UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Instrumente Structurale 2007-2013

Predeal – Februarie 2014

„DEZVOLTAREA STRATEGICĂ ORGANIZAŢIONALĂ ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII ORGANIZAŢIEI DE A COOPERA CU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ” - SMIS 40007

Proiect cofinanţat din Fondul Social European,

prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Activitatea 7 din cadrul proiectului

1

Activitatea 7 din cadrul proiectului

• studiul nr. 1 privind calitatea în serviciile publice

• studiul nr. 2 privind parteneriatul public-privat

• studiul nr. 3 privind accesul la informaţiile de interes

public şi transparenţa decizională

Obiective

• evaluarea modului de aplicare la nivelul administraţiei publice

de la nivel local şi judeţean a politicilor publice şi / sau legislaţiei

în domeniile respective

2

Metodologie

• Grupul ţintă Funcţionari ai administraţiei publice de la nivel local şi judeţean din cadrul instituţiilor prefectului, S.P.C.R.P.C.I.V. (Servicii Publice Comunitare Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor) și primării ale oraşelor reşedinţă de judeţ şi alte localităţi din mediul rural În total, chestionarele pentru cele 3 studii au fost transmise către 174 de instituții publice din toate județele și municipiul București • Metoda de cercetare Ancheta sociologică pe bază de chestionar autoadministrat (pentru toate instituţiile au fost colectate şi introduse în cercetare 289 chestionare)

3

Etapele cercetării

• elaborarea instrumentului s-a făcut în august 2013, chestionarele au fost pretestate şi transmise către instituţiile vizate, pentru completare de către persoanele responsabile în domeniile studiate

• culegerea datelor s-a realizat în perioada august – octombrie 2013

• implementarea şi interpretarea datelor s-a realizat în perioada noiembrie - decembrie 2013

4

Principalele dimensiuni ale cercetării

• Calitatea serviciilor publice • Implementarea sistemelor de management al calităţii • Instruirea personalului • Modalităţi de consultare cu cetăţenii • Furnizarea serviciilor publice

• Parteneriatul public privat • Accesibilitatea mecanismelor parteneriatului public-privat • Gradul de utilizare a mecanismelor parteneriatului public-privat • Domenii de sprijin în implementarea de parteneriate public-privat

• Accesul la informațiile de interes public și transparenţa decizională • Acces la informaţiile de interes public şi transparenţă decizională • Transparenţa decizională în administraţia publică • Implicarea societăţii civile • Publicarea de „date deschise”

5

Principalele rezultate ale cercetării

• instituţiile vizate manifestă preocupare pentru asigurarea calităţii serviciilor publice

• instituţiile vizate aplică în foarte mare măsură prevederile legilor accesului liber la informaţiile de interes public şi transparenţei decizionale

• majoritatea instituţiilor au implementate standarde minime de calitate pentru prestarea serviciilor către cetăţeni, diferenţierile între instituţii apărând la tipurile de standarde implementate

6

Principalele rezultate ale cercetării

• ISO 9001 pentru asigurarea calităţii serviciilor este implementat în peste jumătate din primării. Acest tip de certificat, alături de alte astfel de certificate, care au fost nominalizate de primării ca avându-le implementate, reprezintă un model de bună practică ce ar putea fi extins către celelalte instituţii

• Tipuri de certificate implementate la nivelul instituţiilor: ISO 9001:2008, ISO 14001:2004, OHSAS 18001:2007, SHAI 005, SHAI 006, la care s-au adăugat standarde conform Ordinului 945/2005 privind controlul intern, măsuri conform HG 1723 / 2004 privind combaterea birocraţiei în serviciul public şi alte măsuri sau proceduri interne

• CAF este un instrument utilizat şi implementat de majoritatea instituţiilor prefectului

7

Principalele rezultate ale cercetării

• personalul responsabil în domeniile vizate în cele trei studii, au participat în mică măsură la cursuri de pregătire

• între acţiunile şi măsurile pentru îmbunătăţirea serviciilor publice, instituţiile le-au clasificat ca cele mai relevante pe cele îndreptate spre condiţia personalului, spre procedurile de lucru și dotarea materială a spaţiilor

• s-a remarcat atitudinea protecţionistă faţă de stabilitatea locului de muncă, aspect ce reiese din mica măsură acordată acţiunilor de rotaţie a personalului care lucrează cu publicul şi responsabilizării prin sancţiuni administrative a funcţionarilor care greşesc, ca măsuri ce pot asigura îmbunătăţirea serviciilor furnizate

8

Principalele rezultate ale cercetării

• ca potenţiali parteneri în implementarea de programe pentru asigurarea calităţii serviciilor publice, instituţiile consideră, în primul rând, ministerele de resort prin furnizarea de suport şi expertiză

• organizaţiile nonprofit specializate ocupă o poziţie medie sau se regăsesc între ultimele opţiuni pentru astfel de parteneriate şi programe

• se constată un interes qvasigeneral al instituţiilor spre parteneriate în vederea implementării de programe pentru asigurarea calităţii serviciilor publice

9

Principalele rezultate ale cercetării

• instrumentul parteneriatului public-privat (ppp) este considerat ca posibilitate pentru implementarea proiectelor mai degrabă de către primării. Mult mai puţin acest lucru este valabil în rândul prefecturilor şi deloc în cazul S.P.C.R.P.C.I.V.

• principala barieră în utilizarea mai intensă a ppp a fost indicată de către prefecturi şi primării ca fiind legislaţia rigidă, sofisticată

• în răspunsurile instituţiilor s-a făcut apel la prevederi mai flexibile ale Legii 178/2010 privind parteneriatul public privat și introducerea de norme de aplicare ale acesteia

• între obiecţiile aduse reglementărilor actuale în materia ppp sunt caracterul limitativ al acestora, prevederi neclare sau inexistente legate de obligaţiile minime pentru investitori, confuzii şi dificultăţi create de suprapunerile şi contradicţiile cu alte acte normative

10

Principalele rezultate ale cercetării

• per ansamblu, instituţiile vizate respectă şi pun în practică prevederile legislative ale legilor accesului liber la informaţiile de interes public şi transparenţei decizionale

• în mod aparte, prefecturile constituie în totalitatea lor un model de bună practică în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor Legii 544/2001

• în ceea ce priveşte publicarea din oficiu a informaţiilor de interes public, aproape toate instituţiile au răspuns afirmativ, iar principala modalitate prin care se realizează aceasta o reprezintă publicarea pe site-ul instituţiei

11

Principalele rezultate ale cercetării

• aproape jumătate din instituţii au raportat că nu au înregistrat deloc reclamaţii administrative legate de Legea 544/2001, iar cele care au făcut-o au raportat existenţa a foarte puţine astfel de reclamaţii

• în puţinele situaţii în care au fost raportate reclamaţii administrative, principalele motive invocate în acestea au fost legate de nemulţumiri privind conţinutul răspunsului la solicitările formulate în baza Legii 544/2001

• o remarcă pozitivă o constituie faptul că motivele legate de nemulţumiri privind atitudinea funcţionarilor s-au regăsit într-o măsură mică, iar în cazul prefecturilor nu s-au regăsit deloc

12

Principalele rezultate ale cercetării

• principala modalitate prin care instituţiile vizate au apreciat că se poate eficientiza colaborarea cu societatea civilă este cea a organizării de acţiuni comune de informare

• ONG-urile sunt preferate de către prefecturi şi primării în organizarea de grupuri consultative şi de întâlniri periodice, cât şi în organizarea unor parteneriate în proiecte finanţate prin fonduri europene

13

Principalele rezultate ale cercetării

• se constată o mare deschidere a instituţiilor spre a pune la dispoziţia publicului ”date deschise”, însă în materializarea acest demers au fost semnalate mai multe dificultăţi

• principala categorie de date ce este disponibilă şi pretabilă a fi publicată în format ”open data” o reprezintă informaţiile din oficiu, iar la acestea se adaugă alte categorii de date disponibile din activitatea instituţiilor

• barierele actuale pentru publicarea de informaţii în format deschis o constituie lipsa de clarificări în ceea ce privesc informaţiile ce pot fi incluse în această categorie şi / sau perspectiva supraîncărcării angajaţilor cu noi obligaţii legate de acest domeniu

14

studiul nr. 1 privind calitatea în serviciile publice

studiul nr. 2 privind parteneriatul public-privat

studiul nr. 3 privind accesul la informaţiile de interes

public şi transparenţa decizională

Detalierea studiilor

15

„DEZVOLTAREA STRATEGICĂ ORGANIZAŢIONALĂ ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII ORGANIZAŢIEI DE A COOPERA CU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ” - SMIS 40007

Proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul

Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

Vă mulțumesc pentru atenție!

Daniela GHEORGHE email: dgheorghe@aid-romania.org

16