc în orice echipă de “A”) a contribuit decisiv lâ golul egalizator al formaţiei antrenate de 1. Tătăran. La Dej, în partida UNIREA SELENA - W.P. Arad, două goluri au fost înscrise de Budeanu. Exemplele elocvente în privinţa eficacităţii fotbaliştilor de pe Someş. Diri păcate, cu, toţii au ajuns pe alte meleaguri. Kilin este titular, meci de' meci, la APEMIN Borsec, iar Negrean conduce detaşat pe lista golgeterilor Seriei a l l-a a Diviziei" “BV

Să mai spună cineva că Gherla nu are înaintaşi... Din păcate, a avut!?

SZ. Cs.

B i l a n ţ r o d n i c a l a e r o m o d e l i s m u l u i g h e r l e a n

S-a tras cortina şi peste sportul cu aeromodele. Reprezentanţii acestei discipline, la Gherla .au încheiat un sezon competiţional plin de succese. Membrii secţiei de aeromodelism aparţinînd A.S. “Victoria” au avut o evoluţie bună la concursurile republicane la care au participat. Prin performanţă se remarcă Sebastian Ciceu, care a ocupat locul doi la naţionale, în cadrul categoriei lupte aeriene. De asemenea) cuplul Tiberiu Molnar-Farkas Szilagyi au reprezentat cu cinste clubul de pe Someş la competiţiile internaţionale,

-ce au avut loc în această toamnă în Ungaria, la Ppcs şi Gyula. Cu toţii se pot lăuda cu clasări bune la Campionatele internaţionale ale României, întrecere ce a avut loc în acest an pe pista “Gloria” din Dej.■ Urmează o perioadă mai... liniştită pentru

amatorii de aeromodelism din Qheria La Clubul Copiilor, însă, activitatea continuă, la ordinea zilei figurînd confecţionarea aparatelor în vederea noului sezon competiţional ce va debuta primăvara anului, viitor. - " ■ :

SZ. Cs.

L a î n c h i d e r e a e d i ţ i e i

ROMANIA- IUGOSLAVIA 2-1A fost cea de a 42-a întîlnire dintre echipele României şi

Iugoslaviei. Vom reveni în numărul de vineri. ■ ■

16 noiembrie ’• în anul 1966 a fost constituit

în România Ordinul “Merite, sportive”. Printre primii decoraţi, respectiv primele decorate, cu acest ordin, s-au aflat Aurel Vernescu (kaiac-canoe)j lolanda Balaş (atletism) - categ. I, Radu Huţan (kaiac-canoe) - categ. a ll-a, Virgil Atanasiu (tir), Jean Ponova (volei), N icolae M artinescu (lupte greco-romane), llie Oană (fotbal), Alexandra Nicolau (şah) şi Csipier A lexandru (scrimă).

• în 1989, ziarele din această

zi au relatat despre frumoasa victorie a fotbaliştilor “tricolori" obţinută în ziua precedentă în dauna formaţiei Danemarcei, în cadrul “calificărilor” pentru C.M. 1990 (Italia). Victorie care a consfinţit primul loc al României în grupa de calificare cu 9 puncte, înaintea danezilor (8p.), grecilor (4p.) şi bulgarilor (3p.). lată echipa victorioasă: Lung - Dan Petrescu, Andone, lovari, Rotariu'- Neluţu Sabău, Gică Popescu, Lupu, Gică Hagi - Lăcătuş (M ateuţ), B a lin t (Ungureanu). Golurile echipei au fost marcate de Balint 2 şi Sabău.

LÂSZL6 Fr.

SE CAUTĂ DEJENI

Evoluţia bună d in acest cam pionat a d iv iz io n a re i “C ” U n irea-Se lena D ej a atras atenţia m ai m u lto r e ch ip e d in d iv iz i i le superioare. Astfel, imediat

după ce Neamţu şi Budeanu au semnat cu, I S M - u l Iu i Becali, (se pregăteşte Susa), C S M Reşiţa, echipă aflată pe locul I I I în D iv iz ia B, s-a arătat in te resată de se rv ic i i le c e lo r d o i. - Budeanii s-a remarcat chiar la trialul organ izat acum două săpîâm îni la Reşiţa, urm înd ca cele două cluburi sâ d iscute deta liile u n u i even tua l tran sfe r. în tre timp, pe fir a intrat o altă d iv iz io n a ră B , Ă p e m in Borsec, care are nevoie şi de un fu n d a ş centra l,

situaţie de care a r putea profita A lin Susa, fotbalist

ce momentan nu se află în graţiile antrenorului V io re l Abrudan.

în altă o rd ine de idei, dejenii vor disputa m îine un

amical cu o altă d iviz ionară

“C ” , L am in o ru l Beclean. Partida are loc la Dej, cu

în cepe re de la o ra 11.

“U n ire a Se le n a ” D e j nu

jo a c ă d u m in ic ă în campionat datorită retragerii lu i Phoenix Ba ia Mare.

M i h a i H O S S U

1 1 D o l a r S U A = 2 5 .0 79 Iei j 1 M a r c ă g e rm a n ă = 1 1 .0 2 3 Iei E g n n o ii i m I E U R O = 2 1.5 5 9 Iei

1 g A U R = 2 1 3 .8 7 3 lei

•ursa - locu l unde se nasc s i mor destineurmare din pagina 1

Momentul zero: pe mina ta sau

pe mina brokerului?O rice persoană care vinde,

c u m p ă ră sa u d e ţ ine v a lo ri m o b il ia re (a c ţ iu n i) este un investito r. Pen tru , realizarea

^tranzacţiei, acesta se adresează 'u n e i so c ie tă ţ i de • va lo ri m ob ilia re ( S V M ) care preia a c ţ iu n ile , in d ife re n t deprovenienţa lor (cuponiadă sau tranzacţii pe piaţa de capital). Ch ia r dacă agentul de bursă este cel care in fo rm ează clientul asupra evoluţiei cursului - şi, în genera l, a p ieţe i - cel care

decide preţul acţiunilor râmine tot c lie n tu l. în Rom ân ia , investitorii pot acţiona asupra pieţei de capital pe două mari plaje: Bursa de Va lori Bucureşti ( B V B ) sau Piaţa extrabursieră R A S D A Q . . . .

Odată preluate de către agent, a c ţ iu n ile s în t d istr ibu ite brokerului care acţionează în. s iste m , in te rm ed iindtranzacţiile. Ulterior, S V M - ul care a efectuat, operaţiun ile îna intează in ve st ito ru lu i un raport p rin care acesta este

in fo rm at de sp re rezultatul tranzacţiei şi niodul cum poate intra în posesia banilor (în cazul în care a vîndut acţiuni).

în t r -o p rim ă situaţie de tranzacţionare, clientul poate

.oferi agentului de bursă aşa - z i s u l „cont d isc re ţ io n a r ". Practic, acest lucru înseamnă bani sau (şi) acţiuni date de

-.către • in v e s t it o r pe m îhaagentului, acesta beneficiind de ___ , ___ ________

d re p tu l.d e a lua decizii în '-prealabilă-a-agentului, numele clientului. „Nu se poate • M a i ’ mult, investitorii ga ranta u n anum it profit - „ con sa c ra ţi” văd în specifică D an ie l Bodes- - dar este în 'in te re su l angajatului S V M să scoată un profit cît mai mare pentru creditul acordat de către client”. în cea de-a doua situaţie, clientul este cel care dec ide a su p ra b a n ilo r şi a c ţ iu n ilo r, p r in o rd in de cumpărare, respectiv de vînzare.

sistematice nu fac un pas fără consultarea

menţinerea relaţiei cu bursa o . necesitate absolută”.'

Politicul - ucide

sau încoroneazăD e regu lă, brokerii

L a rîndul lor, ordinele sînt şi ele de două feluri: cele lim ită ”, în care preţu l de v înzare - cumpărare este fix, şi cele „de piaţă”, cînd preţul acţiunilor este dat de variaţiile pieţei. „Clienţii mici, ad ică 'ce i care investesc pînă. în 50 de milioane de lei, nu influenţează prea mult piaţa: bu rs ie ră - sp e c if ic ă Bodes. Clienţii de mare influenţă sînt, în general, fondurile mutuale şi- în cazuri mai rare - investitori străini care cumpără pachete m asive”. .

Operaţiunea de piaţă propriu- z isă , efectuată de broker, constă în trecerea acţiunilor de la vînzâtor la cumpărător prin sistemul ofertei de piaţă. „ S V M - urile interesate de menţinerea s ta n d a rd u lu i de piaţă ţin

permanent legătura cu clienţii îor, p r in a ge n ţ ii de bursă, inform îndu-i permanent asupra evoluţiei pieţei - menţionează D a n ie l B o d e s. O parte d in clienţi merg „pe mină proprie”, dar riscul este mare. în schimb, c l ie n ţ ii cu p reocupări

*

■ j£

sînt recrutaţi din rîndul absolvenţilor cu studii superioare, în special economişti, ingineri sau i n f o r m a t i c i e n i . Pregătirea acestora este de la b un început diferenţiată, în funcţie de piaţa pe care vor acţiona - B V B sau R A S D A Q . D in a m ica operării pe ca lcu la to r este indispensabilă acestei profesii. „Pentru a obţine rezultate favorabile în această profesie - specifică Liana Pop, director în cadrul B u rse i T ran silvane - trebuie să fii abil, tenace, dotat cu lin deosebit simţ al orientării de piaţă. Astfel, dacă o societate este bihe cotată, trebuie să fii tot t im pu l cu och ii pe ea. Practic, prestigiul societăţii la c a re .b ro k e ru l este angajat depinde, în mare măsură, d f dexteritatea şi * efic ienţa acestuia”.

Num ărul ordinelor de plată ce intră pe piaţă diferă de la o zi la alta, n ivelul acestora oscilînd de la cîteva zeci la cîteva mii.

• i : ^ • ■ î î f j V j / r H

V . - " V ' C ' 7

■ . r -

k - -

' r

Evo lu ţia preţurilor acţiunilor depinde de o serie întreagă de factori, printre fcare unul de m are anvergură - factoru l politic. Z vonu rile legate de remanierile guvernamentale, de alianţele politice, de demisiile u n o r mari p o lit ic ie n i, schimbarea de către aceştia a partidu lu i sau ch iar decesul vreunei personalităţi marcante, poate duce la „ruperea” unor raporturi pe piaţa bursieră. U n alt factor important este cel

economic şi tot ce se leagă de acesta. D e pildă, sosirea unui

-investitor străin la una dintre soc ie tăţi poate determ ina modificarea evoluţiei întregii

filiere de piaţă. Ş i schimbarea echipe i m anage ria le ■ Ia o anumită firmă sau com panie poate produce „m utaţ ii” în orizontul preţurilor.

D in păcate, în România, piaţa de cap ita l-funcţionează „cu genunchii la gu ră”, num ărul SV M -u rilo r dim inuîndu-se de la an la an. L a ora actuală în Cluj

Napoca, din 14 astfel de socie­tăţi existente cu trei ani în urmă, au rămas doar trei: Interdealer C ap ita l In ve st, B r o k e r şi Transilvania Capital Invest. A re dreptate Dan ie l Bodes: „Este greu să cristalizezi un sistem într-un mediu gelatinos, sufocat de priorităţi false”.

urmare din pagina 1

R o m s t a l a r e î n C l u j N a p o c a o e x p o z i ţ i e p r o p r i e , c u v â n z a r e .

A c u m , (a R o m s t a l g ă s e ş t i p r a c t i c o r i c e i ţ i t r e b u i e î n m a t e r i e

d e i n s t a l a ţ i i h i d r o - t e r m o - s a n i t a r e . E t o t C e a v e m . . . s ă - ţ i s p u n e m !

Expoziţie Romstal cu vânzare:Str. Aurel Vlaicu nr.25, tel: 064/448.862

UNIVERSUL INSTALAŢIILOR

Salariile - din alte surseReprezentanţii Cartel Alfa, ai sindicatului Demnitatea din R A D P

s-au întîlnit ieri cu directorii direcţiilor şi serviciilor din Primărie care au legătură cu activitatea R A D P pentru a încerca găsirea unei soluţii pentru ieşirea din situaţia prezentă. Vasile Cadar, liderul sindicatului Demnitatea ne-a declarat că întîlnirea nu a

.avut rezultatul sperat de. sindicalişti. „Azi avem zi de salariu şi sper că conducerea R A D P vâ găsi soluţii pentru plata acestora”, a afirmat Cadar. .

L iv iu Medrea, directorul R A D P , ne-â declarat că a reuşit să facă rost de banii pentru salarii de la alţi beneficiari şi a reuşit să ' obţină şi un credit bancar de 500 milioane lei. Precizăm că pentru plata tuturor retribuţiilor .sînt necesare circa 2,5 miliarde lei, sumă care ar fi putut fi plătită cu uşurinţă dacă Primăria ar fi virat în contul R A D P cei 5,4 miliarde lei, aşa cum prevede hotprirea Consiliu lui local. Vasile Cadar spune că Primăria nfl a virat decît 600 milioane lei, insuficifenţi pentru .acoperirea nevoilor regiei.

Potrivit declaraţiilor sindicaliştilor, datoria Primăriei către R A D P se ridică la 15 miliarde lei, la care se adaugă majorări ş i penalităţi.

Şicane...• *Printre ultimele „ciocniri” dintre R A D P şi Primărie se numără

şi cea referitoare la acordarea lucrărilor pentru deszăpezirea oraşului. Primăria a organizat în acest sens o licitaţie la care au participat 12 firme. Cîştigătoare au fost declarate 6 dintre ele,- care, potrivit comunicatelor Primăriei, au fost invitate să semneze contractele. Printre cele 6 firme se numără şi R A D P -u l, care şi- a-adjudecat o lucrare în valoare de 4 miliarde lei, Primăria spune , că directroul R A D P , L iv iu Medrea, obstrucţionează semnarea contractului referitor la aceste lucrări şi că, „pentru a nu pune în pericol circulaţia în mfmicipiul nostru pe perioada de iamă primarul a dispus Direcţiei Tehnice să negocieze încheierea de contracte cu alte firme pentru lucrările refuzate a fi semnate de către ing. L . Medrea”/ Medrea spune, însă, cu nu a prim it încă decizia

com isiei care a stabilit cîştigătorii licitaţiei ş i nu poate semna contractul dacă nirvede toate actele licitaţiei. Potrivit lui Medrea, orice participant Jâ licitaţie are dreptul să facă contestaţie, dar

acest lucru nu poate fi făcut decît dacă se cunosc concluziile com isie i de licitaţie. D irectorul R A D P spune că aşteaptă ca problemele dintre regie şi Primărie să fie tranşate de-justiţie, cei

vinovaţi urmînd să suporte pierderile înregistrate de R A D P .

BNR ar putea ajuta Banca

Turco-RomânăBanca Naţională a

României a r'putea ajuta Banca ■ Turco-Română, prin acordarea unor credite, cu condiţia ca această bancă să poată oferi, conform legii, garanţiile necesare, a declarat ieri prim-ministrul Mugur" Isărescu.

El a arătat că, timp de două zile, un grup de experţi români şi furci au analizat un pian concret:de redresare: a băncii, făcîndu-se toate eforturile pentru ca lichidităţile băncii să fie deblocate.

“Este o situaţie mai ciudată cu depozitele lor din exteriorii a spus isărescu. f - fW

Grupul de experţi români a • fost / ' format din reprezentanţi ai Ministerului

■'Finanţelor şi ai BNR, iar grupul părţii turce a inclus reprezentanţi ai Băncii Naţionale a Turciei şi ai autorităţii . - turce de supraveghere bancară; Această soluţie a fost aleasă în urma.discuţiilor telefonice din cursul zilei de luni dintre premierul Mugur Isărescu şi omologul său turc, Buierit Ecevit. - -V în ultimele zile, banca s-a confruntat cu o cerere importantă de retragere de depozite.

Licitaţie ratată pentru căminul de nefamilişti

al ClujaneiIeri a avut loc o iici:a;ie

pentru vînzarea de active neproductive aparţinînd: SC Clujana SÂ. Este vorba despre un cămin de nefamilişti. Acesta are 115 camere/ dintre: care 87 au fost deja) cumpărate de locatari.: Practic, obiectul licitaţiei l-a constituit restul de 28 de camere. Preţul de pornire a fost stabilit la 26,5 milioane lei/cameră, la care

: se adaugă şi TVA.. Clujana a rămas, însă, pe

mai departe proprietara /camerelor, la licitaţie neprezentîndu-se? nici uri cumpărător interesat. Societatea va organiza o

, nouă licitaţie pentru vînzarea activelor neproductive la sfirşitul acestei luni. : A','.

A.R.B.

Premierul Isărescu consideră inadecvată

raportarea leului la un coş de valute

Introducerea unui coş. valutar la care să fie raportat cursul monedei naţionale, aşa cum o solicită o serie de exportatori, nu este o soluţie

sâdecvată în acest moment,: întrucît preţurile la caro se

sjmportă majoritatea materilor prime*-sînt- exprimate în- dolari, a apreciat ieri

; premierul Mugur. Isărescu. ;■ ®“Ţiţeiul nu-1 cumperi cu

euro. Coşul valutar nu rezolvă problema stabilităţii; cursului-de schimb”, a spusA Isărescu.

a. El a afirmat că- problema® stabilităţii cursului de schimb A este' relativă, dat fiind că; deprecierea nominală a leului fată de doiar, care; atrage o “indexare implicită ia cclar" a preţurilor din economie, nu a fost însoţită şi de o depreciere în acelaşi , ritm a leului faţă ele euro. “Din piinct de vedere, al raportului lou- euro, BNR chiar s-a chinuit să nu-i . afecteze pe exporta tori", a adăugat premierul. A ;

Guvernul va decide săptămîna viitoare in privinţa ajutoarelor băneşti -pentru plata datoriilor la energia termică '

- Ici ■

-• M in is t ru l/ M u n c ii ş i Protecţie i Sociale va elabora, pînă săptămîna viitoare, un proiect de act normativ pentru desemnarea categoriilor de familii care vor putea beneficia de un ajutor bănesc sup lim entar, pentru plăţile restante la întreţinere, a anunţat ieri, la Palatul Victoria, consilierul de stat Iuliu Bara. ' . '

E l a p rec iza t că - M in is te ru l pinanţelpr şi M inisterul Industriei vor redacta, la rîndul lor, un act normativ care va “materializa” acest ajutor

-bănesc. . : ■Guvernul a luat act în,şedinţa de.

miercuri de o notă privind măsurile. ce se im pun pentru deblocarea fluxurilor financiare provenite din încasări de la populaţie ale furnizorilor de energie termică, prin majorarea a jutoare lor băne şt i acordate ca te go r iilo r .d e fa vo r iza te ale populaţiei.

Iuliu Bara a anunţat că Ministerul Finanţelor, M M P S şi M IC vor trebui să elaboreze.. aceste acte normative p în ă la şed inţa de m arţi a Executivului, existînd posibilitatea ca proiectele celor trei ministere să f i ? incluse într-un singur act normativ, care să reglementeze re g im u l de fu rn izare a energ ie i term ice şi acordarea un u i ajutor populaţiei pentru perioada de iarnă 2000-2001.

“în ceea ce p riveşte 'in stitu ţiile afectate: de incapacitatea de plată, ' şcoli, spitale,' cămine; Guvernul a solicitat analizarea posibilităţilor de a nu exclude aceste instituţii din regimul de furnizare a energiei termice în această iarnă, inclusiv prin folosirea Fondu lu i Naţional de Solidaritate pentru achitarea fa c tu rilo r şi menţinerea acestui regim ”,- a spus Bara. . ' ,

E l a precizat câ situaţiile' extreme, de exemplu a 40 de familii din Valea Jiului care.nu şi-au mai plătit de un

'a n şi jumătate facturile, nu : intră sub incidenţa acestor măsuri, aceste cazuri extreme necesitînd programe speciale, asemănătoare celor care au în vedere crearea locurilor de m uncă pentru mineri.' “M ăsura nu ţinteşte situaţiile extreme şi. nu are intenţia de a rezolva '■ sărăcia generalizată, ci menţinerea în - viaţă a sistem ului de producţie a energiei termice, a utilităţilor publice, ajutîndu-i pe consumatori”, a s p u s . Bara. . ,

E l a afirmat câ “cuantumul ajutorului sup lim entar va fi determinat ş i de totalitatea creanţelor consumatorilor casn ic i către fu rn izo rii de utiliţăţi

publice”. . . . . . .. Iu liu Bara a precizat că aceste datorii

rtu vor afecta deficitul bugetar.

Guvernul a optat pentm varianta ca datoriile faţă de furnizorii de energie termică, înregistrate la 31 martie 2000,, ale fam iliilor cu un "venit mediu net pe m em bru de fam ilie mai m ic d e 'u n m ilion de lei să fie anulate diferenţiat, în funcţie de plata de către aceste, familii a facturilor curente din perioada aprilie-

ocţombrie 2000.• în condiţiile în care o familie’are un venit mediu net pe membru de 600.000, lei şi şira. achitat'factura de energie

■ termică la zi, datoriile înregistrate la 31 martie 2000 se anulează integral;. dacă a plătit, cel puţin jumătate din v a lo a re ,,d a to r ii le se anu lează în proporţie de 9 0 % , dacăa plătit cel puţin un sfert, 8 0 % din datorii .se anulează, iar dacă nu a plătit nimic, şe anulează numai jumătate din datorie. - -

Dacă o fam ilie are lin venit mediu net pe membru cuprins între 600.001 lei. şi 750.000 de lei lei şi şi-a achitat factura de energie termică la zi, datoriile în reg istra te la 31 martie 2 0 0 0 se anulează în proporţie de 9 5 % ; dacă â plătit cel puţin jumătate din valoare, datoriile se anulează în proporţie de 75 % , dacă a plătit cel puţin un sfert, jumătate d in datorie se anulează, iar dacă nu a plătit nimic, se anulează 4 0 % din datorie, ' . “ •

D acă o familie are un venit mediu net pe membru cuprins între 750.001- 1.000.000 lei şi şi-a achitat factura de energie termică la zi, 9 0 % din datoriile în reg istra te la 31 martie 2 0 00 se anulează; dacă a plătit cel puţin jumătate din valoare, datoriile se anulează în proporţie de 7 0 % , dacă a plătit cel puţin

-un sfert, 4 0 % din datorie se anulează, iar dacă n u a plătit nimic, se, anulează 2 0 % d in datorie. . .

Familiile care vor primi ajutor bănesc se vo r angaja să plătească integral facturile la energia termică în perioada noiembrie 2000 - martie 2001. Ajutorul

bănesc vă fi de o cincime din suma eligib ilă, conform grilei de criterii. Totuşi,, no ta discutată de G u v e rn precizează că varianta, aleasă implică ,q gestiune complicată şi birocraţie, fiind un proces complex. V

G u v e r n u l a l u a t m ă s u r i p e n t r u p r e î n t î m p i n d r e a şi c o m b a t e r e a f u r t u r i l o r c e p e r i c l i t e a z ă p r i n c i p a l e l e d o m e n i i a l e e c o n o m i e i

Guvernul a emis, ieri, o. Ordonanţă de Urgenţă''privind modificarea şi

completarea C od u lu i penal-şi a C odu lu i de procedură penală, pentru

preîntîmpinarea şi combaterea cu maximă urgenţă şi eficienţă a furturilor ce

pericliteazăprincipalele domenii ale economiei.

Executivul a luat această.hotărire considerind că. se impune tragerea la

răspundere şi pedepsirea severă a celor care sustrag componente ale reţelelor

de înaltă tensiune, ale sistemelor de irigaţii, ale sistemelor ori dispozitivelor

de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau în caz de dezastru,

a instalaţiilor de siguranţă şi dirijare â traficului feroviar, rutier, riava l şi

aerian şi a componentelor mijloacelor de transport, a bunurilor a căror însuşire

pune în pericol siguranţa autovehiculelor şi a persoanelor, pe drumurile

publice, precum şi sustragerea produselor petroliere sau a gazelor, naturale

din conducte, depozite Ori cisterne indiferent de valoarea acestora, deoarece

trebuie luat în calcul rolul pe care fiecare din.aceste componenteîl îndeplineşte

în sistemul tehnologic, din care face parte,-. . . . ; . ■ ;

Djspoziţiile cuprinse în Ordonanţa adopţaţă ieri permit extinderea cîmpulm

de aplicare a suspendării executării pedepsei, a suspendării executării pedepsei

sub supraveghere şi a executării pedepsei la locul de muncă. , .

DENUMIREAVALUTEI

DOLAR AUSTRALIADOLAR CANADAFRANC ELVEŢIACOROANA DANEMARCAURA STERLINA

COROANE NORVEblA .COROANE SUEDIA

EURO

SimbolVariaţie

faţă de ziua precedentă (%)

0.12 i0.10 i0.05 .4.0-10 î-0.29 '4045 40.33 40.08 î- 0.08 t";0.01 t0.16, Ţj

CURSUL ÎN LEI

Cursurile ţărilor participante ta EUROSHILING AUSTRIA .FRANC BELGIAMARCA GERMANAPESETAS SPANIAMARCA FINLANDEZĂFRANC FRANŢALIRA IRLANDA

GULDEN OLANDAESCUDOS PORTUGHEZ •1 9 AUR (preţ In lei)

0.19 Ţ

.? ©.ie - r;'0.16 Ţ0.17 Ţ0.16 ţ

- 0.16 Ţ0.09 t0.16 Ţ0.17 t0.36 f

Casa de schimb . USD . DEM 'valutar' i C . V- -C . V

MACROGROUP 25.200 25.380 10.920 11.050-

PLATINUM 25.150 25.300 10.900 11.000

CAMBIO 25.250 . 25.400 10.970 11.050

PRIMA . 25.200 25.380 10.900 11.020

Banca. -

Banc Post - .25.020 25.300 10.800 11.100

'BRD 24.880 25.350 10.820 11.205

B C R , 25.010 25.260 10.765 11205

Transilvania 25.200 25.450 10.8570 .■» 11.000

* Cursuri afişate la ora 16,00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la uri punct de lucru la altul.

Î N l U L T I M A f S Ă P T A M I N

* Cursuri BNR- - lei *

DATA ' EURO DEM GBP USD Aur

Joi, 9.11 21.397 10.940 35.523 24.975 212.785

Vineri, 10.11 21.353 10.916 35.395 25.005 212.478

Luni,,13.11 21.668 11.079 35.743 25.024 213.323

Marţi, 14.11 ' 21.595 . 11.041. 35.815 25.041 212.784

Miercuri,15.11 21.524 11.005 . 35.946 25.060 213.107

# 1 11111110% iild iH uil— u

j L m r n im- p e r s o a n e f i z i c e - % - p e r s o a n e j u r i d i c e - %

tfilncl comercial» ■ la vrdar» 1 lună. 3luni 6 luni 9, luni .12 luni Bănci comercial» la vedere , 1 lună 3 luni 6 funl 9 tuni 12 luniBCR* 10 35 36 37 38 39 BCR* 10 35 36 37 38 .39

BRD -GSG . • ţ ■ . 9 J. - ■ -• 33 » -■• 34 ■ - 34,5 36 - 38,5 > BRD**-GSG - ■ 9 30 31 31.3 32 32.3** 9 33 — 35 ... 37. v- 39 ■ ' 43 V "' «" 32 33 34 34

• r»A (i ■ t 9 31 32 33 34 34 tilob. nvItulbUh} 9(d.fteA) 9 31 32 • - - Banc Po>t* - 9 32 — 34 35 36 36• t Banc Pott*. '- ..-y. 9 ; .- 31 :■ •.-32 .- y-33 • - - .34 ■ 35 _ 35 35 35 33

35 • 35 35 (B. Bueur«*tl) *(».«ueu>**U| _____I Carpatica 10 35 37 37 33 . 349 38 37 37 38 38 Transilvania 9 . 34 35 36 37 36

Romineaiei** .. . 10 36 y-.38-- - - 39 - 39 40 Românească** 10 . 36 38 39 39CEC 9 37 38 . 35 - 37 CEC 9 35 36 37 37 36

• ..ALIANŢA .,16 . - 38 • 39 40 - -4l 42 ROMEXTERRA 10 33 35 37 ‘ 3835 («St» HIIUlWI

(dob. v&flabllă} 32 37 40 turco-romAnA S 34 39 34 33 33.TURCCMIOMANA - s. • - .34 '• - 35 34 33 33 "DACIA FELIX" 9 30 ' 28 , 27 26 . 25"DACIA-FELIX" 8 33 35 36 34 "Ion Ţiriac" 4 34 35 30 36 40

7 - 34 35.5 35 35 35 Romănă drf*»cont 7 34 35,3 33 33 33— 7 34.5 . 34 34 34 ’* 7. - 34.3 34 34 34

V,.- WEST BANK -- 10 . 36.-r - 36 -3» . 39 39 WEST BANK 10 34 36 37 38 39Bănci populara la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni Bănci populerm la vedere • 1 tună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

>*» ' •<«»*. ftuOt'mnti, ■ ' 10 : : • 42- .- 40..' ■■ I 40 NAPOCA IO 30 30 40 . 42. SF IN XC OOP . 10 41 • 43 45 .i . ■ TREZOR 1C . 40. • 41 43 • 48 - 10 41 43 43 * • "

“CLUJ" IO 35 37 - - TREZOR 10 40 41 43 • 46îr .c MINERVA . •- y.- 12 ■'•35 • 40. -. 42 ... - 43 . "CLUJ". 10 33 . •Concordia Credit 8 41 45 - • . - • Concordia Credit 0 30 39 40 . 41

* dobîndă se capitalizează;" cu mata dobinzii la expirare. Nota: Modificarea dobînzilor se comunica redactiei, t inâ la ora 12" piin fax 19.74.18.

.... ....3Ht

V A 1 .U T A - • • ii ■ 7 , ' • — „

• p e rs o a n e f iz ic e - % - p e rs o a n e ju r id ic e - %BANCA Valuta Vedere 1 luriâ 3 (un . 6 Iu of 9 luni 12 luni 'r'-'j • banca ' ;. Valul» Vadera 1 Iu I 3 luni â luni 9 luni 12 fu ni

DEM 3 3.3 3,7 • 4.1 BCR OEM 3 1 3.3 3.7 4.1USD 4 4,75 5 5,25 USO 4 - 4,73 0 . 92»DEM 2.25 ==: 2,4 2,5 2,6 2.65 • 2,7' V BRD-GSO OEM 2,23 2,4 •' 2,3 2.6 2.63 - 2.7USD •;-i3 ; - 4,15 4,25 .- .4,4. v •4.5 , 4.65 USD 3 4.15 4.25 . 4,4 4,8 ■ 4«r.SDEM 2.25 - • 2.8 • 3 Bane Post OEM 2.25 2,5 . 2.6 . 3 •USD 4 • - - ■ - . 4,8 . - 5 USO 3 4 4,2 4.5

B. Agricolă • DEM * 2,5 3,2 . 3,2 3.5 3,7 ; B. Agricolă • OEM 2.5 3 ' 3,2 3.2 3,5 3.7USD . •; 4- ... .5.2 5,3 F 5.5 ... 5,5 5,85 USO - ' 4 . 5,2 8.3 5.8 5,5 5.05DEM 1,25 3,6 3.8 4,1 4.3 4.6 lori Ţiriac OEM 1.25 3,8 3.6 4.1 4,3 4JSUSD 2 5 5,25 5.5 4,85 5,75. USO 2 5.25 8.5 . 5,5 S.S • 6

• v Transllva/iia DEM 2,5 3 v 3,25 3,75 4,25' Transilvania OEM ' ‘2,3 3 3.25 3.75 4.25USD .'.v 3 . - '*<*. ' 5.5 - 5,75 . 6 6,5 USD - 3 8,5 5.75 6 6.5

Românească DEM 2,5 3,25 3.5 3,75 : 4 4,25 Românească OEM 2,5 3.25 3.5 3.7 5 4 4.25USD 2,5 S 5,5 5,75 6 6 USO 2,50 5 53 S.7S 6 6

Carpatica. ' DEM 2,5 -r 3.5 ' ■*-, . 4 Carpatica OEM 2.5 3.5 . 4USD 3 ■ •- :• - ' •4,5 ’ • - . . S.S USD 3 - 4,5 . , 8.5

ALPHA BANK DEM 2.1 3,25 3,5 3.75 4 4.25 ALPHA BANK DEM 2.1 3.25 3,5 3.75 4 4.25(B. Bucureşti) USD 2,5 5,25 5,75 5,75 5.8 6,25 (B. Bucurafll) USD 2,5 5.2S 5.75 5.75 S.S 6.25DEM 1 4. 4,2 , 4,5 : - - 4,7 ' Turco-Romănă DEM 1 4 4.2 4.5 4,7USD 2 6,25 6,5 6,75 ' - ■ 7,1 USO 2 6,25 6.5 6.75 7.1DEM .3 • 3,2 3,3 3,5 4 4,2 Romexterra DEM 3 3.2 3.3 3.5 4 4.2USD 3,5 • 5 5,2 5,4 5,5 5,6 USD 3,5 • 5 5.2 5.4 S.S 5.6OEM 2,5 . 3 3,25 3,75 4,25 "DACiA FELIX" DEM 2,5 3 ^ 3,25 3.75 4.2SUSD -.--i. 3 -5,5 5,75 < 6 6,5 - USD 3 5.5 5.75 6 6.5

Română OEM 1.5 3,3 .3,3 3,3 3,5 3,5 Română da Scont DEM 1.5 3,3 3,3 3.3 3,5 3.5de Scont USD. 1,5 5 5 5 5,5 5,5 USD - 1,5 5 5 S S.S -3,5

DEM 2,50 3.25 3,75 - .. 4 ';.. 4.25 4,50 DEM 2,50 : 3 3,50 4 4.25 4,50USA 3 6 6,50 6,60 6,70 : 6,75 F USD | . . . 3 -5,50 8 . 6,25 6,50 6,75

NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de eoni, precum şi comisioanele percepute diferă in luncţie de bancă

^ P frF O N D U R IIV IU T U A L E # 1 3 N 0 IE M B R IE 2 0 0 0v \ / FOND • ' • . ; - ADMINISTRATOR _ . VALOARE

U ZICREŞTERE ÎN 1999

CRKTEREDE U i.012000

NR.INVESTITORI

. {31.03.2000).

ACTIV NET

(31.012000)Active Junior Active M anagem ent International S.A. - 2.548 81% 3 3 ,6 8 % ' 481 0,820

Active Cîassic Active M anagem ent International S.A. 25.266 78,9% 34,25% 521 - . 0,748

Active Dinamic Active M anagem ent International S.A. . . 67.753 82,8% 41,56% 938 2,362

Armonia • • _ Real Fin Invest S A . 170.300 30,9% 38,46% , 907 1,221ARDAF S por S A 69.750 19,01% 19,43% 1.541 3,714Capital Plus , C ertinvest S A . . . 21.459 ■ 105,8% 57,51% I 9.910 14,892Fondul pentru Com ert Exterior >> - | \ " Şira S A . 198.990 103,9% 47,27% | 1.980 40,061Fortuna C lassîc .. 7 . ' Capital A sse t M anagem ent SA . I 805.575 - i 92% 38,89% 22.426 36,335Fbrtuna Gold (19.01.2000) ; v ; Capital A sse t M anagem ent S Ă , 1.405.190] 40,52% 75 6,262Fondul d a Investiţii ş i Dezvoltare (26.01.1999) . . . . " S .M .F .2000SA . 760.313 105^% 48,21% 578 11,019Fondul d e investiţii G elsor ' g. ' ■ G elsor A sse t M anagernent S A .. : ■ 15 ,3 8 0 ' . -- 50,27% 13.379 200,614Fondul M onetar Stabilo . ' .f ' " Q uadran t A sse t M anagem ent SA . ; . ' 321.659 92,8% 44,51% 616 20,050Tezaur •• ' " C e r tin v e s tS A . ^ ' 182.725 27,2% 43,67% 84 4,582Fohdql Mutual Transilvania , f f : 1 G lo b in v estS A . 95.015 42,30% 49,23% 541 42,051

o o !? IUL JUDEŢEAN PENTRU -

431 3 6 7 ^ IA CONSUMAT0RULUI:

c i u l i- - • .O ?

N O U T Â T I Î N D O M E N I U L Y O U T H H O S T E L

(cuprinse în tr-o ediţie de toamnă a Buletinului YHRj

• La sfîrşitul lunii iulie, la Strasbourg a avut loc cea dc-a 43-a Conferinţă Internaţională Youth Hostel. A fost prima oară cînd România a avut un reprezentant la o conferinţă youth hostel de acest nivel, în persoana secretarei general YHR, lldikâ Mâtyas.

• Legitimaţia naţională română YH a fost acceptată, cu acest prile j, de o serie de ţări europene; printre care Austria, Cehia, Croaţia, Franţa, Germania, Olanda, Polonia, Slovenia, Ungaria.

• Tot la Strasbourg s-a d iscutat posibilitatea unui parteneriat cu asociaţia austriacă de youth hostel.

. Asociaţia similară engleză a inclus YHR în tr-un proiect propriu.

• Profitînd de prezenţa la Strasbourg, lldikâ Mâtyas a adunat o serie de materiale inform ative privind ofertele tu ris tice ale unor ţări şi posibilitâţi/e de cazare în youth hosteluri situate în diverse locuri ale lum ii. Materialele sînt disponibile la sediul YHR.

• Intre 26 august şi 3 septembrie, Federaţia Unită "Auberge de Jeuness' (FUAJ) din Franţa a organizat, în Alpii francezi, regiunea Savoie, o întîlnire interculturalâ la care au participat, alături de cei 20 de reprezentanţi ai federaţiei, 60 de tineri selectaţi din 14 ţâri europene. România a fost reprezentată de şapte tineri, printre care şi Csedo Krisztina din Cluj-Napoca.

• Unul din voluntarii YHR, Szamoskozi Peter, a vizitat, în luna septembrie. Asociaţia Youth Hostel din Israel şi a petrecut cîteva zile intr-un youth. hostel din Ierusalim.

In perioada 14-17 septembrie. YHR a participat cu stand propriu la tîrgul ONG-urilor- FAR 2000, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti.

• Intre 6 şi 12 octombrie a avut loc seminarul "Train the trainer', organizat de Cherbourg. Franţa, la care şi YHR a avut o reprezentantă.

Acestea sînt cîteva d in . realizările cu care Asociaţia Youth Hostel România se mîndreşte în cel de-al treilea număr (ediţia de toamnă) al Buletinului YHR. In editorialul intitulat "Hotel sau Hostel?’ , Ştefania Chira pledează, se înţelege, pentru cea de-a doua variantă: "Dacă atunci cînd călătoreşti te întrebi care este cea mai bună alegere a tipului de cazare, răspunsul este un hostel (...). Dacă eşti tînăr şi mereu dornic să întîlneşti oameni şi să-ţi faci prieteni, atmosfera din hoteluri nu este cea mai adecvată pentru că este rece şi nefamiliară, în schimb hostelurile au fost create special pentru , a satisface această nevoie de comunicare a oamenilor. în orice hostel din lume în care mergi vei întîlni tineri din întreaga lume. Aproape toate hostelurile au o cameră comună,cu televizor unde se strîng seara turiştii din diferite colţuri ale lumii şi stau la discuţii (...). Chiar dacă călătoreşti singur (...), în hostel nu te’ vei simţi singur deoarece poţi să

- alegi între camere cu 2,4 sau 6 paturi, cameră pe care o împărţi

- cu alţi tineri".• Dintr-un materiaî semnat de

Andrew Johnson, liaison officer IYHF, mai aflăm, din aceeaşi ediţie de toamnă a YHR, că "politica Federaţiei Internaţionale YH este ca toţi cei care înnoptează într-un’youth hostel trebuie, obligatoriu, să aibă legitimaţie naţională sau

• internaţională de youth hostel”. în consecinţă, bine că există YHR! - ------

M .TR IP O N

' 1945 - In cadrul Conferinţei de la Londra a fost creată Organizaţia Naţiunilor Unita

pentru Educaţie, Ştiinţă şi Culturi (UNESCO), instituţie specializată a ONU

’ cu sediul la Paris’ ■

A d evăru l

S t a ţ i a C F R d i n G h e r l a s - a î m b r ă c a t î n . . . h a i n e n o iNiciodată nu:a arătat aşa de îngrijită şi bine dotată Gara

C F R Gherla ca acum! Parcă totul s-a schimbat în incinta staţiei. S-a zugrăvit faţada clădirii şi pasajul de trecere de cale ferată din vecinătatea Gării şi, în prezent, se lucrează la modernizarea sălilor interioare. S-a schimbat mobilierul birourilor şi s-au asigurat condiţii mult mai bune de lucru întregului personal. S -a reamenajat holul centraL al gării, dispărînd totodată chioşcurile improvizate din zonă. S-au îmbunătăţit şi serviciile oferite de personal. Atît Ia biroul de informaţii, cît şi la mesagerie s-au efectuat ample lucrări de îmbunătăţire a întregii

activităţi, totul fiind pus în slujba călătorului. în aceste zile se aduc îmbunătăţiri şi condiţiilor din incinta sălilor de aşteptare. . U n singur lucru nu s-a rezolvat încă în incinta Gării C F R d in municipiul Gherla: peronul. Urcarea, şi coborîrea pe şi de pe treir este un adevărat calvar. Călătorii trebuie să facă adevărate: exerciţii de... acrobaţie ca să ajungă- pe treptele vagoanelor. D e mulţi ani reclamă acest lucru gherlenii, dar pînă în prezent nu s-a luat nici o măsură, în ciuda faptului că au avut loc si cîteva accidente (unul soldat cu două victime!).

" S Z . C s .

Pafru procurori noi la C i u J - M a p o c aPrin dispoziţia Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj, la

începutul acestei săptămîni, au venit patru noi procurori în cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Cluj-Napoca. Daniela Stan, fost procuror stagiar, Leontina Crăciunescu, fostă judecătoare stagiară la Judecătoria Sighişoara, M on ica Cîmpean, fostă judecătoare stagiară la Judecătoria Reghin, Laura Oprean, fost procuror stagiar şi Isaia^Ciumămean, fost procuror stagiar la Parchetul local din Zalău au depus jurămîntul de credinţă în faţa procurorului şe f al Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj. Potrivit lui V iore l Găzdac, prim procuror al Parchetulu i Judeţean C lu j-num irea no ilo r procurori a fost necesară întrucît existau locuri vacante odată cu plecarea a patru procurori, din care doi la Bucureşti.

în următoarele zile Consiliu l Superior al Magistraturii urmează să numească viitorul preşedinte al Tribunalului Judeţean Cluj. Postul a rămas vacant în luna iulie o dată cu demisia din funcţie în vederea pensionării judecătorului Ionică Pop. C o sm in P U R IŞ

Frigul mai asteaptâ - gripa, nu!

Sezonul rece debutează şi cu o serie de probleme de sănătate. Dintre acestea, cel puţin în ultimii ani, gripa a făcut ravagii. Şi-a ales victimele, cu predilecţie din rîndul copiilor şi a l persoanelor vîrstnice. In acest an, campania de vaccinare antigripală a debutat înainte să se poată spune câ există. o epidemie de gripă. Prof. dr. Nicolae Miu, şeful Clinicii Pediatrie II din Cluj-Napoca, vine în întîmpinarea cititorilor "Adevărului. de Cluj" cu cîteva recomandări pentru evitarea infecţiilor respiratorii.

Rep.: D om nule doc to r, se poate vo rb i în ace s t m om en t despre o epidemie de gripă?

Prof. Dr. N ico lae M iu: Odată cu apariţia sezonului rece creşte şi numărul de îmbolnăviri cu boli respiratorii. în ultimele zile s-au semnalat o serie de cazuri de febre acute, cu starea generală modificată, cazuri unde există posibilitatea declanşării unei gripe. Dacă la aceşti pacienţi, anticorpii gripali ce urmează să fie cantaţi vor avea o curbă ascendentă este posibilă declanşarea gripei.

Rep.: Ce recomandaţi cazurilor care se găsesc în prag de gripă?

Prof. Dr. N.M.: în aceste condiţii este bine să se evite aglomeraţiile. Cazurile cu semne de boală trebuie să fie izolate la domiciliu, sau chiar în spital - cazurile mai grave. Subliniez, este obligatorie izolarea. Dacă bolnavul rămîne izolat la domiciliu, este obligatoriu ca aici să existe mijloacele de combatere a febrei: paracetamol, algocalmin etc,

Rep.: în a ces te z ile v a c c in u l antigripal beneficiază de o serioasă popularizare. Care este rolul acestuia în context? , . . - . •' Prof. Dr. N.M.: Populaţia este sfătuită să apeleze acum la vaccinul antigripal. în momentul de faţă, în farmacii există atît vaccin antigripal de provenienţă franţuzească^ cît şi . românească. Cred că importul acestuia a devenit util doar pentru că Institutul “Cantacuzino” nu ar

fi putut face faţă cerinţelor. Nu se pune problema diferenţei de calitate între uriul şi celălalt: ambele sînt la fel de eficiente.

Rep.: Se vehicula ideea p o tr iv it căreia fiecare gripă are, de la an la an, ca rac te ris tic i specia le . Dacă ace a s tă ipo teză e s te re a lă , ce eficienţă are vaccinul?

Prof. Dr. N.M.: Spre deosebire de alţi ani, măsura este eficientă dacă gripa care.se anunţă este dată de acelaşi fel de virus gripal - există, desigur mai multe surse de virus gripal. Populaţia trebuie să ştie că gripa dă complicaţii precum: pneumonii, miocardite, cefalite etc. Acesta este unul din motivele pentru care toţi bolnavii trebuie urmăriţi de medicii de familie. Fireşte, revin, cazurile mai grave vor fi internate la Clinica de Boli Infecţioase. Toate aceste măsuri specia le trebuie luate deoarece suprainfecţiile bacteriene de după gripă pot evolua grav, fiind vorba de etiologîi variate'ca: pneumococul, Haemophilus influenzae, stafilococul patogen ş.a.

Rep.: Există alte caracteristic i ale g ripe i care consideraţi că trebuie semnalate?

Prof. Dr. N.M.: Da. Cred că este foarte important să se ştie că cele mai grave cazuri de gripă sînt semnalate la începutul şi la sfîrşitul epidemiei. De aceea pot afirma că acum nu poate fi vorba de o epidemie de gripă.

A c o n s e m n a t C ă t ă l in a V L A D

d ă r iit

m e c U c a m c tii"

Hipocrate

Fam ilia negilor numără mulţi membri. E i se deosebesc în funcţie de tip (felul cum arată) şi de agenţi, dar au totuşi ş i ceva ; comun: este vorbă, de regulă,

de modificări benigne ale pielii, provocate de agenţi patogeni care stau la pîndă în piscinele publice, saune sau camere de hotel. . •;

Aceşti agenţi sînt de obicei viruşi, denumiţi H P V (Human Pop illom a V iru s ) , iar negii produşi de ei apar mai cu seatriă la copii, adolescenţi şi adulţii tineri.

Pentru combaterea acestor infecţii neplăcute ale pielii, în

..decursul secolelor, vindecătorii au inven tat o m ulţim e de procedee, linele dintre ele de-a dreptul bizare.

USTUROINegii se tratează cu usturoi:

se freacă zilnic cu un căţel de usturoi proaspăt presat. Acest tratament solicită multă răbdare, dar merită, căci usturoiul are realmente un puternic efect antiviral, astfel că negii se retrag

■ treptat-treptat.

SARE Şl OŢETPuneţi într-o-sticlă, o lingură

cu sare de bucătărie şi una de oţet de mere şi agitaţi-o bine. C u m ix tu ra astfe l obţinută tamponaţi-vă negii .de trei ori pe zi.

ULEI DIN G ERM ENI DE GRÎU. V indecă nu numai negii, ci în general toate afecţiunile pielii, conferindu-i elasticitate şi regularizează umiditatea. Masaţi zilnic negii cu. ulei din germeni de grîu. N u acoperiţi imediat zona, pentru, a lăsa uleiul să pătrundă cît mai bine.

CEAPA CRUDĂTăiaţi o ceapă felii şi aplicaţi

cîte o felie pe negi, fixînd-o cu un bandaj. Feliile trebuie mereu schimbate, pînă încep să se Vadă rezultatele. ■

A lim enţe recomandate:• Mere, fructe de pădure, orz,

ghimbir, iaurt, usturoi, porumb, nuci, prune, ciuperci, lămîi, ceapă - stopează viruşii (H P V ) care provoacă apariţia negilor.

T0MULET

în a n u l 2 0 0 0 ,

La Huedin a crescut numărul şomerilor în sectorul privai

Agenţia de Ocupare şi Formare Profesională-filiâîa Huedin ne-a anunţat că, în luna octombrie, 42 de persoane (din

■ Huedin şi-d in comunele arondate)-'au solicitat ajutor de integrare profesională. în prezent/ locurile vacante sînt'cele de confecţioneri îmbrăcăminte-minim 20 de femei, dulgheri, fierari-betonişti şi zidari.. Şeful de unitate, O vid iu Tiptiş, ne-a declarat că, în acest an, au fost repartizaţi şi s-au încadrat

în muncă, 630. de persoane în Huedin şi 370 în Poieni. De cîţiva ani, pe aceste două localităţi nu au fost'm ai mult de 1.200 de şomeri, în luna octombrie numărul fiind de aproximativ 1.050. “A nu l 2000 a fost un dezastru în ceea ce priveşte firmele cu capital privat, deoarece acestea au scos

' în şomaj, de două ori mai multe persoane decît' cele cu capital de stat. Iată ş i un exemplu: în ianuarie, firmele private au mărit numărul şomerilor Cu 130, în timp ce cele de stat

eu 35”, a mai spus Tiptiş.A n d r e e a V 1 L C O V S C H I

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI:

, 431.367.,, . .

V V

1997 - Reprezentanţii statelor francotone, printre care şi preşedintele Emil Constantinescu, au adoptat, la Hanoi, o declaraţie şi un plan de acţiune mepite să

intensifice rolul politic al grupului ţărilor francofone înarena internaţională.

p e s a t r i i

u na m b i e n tm a if r u m o s

Prim ăria m u n ic ip iu lu i C iu j-N a p o ca , in v ită asociaţiile de locatari - proprietari ş i instituţiile care au depus cerere pentru livrarea gratuită de material d en d ro lo g ic (gard v iu ,

arbuşti ornamentali, puieţi de arbori şi trandafiri) să se prezinte la Staţiunea, de Cercetare ş i P ro d u c ţ ie Pom icolă - Cluj,: (cartier Gheorgheni « la capătul liniei de autobuz nr. 32) în vederea distribuirii,, astfel: Joi, 16.11.2000, cartier - Mărăşti Iris 8,30 - 16,00; Vineri, 17,11.2000 cartier G h e o rgh e n i ş i A . M u re şa n u 8 ,30 -16 ,00 ; S îm bătă, ■ i 8 .11 .20 00 cartier Gheorgheni şi A . M u re şa n 9 ,00 - 16,00;

,-Luni, 20.11.2000 cartier Grigorescu 8,30 - 16,00; Marţi, 21.11.2000 /Gruia, D îm bu l Rotund şi Zona Centrală 8,30 - 16,00.

C ere rile depuse la registratura C o n s il iu lu i local al municipiului Ciuj- Napoca, str. M oţilor nr. 1- 3, se vor onora în măsura posib ilită ţilo r, pe baza tabelu lu i în tocm it de B irou l - Spaţii V e rz i al Primăriei.

Pentru r id ica rea materialului dendrologic, în tocm irea fo rm e lo r şi in structa ju l p r iv in d plantarea, A soc iaţiile de locatari - proprietari sau instituţiile se vor prezenta ia.locul distribuirii conform

p ro g ra m u lu i ş i v o r fi reprezentate de preşedinte, administrator sau persoana împuternicită. Acestea vor avea asupra lo r B . I. şi ştampila .Asociaţiei sau a

institu ţie i pe care o

reprezintă.Livrările se vor face la

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pom icolă - Cluj, str. Horticultorilor nr. 3-5,

iar transportul şi plantatul m ate ria lu lu i re v in e în totalitate în sa rc ina beneficiarilor. .

' Ş t i r i ' ' d i i B H @ 1

• Consilierii dejeni au aprobat în şedinţă de lucru extraordinară proiectul de hotărîre privind “rectificarea bugetului local de

_ venituri şi cheltuieli pe anul , 200Q”, Proiectul întocmit pe

baza rapo rtu lu i D ire cţie i Economice din cadrul Primăriei, a fost avizat de către Comisia de dezvo lta re econom ico - socială-buget-fmanţe şi a permis rectificarea bugetului .local cu suma de 6,2 miliarde iei. Drept urmare, ' b ugetu l rectificat' cuprinde la partea de venituri şi cheltuieli sum a totală de 46.137-146 m ii

•D istr iG az N ord desfăşoară în municipiul de pe Someş un program de m odern izare şi

înlocuire, reţele gaz metan pe trei din arterele principale ale

oraşului. Lucrările sînt demarate deja pe strada Avram Iancu şi vor continua cu străzile M iha i V ite a zu l ş i R e g in a M a ria . Valoarea programului este de cca 6 miliarde lei, o contribuţie în sem nată în ce priveşte materializarea acestuia revenind ing. Gavril Rus, şeful sucursalei dejene a DistriGaz.

• A u fost finalizate lucrările de pe strada A l. I. C u zâ constînd în realizarea unui dig de apărare. îm potriva

• inundaţiilor provocate de rîul Som eş. Zoriâ cunoscu tă . sub numele de “cartierul obor” este - aproape anual cotropită de ape,

d igu l realizat fiind o stavilă

necesară în situaţia dată.• Primăria Dej a finalizat un

program p riv ind reabilitarea • cartierului Ocna-Dej. Programul cuprinde extinderea reţelei de apă şi canalizare, asfaltarea s t ră z ilo r " p rin c ipa le ,decolmatarea V ă ii Ocna-Dej şi

m ă su r i de ig ien iza re a cartierului. Potrivit primarului municipiului, ing. loan Ungur, lu c ră r ile v o r dem ara în primăvara anului următor şi vor fi finalizate în cel mult doi ani,

întregul program fiind inclus într-unul mai- amplu p riv ind^ reab ilita rea in fra stru c tu rii

dejene.M . V A I D A

D ' a l e T r i b u n a l u l u i

A i i ''P n & ti& K . f a . f i e c f a c t t e :

D A E W O O M O T O R C O l l E E A I N P R O C E D U R Ă

D E R E O R G A N I Z A R E J U D I C I A R Ă

Informaţiile promovate de către unele agenţii internaţionale de presă şi preluate de către mass-media din România, în legătură cu situaţia companiei Daewoo Motor Coreea, sînt de natură să inducă o serie de confuzii în opinia publică românească.

Falimentul este o instituţie juridică, reglementată prin lege, asupra căreia se poate pronunţa numai instanţa judecătorească. Informaţiile privind starea de faliment a unei' companii, făcută de către jurnalişti, persoane aparţinînd unor agenţii de presă sau din conducerea altor'societăţi comerciale sau bancare, nu au nici o acoperire fără existenţa unei hotărîri definitive pronunţată de către o instanţă judecătorească.

B-ca is ig is ig i€ i ® a iiis i« iLe g e a le ' perm ite

moldovenilor repatriaţi să aducă diferite bunuri în ţară, inclusiv maşini, fară a plăti taxe vamale. U n m o ld o ve a n repatriat a încercat să transforme această

facilitate într-o afacere ilegală. Acesta a adus în ţară două maşini, fară a plăti taxe vamale (ce se ridică la suma de 200 milioane de lei),-în numele unei persoane pe care nu o cunoştea, pe baza une i p ro cu r i de împuternicire falsificate. Acum este judecat pentru fals material în înscrisuri oficiale şi tentativă de evaziune fiscală. în urma unei percheziţii, poliţiştii au găsit la domiciliul acestuia mai multe procuri, documente de repatriere şi acte de identitate ale altor- cetăţeni moldoveni.

în octombrie 1999, M.F. a sesizat Poliţia de faptul câ în

noaptea precedentă i-a fost furată maşina (un Volkswagen Vento alb, fabricat în 1992) de pe strada I.M an iu . Acesta a cumpărat-o.de curînd, la preţul, de 11 .000 D M , de la un m oldovean (V.Vitalie, 23 de ani, născut la Chişinău, student, la Facu ltatea de Ş t iin ţe Econom ice din cadrul IJ.B.B) pe care 1-a întîlnit în Piaţa de maşini. Autoturismul a fost luat din Vam a Petea, după ce Vitalie a p rezentat c o m is io n a ru lu i vam al toate actele legate de introducerea m aşin ii în ţară. N u m a i că, p rintre acte le respective a fost “strecurată" o p ro cu ră de îm putern ic ire, fa lsifica tă . A c e s t lucru s-a de scope rit m ai tîrziu, c înd poliţiştii cercetau furtul maşinii. M a şina a fost adusă în ţară pe num e le une i repatriate

(M aria S.), prin “împuternicitul” Vitalie. V . D e fapt, aceştia nici m ăcar n u se cunoşteau. Pe nu m e le a ce le ia ş i persoane, f o lo s in d tot o p ro cu ră de îm puternicire falsă, V ita lie a

m a i a d u s în ţară ş i un autoturism Hyundai, fară a plăti taxele vamale, în valoare de aproape 154 de milioane lei. L a dom iciliu l lui Vitalie, poliţiştii au descoperit calculatorul cu ajutorul căruia au fost falsificate ştampilele notariale de pe cele două procuri.

D e asemenea, au fost găsite mai multe acte de. identitate şi docum ente de. repatriere, pe n u m e le a lto r cetăţeni moldoveni, pe care Vitalie urma probab il să Ie fo losească în “afacerile” sale. .

V io r ic a G A J I

I ' * - I

V I O I ^ T O K X J J LPriviţi-l cu atenţie pe tînărul din fotografie! A fost dat îri

unnărire generală, fiind condamnat la cinci ani de închisoare pentru v io l şi lipsire de libertate. C înd să-şi ispăşească pedeapsa,, a dispărut fară urmă... '

A ro n B O IT , de 23 de ani, căci despre el este vorba, este cunoscut ca o persoană agresivă şi violentă. în vară, Bo it a sechestrat o tînâră şi după ce a bătut-o a întreţinut relaţii sexuale cu ea. Violatorul frecventează discotecile şi barurile din Ciuj- Napoca. M a i poposeşte din cînd în cînd, în localitatea Răscruci, unde domiciliază părinţii.

Semnalmente: înălţime: 1,70 m, păr scurt, vopsit negru. Are o cicatrice pe obrazul sting' lungă de cca 5-6 cm.

Cine poate da relaţii este rugat să anunţe Poliţia Ciuj-Napoca. Telefon: 955 sau 43.37.37 int. 382.

Posibila restructurare a învâţâmîfiUilcii tehnic. Rectorul Universităţii Tehnice Ciuj-Napoca a participat, pe parcursul a două săptămîni,' la un schimb de idei organizat la Universitatea dţn Ţwente (Olanda) şi Universitatea din Hanovra (Germania). Participanţii la seminarii, rectori şi prorectori din învăţămîntul tehnic, au încercat să găsească soluţii viabile în scopul reorganizării învăţămîntului tehnic şi în mod special, sistemul bachelor-master, „Eu aş opta pentru forma de învăţămînt tehnic german, pentru că o consider cea mai practică din Europa. Poate că nu toţi studenţii doresc sau sînt capabilii să studieze 5 ani. De aceea, o formulă agreată ar fi cea de 3 ani - bachelor şi 2 ani - maşter. Ministerul este cel care va' hotărî însă asta, pînă la începutul anului ; universitar viitor'1, susţine Gheorghe Lazek, rectorul Universităţii Tehnice.

I n t r a n e t l a U E & I BÎncepînd cu luna decembrie, Universitatea "Babeş-Bolyai" va

beneficia de un sistem performant de transmitere a cursurilor. Propagarea informaţiilor se va face prin Intranet. Astfel, acelaşi curs va putea fi audiat de un număr mult mai mare de studenţi. > Conform precizărilor prorectorului UBB, Ştefan Szomoskozi, în maxim două săptămîni reţeaua ar putea fi funcţională. Clădirile principale ale Universităţii "Babeş-Bolyai" vor fi dotate cu echipament electronic specific: videoproiectoare, camere video etc. Dintre cele şapte centre de Intranet, trei au fost deja finalizate, lucrările fiind executate „din mers". Echiparea celorlalte patru centre necesită o investiţie de aproximativ 50.000 dolari. *

„Dacă acest sistem se. va dovedi eficient/numărul centrelor Intranet de la UBB va creşte în următoarele luni", susţine Ştefan Szomoskozi.

Eisrse speciale pentru „primii de sub Iinie“Anul acesta, studenţilor care au avut

„nenorocul" să-şi piardă bursa li s-a acordat o a doua şansă. Primii de sub linie vor fi totuşi recom pensaţi pentru efortul lor intelectual ,~ pe parcursul a trei luni. Aproximativ 2.000 de studenţi ai Universităţii "Babeş-Bolyai" vor beneficia de o bursă specială cu un cuantum de 400.000 lei. Conform declaraţiei cancelarului UBB,

Vasile Cristea, banii provin din economiile Universităţii şi vor fi distribuiţi la fiecare facultate, în funcţie de numărul’de studenţi/ Astfel, cele mai multe burse revin I.S.E.- ului. Fondul de care dispune Universitatea pentru acordarea acestor burse speciale se ridică la 3 miliarde lei.-„Bursele s-au acordat pe această lună şi, retroactiv, pe octombrie. Din fondul disponibil, vom acorda burse

speciale inclusiv în decembrie.", susţine cancelarul Universităţii "Babeş-Bolyai". Lunar, Universitatea va „împărţi" studenţilor în jur de 830 milioane lei.

Grupaj realizat de S im o n a D U M IT R U

A susţine în continuare că Daewoo Motor Co. a fost declarată oficia! In faliment sau că a intrat în faliment reprezintă un neadevăr. Afirmaţia corectă este că Daewoo Motor Co. se află în procedură de reorganizare judiciară.

Legislaţia coreeană privind insolvabilitatea cuprinde: legea reorganizării judiciare, legea reglementării şi legea falimentului, care constituie în acelaşi timp etape posibile ale procesului juridic de restructurare financiară. Pentru referinţă pot fi studiate prevederile din legislaţia românească, similare cu cea internaţională, precum Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.

Trecerea la procedura reorganizării judiciare a fost un demers strategic întreprins In mod intenţionat şi de bună credinţă de către Daewoo Motor împreună cu creditorii şi guvernul coreean. Scopul acestui proces pozitiv serveşte la redresarea Daewoo Motor ca o companie viabilă şl profitabilă şi creează condiţiile pentru accelerarea procesului de vînzare a companiei către un nou proprietar, precum Generai Motors.f rap a t ţr.-w»»My

; i ! :; i i 1 a . »

, 1 -Jî : R f - -

Procedura de reorganizare judiciară va începe pe baza cererii introduse de către Daewoo Motor la tribunal. Această procedură va asigura protejarea companiei împotriva acţiunilor pp care le-ar putea declanşa creditorii, precum şi micşorarea influenţei sindicatelor. Sub autoritatea instanţei judecătoreşti şi cu sprijinul guvernului coreean se vor derula plăţile către subcontractorii companiei, ceea ce va asigura continuarea procesului de producţie al autoturismelor şi al distribuţiei pieselor de schimb şi componentelor pe piaţa coreeană şi cea internaţională.

v ; ;; i

Aceeaşi procedură de reorganizare judiciară a fost parcursă în trecut şi.de către Kia Motor Co. şi Samsung Motor Inc., înainte de a fi vîridute altor companii, diferenţa fiind aceea că din punct de vedere ai avantajelor comparate de ordin organizatoric Daewoo Motor Co. dispune de un cadru mult mai favorabil.

Ca rezultat al actualului proces de reorganizare Daewoo Motor Co. va redeveni o companie puternică şi sănătoasă, capabilă să producă în continuare autoturisme într-o gamă diversificată de modele şi la un înalt nivel calitativ.- *

După cum am mai informat opinia publică, Daewoo Automobile Romania S.A. dispune de un stoc optim de piese de schimb şi componente pentru acoperirea neceăităţilor de producţie. Astfel, procesul de reorganizare judiciară nu va afecta în nici un fel activitatea companiei româneşti.

Romania s-a angajat să transmită Uniunii Europene documentele de poziţie pentru patru noi capitole de negociere cel mai tîrziu la jumătatea lunii ianuarie 2001, ă declarat, ieri, 4 negociatorul-şef pentru aderarea României la UE, Aurel Ciobanu-Dordea. '

Guvernul a adoptat, ieri, o ordonanţă privind Den -i alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor ; 'v- •; Şi organizarea Casei de Asigurări a AvşSjB'"

iic s ih a l f ia ia s i f a i e s s-a î is o iis î i P l f £ 1P re şed in te le P a rt id u lu i

Naţiona l L iberal-Tradiţional, D eceb a l T raian Rem eş, s-a în s c r is în P N Ţ C D , ia r alţi membri ai partidului, au aderat la partide d in C D R 2000 , această so lu ţie f iin d “temporară”, avînd în vedere că formaţiunea liberală nu putea

participa la alegeri sub siglă proprie din cauza faptului că nu a fost în că în registrată, a declarat, ieri, secretarul general ă l P N L -T , Laurenţiu Priceputu.

“Eu, personal, m-am înscris

în U F D , ca şi vicepreşedintele V icenţiu Găvănescu”, a spUs Priceputu. E I a adăugat că pînă după alegeri, cînd partidul va fi

.» în re g istra t la tribunal, conducerea P N L - T este a sigu ra tă de D a n A m e d e o L ăză re scu , p re şed in te le Delegaţiei Permanente â acestei formaţiuni.

în scr ie rea lu i R e m e ş în P N Ţ C D a fost confirmată şi de secretarul general al partidului, ţărănist, Remus Opriş. Opriş a precizat, că ministrul Finanţelor

>

a aderat la o rgan iza ţia Maramureş a P N Ţ C D ., Preşedintele P N L , M irce a Ione scu -Q u in tu s, a criticat,.

,într-o con fe rin ţă de presă, înscrierea lui Remeş în P N Ţ C D , arătîndu-se mirat de faptul că preşedintele unui partid poate" semna o "adeziune la un alt partid. “A m toată compasiunea pentru domnul Rem eş; căruia i s-au în tîm p la t în u ltim a perioadă două accidente: şi-a rupt piciorul şi a intrat în C D R ”, ,

■a spus Quintus.

Moţiunea Privatizarea nu blochează activitatea FPS, afirmă Radu Sârbu

Hdrian Năstase apreciază câ, după alegeri, parlamentarii PDSR ar trebui sâ adopte

Raportul de mediere la Legea caselor naţionalizate, în forma actuală

Viitoarele grupuri parlamentare ale PDSR ar trebui să voteze în favoarea Raportului comisiei de mediere la Legea caselor naţionalizate "aşa cum este”, a declarat, ieri. Intr-o conferinţă de presă, prim-vicepreşedintele PDSR, Adrian Năstase, precizînd că această poziţie este un punct de vedere personal. Deschiderea unui nou dosar legislativ prlvlrfd proprietatea ar însemna fabricarea "unul alt cocktail” din Interesele proprietarilor şi cele ale chiriaşilor, a opinat Năstase. Despre proiectul Legii caselor naţionalizate, Năstase a precizat că nici o lege nu este perfectă, dar aprobarea acestui act legislativ ar fi un pas important "împotriva anarhiei generate de disputele asupra proprietăţii”.

M o ţ iu n e a ' s im p lă de suspendare a privatizării pînă la alegeri, adoptată marţi de Senat, nu b loche ază activ ita tea Fondu lu i Proprietăţii de Stat (FP S ), a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele FP S, Radu Sârbu.

“Activitatea FPS se bazează pe o lege clară şi precisă, iar

p re ve d e rile acesteia pot fi su spendate doar p rin tr -o ordonanţă de urgenţă sau o altă lege”, a declarat Radu Sârbu. Preşedintele FP S consideră câ atitudinea oficială a Senatului în ceea ce priveşte procesul de privatizare “a aruncat o pată pe obrazul ţării, care va fi cu greu

îndepărtată de o v iito a re guvernare”. -

în cazul în care F P S nu ar mai putea semna contracte de privatizare, pierderile pe termen scurt ar fi nesemnificative, dar se vor reflecta peste o perioadă de circa trei luni de zile, cînd con trava loa rea a c ţ iu n ilo r societăţilor aflate în portofoliul

- F P S ar trebui virată la bugetul statului, â spus Radu Sârbu.

Potrivit preşedintelui F P S , întreprinderile care au rămas de_ v în d u t s înt neatractive, înregistrînd pierderi mari în

exploatare, datorii imense către bugetul de stat şi avînd nevoie de investiţii masive. Conform

sta tist ic ilo r F P S , r i t m u l. privatizării a scăzut, în ultima vreme, de la aproximativ 120 de societăţi vîndute lunar, la 50-75 de întreprinderi.

Radu Sârbu crede că cea mai mare piedică a investitorilor care vor sâ vină în Rom ânia o constitu ie a titud ineapersonalului unei întreprinderi cu privire la privatizare. “N ici datoriile, .n ici preţul ş i nici vo lu m u l de in v e s t iţ i i care trebuie angajat nu îi sperie pe investitori, ci poziţia salariaţilor re feritoare la n e v o ia de restructurare a unei societăţi de stat”, a precizat preşedintele FPS.

Federaţia Organizaţiilor şi Ligilor Studenţeşti din România cere studenţilor să nu declanşeze greve în perioadă campaniei electoraleFederaţia O rgan iza ţ iilo r şi

L ig ilo r Studenţeşti din România ( F O L S R ) a cerut, ieri, tuturor o rgan iza ţiilo r studenţeşti din

ţară sâ e v ite deocam dată declanşarea unor proteste, avînd în vedere conotaţiile politice pe care acestea le pot căpăta.

într-un com unicat remis, ieri, pre se i, F O L S R se referă în special la greva declanşată 'de

A so c ia ţ ia S tu d e n ţ ilo r d in U n iv e rs ita te a Bu cu re şti,apreciind că această acţiune este in o p o rtu n ă în perioada ca m p a n ie i electorale.“Considerăm câ este aberant, cu nouă zile înainte dc alegeri, sâ soliciţi unui guvern să îşi asume responsabilităţi pentru un altul”, se arată în comunicat.. In acelaşi timp, reprezentanţii

F O L S R speră câ unele d in ce re r ile studen ţilo r v o r fi rezolvate cît de curînd, conform prom isiun ilo r făcute de către prem ierul M u gu r Isărescu, în cursul recentelor negocieri. în urm a discuţiilor, studenţii şi prem ierul au convenit asupra m o d if ic ă r i i c a p ito lu lu i subvenţiilor bugetare astfel încît reparaţiile capitale ale cantinelor

şi căminelor să nu fie achitate din această sursă, pentru a nu genera majorări nejustificate ale tarifelor de cazare şi masă. D e asem enea, sum e le a locate reparaţiilor capitale ar urma să fie majorate cu 30 de miliarde dejei.

în ceea ce priveşte nivelul b u rse lo r, F O L S R a p r im it p ro m is iu n i d in - partea

premierului privind garantarea, p înă la s f îr ş itu l anu lu i, a plafonului de 260.000 de lei pe . lună al b u rse lo r socia le, “înţelegem că nu se pot garanta aceste plafoane pînă la sfîrşitu l. anului universitar, fiind ilegală angajarea v iit o ru lu i buget, această a tribuţie in trînd în sarcinile viitoru lu i executiv”, susţine F O L S R .

Regal folcloricAstăzi, începînd cu ora 14, la Cercul Militar

din Turda se organizează de către Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj-Napoca şi Orchestra de muzică populară, spectacolul de cîntece şi muzică populară intitulat: “ De la lume adunate". Capul de afiş al acestui regal folcloric va fi deţinut de solistele Lucia Sestraş, Amalia Codorean, Maria Morcan şi Angela Nistor, completat în final de momente vesele susţinute de artistul umorist Gligor Bercea “ Guţă”.

A l i n B O Ţ I O C

Ministerul Educaţiei Naţionale a majorat subvenţiilepentru cămine şi cantine

Min isterul Educaţiei Naţionale a majorat, începînd cu 1 noiembrie, subvenţiile pentru cămine şi cantine, cuantumul alocat pe student crescînd de la 140.000 de lei la 240.000 de ' lei, a declarat M ir c e a M ure şan, d irector în M in is t e r u l Eucaţie i

Naţionale.C ond uce rea M E N aprobase,

începînd cu 1 octombrie, majorarea cuantumului burselor studenţeşti de la 200.000 de lei, la 260.000 de lei.

Mureşen a-precizat că premierul M u g u r Isă re scu a p ro m is suplimentarea cu 30 de miliarde de lei a bugetului învăţămîntului, bani ce vor fi folosiţi pentru activităţile vizînd reapararea căminelor.

Conducerea M E N a tran sm is tuturor senatelor universitare valorile majorate ale cuantumului burselor şi •subvenţiilor pentru cazare şi masă, aceste valori fiind valabile, şi în anul 2001, respectivele sume fiind deja inc luse în bugetul învăţăm întului pentru viitorul an, a adăugat Mureşan.

“VOTEZ» deci exist”Asociaţia Pro Democraţia organizează o

întîlnire pe tema implicării tinerilor în procesul electoral la care vor fi invitaţi să participe tinerii votanţi din oraşul Cluj-Napoca, pe de o parte,' şi reprezentanţii organizaţiilor de tineret ale partidelor, pe de altă parte. Întîlnirea va avea loc vineri, 17 noiembrie lâ Facultatea de Ştiinţe Politice, în sala 41, începînd cii ora 16,00, iar cu acest prilej, vor fi organizate concursuri atractive pentrâ participanţi. : .

FMI nu va discuta în această lună problema următoarei tranşe din acordul stand-by cu România

Consiliu l D irector al F M I nu va aborda, în şedinţa din 29 noiembrie, cînd va fi discutat raportul privind situaţia econom ică a Rom ân ie i, problema acordării unei noi tranşe din

acordul stand-by, a declarat ieri reprezentantul F M I la Bucureşti,

-Stephane Cosse. “în şedinţa din 29

noiembrie, Consiliu l D irector al F M I va dezbate num ai evo lu ţiile d in

economia românească în anul 2000, în contextul consultării anuale între Fond şi guvernul român”, precizează Cosse. Board-ul F M I urma să discute situaţia economiei româneşti la 20 noiem brie, dar din cauza agendei

încărcate de lucru, acest subiect a fost am înat pentru şed inţa d in 29 noiembrie. Conform reprezentantului României la F M I, Ion Drăgulin, în şedinţa respectivă vo r fi discutaţe evo lu ţiile recente d in econom ia românească, ca şi problema protecţiei bugetare şi cea a arieratelor. •,

doua tragere la sorti q

reprezentanţilor partidelor în

secţiile de votare

Ieri, B ir o u l Electoral Judeţean a fost nevoit să recurgă Ia o nouă tragere

la sorţi a reprezentanţilor, p a rt id e lo r po lit ice în. birourile secţiilor de votare. La prima tragere la sorţi, P S M , d e ş i are liste

incom plete de candidaţi ■ pentru Senat şi Camera Deputaţilor, a avut ocazia, dintr-o greşeală, sâ aibă reprezentanţi în secţiile de votare. A u urm at mai \

' multe contestaţii depuse de

partide le po lit ice care aveau dreptul de a avea rep rezentanţi în secţii. : P S M a răm as cu un- reprezentant în secţia 134 şi asta d in „greşea la” . U D M R Cluj, care a uitat să depună şi^ aco lo o contestaţie. în re stu l: b iro u r i lo r au intrat partidele care aveau listele complete.

A . M .

Viceam iralul G orn e iiu Rudenou a

fo st n u m ii în funcţia de adjun ct a! şefului

Staluluii a i o r O a n e r a f

V iceam ira lu l Corneliu Rudencu a fost numit, prin o rd in al m in istru lu i Apărării Naţionale, Sorin Frunzăverde, în funcţia de adjunct al şefului Statului M ajo r General, informează biroul de presă al M A pN .

V iceam ira lu l Corneliu Rudencu s-a născut la 10 august 1947, la Constanţa. A urmat cursurile L iceu lu i. M ilitar “Ştefan cel Mare” d in C îm p u lu n gMoldovenesc (1961-1965) şi pe cele ale Academiei Navale “M ircea cel Bătrîn” (1965-1968).

A ocupat funcţiile de com andant de navă antisubmarin şi comandant unitate de luptă, vînătoare de submarine. Intre 1975 şi 1977 a urmat cursurile Academ iei de înalte Studii M il ita re , după care a în d e p lin it funcţiile de comandant de unitate de nave dragoare de mine, şef de Stat M a jo r al Brigăzii F lu v ia le M a rit im e , com andant al B r ig ă z ii F lu v ia le . M a rit im e , comandant al Flotilei de D u n ă re ş i loc ţiito r al şefului Statului Major al F o rţe lo r Navale.Viceam iralul este căsătorit şi are doi copii.

ILIE CÂLIAN (redactor şef); .VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax:19-28.28;E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro -' redacţia

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:

■ TEL:: 19.75.07-ALINTUDORBĂIESCU;SPORT:TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL

A utorizată prin S .C .'n r. 1 2 8 / 1 3 3 1 , ju decătoria Cluj- N ap o ca , în m a tr icu la tă la Oficiul R eg is tru lu i C om erţu lui judeţului Cluj, su b nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

E-mail:-reclama_adevcj@mail.dntq.ro - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. -_ STELAPETCU; CONTABILITATE:TEL.: 19.73.07-UVIAPOP; nF|,,T . .Tel/fax. SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 - UIAIUT rA rllIU L\Secretar de redacţie:

Horea PETRUŞ 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75