Datoria externa

5/17/2018 Datoria externa - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/datoria-externa 1/10

Datoria externa

Istoric

Datoria externă în sine reprezintă, iniţial, un efect al unui alt fenomen economicinternaţional de mare amploare – creditarea internaţională.

Creditarea internaţională nu este un fenomen nou. Încă din Evul Mediu, factorii dedezvoltare a comerţului internaţional şi a investiţiilor externe au produs o diversitate ainstituţiilor bancare, ale căror obiective, practici de creditare, pieţe, modalitaţi deorganizare şi structurare, nu erau fundamental diferite de cele promovate de băncile deanvergură internaţională fondate în anii 1960-1970. Ca dovadă apare situaţia Suediei, unde,

datorită dimensiunilor împrumuturilor externe ale Casei Regale, încă din secolul al XVIII-lea s-a înfiinţat un oficiu de administrare a datoriei astfel rezultate.

De fapt, cu secolul al XVIII-lea începe istoria creditării internaţionale, când bănciledin Marea Britanie au trecut aproape linear de la negustorie şi cămătărie la creditare.Începând cu războaiele napoleoniene, parcurgând secolul al XIX-lea şi până la începutulsecolului nostru, băncile comerciale creditau guverne străine şi finanţau comerţulinternaţional prin intermediul acceptelor(precursoare ale acreditivelor şi ale altor documente comerciale de astăzi).

Al doilea război mondial a accelerat declinul lirei sterline şi ascensiunea dolaruluiamerican ca valută de circulaţie internaţională. Puterea financiară a City-ului londonez s-aredus, făcând loc New York-ului pe piaţa exportului de capital, S.U.A. dispunând de bănci

cu mare credibilitate în mediile financiare internaţionale.Istoria economică postbelică aduce treptat în scenă trei mari actori :S.U.A., Piaţa

Comună şi Japonia(însoţită din anii ’70 de “tigrii” Asiei de sud-est : Hong-Kong, Coreeade Sud, Singapore, Thailanda, Taiwan). Aceştia domină şi în prezent pieţele internaţionaleale creditului, atât direct cât şi prin intermediul puternicei influenţe exercitate în interiorulmarilor organisme financiare internaţionale - FMI, Banca Mondială, BERD, BRI, etc.Această dominare este posibilă atât datorită puterii economice de ansamblu, incontestabilea celor trei, cât şi datorită progresului tehnologiei comunicaţiilor, care permit ca oricedecizie luată într-o parte a lumii să fie instantaneu cunoscută pe meridianul opus.

Datoria externă a unei ţări este acea partea din datoriile totale care este datoratăcreditorilor din altă ţară. Debitorii pot fi: guvernul şi firme private sau corporaţii. Datoria

3



include bani datoraţi băncilor comerciale private, altor guverne sau instituţiilor financiare precum FMI sau Banca Mondială.

În concepţia Băncii Mondiale şi a structurilor sale componente: Datoria externăinclude sumele datorate unor creditori publici şi privaţi, în valută străină, bunuri şi serviciicu o perioadă de rambursare mai mare de un an; sumele datorate de persoanele private, dar

garantate de o autoritate publică, datoria formată ca rezultat al tranzacţiilor cu FMI etc.Evaluarea relaţiilor valutare şi financiare internaţionale ale unui stat, ca şi peansamblul economiei mondiale nu poate fi redusă la durata unui an, ci trebuie efectuată îndinamică, în perspectivă, pe o perioadă mai lungă, pînă la scadenţele finale ale creanţelor şiobligaţiilor externe ale unui stat sau altul.

Creanţele externe ale unui stat sunt finanţate din excedentul contului curent al balanţei de plăţi externe, iar angajamentele, din deficitul contului curent. Ambele situaţiiapar în urma apelării la piaţa financiară internaţională sub formă de credite sau investiţii de portofoliu (obligaţiuni).

Nu generează datorie externă:

•atragerea de investiţii externe directe,•ajutoarele financiare,•creditele nerambursabile.

Creditele externe sunt de mare ajutor pentru ţările debitoare cu condiţia ca termeniiîn care se acordă să nu fie împovărători (dobândă, termen de graţie, termen de rambursareetc.), astfel încât, utilizându-se creditele în producţie, acestea să genereze surse financiarede rambursare, câştigând astfel atât debitorul, cât şi creditorul. De asemenea, pentru a fifolositoare, creditele trebuie să fie utilizate în ramuri productive sau în infrastructuramaterială generatoare de venituri şi nu pentru consum privat sau public, care nu genereazăvenituri; în caz contrar, datoria externă creşte, iar sursele de rambursare lipsesc.

Gestionarea raţională a creanţelor şi datoriilor externe este una dintre condiţiile de bază pentru ca fluxurile de capital sub forma creditelor să fie avantajoase pentru toţi partenerii.

Criza datoriilor externe este o expresie a crizei ordinii monetare internaţionale.Sumele raportate drept credite se caracterizează prin următoarele trăsături: suntcondiţionate de adoptarea pe plan intern a anumitor politici, includ în valoarea „creditului"o marjă de risc peste dobândă, iar legislaţia majorităţii ţărilor dezvoltate permite băncilor creditoare crearea de provizioane, adică alocarea unei părţi din profit la capitolul risc decredite, care sunt sustrase de la calculul impozitelor pe profit ce trebuie plătite.

Formele de manifestare a crizei datoriilor externe sunt variate:

-apariţia fenomenului transferului invers de resurse financiare (capitalul transferatde ţările în curs de dezvoltare este mai mare decât cel pe care îl primesc aceste ţări);-încetarea de rambursări ale datoriei externe din partea unor ţări;-apariţia şi creşterea volumului arieratelor prin incapacitate de plată;-apelul la alte surse de rambursare, cum ar fi vânzarea unor întreprinderi autohtone

în contul datoriei externe (conversia datoriei externe în active interne) ş.a.Calculând toate formele de resurse externe nete primite şi rambursate, observăm că,

pe ansamblu, aportul real de capital în ţările în curs de dezvoltare este mult redus.

4



Indicatorii datoriei externeDatoria externă se măsoară nu numai în cifre absolute, care uneori nu spun nimic,

ci acestea trebuie corelate cu alţi indicatori, obţinând, astfel, date relative relevante. Dintreaceşti indicatori reţinem pe cei mai importanţi :

1.Datoria externă totală raportată la încasările din exportul de mărfuri şi servicii(EDT/XGS).2. Gradul de îndatorare, care reprezintă raportul dintre totalul datoriei externe şi

produsul naţional brut (EDT/GNP).3.Rata serviciului datoriei externe, ca raport dintre serviciul datoriei externe şi

încasările anuale din exportul de bunuri şi servicii (TDS/XGS).4. Rata serviciului dobânzilor plătite raportat la exportul de bunuri şi servicii

(INT/XGS).5. Rata serviciului dobânzilor plătite, raportate la produsul naţional brut

(INT/GNP).6.Valoarea rezervelor valutare raportate la valoarea importurilor de bunuri şi

servicii (REZ/MGS) în luni.7. Raportul între datoria pe termen scurt şi datoria externă totală (Short-term/EDT).

8.Ponderea datoriei concesionate în totalul datoriei externe (CD/EDT).9. Corelaţia între datoria multilaterală (credite ale organismelor internaţionale)

şi totalul datoriei externe (multilateral/EDT).

Aceşti indicatori sunt folosiţi de Banca Mondială, UNCTAD, FMI şi alte organismedin sistemul ONU şi scot în relief diferite aspecte ale datoriilor externe ale unei ţări sauunui grup de ţări. Prin aceşti indicatori se poate trage semnalul de alarmă în cazul ţărilor supraîndatorate, care impun măsuri de uşurare a situaţiei.

Criza datoriilor externe nu avantajează nici pe debitori şi nici pe creditori.Soluţionarea ei impune câteva direcţii de acţiune principale:

a) Direcţia de bază ce se impune în soluţionarea crizei datoriilor externe a ţărilor încurs de dezvoltare constă în reducerea deficitului contului de plăti curente, cu deosebire prin facilitarea intensificării exportului de mărfuri; deficitul contului curent al acestor ţăriîn ultimii zece ani a variat anual între 28 şi 93 mld. dolari. Măsurile adoptate la Runda,Uruguay şi de OMC sunt insuficiente pentru promovarea exportului de mărfuri industriale pe care au început să le producă aceste ţări.

b) Anularea datoriilor externe ale statelor celor mai puţin dezvoltate (sub 500dolari/locuitor) pare a fi o cale ce nu ar dezavantaja creditorii, care şi-au recuperat deja o

mare parte din creanţe prin crearea de provizioane (rezerve) din profituri şi prin includereaîn datorii a unei marje de risc recuperată.c) Trebuie oprit transferul invers de resurse financiare de la debitori la creditori

prin reducerea datoriei externe şi preluarea unei părţi a ei la finanţarea bugetară a statelor creditoare.

d) Reducerea dobânzilor - fixe sau mobile -, care sunt destul de mari şi constituieo grea povară pentru ţările debitoare.

5



e) Ajustarea economică şi reducerea subdezvoltării economice cu sprijinulţărilor dezvoltate şi sub egida ONU, FMI şi Băncii Mondiale constituie o condiţie de bază pentru ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare mdatorate.

f)Cele două organisme neformale care funcţionează în gestionarea datoriilor externe - Clubul de la Paris, la care participă reprezentanţi guvernamentali ai celor 10 ţări

cele mai dezvoltate, şi Clubul de la Londra, la care participă cele mai mari bănci creditoare – ar trebui să manifeste mai multă elasticitate în negocierile de redresare a datoriilor pentrutermene mai lungi şi în condiţii de dobândă mai avantajoasă, de anulare a unor dobânzi şi aunor datorii care oricum au fost recuperate pe parcurs prin marjele de risc şi provizioane.

g)Crearea pieţelor secundare ale creanţelor prin vânzarea acestora la cote reduse pe piaţă, chiar ţările debitoare putînd să le cumpere.

h)Conversia unei părţi a datoriei externe în active economice autohtone,transformîndu-se astfel creanţele din credite în investiţii directe, care nu grevează datoriaexternă.

Ţările dezvoltate sunt, de regulă, creditoare, dar există o excepţie: SUA, care are o

„datorie externă” de peste 1,5 mld. dolari, superioară creanţelor. Această anomalie rezultădin statutul special al monedei naţionale – dolarul, pe care îl deţin toate ţările în active derezervă.

Topul ţărilor cu cea mai mare datorie externă

Multe dintre ţările cu cel mai mare grad de prosperitate au datorii externe halucinante,care depăşesc produsul intern brut înregistrat de acestea. În comparaţie, datoria externă aRomâniei de 110,82 de miliarde de dolari pare relativ mică, cu atât mai mult dacă aceastaeste raportată la PIB-ul României pe 2008 de 199,48 miliarde de dolari. Acest lucru nu este

neapărat încurajator, având în vedere instabilitatea economică şi politică din România,contracţia economică în creştere şi nivelul de trai mult mai scăzut decât în ţărileoccidentale.

SUA are cea mai mare datorie externă din lume, însă aceasta nu depăşeşte PIB-ul. Ţaracu cea mai mare datorie externă raportată la produsul intern brut este, la ora actuală,Irlanda, cu o datorie cu peste 10 ori mai mare decât PIB-ul.

20. SUA - Datoria externă (ca procent din PIB):94,3 %Datoria externă per capita: 43,793 de dolariDatoria externă brută: 13.454 miliarde de dolari

PIB 2008: 14.454 miliarde de dolari19. Ungaria - Datoria externă (ca procent dinPIB): 105,7 la sutăDatoria externă per capita: 20,990 de dolariDatoria externă brută: 207,92 miliarde de dolariPIB 2008: 196,6 miliarde de dolari

18. Australia - Datoria externă (ca procent dinPIB): 111,3 la sutăDatoria externă per capita: 41,916 de dolariDatoria externă brută: 891,26 miliarde de dolari

PIB 2008: 800,2 miliarde de dolari17. Italia - Datoria externă (ca procent din PIB):126,7 la sutăDatoria externă per capita: 39,741 de dolariDatoria externă brută: 2.310 miliarde de dolariPIB 2008: 1.823 miliarde de dolari

6



16. Grecia - Datoria externă (ca procent din PIB):161,1 la sutăDatoria externă per capita: 51.483 de dolariDatoria externă brută: 552,8 miliarde de dolariPIB 2008: 343 miliarde de dolari

15. Spania - Datoria externă (ca procent din PIB):171,7 la sutăDatoria externă per capita: 59.457 de dolariDatoria externă brută: 2.409 miliarde de dolariPIB 2008: 1.402 miliarde de dolari

14. Germania - Datoria externă (ca procent dinPIB): 178,5 la sutăDatoria externă per capita: 63.263 de dolariDatoria externă brută: 5.208 miliarde de dolari

PIB 2008: 2.918 miliarde de dolari13. Finalnda - Datoria externă (ca procent dinPIB): 188,5 la sutăDatoria externă per capita: 69.491 de dolariDatoria externă brută: 364,85 miliarde de dolariPIB 2008: 193,5 miliarde de dolari

12. Suedia - Datoria externă (ca procent din PIB):194,3 la sutăDatoria externă per capita: 73.854 de dolari

Datoria externă brută: 669,1 miliarde de dolariPIB 2008: 344,3 miliarde de dolari

11. Norvegia - Datoria externă (ca procent dinPIB): 199 la sutăDatoria externă per capita: 117.604 de dolariDatoria externă brută: 584,1 miliarde de dolariPIB 2008: 275,4 miliarde de dolari

10. Hong Kong - Datoria externă (ca procent dinPIB): 205,8 la sută

Datoria externă per capita: 89.457 de dolariDatoria externă brută: 631,13 miliarde de dolariPIB 2008: 306,6 miliarde de dolari

9. Portugalia - Datoria externă (ca procent dinPIB): 214,4 la sutăDatoria externă per capita: 47.348 de dolari

Datoria externă brută: 507 miliarde de dolariPIB 2008: 236,5 miliarde de dolari

8. Franţa - Datoria externă (ca procent din PIB):236 la sută

Datoria externă per capita: 78.387 de dolariDatoria externă brută: 5.021 miliarde de dolariPIB 2008: 2.128 miliarde de dolari

7. Austria - Datoria externă (ca procent din PIB):252,6 la sutăDatoria externă per capita: 101.387 de dolariDatoria externă brută: 832,42 miliarde de dolariPIB 2008: 329,5 miliarde de dolari

6. Danemarca - Datoria externă (ca procent din

PIB): 298,3 la sutăDatoria externă per capita: 110.422 de dolariDatoria externă brută: 607,38 miliarde de dolariPIB 2008: 203,6 miliarde de dolari

5. Belgia - Datoria externă (ca procent din PIB):320,2 la sutăDatoria externă per capita: 119.681 de dolariDatoria externă brută: 1.246 miliarde de dolariPIB 2008: 389 miliarde de dolari

4. Olanda - Datoria externă (ca procent din PIB):365 la sutăDatoria externă per capita: 146.703 de dolariDatoria externă brută: 2.452 miliarde de dolariPIB 2008: 672 miliarde de dolari

3. Marea Britanie - Datoria externă (ca procentdin PIB): 408,3 la sutăDatoria externă per capita: 148.702 de dolariDatoria externă brută: 9.087 miliarde de dolariPIB 2008: 2.226 miliarde de dolari

2. Elveţia - Datoria externă (ca procent din PIB):422,7 la sutăDatoria externă per capita: 176.045 de dolariDatoria externă brută: 1.338 miliarde de dolariPIB 2008: 316,7 miliarde de dolari

7



1. Irlanda - Datoria externă (ca procent din PIB):1.267 la sutăDatoria externă per capita: 567.805 de dolari

Datoria externă brută: 2.386 miliarde de dolariPIB 2008: 188,4 miliarde de dolari

Datoria externa a Romaniei

Indicatori 1990 1991 1992 1993 1994 1995

Datoria externa-total (în mil. dol.)

1.140 2.131 3.240 4.249 5.512 6.645

-pe locuitor (dol.) 49,1 91,1 142,2 186,8 242,5 293,0

-fata de PIB (în %) 3 7,4 16,6 16,1 18,3 18,7

-fata de exporturi (în %) 17,9 43,1 64,5 74,7 76,6 73,9

Serviciul datoriei externe fata de exporturi (în %) 0,8 25,0 18,2 13,5 15,4 11,0

Surse: Raportul anual al Bancii Nationale a Romaniei privind balanta de plati si pozitia

investitionala internationala a Romaniei, 1995 în Economistul, suplimentul Economie

teoretica si aplicata, nr. 51; Anuarul statistic al Romaniei 1996.

Datoria externa a Romaniei a explodat in ultimii trei ani, inregistrand o tiplare de lanivelul din decembrie 2004, pana la 61 de miliarde de euro in martie anul acesta. Plecandde la imprumuturi externe de putin peste un miliard de dolari in 1991, Romania a ajuns

acum sa aiba o datorie externa cat jumatate din Produsul Intern Brut.Majoritatea imprumuturilor, adica 50 de miliarde de euro, au fost atrase decompaniile private si de banci, care s-au finantat de la actionarii lor straini. In timp cefirmele au folosit banii in special pentru importuri de echipamente si tehnologie, bancile i-au pompat in credite catre populatie.

Datoria externă a României in anul 2009 a trecut de 72,5 miliarde de euro şi, însituaţia în care a ajuns economia, creşte cu circa 1 miliard de euro pe lună.

Cu excepţia datoriei statului – altfel reprezentând numai vreo 15% din total –,datoria externă a României, evident datorie privată, este doar angajată din România (şitrece deci în contul României), dar nu aparţine unor entităţi româneşti, fie acestea persoanefizice (individuali români), fie persoane juridice (firme cu capital autohton). Să fie clar,

dacă ar fi fost după entităţile româneşti, România ar fi avut acum o datorie externăderizorie, căci nimeni de prin străinătate nu ar fi dat unor persoane fizice şi juridice privateromâneşti 60 miliarde de euro, cât trece acum ca fiind datoria privată externă a ţării.

O datorie externa totala de 71,749 miliarde de euro, in scadere cu peste un miliardde euro (1,8%) fata de finele anului trecut. Datoria externa pe termen mediu si lung se plasa, in luna februarie, la nivelul de 51,4 miliarde de euro, in crestere cu 691 de milioanede euro (1,4%) fata de 31 decembrie 2008. Potrivit datelor anuntate ieri de Banca Nationala, aceasta are o pondere de 71,6% in totalul datoriei externe.

8



Indatorarea externa si-a continuat tendinta de crestereMediul privat din economia romaneasca a continuat sa primeasca imprumuturi

externe si in luna august. Datele publicate de Banca Nationala a Romaniei arata faptul ca,in august, datoria externa privata s-a majorat cu aproximativ 100 de milioane de euro. Iar

pentru finele acestui an, estimarea FMI arata un nivel al datoriei externe totale de peste 80de miliarde de euro.Datoria externa pe termen mediu si lung a Romaniei a ajuns, la finele lunii au¬gust,

la 60,07 miliarde de euro, in crestere cu 8,85 miliarde de euro fata de finele anului trecut.Pe de alta parte, da¬to¬ria pe termen scurt s-a diminuat de la 22,2 miliarde de euro, indecembrie 2008, pana la 16,85 miliarde de euro in august 2009. Per total, datoria externa aajuns la aproximativ 76,9 miliarde de euro, adica 64,1% din Produsul Intern Brut estimat pentru 2009. Iar pana la finele anului curent, FMI estimeaza mentinerea tendintei decrestere a datoriei externe, nivelul urmand sa ajunga la 67,7% din PIB, respectiv peste 80de miliarde de euro.

De asemenea, datoria externa se va majora si anul viitor, FMI estimand o pondere

de 70,8% din PIB. Astfel, indatorarea externa, atat privata, cat si publica, se va apropia de90 de miliarde de euro.

ConcluziiCare ar putea fi învăţămintele pe care le putem trage din situaţia actuală a

economiei româneşti şi în special a situaţiei îndatorării sale externe? Nu există resurse suficient de mari să compenseze politici suboptimale urmate prea

multă vreme. Dimpotrivă chiar, erorile de politică economică tind să formeze cercurivicioase, ce riscă să degenereze în crize deschise de amploare.

Menţinerea vechilor structuri în economie este costisitoare şi fără orizont.

Schimbarea lor şi alinierea, în timp, la standardele europene este desigur sustenabilă petermen lung, dar şi mai costisitoare pe termen scurt. Infuzii masive de capital sunt necesare pentru a depăşi moştenirea unui regim ce a eşuat în toate modurile posibile, în toateobiectivele declarate.

Resursele nu pot însă proveni în principal din surse guvernamentale şi, în nici uncaz, nu trebuie alocate prin mecanisme administrative.

Bibliografie

9



1. www.referat.ro – Studiul privind datoria publica externa a Romaniei in perioada detranzitie.

2. www.referat.ro – Datoria externa a Romaniei3. Lichiditatea Internationala – Datoria externa

Articole:

1. “Datoria externa a explodat in ultimii trei ani” – Ziarul Financiar 03.06.20082. “Datoria externă de 73 de miliarde de euro: cine ar trebui şi cine îi va plăti?” –

Ziarul Financiar 31.03.20093. “Topul tarilor cu cea mai mare datorie externa” – Ziarul Capital 28.10.20094. “Efectele reducerii necesarului de finantare” – Ziarul Financiar 14.04.20095. “Indatorarea externa si-a continuat tendinta de crestere” – Ziarul Financiar

16.10.2009

10

http://www.referat.ro/






DATORIA EXTERNÃ

ANUL UNIVERSITAR

Cuprins

11

Materia: Finanţe PubliceProfesor:

Student:



1. Istoric – datoria externa ………………………… 32. Datoria externa – definitie, forme de manifestare a crizei datoriilor externe …… 43. Indicatorii datoriei externe, solutii pentru stoparea crizei datoriei externe……… 5

4. Topul tarilor cu cea mai mare datorie externa …………………… 65. Datoria externa a Romaniei ……………………….. 86. Concluzii …………………… 97. Bibliografie ………………… 10

12

Datoria externa

Documents

Transcript of Datoria externa