Datini Stramosesti de Craciun Si Anul Nou

7/23/2019 Datini Stramosesti de Craciun Si Anul Nou

http://slidepdf.com/reader/full/datini-stramosesti-de-craciun-si-anul-nou 1/3

DATINI STRĂMOȘEȘTI DE CRĂCIUN ȘI ANUL

NOU

Oproiu Elisabeta

Școala Gim. A!ria"

#$u"escu% #ite&ti

Sărbătorile de iarnă sunt așteptate cu adevărată desfătaresuetească de către toți creștinii. Oamenii, de la sate dar și de la orașe, sepregătesc să întâmpine sărbătorile de iarnă după datina străbună. Formelede manifestare sunt moștenite din cultura folclorică românească și au fosttransmise prin tradiție din cele mai vechi timpuri până in ilele noastre.

!u e datorie românească mai vrednică de a " îndeplinită și nu e

osteneală mai de folos, decât să facem părtași pe cei mai tineri, pe cei cevin după noi, de bucuriile suetești moștenite din vechime. Să le predămlor ca pe o estre de mare preț , iar estrea de mare preț nu e alta caaverea de suet păstrată cu sfânta gri#ă de$a lungul vremurilor în adânculsuetului românesc și creștinesc al strămoșilor noștri. %ncepând cu noaptea de &' spre &( decembrie, de la mieul nopțiiși până la vărsatul orilor, ulițele satelor răsună de glasul micilorcolindători. )olindatul este un ceremonial comple*, organiat de o ceatăcare transmite prin te*te cântate sau strigăte, anumite mesa#e. +ărimea

cetelor de copii variaă de la doi, trei colindatori la câteva eci. )etele suntbine organiate având un vătaf și casier. )olindatul se începe de la maimarii satului primar, învățător, preot-. ospodarii îi așteptau pecolindători cu ogrăile măturate, cu lumânări aprinse, cu mese întinse pecare se aa/dulceața grâului și lacrima vinului/, colacul de grâu curat,carne și alte bunătăți. 0a plecare, colindătorii sunt răsplătiți cu mere, nuci,bani, colaci de făină.

+oș 1#unul se ice că a fost baciul în slu#ba lui +oș )răciun ,stăpânul staulului în care +aica 2omnului l$a născut pe +ântuitor.

3omânul și l$a închipuit întotdeauna pe )răciun sub înfățișarea unui bătrâncu barba albă ca apada ce acoperea câmpiile și coastele dealurilor în iuasărbătorii. 2enumirea de 1#un a fost dată ilei de dinaintea )răciunuluipentru că ea se caracterieaă printr$un post mai aspru. 4ste bine să numănânci nimic în această i pentru ca în anul ce va veni să "i sănătos și săai noroc.

%n a#unul )răciunului, ca și în a#unul 1nului !ou, de$a lungul întregii3omânii ca și peste tot în țările ortodo*e, copiii formeaă grupuri șipornesc pe drumurile încărcate de ăpadă înghețată oprindu$se sub

ferestrele luminate cântând gadelor colindele lor.



2upă cum am văut colindatul se obișnuiește în seara 1#unului, darmai ales în noaptea )răciunului de unde$i vine și numirea de 5seara marea colindelor/. 6e lângă această seară se mai colindă și în seara Sfântului7asile, paralel cu obiceiul plugușorului. %n noaptea sfântă a )răciunului pe

lângă versurile colindătorilor întâlnim și un alt obicei ce se desfășoară pe întinsul țării noastre și anume pomul de )răciun. Se obișnuiește ca pomulsă se împodobească cu #ucării, dulciuri, globulețe, lumânări și betealăpentru bucuria copiilor și plăcerea celor mari.

1cest obicei al pomului de )răciun care are foarte mare putere în întipărirea în mințile copiilor nu aparține tradiției noastre ci este un împrumut din lumea europeană, mai e*act acest obicei aparține lumiigermane. 0a noi, pomul de )răciun ca datină a aparut la începutulsecolului al 88$lea. 1stăi nu se mai concepe sărbătoare de )răciun fărăbradul încărcat cu #ucării și cadouri. 2e aceea pentru noaptea )răciunuluise aduc în orașe păduri întregi de brai încât și în cele mai modeste caseunde se aă un copil să se găsească măcar o crenguță de brad drept pomde )răciun.

2e la )răciun și până la 9oboteaă copiii umblă cu steaua, un obiceivechi ce se găsește la toate popoarele creștine. 4a purcede de la datanașterii lui :isus pe care o povestește. )ântecele de stea provin din sursediferite; unele din tradiția biantină ortodo*ă, altele din literaturamedievală a 9isericii )atolice, câteva din literatura ungară, dar multedintre ele provin din tradițiile și cultura neamului nostru.

<neori putem întâlni și cântece religioase cunoscute sub numele devicteimul sau iroii. %ncepând cu :gnatul și sfârșind cu ilele )răciunuluiprin multe părți ale 3omâniei, tineretul român umblă cu capra. %n țaranoastră această datină este întâlnită din timpurile cele mai vechi. )apra #oacă dupa uier, iar la terminare unul dintre ăcăi se apropie de masagadelor unde începe să vornicească. Flăcăii #oacă pe stăpâna și fecioarelecasei iar apoi mulțumindu$le se îndeparteaă spre un alt lăcaș.

)olindele din seara 1nului !ou, plugușorul, sorcova și vasilca, auscopul de a ura gadelor că anul ce va începe să "e unul mănos și

înbelșugat.)olinda plugușorului repreintă în datina țărilor agricole o urare

pentru rodirea câmpului. 4ste una dintre datinile cele mai vechi și maifrumoase ce s$a păstrat pâna în iua de ai la poporul român. %n pocnetamarnic de bici, în sunet de clopoței și în muget de buhai, colindătorul îsideapănă urarea îndemnându$și colegii cu refrenul 5ia mânați măi= hăi,hăi/.

<n alt obicei de 1nul !ou este sorcova. )u o crenguță împodobită cuori din hârtie colorată și poleită, copiii de >$? ani și pâna la @$A& ani

umblă pe la casele localnicilor sorcovindu$i de mai multe ori cu aceastărămurică și urându$le 5la mulți ani și fericiți/.



1m a#uns în "ne și la ultimul obicei de 1nul !ou; vasilca, ocoroniță de nuielușe, gătită frumos cu mărgele, hârtii colorate și oriarti"ciale e pusă într$un coșuleț, iar țiganii merg cu ea din casă în casăcolindând și cântând din vioară cunoscutul cântec vasilca.

2in dragoste pentru trecutul nostru, din respect față de origineanoastră daco$română, din dragoste și îndatorire față de creștinismul nostrucare ne$a plămădit și sădit pe aceste plaiuri să păstrăm cu s"nțenie acestedatini pentru a dovedi că suntem buni români.

Datini Stramosesti de Craciun Si Anul Nou

Documents

Transcript of Datini Stramosesti de Craciun Si Anul Nou