SPECTACOLUL LITERATURII In colaborare cu DUMITRU AUGUSTIN DOMAN

Istoria literaturii române în doi timpi

Istoria secret� a literaturii române (Editura Aula, 2007, Coleccia Studii) nu este o istorie de tip clasic. Poate c� nici nu e oistorie propriu-zis�, ci doar o ...completare a tuturor istoriilor literare române_ti de pân� acum. O completare cu tabuurile, cutot ce n-a putut fi spus înainte despre autori _i opere, lucru de înceles pân� la un punct, având în vedere câte dictaturi au existatîn perioada  de aproape un secol în care s-au scris istoriile, câte vitregii au rupt cara în fragmente _i câci scriitori au evadatdin spaciul... mioritic, continuând s� scrie, totu_i, în limba român�.  Dar, mai ales, este vorba de complet�ri din subteranele, dinculisele viecii literare, demers care – prin acribia document�rii – d� autenticitate proiectului, d� senzacia c�avem de-a face cu un tablou cvasiexhaustiv al literaturii române. Criticul nu e superfluu, scrie doar despre ceea ce nu s-ascris în celelalte istorii,  doar despre ceea ce poate recupera postmodernismul, postcomunismul...  Tocmai de aceea, înprezentarea de fac� nu vom face repro_uri, nici m�car observacii c� lipse_te un autor sau altul, c� unuia i s-au alocat maimulte pagini _i altuia mai pucine; cum  se procedeaz� îndeob_te cu istoriile „clasice”. N-o facem nici m�carcând – luându-_i m�suri de precaucie – declar� c� nu se ocup� de contemporani, de_i g�sim secciuni generoasearondate lui Luca Picu, Dan Silviu Boerescu, Liviu Borda_, Emil Brumaru, contemporanii no_tri totu_i, activi-activi, unii atâtde tineri c� i-am putea numi urma_ii no_tri. Dar acest lucru nu conteaz�. Ei sunt foarte bine integraci în economia sintezei,despre unii dintre ei criticul având interpret�ri absolut originale.

Cornel Ungureanu sugereaz� c� o fi important� opera, dar trebuie aflat (_i înceles) _i contextul psihologic, social, politic încare a fost creat� sau a ap�rut (dac� între cele dou� momente sunt intervale mari). Autorul alege s� se ocupe de partea delocconfortabil� a literaturii române, de aspectele complicate ale supraviecuirii scriitorilor din România, din provinciile înstr�inate,din diaspora.  Aici, am ajuns la conceptele cu care lucreaz� – _i nu de ieri, de azi – criticul de la Timi_oara:geopolitica _i geografia literar�/spiritual�/ cultural/politic�.

Dar altfel trebuia s� încep rândurile de fac�. Dac� orice istorie a literaturii de pân� acum ne-o putem reprezenta ca pe o sfoar�vertical� plin� de numeroase noduri (cronologice), pe cea a lui Cornel Ungureanu o v�d ca pe o hart� pe mai multe niveluri,bine „inervat�” _i în continu� mi_care, ca h�rcile din timpul r�zboiului mondial, o hart� care – studiat� cuatencie – îci dezv�luie desene ascunse unele peste altele, unele de altele.  O hart�-palimpsest.  Pe aceast� hart�,criticul restabile_te leg�turile nev�zute, nervii dintre operele literare dintr-un moment sau altul al istoriei _i centrele/centrii deputere, dintre scrieri _i alte scrieri _i nu neap�rat cele reprezentative valoric, ci mai curând cele reprezentative ideologic.Printr-o pozicie subtextual polemic�, C. Ungureanu crede c� marile... rebuturi literare (Mitrea Cocor, Ana Ro_culec, poeziaproletcultist�...) nu trebuie lichidate în câteva fraze, ci analizate prin prisma momentului socio-politic în care au fost scrise.Cititorul trebuie s� _tie. Istoria literar� nu este fotografierea unui raft uria_ de capodopere, ci o mi_care greu controlabil� decurente, ideologii, cenzuri etc.

De la început, Cornel Ungureanu subliniaz� diferenca dintre geografia politic� _i geopolitica, citându-l pe Ion Conea; primafiind harta statelor existente la un moment dat, iar geopolitica – procesul în continu� dinamic� al devenirii statelor:„Geografia politic� d� instantanee, imagini ale unor st�ri de moment, la fel cu cli_eele fotografice; geopolitica neprezint�, ca _i un film, force _i puteri în desf�_urare”. În funccie de aceste concepte î_i fixeaz� istoricul perspectiva din care observ� centrismul sau policentrismul cultural: „Am încercat s� ar�t�m în câteva c�rci consacrate Europei Centrale,felul în care ora_ul provincial devine centru _i se comport�, în unele manifest�ri culturale, ca o adev�rat� capital� a scrisului saua artelor. Unirea de  la 1918 a realizat o alt� geografie spiritual�, cultural�, literar� care a redefinit arhitectura Provinciilor; dac�soarele tuturor românilor r�sare la Bucure_ti, atunci înseamn� c� Bucure_tii lanseaz� mode, creatori, idei de lucru, definesc _iredefinesc valorile. Noile provincii, Basarabia, Bucovina, Banatul cap�t� alt regim, alte dimensiuni, alte definicii”.

Cornel Ungureanu nu se sfie_te  s� dea sentince memorabile: „Realismul socialist a fost o literatur� deocupacie” sau: „Nu scrisoarea lui Neac_u (1521) mi se pare al doilea document fondator pentru Geografialiterar� a României, ci testamentul lui Ien�chic� V�c�rescu: «Urma_ilor mei V�c�re_ti/Las vou� mo_tenire/Cre_terea limbiiromâne_ti/^i-a patriei cinstire»” sau: „Veronica Micle, prima infidel� de rang înalt a literaturii române...”

Apoi, domnia sa traseaz� cu mân� sigur� momentele când un scriitor sau altul sau un grup de scriitori evadeaz� din plutonulideologic _i schimb� paradigma (vd. Kafka luat ca model de oniricii no_tri, apoi cazurile Camil Petrescu, MihailSadoveanu, G. C�linescu, Zaharia Stancu..., care ori au trecut f�ci_ cu arme _i bagaje în tab�ra noilor ideologi, de ocupacie,ori _i-au „adaptat” discret vechile scrieri la noile orient�ri). Criticul deseneaz� nuancat linia lin urc�toare aliterelor române de la folclor _i ^coala Ardelean� spre marii clasici Eminescu _i Slavici, apoi la modernii interbelici, pân� la1948, apoi linia brusc coborâtoare artistic a graficului literaturii române de la instalarea comunismului.

Istoria aceasta este una a literaturii române în dou�... zile, în doi timpi: pe de o parte, cea din perioada „a_ez�riihotarelor”, iar cea din urm�, de dup� „destr�marea lor”. Iar cititorul trebuie s� fie unul avizat, adic� buncunosc�tor al istoriei României _i Europei, în general, dar _i al literaturii române. C. Ungureanu nu prezint� autori, opere,curente, didactic, d’a fir a p�r, de la A la Z, ci intr� brusc în analiza fenomenului, a momentului _i locului socio-politic-

Centrul Cultural Pitesti

http://www.centrul-cultural-pitesti.ro Powered by Joomla! Generat: 30 August, 2008, 08:50

literar al operei exemplare în context. De subliniat c� perspectiva sa îi permite _i repararea implicit� a unor nedrept�ci f�cuteunor scriitori de istoriile precedente. Este exemplul analizei operei complexe a controversatului Geo Bogza, pe careC�linescu îl expediase – în Istoria... sa, în câteva fraze, inserându-l, de fapt, la... _i alcii. De asemenea, sunt foartemulte _i bune studii de caz: Belu Silber – un martor mincinos; Omul revoltat. Exercicii de încelegere. Ion Caraion;N. Steinhardt, între ispitele literaturii _i cele ale credincei...

Dar care sunt aspectele care s� justifice adjectivul secret� al acestei istorii? S-o lu�m pe rând.Secretele dezv�luite de Cornel Ungureanu sunt cam _tiute de toat� lumea, cele mai multe dintre ele circulând în viaca literar�,în lumea scriitorilor _i politicienilor, în „samizdat”, dar ele n-au putut fi scoase la iveal� în scrisul public înaintede revolucie din motive de cenzur� ideologic� aspr�, iar dup� 1989 n-au fost spuse pentru c� istoriile literare erau croite dup�acela_i (str�)vechi calapod. E de exemplificat aici cu studiile despre exilul interior al lui Blaga, al lui Voiculescu, studii f�r� decare cunoa_terea celor doi importanci scriitori ar fi incomplet�. Istoria aceasta mai este una secret� pentru c� repune în circuit opere necunoscute, publicate abia în anii de libertate deexpresie, opere f�r� de care literatura român� ar fi fatalmente un „_vaicer” (Jurnalul lui Mihail Sebastian,Jurnalul fericirii al lui N. Steinhardt, Jurnalul portughez al lui Mircea Eliade etc.).  Dimpotriv�, nu a avut în vedere„momentele, autorii, c�rcile aflate mai tot timpul sub reflectoarele istoricilor, ale criticilor, ale c�rcilor de înv�c�tur�:manuale, compendii, istorii literare”.Apoi, C. Ungureanu scrie aplicat _i pe larg de marii autori din exil recuperaci dup� 1989, dar publicaci _i studiaci laîntâmplare, în nicio ordine, comentaci oricând, oriunde, de oricine, dar mai ales oricum (Mircea Eliade, Emil Cioran, SorinAlexandrescu, Marcel Avramescu etc.).Secret�  este istoria lui Cornel Ungureanu _i  prin dedicarea unor capitole ample ezotericilor, avangardi_tilor, masonilor,disidencilor (de_i nu neap�rat clasificându-i astfel, precum odinioar� Al. Piru),  dar _i prin descoperirea centrului lumii la maifiecare dintre autorii analizaci, aceasta devenind dac� nu metod�, m�car criteriu hermeneutic. Dar Cornel Ungureanudezv�luie in extenso resorturile interioare, uneori la vedere, alteori... secrete, care-i determin� pe unii din marii scriitoriinterbelici s� devin� „tobo_ari ai vremurilor noi” _i în ce m�sur� unii, în ce m�sur� alcii (Sadoveanu, C�linescu,Beniuc, Camil Petrescu...), altfel zis, ofer�, ca-ntr-un film, dinamica transform�rii societ�cii – implicit a literaturii _i artei– sub presiunea ocupantului bol_evic. De asemenea, prezint� – din aceea_i perspectiv� – resorturilecare-i determin� pe alci scriitori interbelici s� nu accepte nici m�car formal pactul cu ocupantul, alegând închisoarea politic�.Istoria secret� a lui Cornel Ungureanu merge, desigur, al�turi de istoria propriu-zis�, iar criticul „bolduie_te”nodurile în care cele dou� se întrep�trund, dar _i marcheaz� cu italice h�urile, mai curând „canalele” (inclusivDun�re-Marea Neagr�)  care le despart.De zona secret� cine _i ampla secciune Provinciile literaturii, dedicat� Ardealului, Basarabiei, Bucovinei, Banatului,secciune care ha_ureaz� dinamica leg�turilor scriitorilor acestor încercate provincii istorice cu scriitorii din car�, dinamicaraporturilor dintre social _i politic, pe de o parte, _i cultural-literar, pe de alta.

Dintotdeauna, Cornel Ungureanu a fost critic literar _i eseist deschis, cu viziune ampl�, sugerând c� literatura român� nu aap�rut _i, mai ales, nu s-a dezvoltat oricum, în spaciul nostru... strâmt, ci în cadrul istoric, socio-politic _i cultural al Europei,în general, al Europei Centrale, îndeosebi. Aceast� viziune este prezent� _i în elaborarea _i structurarea acestei istorii. Maitrebuie remarcat stilul fragmentar, din acest punct de vedere trimicând la postmodernism, dar efectul nefiind unul deîncifrare, ba dimpotriv�, dând limpezime _i suplece c�rcii. Istoria e l�sat� deschis�, autorul promicând – chiar dac� doar cutrei sferturi de gur� – o continuare a ei: „...aceast� carte va putea s� aib� volumul doi, trei, patru, r�mânând intact�chiar a_a: f�r� precizarea c� ar putea fi doar volumul întâi dintr-o lung� cercetare viitoare, realizat� de alcii” (s. DAD).F�cându-ne a nu observa „testamentul” din cuvintele subliniate, chiar ne gândim la o continuare a lui CornelUngureanu. Criticul, profesorul  _i istoricul literar de la Timi_oara are tot ce-i trebuie pentru aceasta: erudicie, bun-gust,_tiinca sintetiz�rii, organ pentru a sesiza _i cele mai firave fire directoare din viaca literar� româneasc� a zilelor noastre. Pluspasiunea pentru faca nev�zut� a literaturii în continu� transformare în cadrul mai larg al geopoliticii. Cornel Ungureanu nueste arhivar, _oarece de bibliotec� neap�rat, el este _i istoric pur _i simplu, dar unul care urm�re_te zilnic mersul literaturii înpas cu mersul societ�cii, trecerea de la Galaxia Gutenberg la „Galaxia Imaginilor”, cronicar care nu maidiferenciaz� net hotarul dintre trecut _i prezent, chiar dintre trecut  _i viitor.

Cornel Galben, Poecii Bac�ului la sfâr_it de mileniu: debuturi 1990-2000 (Editura Studion Bac�u, 2005). Volum de recenziipublicate inicial în diferite reviste din car�, recenzii despre tineri poeci din Bac�u, ora_ unde activeaz� Galben, adic� e unactivist cultural, în sensul bun al cuvântului. Criticul analizeaz� primul volum al mai tuturor debutancilor de dup� revolucie, undemers l�udabil, un pariu ce poate fi câ_tigat în timp prin afirmarea „subieccilor”, dac� prin stil _i scriitur� e dejacâ_tigat. Luând la citit sumarul, constat�m c� unii dintre cei analizaci deja au confirmat: Victor Munteanu, Marieta R�doi-Mih�ic�,Viorel Savin, Petru Scutelnicu, Dumitru Br�neanu, Iancu Grama, Nicolae Mihai...Suntem total de acord cu profesiunea de credinc� a criticului b�c�uan: „ar fi util� aparicia câte unei astfel de «primaverba» în fiecare judec, dar _i a unor istorii ale literaturii din fiecare zon�, pentru c� numai în acest fel se va putea scrie înviitor marea istorie a literaturii române din toate timpurile, pe care înc� o a_tept�m”. A_a e, în acest sens mai amintimpe Stan V. Cristea de la Alexandria care a scris un foarte elaborat diccionar al scriitorilor teleorm�neni... Totu_i, campucini... Având, a_adar, maestru declarat pe Laurenciu Ulici, Cornel Galben scrie recenzii adecvate, cu am�nunte despreviaca poecilor, cu detalii despre începuturile literare, cu analiz� pe texte...

CUBA, o jum�tate de veac de poezie _i singur�tate, antologie de Valentin Ta_cu.  (CLUSIUM, 1997).  De fapt, antologia areca autori pe Virgilio Lopez Lemus _i Valentin Ta_cu, iar traducerile _i prefaca pe Valentin Ta_cu, scriitor polivalent: critic,

Centrul Cultural Pitesti

http://www.centrul-cultural-pitesti.ro Powered by Joomla! Generat: 30 August, 2008, 08:50

poet, prozator, profesor universitar... La noi, poezia cubanez� nu este foarte cunoscut�, de aceea o astfel de antologie, cudetalii de istorie literar�, este binevenit�. Observ�m  c� poecii sunt structuraci în trei secciuni: Anos ‘50, Anos ‘70, Anos’90, ceea ce ne face s� deducem c� „generaciile” poeticecubaneze nu se schimb� la un deceniu, ca la noi, ci la dou�. Mai trebuie spus c� poemele sunt bilingve, în spaniol� _i român�.De remarcat _i faptul c� în Cuba comunist� se scrie _i poezie religioas�. S�-l lu�m, de pild�, pe Raul Hernandez Novas (tr�itorîntre  anii 1948-1993, adic� numai în comunism) care scrie acest sonet-psalm: „M�-nchin cie, Doamne, de_i îmiapari/prea crud _i prea drept, cu mâna de fier,/lovind copiii n�scuci ori pe cei care pier/pentru vechea gre_eal� din timpimilenari.//Spre tine fugim, Doamne, cei mici _i cei mari/_i nu ne uit�m c� drumul e greu sau stingher,/a_a cum _i câinii b�trânice latr� la cer/nu vor _i nu _tiu cum s� afle când cheam�-n zadar.//M� supun cie, Doamne, sabia Ta/e unealt� de sculptor bun _isever/sau plug care-mi ar� pe pieptul p�mânt//când iese din mine s�mânca cea grea./statuie _i brazd� m� simt _i îci cer/darnic s� fiila surâs _i bun în cuvânt.”

Centrul Cultural Pitesti

http://www.centrul-cultural-pitesti.ro Powered by Joomla! Generat: 30 August, 2008, 08:50