Ideea maxima de strategiede subminare a dominatiei pedeseriste in Romania de"strlipungeredemocraticli " pe care0avea in minteCorneliu Coposu se bazape premisa eli PDSR-ul de subIliescunuva ceda functia prezidentialaatita vreme cit traiesre CorneliuCoposu. Existlimomente legate de loialitatea monarhicli a Seniorului, existli elemente legate de faptul eli eraprintre oamenii - indiferent ce se poatespune despreel -careaveau0agenda p6liticli precisli .De asta n-amnici0indoialli. Deci, rnaximulde strategie pe care-l spera- aici mli bazez pece-amdiscutat cuputin timpinaintede disparitialiderului tlirlinist - ar fi fost 0 victorieparlamentarli. Se astepta sli se aranjeze 0 formulli astfel incit dl Iliescusli rliminli presedinte,'dar opozitiasli poatli cistigaalegerileparlamentare. Astfel ne-arnfi apropiat, eventual, demomentul defmit cindva de Adam Michnik in formula :vostru, guvernul nostru ! "(Tismlineanu, 2000 : 14-15).299 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CDRNote cu privire Ia roIuI personalitatilor in istoriaopozitiei postcomuniste Ia raportul civic-politicin trecereade Ia epoca romantica Ia epocapragmaticsAsa cumle intelegeTismaneanu, motivelepentru careIliescunu arfi cedat puterea.;itavreme ar fi trait Coposu sint legate deceea ce noi in """'''dlS"......0 _ .. _:.Trei sint personalitatile care au jucat un rol decisiv in istoria CDR: Corneliu Coposu,BlandianaEmil Constantinescu. Aportullor a fost imens la istoria postcomunistaRomaniei, carearfi avutcutotul altcurs tara ele. Aprecierea demai susnueste 0 ecatadevaloare, ciunadescriptiva, Prin urmare, constatareanuesteneaparatuna zitiva, asa cum si-ardoriunii sau cum se tern altii. Cu cit ne indepartam mai mult de-enimente, cuatit rolul jucat deacesti actori politici sevedemai bine. inanumiteumstante insa, este yorba desprerolul pe carenu au vrutsau au fost impiedicati sa-l ceo in pofida faptului eli vorbimdespre rolul unor personalitati in desfasurarea renimentelor, dar mai ales instructurareaunor optiuni politice, Conventiaafost 0eprindere eminamente colectiva, unfenomen unic in istoria societatii civile elinTrei sint personaliratile care au jucat un rol decisiv in istoria CDR : Corneliu Coposu,Blandiana si EmilConstantinescu. Aportullor a fost imens la istoria postcomunistaRomaniei ,carearfi avut cutotul altcurs taraele. Apreciereademai susnueste 0 ecatadevaloare, ci unadescriptiva. Prinurmare, constatareanuesteneaparatunar zitiva, asa cum si-ar doriunii sau cum se tern altii . Cu cit ne indepartam mai mult derenimente, cuatit rolul jucat de acesti actori politici sevedemai bine. in anumitezircumstante insa, este yorba desprerolul pe carenu au vrutsau au fost impiedicati sa-l ceo inpofida faptului ca vorbimdespre rolul unor personalitati in desfasurareae nimentelor, dar mai ales instructurareaunor optiuni politice, Conventiaafost 0eprindere eminamentecolectiva, unfenomen unic in istoria societatii civile dinmarna. Forta ei a venit tocmai de aici. Dupa cucerirea puterii, Conventia a ramas un....nomencolectivinorizontul deasteptareal sustinatorilorei, dar imprejurariles-auhimbat, astfel inch nimeni nu a mai putut sa-i mentina statutulde forta a schimbariireformei, nici actorii politiciindividuali, nicicei colectivi.Importanta lui Coposu in politica romaneasca postcomunista trebuie judecata atit prin.nfluenta sa directs, cit, mai ales, prin cea indirecta, prin mostenirea sa politica, cenuva incetasase exerciteatitavremecit va existamemorieistorica. inprivinta lncetariimfluentei directe a lui Coposu, sint relevante opiniile politologului Vladimir Tismaneanucare a avut cu "seniorul"0relatie de0 exceptionala afinitate). El aprecia ca schimbareatala din1996, careacondus laprimaalternantapoliticadinRomania, nuar fi fost sibiladacanu ar fi incetat dinviataCoposu :vlitlimatli distrusadedeceniiledecomunismderepresiuneaacestordecenii.. . Stiamelidoua sabiinu pot intra in aceeasi teaca . Sabia Coposusabia Iliescu nu puteau intra in aceeas iteaca, inteaca tranzitieipluraliste dinRomania. Eraudouaprincipii imposibilde puslaolalta(Tismaneanu, 2000 : 19,21,22) .Incompatibilitatea dintre Iliescu si Coposu era incompatibilitatea dintre FSN/PDSRsi CDR. Eanuveneadoar dinradicalitatealiderului taranist. Aceastanueradecit 0jumatate a ecuatiei, Cealalta jumatate eradatadeincapacitatea luiIliescudea intelegein profunzime normele principiile dernocratiei liberale, de completa sa neputinta de arecunoaste caracterul complet arbitrar, imoral criminal al totalitarismului comunist, de"ura de clasa"(tara mostenita din cariera comunista de0 viata)fata de partidele istoricenNU PUTEMREUSIDECiT iMPREUNAn 300Petre Roman, Valeriu Stoica, Victor Babiuc - fiecare avea0istorie in sistem. Corneliu Coposun-aavut absolut nici una. EIdinsistem, atuncinustiau"cucesa-l manince". Nustiau lacesli seasteptedelael. Posedauntipderigorism, flirli lndoiala, combinat cuunaccentuat sirnt alumorului , dar 0 austeritate care trimitea sprepozitia lui Maniu. 0 formade puritate care adeseori in politica poate sli lase impresia de iacobinism.. . EI a fost simbolulunui tip de radicalitate politica asociata cu continuitatea elitei politice romanesti - eliravlitlimatli distrusadedeceniiledecomunismderepresiuneaaces tor decenii.. . Stiamelidouasabiinu potintra in aceeasi teaca. Sabia Coposusabia Iliescu nu puteau intra in aceeas iteaca , in teaca tranzitieipluraliste dinRomania. Eraudouaprincipii imposibilde puslaolalta(Tismaneanu, 2000 : 19,21, 22).Incompatibilitatea dintre Iliescu si Coposu era incompatibilitatea dintre FSN/PDSRCDR. Eanuveneadoar dinradicalitatealiderului taranist. Aceastanueradecit 0jumatate a ecuatiei. Cealalta jumatate era datadeincapacitatea lui Iliescu dea intelegein profunzime normele principiile democratiei liberale, de completa sa neputinta de arecunoaste caracterul complet arbitrar, imoral criminal al totalitarismului comunist, de"ura de clasa"(tara mostenita din cariera comunista de0 viata)fata de partidele istoriceromanesti, pe care partidul bolsevic , filiala din Romania,propusese Sale distruga. Eleaveausaaparadinnoupescena istoriei, cutoatecaschimbareadin 1989, tot delaMoscova pornita, nu le prevazuse. Chiar daca nu se mai putea spune ca era un comunist.din moment ce initiase jocul politicpe baza unor cu totul alte reguli, care faceau posibilademocratia, Iliescu nuera undemocrat pur-singe, ci, eventual, unlider politic careinvataprincipiile democratiei . Presedintele Romaniei democratice se califica la locul demunca . Atit Iliescu, cit Coposuaveau0 aversiunereciprocairepresibila, chiardacaintre cele doua personalitati existaun fel de simpatie. Aceste sentimenteresentimentenusebazaudoar peperceptii indirecte, ci peintllniriledirecteintrecei doi oamenipolitici". Puternicapersonalizare a politicii romanesti explicapartial de ce aceastaincompatibilitate s-a transrnisde susin jos, de la omulpoliticnumarul unual puterii side laomul politic numarul unu al opozitiei plna laultimul activist simpatizant alformatiunilordin jur. 0 alta explicatie0 oferaelementele de cultura politica, modulincare reprezentantii celor doua tabere ii percepeaupeadversari si, mai ales, lipsadepragmatismcucareera perceputarelatiadintre putere opozitie, pecare unii si-oinchipuiauca0 relatieintrerau bine, iar ceilalti ca 0 relatie intrefortele menitearaminemereula putere fortelesubversivecaredoreau sale inlature pe primele.Incompatibilitatea dintreCoposu Iliescuerasiincompatibilitatea dintrePNTCDI' CDRFSN. Eaavea radacinile in anii de dupa eel de-aldoilearazboi mondial, cindcomunistii incepusera"vinatoarea"impotriva tuturorreprezentantilor celorlalte partide liberali,social-democrati,legionari etc.), iar Silviu Brucan cerea in articolelesale din Scinteiaexecutarea lui Coposu . Iarcind vorbim despreBrucan sau alti "parintifondatori ", trebuie reamintit ca prinvointa lorpolitica au trimisla moarte lideri politiciinamici fara judecata - si lista ar putea incepe cu ElenaNicolaeCeausescu, in schimb,:.. . Dejinem informatia de la un proerninent lider taranist . carea tinutmentina anonimitatea doarinlezatura cuacest eBisod. EIafostconfirmat si dealtepersonalitati dinPNTCDsi CDR, careicausuuscrurun 111 UIC;;Ulllfi;!5llJUliLa.Lt;;a. llVUJ Ul It:i5UH{i\,;Juv\,,1.a\u...,..a. UJUomplicitatea cu reprezentantii vechiului regimcomunist. lata de ce resentimentul potriva lui Coposu luase la unele persoaneforme patologice. in acest sens, exista maiulte episoadesemnificative la care presedintele tiirarust asistase. Unul s-a petrecut In 990, cind,pentrustergereaanimozitatilor, Coposufuseseinvitat deprimul-ministru,tre Roman. Liderul taranista intrat la premier exact in momentulin care un consilier-al acestuia(azi patronulunui maretrustde presa al unei televiziuniparticulare) iiuneacapeCoposul-ar impusca . "Seniorul" I-aauzit i-aspus intimpce intralata-rna, domnuleX, am venit sa rna impuscati ! ,,22.Existainviatanoastrapolitica publica 0 tendintaprimejdioasadeatransformaj pa moartepersonalitatile politicein altceva decit au fost. Lucrulacestas-a vazut mai301 ORGANIZAREASI FUNCTIONAREA CDRoposu (ca si a lui Brucan) mentinea treze vechile resentimente ale comunistilor, care nureusisera sa-si lichideze fizic toti adversarii, nici macar dupa ani grei depuscarie.aparitia victimelor represiunii rearninteaceeacetoti nomenclaturistii, securistii sirofitoriicomunismului doreausa uite: eli regimul fuseseunul criminal si nelegitim :aei servisera cu credinta0 cauzaimoralasi criminala.inplus, fostiidetinuti politiciuneausubsernnulindoielii legitirnitateanoului regimdemocratic, nascutadinomplicitatea cu reprezentantii vechiului regimcomunist. lata de ce resentimentul potriva lui Coposu luase la unele persoaneforme patologice. in acest sens,exista maiulte episoadesemnificativela care presedintele tararust asistase. Unul s-a petrecut In 990, cind, pentrustergereaanimozitatilor, Coposufuseseinvitat deprimul-ministru,tre Roman. Liderul taranista intrat la premier exact In momentul In care un consiliere-al acestuia(azi patronul unui maretrust de presa al unei televiziuni particulare) liuneacapeCoposu l-ar impusca . "Seniorul" I-aauzit i-aspusIntimpceintralata-rna, domnuleX, am venit sa rna impuscati ! ,,22.Existainviatanoastrapolitica publica 0 tendintaprimejdioasadeatransformapa moartepersonalitatile politicein altceva decit au fost. Lucrulacestas-a vazutmaies cind a rnurit Coposu, pentru ca cele mai mari elogii le-a primit din partea adversarilorlitici. Dar calitatile defectelepartidului pe care I-a reinfiintat, ca ale Conventiei,leaga de calitatile defectele"parintelui fondator". Idolatrizarea lui Coposu de catreiratorii sai este 0 tendinta la fel de periculoasa ca demonizarea sa de catreversari. 0 reconstituire a rolului pecare I-a jucat trebuie sa iainconsiderareslabiciunile si erorile comise de liderul taranist, iarmitul politictrebuiedemitizat dacaxista23 Aprecierile individuale cu privire la rolullui Coposu In conducerea Conventiei,i calider informal al opozitiei si Conventiei depind, inmareparte, deraporturilermatiunii reprezentate de el cu cei careau facut asemeneaaprecieri , darsi demodulcare a perceput evenimentele traite. Fiecare dintrecederistii sau civicii care.-au stat in preajmaproiecteazaasupra lui Coposu0impresie partiala,din care incearca_deduca lntregul, desi personajul real era mult mai complex. La multe dintre sedintelecareluaparte, liderul taranist erapasiv.Chiar dacapefata i seciteafrustrareasau:'3rea suparat, el nu incercaneaparat sa-siimpuna punctul de vedere. De aceea, unii ii toleranta exagerata fata de oameni care "eraucomplet pe IInga problema". inmenea momente, era greu de inteles daca atitudinea lui Coposu venea dintr-o:ngactuintadernocratica deliberatafatadeopiniile altora, chiar si atunci cindele nurelevau decitdiletantismsauincompetenta . Desinu public, i se reproseazafaptul ca ar- avut inanumiteprivinteunrol negativ, pentruca, desi arfitrebuit safiemult maicisiv in anumite situatii, a tolerat persoane, decizii si atitudini necorespunzatoare, maiales din parteaAFDPR, a Aliantei Civicesau a propriului partido coucepuse I,;OnSt[UISe noui parnc a rost rmmstrui ue Interne aeduparebru1999, Constantin DuduIonescu, unul dintretineriiapropiati "seniorului" :Reprosul adus lui Coposuprivindincapacitatea deconstructieinstitutionalavinedin neintelegerea modului sau cu totul particular de gindire si actiune politica, OrganizareaPNTCD functionarea CDRpurtau amprenta inconfundabila a stilului sau, undeliberat, in conformitate cu0logica politica riguroasa pe care multinu0intelegeau, iarsi mai multi 0 dezaprobau". Singurul politiciancare ne-aexplicat clar modul incareCoposu concepuse si construise noul partid a fost ministrul de Interne de dupa februari1999, Constantin DuduIonescu, unul dintretineriiapropiati "seniorului":nNUPUTEMREUSl DECiT iMPREUNAnCorneliuCoposuaavut douamari calitati , printrealtele : faptul cliavea 0 memorieextra-ordinarli puteasli gestioneze prinpropria-imemorie toate datel e careii erau laindeminadoi, avea 0imensa capacitate de influentare. Am inteles cum gindea el partidul in circumstanteistorice de atunci dupli ce luni de zile l-amtot batut la cap cu un regulament precisorganizare functionareapartidului . MereuscbimbaYorba, dar cind nuamai pututevpresiunilemele, mi-a spus clinueranecesar unregulament deorganizaresi functionarepartidului . Eram stupefiat, darel mi-aexplicat cli sintem incli intr-un moment de cumpana, . dacafacem0asemenea structura extrem de organizata, ea va fi apoimultmai vulnerabila dec'o structura difuzli. Daca ar fi existat niste date precise pe hirtie cu pri vire la partidorzanizarea sa. nisteinrecistrari de nersoane arunci n:lrtirl111ciFoSpectrul activitatii semiclandestine departid avea0oarecare justificare in conditiilreactivarii Securitatii amonitorizarii atente a "partidelor istorice" - ceeace acondus la devastarea sediilor in timpulmineriadei din iunie1990 -, dar,dupaintrarea it.parlament, asemenea precautii deveneauexagerate. Dupa venireala putere a PNTCD,asemeneaorganizareapartidului era nunumai demodata, dar nici nuputearaspundefunctiilorpecarepartidultrebuiasli Ie joacelaguvernare. Dinacest punct devedere.Coposu nu avea ce mostenire politica sli lase, intrucit nu avea experienta de guvernaree-nici nu-si pregatise organizatoric partidul pentru asta. "Seniorul " ii pregatise pe"junio ri -doar psihologic, obisnuindu-i cuideeaell. pinala urma vor veni la putere. Estegreudeintuit cei-ar fi lnvatat daca ar fitrait dupacistigarea alegerilor.Rigorismul moral al lui Coposu semanifestainraport cuunlargspectruumanpolitic. Daca suspiciunilesalefatli desupravietuitorii nomenclaturii Securitatii eraurmarea motivata a experientei traumatice a puscariilor politicea persecutiilor ulterioare.CorneliuCoposuaavut douamari calitati, printrealtele: faptul cli avea 0 memorieextra-ordinarli putea sli gestionezeprinpropria-i memorie toatedatel ecare iieraulaindeminadoi, avea 0imensli capacitate de influentare, Am Inteles cum gindea el partidul in circumstanteistorice de atunci dupa ce luni de zile l-amtot batut la cap cu un regulament precisorganizare functionareapartidului. Mereuscbimba Yorba, dar cind nuamai pututevpresiunilemele, mi-aspus clinuera necesarunregulament deorganizare functionarepartidului. Eram stupefiat, darel mi-aexplicat cli sint em incli intr-un moment de curnpana , . daca facem0asemenea structura extrem de organizata, ea va fi apoimultmai vulnerabilli d .o structura difuza . Daca ar fi existat niste date precise pe hirtie cu privire la partid ,organizarea sa, nisteinregistrari de persoane, atunci partidul respectiveIe persoane arfi fmult mai user atacabile penetrate decatre diverselestructuri careurmareauacele lucrunPrin urrnare, in viziunea lui Coposu, in loc ca partidul sli aiba 0 structura organizan,piramidala, ca orice structura a unei organizatii ierarhice, inclusiv una de partid, era preferabgenul de organizarepe grupuri specializatepeanumiteprobleme, iar punctul focal erae.Coposu, sau de multe ori Diaconescu, punct i . care se stringeau inforrnatiile, se faceaecorelatiile se luaudeciziile. Era un grupextrem derestrins care lua deciziile,nu0struc rurlorganizata de partid, dincare faceauparte Coposu, Diaconescu, Galbeni . Abiaapoi venea -rinddoi, cu Gabrielescu, mai tirziu aparind Ciumara, Radu Vasile, DIm Spineanu. Dupa acvenearindul al treilea, cei mai tinerisaufoartetineri , care decelemai multeori sprijinaproapeneconditionatsugestiile celorlalti, chiar dacli avearndiscutiicuei25302si-a format un birou de conducere in carenici nu era nevoie sa spuna ca vrea ceva pentru caera suficient sa dea cuvintul exact acelui coleg despre care stia ca va sustine ceea ce voia, defapt, el. Aiciapare, dupa parereamea, primasa eroare, pentruca0 echipade oameni maiputernici ar fi putut nasteunsuccesor maiputernic. Alegindvariantaasigurarii autoritatiitotale (varianta absolut functionala, dupa cum s-a vazut), mi-a dat impresia ca, din nefericire(mai ales pentrunoi), se credeanemuritor".303 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CDRDecelemai multeori , "Seniorul" nudadea ordinedirecteoamenilor, nuIespuneace safaca . Avea unalt moddea-i convinge. Intimpuldiscutiilor, sugera0 ideesi , peuraceeradiscutata, interlocutorului isepareacaestepropriasaidee. Doarcinderauin joehotariri extremdeimportante, cind eranevoiedeatitudini transante, iar elsimtea case taraganeaza prea mult lucrurile, "atunci Coposu dadea cupumnul in masa.intimpla rardetot, dar cind dadea cupumnul in masai ~ i exprima apoi extrem de clareile, care erau acceptate pentru caerau juste, nu pentru cadadea cupumnul inmasa,i atunci cind0facea te silea sa urmaresti rationamentul lui'f". Autoritatea luiCoposunea insa din imensul respect spontan al celor din jur, iar daca snunea ceva, seadonta.uic r maca; pCa1>Ulli:1Jl:: I,;i:1Pi:1UUl:: 1>i:11>U1>PUi:1 rmaucrar paruuere~ l x.crrvenpa, oameru lD Starea faca fata competitiei extrem de dure cu FSN/PDSR~ i sa obtina rezultate la nivellocal.Asemeneapoliticieni "nouimbogatiti" aparuserapretutindeni injudetesauinoraselemar i, iar unii dintre ei i ~ i incepusera deja cariera la nivelnational. Depilda,despre DinuPatriciu sau Viorel Catarama, presedintele Conventiei spunea : " A ~ t i a sint niste rechini ! "26.Estegreu de crezut case putea faceavere inconditiile de atunci tara sa te adaptezi altfeldecit cum prevedeautratateledemorala,Stilul de a face politica al lui Coposu, precum ~ i modul sau de a conduce erauadmiratecvasiunanim decei din jur, chiar daca putinierauinstare sa-l imite. Inciudafaptului canu Ii sepotrivea maniera deaconduce a"Seniorului", multidintre junioriiau venerabilii partidului au incercar sa procedeze identic, dar rezultatele au fost diferite.neincrederea in poIiticieniireveniti din diaspora sauin politicienii noi, care reusisera saseafirmecaoamenideafaceri inapeletulburialetranzitiei, erau mai greu demotivatrational. Erau multi oameni - de fapt, cei mai multi - care nu intrau in categoriasupravietuitorilor puscariilor pol itice ~ i persecutiilor comuniste. "Seniorul" nu agreanici macar personaje capabile sa sus tinafinanciar partidele~ i Conventia,oameni in starea faca fata competitiei extrem de dure cu FSN/PDSR~ i sa obtina rezultate la nivellocal.Asemeneapoliticieni "noutmbogatiti" aparuserapretutindeni injudetesauinoraselemari , iar unii dintre ei i ~ i incepusera deja cariera la nivelnational. Depilda,despre DinuPatriciu sau Viorel Catarama, presedintele Conventiei spunea: " A ~ t i a sint niste rechini ! "26.Este greu de crezut case putea faceaverein conditiile de atunci tara sa te adaptezi altfeldecit cum prevedeautratateledernorala.Stilul de a face politica al lui Coposu, precum ~ i modul sau de a conduce erauadmiratecvasiunanim decei din jur, chiar daca putini erauinstaresa-l imite. Inciudafaptului canuIi sepotrivea maniera deaconducea"Seniorului", multidintre junioriiau venerabilii partidului au incercar sa procedeze identic, dar rezultatele au fost diferite.La urma urmei, "stilulCoposu"era unul personal, inconfundabil, ~ i nimeninu-l puteaimita. Inansamblu, dadnereferimlaguvernareapoIiticienilorPNTCDdinperioada996-2000, rezultatele au fost maiputin decit modeste, in sensul ca au dusla un esec deroportii , Deaceea, se poate spune cainanumite privinte mostenirea lui Coposu a fostuna problematica. Abia dupa contraperformanta din 2000, dupa ratarea intrarii inParlament, a inceput in interiorul PNTCD un proces de reinterpretare a rolului ~ i locului. Seniorului". Taranistul Mirel Tariuc scria in 2002 despre primul presedinte post-comunist al PNTCDca29. Este semnificativ ell nici una dlnt reconfi rrnanlecuprivire la aceasu presupusatendintJ nu eseasumara in nume personal de cat re care, dupadisparhialui Coposu, puteauacuzat i de tot felul de lucruri neplacute . Existenta grupului, mai mult saumai putin structural, esseconfirmatadeVarujan vos ganian. peatune!depurar din parteaUniunii Armenilor, care aCos.contacrat invitat sa. se alatur e. Vosganianinsa. seafla angajatdeja trur-oconstructie politic:lcomplet noua Si nuar fi acceptersa. participe la 0 altacare se constituia prinruperea dintr -un pa -dejaexistent. ln aceeasi perloada. Coposuii propusese lui Vosganian sll inrre inPNTCDprcmitlndu- i susdnere pentrupozi jia de secretar generalaJ partidului. A fost mai intii 0convorbireconfidentiala , apol una cu rnartori - Ion Diaconescu, Mircea Ciumara, Constanti n Dudu IonaltH -', in care Coposu dorea ca Vosganian sa.ocupe in PNTCDpozitia pe care 0ocupase unarmean in perioada interbelica- VirgilMadgearu.30. Interviucu Constantin Dudulonescu.31. Convorbire cu Emil Constantinescu. Ulterior, in alte discutii pe care Ie-am avut, rnai ales dupa eeii comunicasemc.li existau puncte de vedere divergente asupra subiectului, Constantinescu a redeinitiativepolitice sau la marginea politicului . Astfel , in cursul anului 1995, in cadrulPNTCD aparuse0rniscare care reprosa"stilul, dad. nu autoritarist,atunci anacronic incare Corneliu Coposuconducea partidul ", iar altii reprosau ca "nu mai putea saconduca". Eraun curent deopiniecompusin general dintineri (TudorDunca,Paul Alecu, loan Avram Muresan, Florian Angelo, LiviuMarcu), carepropuneau0construcjiepoliticanoua,prindesprinderea ei din PNTCD29Conventia Democraticaafunctionat atita vreme cit CorneliuCoposu i-a insuflatviala. EI aavutinteligenta politica deasesizaprestigiul enorm pecare iI avea AliantaCivicaa accepta ca deficitul de legitimitate al PNTCDal celorlalte partide istorice,datorat Iipseiderecunoastere decatreimenseParti aleelectoratului, safiecornpensaipri n intrarea intr-un organism politicnou. Clta vreme a fost un organism viu, Convent iaa crescut , chiar daca nu a insemnat altceva decit un PNTCDlargit. Cu intuijia ei de poeu,careafunctionat si in domeniulpolitic, AnaBlandiana a intelescapastrarea inviala aorganismului era posibila doar daca el va fi prezent in politica.Emil Constantinescu a culesroadele existentei Conventiei, dar, ulterior, nu a mai avut nici un interes pentru a 0mentinein viala, intentionind doar conservarea ei pentru un viitor moment electoral. Spre deosebirede CorneliuCoposu Ana Blandiana , care au fost "animale politice " , fiinjemorale, Emil Const antinescu nu a fost nici macar un "animal politic". Dar sa nanticipam.Una dintrestrategiil e folosite de Coposu in raport cu politicienii apropiati din PNTCDsau CDR afostdeaIe transferamacar 0 partedinautoritateasa, dinlegitimitatea sarecunoscuta spomarr". Constantinescu a fost unul dintre beneficiarii privilegiati . Imagineadin 1996, care l-a ajutat sacistige alegerile prezidentiale, s-adatorat inmare paneacestuitransferdeautoritate dinspreCoposu. Acestanu s-a dovedit a fi pina la urmauntransferdelegitimitate, pentruca, dupaceaveasafieales, Constantinescupur .simplu I-a spulberat.Dupa moartea lui Coposu , rolul de conducator allui Constantinescuin cadrul Convenjiei a devenit tot mai important. Chiar daca exista in privinta fostuluirectoral Universi tatii dinBucuresti aprecieri diferite, chiar contrad ictorii , elenu-ineagarolul crucial in frunteacelei mai irnportante organizatii politico-civice a opozitieidemocratice. Emil Constantinescu insusi apreciaza, la mult i ani dupa consumareaevenimentel or, cadoar datoritaeforrurilor lui CDRacontinuat saexiste, de fapt, sareziste tendintelor centrifuge, sa se prezinte unitar in alegeri, ba chiar sa Ie clstige. Aceasuautoevaluareelogioasa a culminat cu declaratia "Convenli. amfost eu ! " . ceea.ce anula304 . NU PUTEM REUS] DECiT iMPREUNA'.NU PUTEM REUSI DECtr iMPREUNA 306invatase multedela Coposu, inspecial cinderayorba de modulde a conduce CDR, particular sedintele acesteia.. Adesea, Constantinescu nici macar nu intervenea in cer .dintre diferitele organizatii componente din Conventie~ i nu media conflictele. Dispute'interne se rezolvauadesea de la sinesau eraulasatein suspensie, aminate. PresedinteCDRnuinterveneadecit atunci cind elepuneauinprimejdie insasi existentaCDPrincipala sa preocupare era de a mentine in viata Conventia, de pastrare a ei in starefunctionare, de a conserva (macar aparent)imaginea unitatii ei. Dupa cum l-au perceunii dintre cei care i-au stat aproape, Constantinescu"a fost un factor de unitate in masin care astfel i ~ i consolida pozitia sa personala in interiorul Conventiei , legata nemijlde candidatura sa la presedintia Rornaniei". Dinacelasi motiv, elnu s-aimplicat nici .momentul in cares-aufacut listeleelectorale pentru parlament, nicila alegerile localfiindcvasiindiferent la directia ideologica sau doctrinara a Conventiei , mai alescadoreau 0 optiune categorica dedreapta, iaraltii, 0 orientareliberala sau civica".Unadintreprincipalelecritici adusefostului presedintealCDRdinpartea liderilUDMR, adresata~ i liderilor cederisti in general, viza modulin careconcepeau rapocu minoritatea maghiara, in particular cu UDMR.Datorita calculului politicsi electopentruCDRnuar fi fost un gest aducator de popularitate ( ~ i de voturi) sustineneconditionata a revendicarilor maghiarilor, indiferent de natura acestora. PentrulideUDMRera clar ca, .inloc saincerce 0 educareapropriului electorat, 0 discutieprivire la drepturile minoritatilor, in acord cu standardele europene, liderii CDR prefesa mearga "pe val", sa se supuna perceptiilor de tip nationalist, prejudecatilor ~ i gindi .stigmatizatoare. Liderii UDMR au lncercat mereu sa explice, inclusiv lui Constantinesccanu se potcistiga voturinationaliste in plusfata de celeluatedejade PUNR~ i Pit:canuse puteafaceconcurenta peaceeasi "felie"electorala. "Nu poti sadepasestidreapta PUNR. Nu faci altceva decitsa-l legitimezi dad iei atitudine impotriva UDsa-l justifici pe eel care ar vota cu PUNR-ul oricum. Nu au inteles treaba aceasta. Tot timvroiau sa ia voturi de la PUNR. "36 in acestsens, esterelevant episodul mentionat, clEmil Constantinescu s-a dus la liderii UDMR pentru a le da un ultimatum in vederea iesi .din Conventie. insa includerea UDMR in coalitia fermata in 1996, precum~ i votul pe eatacestia l-au dat in turul al doilea al alegerilor prezidentiale lui Constantinescu au contica miza pe cartea nationalista era doar0tactica, ~ i nu 0strategie politica, Iar deschide.facute de presedintele Romaniei, dupa alegerile din1996, in relatia cu Ungaria aveauinfirme banuielile unoracu privire la alunecarea realaa Conventiei InsprenationalismDacaarfi sa judecam doar dupaimportanta celor propulsati dinspreAlianta Civispre virfurile puterii ~ i tot ar trebui sa admitemenorma influenta politica aBlandiana. Femeie fascinanta ~ i persuasiva, poeta ~ i militantacivica, eaareusit sa-exercitedecisivinfluenta in citeva dintre cele mai sensibiledomenii (selectarea cadrelde conducere, luarea deciziilor politice importante, adoptarea unor atitudini transante .momente-cheie). Aceasta influenta a durat tnsa doarpina dupa cucerirea puterii de caConventie. Reputatia~ i prestigiul Anei Blandiana au durat cWivreme PNTCD, candida~ u ~ uu uuerveneauecit arunci cineerepuneauInprimejdie i n s a ~ i existentaCDPrincipala sa preocupare era de a mentinein viata Conventia, de pastrare a ei in starefunctionare, de a conserva (macar aparent)imaginea unitatii ei . Dupa cum l-au perceunii dintre eei care i-au stat aproape, Constantinescu"a fost un factor de unitate in masin care astfel i ~ i consolida pozitia sa personala in interiorul Conventiei , legata nemijlde candidatura sa la presedintia Romaniei". Dinacelasi motiv, elnu s-aimplicat nici .momentul in cares-aufacut listeleelectorale pentru parlament, nicila alegerile localfiindcvasiindiferent la directia ideologica sau doctrinara a Conventiei, mai alescadoreau0 optiune categories dedreapta, iaraltii , 0 orientareIiberala saucivica".307 ORGAN1ZAREA $1FUNCT10NAREA CDREmil Constantinescu~ i Conventia in ansamblul ei au avut nevoie de Alianta Civica. Iaracitatea de mobilizarea CDRs-a bazat pe complexele reteledeinteractiune dintreciatiile civice si electoratul dinintreaga tara, citli vreme acestea auinvestit inrmatiunilepoliticecapital deincredere, Imaginea publicaaAnei Blandiana rezumapacitateamiilor deactivisti ai Aliantei Civicedeaintretine ~ i potentaemulatiainediile cele mai diverse. Cu exceptia partidelor politice, nu a existat niciodata in istoriaerna a Romaniei 0 alta asociatie a societatii civile care sli se fi implicat atit de decisivviata politica, sli fi reusit performanta de a ridica etica participativa la rangul de fortachimbarii ~ i reformei. Au fost multi altii implicati in acest efort, iar enumerarea lor arperi nenumaratepagini". Cascriitor important ~ i lider deopinie, Blandianaeraeaceamai vizibilaaintelectualitatii carenus-aangajat politicdirect, preferindtinerea unor organizatii civice cu un mesaj politic extrem de angajat~ i cu 0 incarcaturamocratica, liberala, europeana, reformista de natura radicala. Aceasta a fost, de fapt,nta Conventiei, iar indepartareaasociatiilor civice fondatoare nu a putut fi niciodatampensata. Principalii beneficiari ai serviciilor simbolice si electorale prestate de"-liantli au considerat ca rolul istoric al acesteia s-a incheiat0 data cu victoria in alegeri .Din punctul de vedere allogicii existentei si actiunii politice a partidelor, emanciparea deb influenta civicului era un proces firesc atita vreme cit regulile jocului se schimbasera.aca principiile ~ i valorile morale pentru care Conventia se luptase atitia ani deveneaubazaformei de guvernamint, atunci nu mai avea sens invocarea lor in viata de zi cu zi,eprecumpaneaeficientainstitutionala. intrecereadelapoliticaconstitutionalala_litica normala, de la epoca romantica asocietatii civile la perioada pragmatica,orile morale nu mai puteau fi invocate decit ca repere care sli indice ca nu s-au produsateri majore. Dupa cum vom vedea, dupa 1996, respingerea influentei Aliantei Civice,rolului jucat deAnaBlandiana ~ i alti activisti civici s-afacut dintr-operspectivaragmatica. Optiunea ferma pentru calea faptelor politice nu era eronata, doar rezultateleesteioptiuni aufost indoielnice. Retrospectiv, semieseculsau, maibinespus, lipsa-identa de succes a facut din aceasta altemativaromantica a societatii civile0 optiuneli legitima, chiardaca nu de solutii morale era nevoie intr-oactiune pragmatica,Rolul Aliantei Civicesi alaltor formatiuni civiceincadrul CDRa fostextrem demplex. Din punctul de vedere al celorlaltepartide, formatiunile civice, in particularAlianta Civica, aufost instrumentul inventat de Coposu ~ i folosit de PNTCDpentruamina Conventiaindaunatuturor celoraltepartidecarenurespectau"linia"38. Darociereadintrepartidelepolitice ~ i asociatiilecivice, chiar fondarea ~ i functionareaConventiei, nu au fost decit consecintele imposibilitatii unei vieti politice normalesi anctionarii normaleapartidelor intr-otarli dominatadeun partidpostcomunist carereluase toateresurselefostului partidcomunist, delaorganizarealalocul demuncainil.la controlul televiziunii ~ i radioului de stat, al fostei prese de partid, precum~ i altei politii politice, Securitatea, care si-a schimbat actiunile operative inlocuind vechii. rmatiunilepoliticecapital deincredere. Imaginea publicaaAnei Blandiana rezumapacitateamiilor deactivisti ai Aliantei Civicedeaintretine ~ i potentaemulatiainediile cele mai diverse. Cu exceptia partidelor politice, nu a existat niciodata in istoriaerna a Romaniei 0 alta asociatie a societatii civile care sa se fi implicat atit de decisiv. viata politica, sli fi reusit performanta de a ridica etica participativa la rangul de fortaschimbarii ~ i reformei. Au fost multi altii implicati in acest efort, iar enumerarea lor arperi nenumaratepagini". Cascriitor important ~ i lider deopinie, Blandianaerateaceamai vizibilaaintelectualitatii carenus-aangajat politicdirect, preferindinerea unor organizatii civice cu un mesaj politic extrem de angajat~ i cu 0 inclircaturli; "NU PUTEMREUSIDECITIMPREUNA"dusmani declasacunoile forte deopozitie. Nici numai trebuiespuscapentrufostiinomenclaturisti si securisti recuperatideFSN, FDSN, PRM, PSMalteforte, dovadaca intre fostii dusmani de clasa noua opozitie nu exista nici 0diferenta era chiar faptulcaaveauinfataunele aceleasi persoane. Deaici si ura visceralacornunaafostilornomenclaturisti-securisti a fesenistilor impotriva partidelor istori ce, a liderilorliberali, social -democrati, mai ales impotrivaaceloracare facusera puscariepolitica,cumeraCoposu, saucare erauurmasii unor familii persecutate, cumera Blandiana.Totul sepetrecea deparca nuavuseseloc0 schimbare deregimpolitic.Inrr-unfel, pareaberant sareprosezi asociati ilor civiceascendentapecare0 aveauasuprapartidelor, dacanegindimcaCDRera0 coalitieintrepartide asociatii , iaracestea dinurma, in particular Alianta Civica, aveau0sustinere publica mai mare decitfuseseracapabilesa adune singurepartidelepolitice. Aufost tnsasi anumite situatiicritice, in caresingura contrapondere la PNTCD in Conventie era AC, avind0 voce maiputernica,mai alescind era yorbade criticarea unor actiunisaudeclaratii ale PNTCD.In acelemomente, AC se manifesta clar ca"ramura civica" a Conventiei, nesubordonatapunctelor de vedere"politice"alevreunui partid, ci cuunrolmaidegraba alternativ".Cu toate acestea, dupacumau apreciat multi dintre cei care au trait realitatile interne aleConventiei , Blandiana, Ticu DumitrescuBacanu "erau pe aceeasi lungime de unda " cuCoposu, avind0 relatieprivilegiata, caresemanife stain diferitefeluri. Demulte on.presedintele taranist ii lasa pe reprezentantii asociatiilor civice"sa iasa infata". Alteo ri .deciziile importante erau luatede catre grupul restrins din jurullui Coposu, in careerauinclusi liderii civici, nu cei politici . Abia apoi incepeaudezbateriledinConventie(adeseafurtunoase) , conduse catre concluzii convenite in preal abil sicareulter iorerauaprobate. Aceastaapropiere dintreCoposu si mil itantii civici nu poatefi explica ta decitprinfaptul ca- dinanumitepunctedevedere- "Seniorul" sesimteamai apropiat despiritul asociatiilor civicedecit de pragmatismul si oportunismul caracteristice lumiipolitice. Stilul civico-cederist de lucru al lui Coposu a fost continuat si de EmilConstantinescu'" . Era insa yorbadoar de0preluare la nivel operativ, pragmatic, nudepreluarea spiritului civic, pe care, spredeosebire de Havel , fostulrector l-a abandonat infavoarea unui comportament de"om de stat ", de careConstantinescun-arfi scapat nicimacar dupacen-amai fostpresedinte.Conform unor opinii dininteriorul Conventiei ,rolul Aliantei Civice, al AFDPR saual altor organizatii, adesea hotaritor in luarea deciziilor, era rezultatul incercariilor de a construi0contrapondere reala la PNL si la partidele cu tendinta liberala (PL' 93.PNL-CD, PAC) care aufacut parte, intr-unmomentsaualtul, dinCDR. Taranistii aufolosit fortaorganizatiilor civice din Conventie ca un fel de pandant civic al influentei lorpolitice. Organizatiile civice se opuneau, uneori lara nici un argument, ori carei alteopinii decit ceaexprimatadePNTCD. Presedinteletaranist Coposuafost eel careagindit CDR caunfeldePNTCD intarit custructuri civice. Solidaritat ea dint reAliantaCivicasi PNTCDaveasasedovedeascaulterior pr in modul in careaufostdistribui tefunctiile. Multi activisti civici sau sindicali , inainte sau dupa ce au fost numi ti in functie.__n __. ' Uli:U iUC;S lmpolflvaaceloracarefacusera puscariepolitica,cumera Coposu, saucare erauurmasii unor familii persecutate, cumeraBlandiana.Totulse petrecea deparca nuavuseseloc0 schimbare deregimpol itic.Intr-unfel , pareaberant sareprosezi asociati ilor civiceascendentapecare0 aveauasuprapartidelor, dacanegindimcaCDRera0 coalitieintrepartide asoci atii, iaracestea dinurma, in particular Alianta Civica, aveau0 sustinere publica mai mare decitfuseseracapabilesa adune singurepartidelepolitice. Aufost tnsa anumitesituatiicritice, in caresingura contrapondere la PNTCD in Conventie era AC, avind0voce maiputemica, mai alescindera yorbadecriticarea unor actiuni saudeclaratiialePNTCD.inA r" ... ... - -308309 ORGANIZAREA sr FUNCTIONAREA CDR-tenta unei intelegeri prealabile. 0alta explicatie ar puteafi si indepartarea AC fataConventie, nevoia deastringerindurilein bataliileparlamentaresau politicecuzitia sau cu partenerii de coalitie.Problema raporturilor dintre CDRpartidele componente este extrem de complexa,cit fiecare dintre ele traia0dedublare institutionalaidentitara, datorita faptului cationau atit in interiorul Conventiei , cit si in afara ei. Desi multi credeau ca PNTCDfolosea de Conventie pentrua obtine0pozitie pe care altminteri ar fi fost dificils-o{ina, ininteriorul partidului condusdeCoposuaexistat in permanenta0 puternicaiune pentruiesireadin CDR, din asociereacuformatiunilecivicesi. mai ales pe mine aceste asociatii mli iritaurna enervau, pentru cli nu aveau nici 0relevanta. De pilda,cind mli duceam acolo sli vorbesc, eu aveam in spatele meu un partid, aveam membri, aveamsedii,aveam echipament, aveam deputati ,senatori, primari, consilieri, aveam bani , aveam 0greutateinspatelemeu. Euimplicamtoata aceastalumecindspuneamdasaunu. vorbeau in nume propriu , cli n-aveau pe nimeni in spate, nici sedii n-aveau, dar aveau un vot,la fel camine. Iar PNTCD-ul a cultivat acest mecanism asimetric, care-lfavoriza tot pe el ,la vot. Le-a dat locuri pe liste, i-a impus. Apoi, eraude la partidul ecologic, care erau doisperiati au intrat in pariament, desi n-aveau pe nimeni in spate. PSDR-ul era un partid careintra intr-un autobuz, n-aveau pe nimeni in spate. Aceasta deturnare a influentei reale pe careomanipulaPNTCD-ul afost 0 bombacuexplozieIntirziataincadrul PNTCD. Partidelecelelaltearfi ramasinConventie dads-ar fi simtitegal fairreprezentate. lmpanirea delocuri peliste, ainfluentei, mecanismul devotnu eraucorecteinConventie. Astaacreatfrustrari lupte intestine tot timpuJ. Doar doua asociatii aveau influentaerau reale, AliantaCivicaAFDPR. Toate celelalte asociatii partide mici erau0 haita pe care PNTCD0stirneaimpotri va celorlalte partide, ceea ce nu era fair" ,devenit membri PNTCD(Emil Constantinescu, Victor Ciorbea, Ion Caramitru,-colaeNoica). Cei ajunsi inParlament careprezentanti ai Aliantei vor cere safielusi pelistelePNTCD, intrindchiar inpartid, faptcenupoatedecit saconfirme. tenta unei intelegeriprealabile. 0 alta explicatie ar puteafi si indepartarea AC fataConventie, nevoia deastringerindurilein bataliileparlamentaresau politicecuzitia sau cu partenerii de coalitie.Problema raporturilor dintre CDRpartidele componente este extrem de complexa,cit fiecare dintre ele traia0dedublare institutionalaidentitara, datorita faptului cationau atit in interiorul Conventiei , cit si in afara ei. Desi multi credeau ca PNTCDfolosea de Conventie pentrua obtine0pozitie pe care altminteri ar fi fost dificils-o. , ininteriorul partidului condusdeCoposuaexistat in permanenta0 puternicaiune pentruiesireadin CDR, din asociereacuformatiunilecivicesi, mai ales, culalte partide politice. Dupa alegerile din 1992, incepuse 0mare controversain PNTCDlema conferintelor de presa. Dupa ce devenise presedinte CDR, Constantinescu facea. presiuni asupralui Coposu pentru ca in Parlamentsa existe grupuri parlamentareR, nu ale partidelor politice" . Constantinescu ar fi vrutextinda astfel autoritateaparlament , dar sisacapete0 maimarevizibilitate. Politicieniis-auopus,rcareaesuind. Lascurt timpdupaaceea, Constantinescuafacut dinnou presiunipra lui Coposu pentru ca nu PNTCDsa fie cel ce organizeaza conferintelede presa,_. CDR.Politicieniiau insistat la rindul lor pe linga Coposu pentru a respingerile Conventiei , intrucit existau mai multe interese in partid care nu se suprapuneauarat cu cele ale CDR. In cele din urma, Coposu a acceptat ca CDR sa tina conferintepresa separat de cele ale PNTCD42Referindu-selaasociatiilecivice partidelemici, unfostlider marcant al PACaisit ca~ - - - r - -o--- - ---, _.......- _ ..- .............. _-.7........NU PUTEM REU,sI DEciTIMPREUNA.compromi s. Paradoxul este ca Emil Constantinescu a actionat ca om politic, a fost pragmaec,doar cindaavut inspateAlianta Civica. Aceastaa durat tnsapinaa cucerit putereaRolul Aliantei Civice a fost puternic la inceput, pina cind puterea a fost cucerita,a devenittot mai slab, iar la sfirsit , inexi stent. Cu citactivitatea CDRse politiza, cudevenea mai important rolul partidelor. Ultimarabufnire deinfluenta aAliantei Cia fost iscata deintroducerea unor membri neinregimentati politic incabinet. Cita vrolul Aliantei a fost unul important, lafel a fost ~ i rolul altor organizatii , de p'AFDPR condusa de Ticu Dumitrescu. AIte organizatii , care erau doar asociate ConveDemocratice (de exemplu, PROPACT sau sindicatul condus de Victor Ciorbea), asipatrundereainfluentei -cederisteinmediiledominateanteriordeFSN.Datorita capitalului cultural adus de Al ianta Civica ~ i decomponenta civicaa CDmediile intelectuale, jurnalistice, scriitoricesti au fost 0 rezerva importantadepentruputere. inmod simptomatic, carierelepol itice ale oamenilorproveniti dinsRomanialiberii, Uniunea Scriitorilor sau diverse alte publicatii si canale media(CatalinHarnagea, Nae Prelipceanu, EugenSerbanescu, Gilda Lazar. Lia Tran -Partea simbolica a activitatii CDR a fostmereudominata de Alianta Civica. Alii ~ i bazaimpactul pe 0 fortamobilizatoareuimitoare. Acest lucrueraposi bil datoprezentei unor mil itanti cu spirit practic si care nu erau atrasi de partidele politice (ICornateanu, GheorgheArvunescu ~ i alt iiceapartineaunumeroaselor filia ledinLiderii AC dovedeauspirit pragmatic ~ i insedinteleinterminabilealeConventiei. Cerayorba despre demonstratii, atitudini, mobilizareetc . , Aliantaera vioaralnrii .domina. Mai alescindpresedinteleConstantinescuera blocat departideinluareadecizii bazatepe principii morale. Atunci interveneaAliantaCivica, Dezavantajresimteaatunci cindtrebuialuata0 deciziecucaracter pragmatic, ci nd eranecesarcompromis. Paradoxul este ca Emil Constantinescu a actionat ca om politic, a fost pragmaoc,doar cindaavut inspateAlianta Ci vica. Aceasta adurat tnsapinaa cucerit puteRolul Aliantei Civice a fost puternic la inceput, pina cind puterea a fost cucerita,a devenit tot mai slab, iar la sfirsit ,inexistent. Cuci t activitatea CDRse politiza, cudevenea mai important rolul partidelor. Ultimarabufniredeinfl uenta aAlianteiCia fost iscata deintroducerea unor membri neinregimentati politicincabinet. Ctta vrolul Aliantei a fost unul important , la fel a fost ~ i rolul alt or organizatii , de pilAFDPR condusa de Ticu Dumitrescu. AIte organizatii, care erau doar asociate ConveDemocratice (de exemplu, PROPACT sau sindicatul condus de Victor Ciorbea), asipatrunderea influentei -cederisteinmediiledominate anteriordeFSN.Datorita capitalului cultural adusdeAl ianta Civica ~ i de componenta civica a CDmediile intelectuale, jurnalistice, scriitoricesti au fost 0 rezerva importantade cpentruputere. inmod simptomatic, carierelepoliticealeoamenilor proveniti diRomanialiberii, Uniunea Scriitorilor sau diverse alte publicatii ~ i canale medi a(CatalinHarnagea, Nae Prelipceanu, EugenSerbanescu, Gil da Lazar, Lia Trand -Petre Bert eanu,Dan Preisz, Razvan Popescu etc.) aufost scurte ~ i s-au manifestat din zona executivului , deloc in cea a puterii parlamentare. in ciudaimpresiei de profes ~nalism sugerate de prezenja acestor personaje, carierele lor politice nu au durat mai illdecit prezenta in sfera deciziei a celor care ii nominalizasera sau sustinusera. Ei au reeel muIt sa-si maiatraga0parte dintre confrati, menti nindu-se insa in functii de execusaudereprezentaresubordonateputerii (indiplomatiesaularadi oul ~ i televizi uneastat) , conformaceluiasi model existent ~ i inaintede 1996, ~ i pecare-l vomreintilnidupaanul 2000.310CAPITOLUL 7Alternanta guvernamentala, CDR la putere.Coalltia celor trei coalitiiSe intirnpla acelasi lucru~ i in treburile statului ; daca stii sa prevezi dintirnplucrurile, insusirecarenu-iestedatadecit omuluiinjelept , poti sainlaturi cu usurinta relele care se ivesc ; dar daca nu le-ai vazut inainte, ~ iin consecinta Ie lasi sa se dezvolte, pina cind oricinepoate sa Ie constate,este prea tirziu ca sa mai poti face ceva impotriva lor.(Niccolo Machiavelli, Principele)egocieril edintreforteledemocratice, desfasurateintreprimul si al doileatur algeri lorprezident iale, au constituit pr ima experienta comuna efect iva pentru viitoareaitie de guvernare. Spre deosebire de discutiile din trecut, cind se punea doar problemai aliantepostelectorale, in functiede rezultatele alegerilor, iar liderii Conventieiistau asupra unor chestiuni pr incipi ale sau morale(cum ar fi asumarea de catrePD~ itreRomanagreselilor dincopilariafeseni stasaumacar delimitareadeele) , acumocierileau imbracat uncaracter pragmatic. Discutiile cu privire laprincipiiaufostocuite de negocieri aprigeprivind algoritmul cabinetului , ministerelor, administratieie judetene (prefecti, subprefecti), regi i de stat , consilii de administratie etc. Noul tipabordare avea sa fie predominant in urmatorii patru ani , ceea ce era normal pentru unCDR intrat intr-o coal itie ajunsa la putere, darin acelasitimp avea sa fie fatal,pentru caobligat Conventia la prea multe concesii ~ i compromisuri - de dragulsalvarii coalitiei-aindepartat trept at electoratul fidel. Electoratul Conventiei (chiar ~ i acela nurnitgativ")votasepentru0 platforma dereformseconomica, politic asi morala, dar aAlternanta guvernamentala, CDR la putere.Coalitia celor trei coalitiiSe intimpla acelasi lucru~ i in treburile statului ;daca stii sa prevezi dintimplucrurile, insusirecarenu-iestedatadecit omuluiintelept , poti sainlaturi cu usurinta relele care se ivesc ; dar daca nu le-ai vazut inainte, ~ iin consecinta Ie lasi sa se dezvolte, plna cind oricinepoate sa Ie constate,este prea tirziu ca sa mai poti face ceva impotriva lor.(Niccolo Machiavelli, Principele)egocieril edintreforteledemocratice, desfasurateintreprimul Si al doileatur alPresedintele Conventieia mai afirmat , totodata, eli asociereala guvernarea UDMRnu s-a discutat, dar eli programul de guvernare este deschis tuturor formatiunilor politicePe 3 noiembrie, Romania a facut un pas urias spre0 noua er oca, daracest pasnu estcomplet. Stabilitateapoatefi obtinutadoar printotalaschirnb: rearealitatii politice. Pe17 noiembrie areloc ultima partea mariilupte electorale din acest an, lupta cistigata piacum de CDR i in localele din iunie, si in parlamentarele din noiembrie. Este decisiv ca si pe17noiembrie victoria sa apartina tot fortelor democratice, tuturor fortelor democratice. Fiindcaabia din ace] mnmpnt 1n rrl1ril o........ x:'-..IPe 3 noiembrie, Romania a facutun pas urias spre0 noua ej oca, daracest pas nu estecomplet. Stabilitateapoatefi obtinutadoar printotalaschimb: rearealitatii politice. Pe17 noiembrie areloc ultima parte a marii lupte electorale din acest an, lupta cistigata pinaacumde CDR i in localele din iunie, i in parlamentarele din noiembrie. Este decisiv ca i pe17noiembrie victoria sa apartina tot fortelor democratice, tuturor fortelor democratice. Fiind abia din acel moment lucrurile intra in linie dreapta. Majoritatea parlamentara este din acestmoment constituita, guvernul va fi cladit in citeva zile si, fara a mai pierde timpul, vom trla treaba: Vom incepe reconstructia vietii fiecarui a dindumneavoastra i vomincepe reconstructiaRornaniei . Alaturi de domnul Petre Roman, alaturi de liderii partidelor din CDR, alaruri detoti cei care se vor implica in noile structuri ale puterii din Romania, va promitem ca ne vomrespecta ofertele politice i eli eu, ca presedinte al tarii, voi fi garantul acestor prornisiuni"."NU PUTEMREUSIDECIT IMPREUNA " 3121. ConformArticolului 102din ConstitutiaRomaniei ,presedinteledesernneazaun candidatpentrufunctiadeprim-ministruinurmaconsultarilor cupartidulcareare rnajoritatea absolutainParlament . Confuziilecare exista uneori in dezbaterile publice cu privire la problemamajoritatiimerita lamurite prin citevaprecizari , Existatrei moduri de a calcula majoritatile: 1) majoritatecalifi catii (2/ 3 dintotal) ; 2) majoritate simple sau absolute(50 ,01%.sau500/" +1 ac,llC[ze"L.e; 'mspecial dupa ceeuforia datoratacistigarii alegerilor va fi trecut.CumCDRnudetineamajoritateaparlamentaraabsoluta, discutiilecuUSDpentn;formareanoului guvern au demarat imediat' . Chiardaca, la un moment dat , s-adiscutarsi ipoteza uneicoalitii intreCDRsi PDSR, ceea cear fi asigurat 0 larga majoritate Parlament (si ar fipus capatc1ivajuluiinceput inianuarie19902) , variantaincareeelmai mari sansepentrupostul de prim-ministruIeaveasecretarul general al PNTCD.Radu Vasile, agreat decatrePDSR, eanuafost nici 0 clipaluatainmodseriosinconsiderare". La numai patruziledupaprimul tur, Constantinescu Pet reRomanasemnat Acordul de colaborare electorala, parlamentara guvernarnentala dintre CDRUSD. Cuaceasta ocazie, Constantinescuadecl arat :concrete pirghiile puterii . Raminea devazut incemasuraactiunil enoii puteri aveau -corespunda asteptarilor, iar intentiile promisiunile sa se mat erializeze. CDR seafla ifata unui nouexamen politic. Politicienii partidelor din Conventie, incl usiv cei cu functi:inaltedinguvern, stiauceaveaudefacut : reforma. Evolutiarelatii lor dintrepart ideledinCDR nu putea lua decit doua directii : fie CDR aveasa-si mentina unitatea, fie se "indreptatreptat spreunprocesdedestramare, 0 opoziti eunita, luptaanticomuni sta existentalaputereaunoradversari comuni (Iliescusi PDSR) , idealuri careanimaseraformatiunilemembre CDRiiasigurasera mentinerea unitatii , apa rtineauacumtrecu-tului. inacesteconditii, frictiuniledin Conventiesi coaliti eaveautoatesanselesaacutizeze, inspecial dupa ceeuforia datoratacistigarii aleger ilor va fi trecut.CumCDRnudetineamajoritateaparlamentaraabsoluta, discut iilecuUSDpentreformareanoului guvern au demarat imediat'. Chiar daca, la un momentdat , s-adiscutaripoteza unei coalitii intreCDRPDSR, ceeacear fi asigurat 0 largamaj oritate Parlament(siar fi pus capat c1ivajuluiinceput inianuarie19902) , vari antaincareeelmai mari sansepentrupostul de prim-ministruIeavea secretarul general al PNTCD.RaduVasile, agreat si decatrePDSR, eanuafost nici 0 clipaluat ainmodser ios inconsiderate'. La numai patruzile dupaprimul tur , Constantinescu si PetreRomanasemnat Acordul de colaborare electorala, parlamentara si guvernamentala di ntre CDR USD . Cuaceasta ocazie, Constantinescuadecl arat :optiunil e elect oratului activ formal. Dintre acestia, 6 milioane il votasera pe Iliescu ,timp ce 4 milioane nu s-auprezentat la vot. In privinta acestui eveniment, presedintiilor mai importante doua partide dinCD au facut declaratii entuziaste ~ i optimiste. Ioniaconescuaafirmat ca"i nsfirsit, dupaaproape60deani - pentruelinoi masuram, pul de cind a inceput comunismul -,consider eli acesta este inceputulvremurilor bunentrutara noastra", Mi rceaIonescu-Quintus asubliniat eli "acums-a infaptuit schirn-_ ea ~ i ea trebuie sa fie folosi ta pentrubinele poporului nostru". In ciuda acestorlaratii, trebuiesarepetamcape17noiembrie 1996nuaavut loc 0 schimbarede. giro politic. Nu a fost inlocuit "regimul Iliescu " prin "regimul Constantinescu" , ci, laaivel parlamentar, s-a format0alta major itate, carea permis formarea unui nou guvern,lanivel prezidential s-a produs inlocuirea unui presedinte cuunaltul. Pr in urmare,a fost 0 schimbarede regim politic, ci 0 simpla, dar crucialaalternanta laputere.Eas-a petrecut ca urmare a unoralegerilibere ~ i corecte, ceeace a~ i permis schimbarea lairf si a contrazis vechiul tabu care spunea ca in Romania forta politica aflata la:: vernare nu poat e pierde alegerile. Prin schimbarea din1996, dar ~ i prin cea din 2000,313 ALTERNANTAGUVERNAMENTALA. CDRLA PUTERE.. .-I accepta, inclusivUDMR. Deocamdata, sa retinem ca presedintele CDR promiteaafi, capresedinteal Romaniei , garantul tuturorpromisiunilor facute decei careeraincoalitie, nunumai aleConventiei, Cel de-al doileatur al alegerilorprezi-tialea consfi ntit ~ i intregitvictoriaCDR, prin alegerealui Emil Constantinescuinctiadepresedinteal Romaniei , cupeste7milioanedevoturi ~ i 54 % dinoptiunileor prezenti la vot. Alte 10milioane de cetateni cudrept de vot nul-au votat pedidatul CDR, ceeaceinseamna eli noul presedinte fusesealescumaiputinde50%optiunil e electoratului acti v formal. Dintre acestia, 6 milioane il votasera pe Iliescu,timp ce 4 milioane nu s-auprezentat la vot. In privinta acestui eveniment,presedintiilor mai importante doua partide din CD au facut declaratii entuziaste si optimiste. Ioniaconescuaafirmat eli "insfir sit , dupa aproape60deani - pentrucanoi masurampul de cind a inceput comunismul -, consider eli acesta este inceputul vremurilor bunentrutaranoastra", Mircea Ionescu-Quintusa subliniat ca"acums-a infaptuit schim-_ ea si ea trebui e sa fie folositapentrubinele poporului nostru". In ciuda acestorlaratii, trebuiesarepetameli pe 17noiembrie 1996nuaavut loc 0 schimbarede. giro politic. Nu a fost inlocuit "regimul Iliescu " prin "regimul Constantinescu" , ci , la-' 'el parlamentar, s-a format0alta majoritate, carea perrnisformarea unui nou guvern,lanivel prezidential s-aprodus inlocuirea unui presedinte cuunaltul. Prin urmare,a fost 0 schirobare de regimpolit ic, ci 0 simpla, dar crucialaalternanta la putere. Ea--a petrecut ca urmare a unor alegeriliberesi corecte, ceeace a~ i permis schimbarea lairf ~ i a contrazis vechiul tabu care spunea eli in Romania forta politica aflata la:: vernare nu poat e pierde alegeril e. Prin schimbarea din1996, darsi prin cea din 2000,- poate spune ca Romani a s-aaliniatreguliispatiului fost comunist carespuneeli niciguvernarecareacistigat unrinddealegeri generalenurezistalaputere, pierzindalegerile viitoarein fata adversarilor politici.Dupaincheiereaprocesului electoral , principalapreocupareacistigatorilor afostalcatuireaguvernului si, in mod special , nominalizareaprimului-rninistru. Din acestpunct devedere, intretoatecomponentelecoalitiei , intreaces tea ~ i Palatul Cotroceniexista unacord perfectcu pr ivirela prioritatea numarul unu- guvernultrebuiaalcatuitfoarterepede , ca satreacaimedi at latreaba. Vremedemai multe luni, inasteptareavictoriei electorale, pe coridoarele Conventiei ~ i pe ale celui mai important partid,PNTCD , aufost rostit emai multenume, seavansaseravariantedepremier, cabinete,ministri, secretari destat etc. Toatepartidelefusesera deacord ca trebuia numit unprim-ministru PNTCD. Const antine scu Ie spusese liderilor t a r a n i ~ t i , in special luiDiaconescu, "puneti pe cinevreti dumneavoastra". Numai eli dintre cei pe care partidulftNUPUTEM REUSI DECiT 1MPREUNAft 3146. Pentru functiile partidelor politice, vezi Sartori, 1976 ; Duverger, 1954. Seiler(1993 : 28-31) fao sinteza utila a celorscrisede diferiti autori pe terna funcjiilorpart idelorpolitice. Primafunc esterecrutarea $i selectarea personalului conducdtor pentruposturile dinsistemul de guvernareEste nurnita functia de recrutare- Schwartzenberg, fun ctiade selectarea candidatilor -Denquin, functiadefnlocuire politica- Lavau. Ea permitesistemului politicsl1 nu fie niciimnhi_fata de perioada fesenisto-pedese.Pentru noul presedinte, nominalizareaprimului-ministru a reprezentatprimul test impoca politician. Unii comentatori sustin ca principalacauza a performantei indoielnicpresedintelui Romaniei ar fi fost incapacitateasadearecurgelacriterii standprofesioniste in selectarea colaboratorilor (in primul rind a consilierilor) in nomizarea titularilor pentrufunctiiledemare responsabilitate(premier, directori aiservicii secrete, ministri, secretari de stat, ambasadori etc.).Constantinescu nu a avut .mintenici unmoment cetrebuiesafacaunprim-ministru, ci atinut cont doarsimpatiile i antipatiile personale, de conjuncturi de interese, motiv pentru care prerniedesemnati de el nu au facut sau nu au mai apucat sa faca ceea ce se astepta de la ei.modul in care Constantinescu si-a exercitat aceasta atributie a depins eficienta actipoliticeaprincipalului partiddinConventie, PNTCD, eficientacompromisainmarparte de actiunile locataruluide la Palatul Cotroceni". Ideea celor15.000 de speci .arfiputut deveni realitate daca, dupa intrareaCDRla guvernare, s-arfi tinut conteforturile Aliantei Civice de a identifica i selecta experti din diferitele ni"\ n>P.....-variante erau lnsa conjuncturale, pentru ca depindeau de rezultatele alegerilor.cistigatorul competitiei prezidentiale, dar, mai ales, dearitmeticarezultatelor.cistigarea alegerilor, discutia iesise din spatiul speculativintrase in zona negocie .concrete, iar in noua coalitie de guvernare postul de prim-ministruurma sa revinataranist. Era0buna ocazie pentru punerea in practica a programului Conventiei. Partieel mai important din CDR avea ocazia sa demonstreze ca stiepoate sa-si exercitedinprincipalele functii, cea deselectare acadrelor". Incampania electoralapromisese ca va aduce la guvernare 15.000 de specialisti, experti si, mai ales, modelecomportament moral, care sa marcheze diferentafat1i de perioada fesenisto-pedese.Pentru noul presedinte, nominalizareaprimului-ministrua reprezentatprimul test impoca politician. Unii comentatori sustin ca principala cauza a performantei indoielnicepresedintelui Romaniei ar fi fost incapacitateasadearecurgelacriterii si standprofesioniste in selectarea colaboratorilor (in primul rind a consilierilor)si in nomizarea titularilor pentrufunctiiledemare responsabilitate(premier, directori aiservicii secrete, ministri, secretari de stat, ambasadori etc.). Constantinescu nu a avut .mintenici unmoment cetrebuiesafacaunprim-ministru, ci atinut cont doarsimpatiileantipatiile personale, de conjuncturi de interese, motiv pentru care prerniedesemnati de el nu au facut sau nu au mai apucat sa faca ceea ce se astepta de la ei.modul in care Constantinescu si-a exercitat aceasta atributie a depins si eficienta actipoliticeaprincipalului partiddinConventie, PNTCD, eficientacompromisainmarparte de actiunile 1ocataru1ui de 1aPalatul Cotroceni". Ideea celor15.000 de specialisarfiputut deveni realitate daca, dupa intrareaCDRla guvernare,s-arfi tinut conteforturile Aliantei Civice de a identifica selecta experti din diferitele domePromovarea unor persoanesustinute de Alianta si Conventie, neimplicate in politicapartid, ar fi privat insa partidele, in primul rind PNTCD, de posibilitatea de a-si promcadrele, dar ar fi impiedicat in acelasi timp perpetuareanepotismului. Pina un pconstruit pe elitecompetente profesionale, incluzind multi specialisti, experti cu sin Occident cu realizari profesionale deosebite, s-a plins de la inceputurile coalitiei pina inmomentul incare aabandonat-ocaa avut mii deoameni care nuaufpromovati la nivel central sau local, cu toate ca erau mai buni decit rezerva de cadre315 ALTERNANTAGUVERNAMENTALA. CDRLAPUTERE...Daca fac un sondaj sau0consultare prin vot in forurile partidului ~ i Ie cer lor sa indice omul,in mod democratic, c i ~ t i g a Radu Vasile, care are0oarecare charisma.Problema cu el era ca,desi cistigaselavot incompetitie cuMirceaCiumara, pentrupostuldesecretar-generalalPNTCD, dupainstalarenuI-ampreavazutpelasediu. Eunumaieraminputere, calaspecialitate din judete. Problema era insa ca aceste partide nu cucerisera puterea prinriile forte ~ i mijloace, ci , mai ales, datorita contributiei asociatiilor civice dinventie, Dupa indelungata perioada cit au fost interzise de comunisti , rezerva de cadretidelor istor ice era alcatuita mai ales din generatia "inchisorilor" , atit pentru.datii laParlament, cit ~ i pentruposturiledinteritoriu. Or, innoireanuseputeauce doar din punctul de vedereal alternantei in raport cu cei carefusesera la putere1948 pina in 1996 (daca acceptam faptul ca multe din cadrele FSN~ i PDSRfusesera temembri PCR). Uncontingent important decadre pentrupartideleistoriceerarezentat deoameni devirstaadoua sauatreia, care li sealaturasera ~ i trebuiauompensati acum pentru riscul ce si-l asumasera. Cine urmareste listanominalizarilorte de partidele Conventiei descopera ca principalul criteriu pentru recrutarea cadrelor- t unul politic, nu tehnic, asa cum arfi presupus functiarespectiva. Astfel, intreceis-au aflat la putereinainte si dupa1996 a existat0 anumitacontinuitate in ceeaceestemodul deexercitare afunctiei de recrutare acadrelor, pentruca fidelitatea' rica a contat mai mult decit orice altcriteriu..stilor", Arecurge laspecialistii recomandatideasociatiilecivice insemnasafie) ijata functia partidelor politice de recrutare ~ i selectare a cadrelor. Chiar dacaulsul AC eranobil , dupacucerirea puterii , partidele trebuiau sa tinacontin primulde propriile eforturi de selectie a cadrelor. in loc sa fie cautati specialistii Conventiei ,iau selectati specialistii din interiorul partidelor componente. Cei mai multi specia- au fost propusi si nominalizati de PNTCD, de la primul-ministru plna la inspectoriispecialitate din judete. Problema era insa ca aceste partide nu cucerisera puterea prinriile forte ~ i mijloace, ci , mai ales, datorita contributiei asociatiilor civice dinventie, Dupa indelungata perioada cit au fost interzise de comunisti, rezerva de cadretidelor istorice era alcatuita mai ales din generatia "inchisorilor", atit pentru.datii laParlament, cit ~ i pentruposturiledinteritoriu. Or, innoireanuseputeauce doar din punctul de vedereal alternantei in raport cu cei carefusesera la putere1948 pina in 1996 (dad acceptam faptul ca multe din cadrele FSN~ i PDSRfusesera temembri PCR). Uncontingent important decadre pentrupartideleistoriceerarezentat deoameni devirstaadoua sauatreia, care li sealaturasera ~ i trebuiaumpensati acum pentru riscul ce si-l asumasera. Cine urmareste listanominalizarilorte de partidele Conventiei descopera ca principalul criteriu pentru recrutarea cadrelort unul politic, nu tehnic, asa cum arfi presupus functiarespectiva. Astfel , intreceis-au aflat la putere inainte si dupa1996 a existat0 anumitacontinuitate in ceeace/estemodul de exercitare afunctiei de recrutare acadrelor, pentruca fidelitatea' rica a contat mai mult decit orice altcriteriu.ominalizarea primului-ministru, care trebuia sa fie membru al Conventiei , inicular al PNTCD, a generat puternice disensiuni . Solutia propusa de Constantinescu, st Victor Ciorbea, care, la aceadata , era primarul general al Bucurestiului". Istoriaplicata a desemnarii in functia de premier a lui Ciorbea ne poateajutasa intelegemnumai relatiile umane complicate din cadrul Conventiei, dar si 0 serie de particularitati' ricealeacesteia. Problemadesemnarii unui prim-ministrutaranist s-apusinmodios dupaalegerile locale. Dupa cum relateaza presedintele PNTCD din acea vreme'",fost intrebat de Constantinescu : .Pe cine punem prim-ministru, domnule presedinte,vom cistiga alegerile ? ". Raspunsullideruluitaranist a venit prompt:"NUPUTEMREUSI DEClr iMPREUNA"electorala, sa fim tot timpul impreuna." "Ideea e grozava", zic. Amvorbit cuRaduV:totul parea OK.Dupa vreosaptlimina, zecezile, vorbesc cu Constantinescuzice : "Dom'le ce feleste Radu Vasile asta? ", .Da de ce?""Pai, de cind am vorbit cu el I-am lnsarcinat cus-adat lafund, numai daudeel, nuraspundelatelefon."it caut peRaduVasile"Adicli la nivelul asta sint eu, sa-i port servieta lui Constantinescu?".I-am spus: "Stai,este yorba despre asaceva. Dumneata, n-ai vazut in America? cind candideazapresedintiatarii, presedintelepartidului ii conducecampania, este unlucruextraordipartidul tot se mobilizeaza sa-lpromoveze. Ce vezi rau in asta? ", Zice: "Eunu pot asa bage secretara ! ". N-am putut sa-I induplec. I-am spus lui Constantinescu"Vite, cameste pozitia lui", iar el a zis.Dom'Ie, eu nu voi conlucra niciodata cu omulasta , Nu pot .campanie, cindmergeam cuRadu Vasile, el nuzicea "eu, dacavoifi prim-ministrucutare cutare", ci "eu , cindvoi fi prim-ministru, eucaprim-ministru".Dupa ce am cistigat alegerile, cu numai 20 la sura pentruPNTCD, restul delOla sutliliberalilor al altor partide, deci nu aveam 0majoritate absoluta, ci una relativa,am c2fie probleme cu primul-ministru. Cu 20 la suta nu se cheama victorie. Doua nopti nu amdormi, dupa ce am vazutrezultatul. Aveam nevoie de sustinerea celorlalti, pentru ca sa nevoturile Romantoti ceilaltiam facut sedinte, trebuiasa Ie dam locuri, era0varza inpartid era greu sli faci majoritatea pentru un om, dar impotriva lui este foarte usor, Radu Vasileun curent favorabil in partid, darin forurile conducatoare nu avea majoritatea, mai ales _veche nu il agrea, pentru ca iI vedeau superficial. Iar Constantinescu nici nu voia sa auda deVasile, dupa experienta pe care0 avusese cu el. Ana Blandiana, Bacanu au zis "Ce dom'le, penu I-am vazut0singura data sa vina la CDR, habar n-are de Conventia Democrats ! ", Linici ei, Si nici macarRoman nu-I dorea pe Vasile. Nimic, nu avea sustinere, Atunci apareBlandiana-Bacanu,"hai, sa-l Iansam pe Ciorbea! ". Eu am zis "Cum asa, pai l-am pus po sa se supere populatia Bucurestiului. Mai facemalte alegeri de primar? ". "Nu mai facemde primar, punem un interimar". Si cum n-aveam altasolutie , accept ideea . Darce am avurma cu Radu Vasile! Ca deatunci a inceput lupta in partido Citaacrobatie a trebuit slieste pozitia lui", iar el a zis"Dom'le, eu nu voi conlucra niciodata cu omul asta . Nu potcampanie, cindmergeamcuRaduVasile, el nuzicea "eu, dacavoi fi prim-ministrucutare curare" , ci "eu , cindvoi fi prim-ministru, eucaprim-ministru",Dupa ce am cistigat alegerile, cu numai 20 la sura pentruPNTCD , restul de10 la sutaliberalilor al altor partide, deci nu aveam0majoritate absoluta, ci una relativa,am stiut c2fie probleme cu primul-ministru. Cu 20 la suta nu se cheama victorie. Doua nopti nu amdormi, dupa ce am vazut rezultatul. Aveam nevoie de sustinerea celorlalti, pentru ca sa nevoturile Romantoti ceilaltiam facut sedinte, trebuiasa le dam locuri, era0varza inpartid era greu sli faci majoritatea pentru un om, dar impotriva lui este foarte usor, Radu Vasilun curent favorabil in partid,darin forurile conducatoare nu avea majoritatea, mai ales gveche nu il agrea, pentru ca il vedeau superficial. Iar Constantinescu nici nu voia sa auda deVasile, dupa experienta pe care0 avusese cu el. Ana Blandiana, Bacanu au zis "Ce dom'le, penu I-am vazut0singura data sa vina la CDR, habar n-are de Conventia Democrats ! ", Linici ei. Si nici macarRoman nu-I dorea pe Vasile. Nimic, nu avea sustinere. Atunci apare gnBlandiana-Bacanu,"hai, sa-l lansam pe Ciorbea! ", Eu am zis"Cum asa, pai l-am pus po sa se supere populatia Bucurestiului. Mai facemalte alegeri de primar ? ". "Nu mai facemde primar, punem un interimar". Si cum n-aveam alta solutie, acceptideea . Darce am a'---Reactia de respingere totala dintre Constantinescu si Radu Vasile avea0 motimai profunda11 . Vasile facea partedintreacei lidericarenu numai canulegati de spiritul CDR, dar ii reprosa candidatului la presedintie ca nu ar fi intratbuninceputin politica, adicaintr-unpartidpolitic, ci intr-oforma de"parapolitiadicain CDR, din care ar fi incercat sa facaun "suprapartid". La rindul sau, Constan .ii reprosalui Vasile 0 anumitasuperficialitatein abordareatemelormajore, politimorale. Constantinescuafost sustinut indeciziasa deanu-lnominaliza peVasilprim-ministru deopozitiacategorica alui Roman. Cit deincurcate aufostpoliticii romanesti, in particular ale politicii de coalitie, reiesedin imprejurarea ca,an mai tirziu, Vasile va beneficia de sprijinul total al POal lui Roman, in incercarespina la urma reusita - de a determina caderea lui Ciorbea din pozitia de prim-mi .316_. Interviu cu Constantin Ticu Dumitrescu.317 ALTERNANTAGUVERNAMENTALA. CDRLAPUTERE. . .Constantin TicuDumitrescu ofera0 cutotul aWl.varianta12 :.fii prim-ministru ! ". Ciorbea a primit-o asa, ca un soc - l-am urmarit. Ideea a fost a lui si afost instantanee, pentru ca erau momentele acelea, cind Constantinescu a reusit sa iI invingapepresedintele in f u n ~ t i e , I1iescu, ~ i sa fie ales presedinte. Ideea i-a apartinut in totalitatelui EmilConstantinescu ~ i n-adiscutat-o cuAna Blandiana, fiindca erasub imperiul emotional alc1ipelor de atunci.I se reproseazaAnei Blandiana ca l-a propus pe Ciorbeaca prim-rninistru. Nu stiu cit de corectvafi domnul Emil Constantinescucindva citicele cevaspun acum, dardeclar cutoataraspunderea caamfost unicul martorlahotarirea pe care a luat-o Constantinescu, in modinstantaneu aproape, sub imperiul clstigarii presedintiei . Am aparut (exista ~ i fotografii , careau fost publicate in pres a) la balconul primariei Bucurestiului, Constantinescu la mijloc, intr-oparteCiorbea si intr-o parte eu. Constantinescum-a luat pe mine~ i pe Ciorbea, in parteadreapta cum intri in cabinet, era un colt mai degajat, ne-amretras acolo ~ i a zis : "Si tu ai safii prim-ministru ! ". Ciorbea a primit-o asa, ca un soc - l-am urmarit. Ideea a fost a lui ~ i afost instantanee, pentru ca erau momentele acelea, cindConstantinescu a reusit sa iI invingapepresedintele inf u n ~ t i e , I1iescu, ~ i sa fie ales presedinte. Ideea i-a apartinut in totalitatelui EmilConstantinescu ~ i n-adiscutat-o cuAna Blandiana, fiindca erasub imperiul emotional alc1ipelor de atunci.Ideea cu Victor Ciorbea ca prim-ministru plutea oarecum in aeroVictoria sa in alegerilein iunie 1996, in fata lui Ilie Nastase, candidatul partidului de guvernamint, in competitiantrueel mai import ant post dela niveluI administratiei locale, prestatia foartebuna carimar gener al al Bucurestiului , ceea ce11 recomanda ca un om practic, chiar de actiune,contributia sa substantiala la campania electorala, atit in Bucuresti, cit ~ i in Transilvania,otatia dinsondajele de opinie , calitatile sale umane, scoase in evidenta de simpatizantii.sai si de media,toateil recomandau pentru postul de prim-ministru. A existat unintregentdeopinie favorabil acesteinominalizari, atit inConventie, cit ~ i inPNTCD~ i inociatiile civice, dar propunerea din partea lui Constantinescu nu a venit in mod explicitit insearavictoriei. duoaturul aldoileaalalezerilornrezidentiale!" .Ideea cu Victor Ciorbea ca prim-ministru plutea oarecum in aero Victoria sa in alegerilein iunie 1996, in fata lui Ilie Nastase, candidatul partidului de guvernamint, in competitiantru eelmai important post de la niveluI administratiei locale, prestatia foartebuna carimar general al Bucurestiului , ceea ce11 recomanda ca un om practic, chiar de actiune,contributia sa substant iala la campania electorala, atit in Bucuresti, cit ~ i in Transilvania,eotatia dinsondaj ele de opinie, calitatile sale umane, scoase in evidenta de simpatizantiisai si demedia, toate 11 recomandau pentru postul de prim-ministru, Aexistat unintregent deopinie favorabil acesteinominalizari, atitinConventie, cit ~ i inPNTCD~ i inociatiile civice, dar propunerea din partea lui Constantinescu nu a venit in mod explicitecit insearavictoriei, dupaturul aldoileaalalegerilor prezidentiale!'.Propus formal de conducerea PNTCD dupa0sedinta a BCCC, chiar daca nu intrunea_ tiner ea intregului partid, Ciorbea a fost acceptat in unanimitate de Consiliul NationalCDR, la 19noiembrie 1996. Noul presedinteal Romaniei adeclarat atunci: "Sintigurcadomnul Victor Ciorbeavareusi saindeplineascaContractul cu Romaniaasacuma dovedit ca poate indeplini Contractul cubucurestenii:", lntre nenumaratele, rioritati ale viitorului guvern, erau enumerate multe puncte de interes public cu caracter= neral (restructurarea aparatului functionaresc al executivului, batalia impotriva coruptiei ,realizarea unei transparentedeplinefatadecetateni ~ i mass-media), dar devenea dince~ cemai clarcapartenerii noii coalitii trebuiausanegocieze0 platformacomuna deguvernare, rezultatadinplatformele lor separate.n NU PUTEMREUSI DECITIMPREUNAn 318Fiindpart idul principal , toateaucazut pe capul meu, sa fiu ~ i presedintele Convent iei . Du'preocupat de mentinerea ei in stare de functionare, de acomodarea punctelorde veddivergente, de gasirea consensului. Acesta fusese rolul istoric jucat mai intii de Copoapoi deConstantinescu, ajutatidePNTCD(pentrucareConventiafuseseun excelvehicul electoral) ~ i asociatiile civice. A fost ales un nou presedinte, in persoana lui IDiaconescu, care era ~ i presedintele PNTCD. In citeva zile,Diaconescu avea sa dey'triplu presedinte, fiind desemnat si-presedinte al Camerei Deputatilor, Istoria va deciin ce mod s-a achitat liderultaranist de cele trei sarcini ~ i daca ceilalti lideripoliticicivici, noul presedinte al Romaniei ~ i liderii coalitiei nu au avut partea lor de responsa-bilitateprinplasareaatitorraspunderi pe umerii unui"om vlaguit"de virsta, pusc .politice, de tracasarea anchetelor Securitatii etc. Nominalizarea liderului taranist functia de presedinte al Camerei , ca ~ i aceea a lui Petre Roman in functia de presedialSenatului, descrisadeIonDiaconescu15, estesemnificativa pentrumecanismeledecizie din Conventie ~ i din coalitia de guvernare :Fiindpartidul principal, toateau cazut pe capul meu, sa fiu ~ i presedintele Conventi ei . Du '~ : ~ ~ i g a r e a puterii , inConventies-alntimplat ces-aintimplat ~ i incadrul partidului. Afoatunci nenorocirea ca in criza asta de oameni a trebuit sa iau~ i presedintia Camerei. In sedindebirouapartidului ampropuspentrupresedintiaCamereipeVasileLupu . N-auvrut sa-voteze astia, toatalumeaa tacut . Nu se bucura de simpatie. Si tot asa au dat-o de colo , colofiecare, ba pe unul , ba pe altul , nu cadeau de acord asupra unei persoane. Eu l-am propus peGalbeni . EI n-a vrut si nici ast ia nu l-auvotat. Pina la urma s-a propus Ratiu ~ i l-au acceptal .Au venit colegii dincoalitie - liberalii ,PD-ul - la mine caRatiu nu-i bun. Nu c-arfi batrin,dar parca nu esteaclimatizat peisajuluiromanesc,nuse bucura desimpatia lor. Euamtinsedintadebirou , n-avemaltul , il punempe Ratiu, EI, incintat. iI punempe Tepeleasa-icompuna un discurs, el s-a dus acasasa se schimbe. Intre timp, astia- liberalii ~ i ceilalti - at:actionat la Constantinescu, carea zis"Va rog, nu rna ofensat i, nu-l puneti pe Ratiu l ". era0maredusman ie, caRatiu, atunci in'92, ~ i apoi in' 96, pledasesa candideze elimpotrivaluiConstantinescu. Era0mareadversitate. Si Const antinescu a insistat "Nu puteti sa-l puneti peRatiu presedinte al Camerei, eunu pot lucra cu omul asta. Nu se poate", Zic"n-am pe cine".Zice Constantinescu : "Luati-o dumneavoastra ! ". Zic "Nu pot , eu sint cu partidul , cu Conventia,Dininterviurile decercetare realizatecuimportanti actori politici individualiultimului deceniu, s-aputut constata eli - inpofidabunelor intentii - multedinerealizarile celor care au cistigat puterea si-an avut originea in improvizatia care a .locde management politic. Sinceritatea unor interlocutori a fost unfactor-cheieintelegerea modului in care a functionat mecanismul puterii. Dupa cum se va vedea,mare partedintre deciziileimportante luate de oamenii din CDR( ~ i de noii lor .careocupaseracelemaiinaltefunctii instatau purtat amprentasubiectivismului ~resentimentelor.Dupavictoria lui Constantinescu, Conventianuamai avut unlider care sa -preocupat de mentinerea ei in stare de functionare, de acomodarea punctelorde veddivergente, de gasirea consensului. Acesta fusese rolul istoric jucat mai intii de Copoapoi deConstantinescu, ajutati dePNTCD(pentrucareConventiafuseseun excelvehicul electoral) ~ i asociatiile civice. A fost ales un nou presedinte, in persoana lui IDiaconescu, care era ~ i presedintele PNTCD. In citeva zile, Diaconescu avea sa dey'triplu presedinte, fiind desemnat si-presedinte al Camerei Deputatilor. Istoria va deciin ce mod s-a achitat liderultlirlinist de cele trei sarcini ~ i daca ceilalti lideripoliticicivici, noul presedinte al Romaniei ~ i liderii coalitiei nu au avut partea lor de respobilitate prinplasareaatitorraspunderi peumerii unui"om vlaguit"de virsta, puscpolitice, detracasarea anchetelor Securitatii etc. Nominalizarea liderului taranist functia de presedinte al Camerei , ca si aceea a lui Petre Roman in functia de presedinteal Senatului, descrisadeIonDiaconescu" , estesemnificativapentrumecanismeledecizie din Conventie ~ i din coalitia de guvernare :319 ALTERNANTA GUVERNAMENTALA. CDRLA PUTERE.. .. Pentru. Q analiza afunctionarii .coalitiei. vezi DanPave}, .Politicade coalitiesi notentialul deteribil, Not amvrut ceia mceput sa-i orerimlUI xomanMinisterul ue Exteme, ~ l etaeptat. Dar aia dela el din partid nu vroiau. Ei, pe urma am tnteles de ce nu vroiau. Pentru::l eel care nu vroia era Adrian Severin, care vroia pentru el locul de la Externe. Nu mai spun::l noi am vrut sa facem atunci 0 ~ e d i n t l i fua el, numai cu Roman. El a prins de veste, a facutscandal. intot cazul, avenit Severinlamine : "inalegeriledin2000, presedintele vafiRoman. Acumare 22%, atunci va avea 40%. Dar pentru aceasta nu trebuie sa-l compromitem.a ministruin guvernesteun postdeuzura, de comprornitere, pentruoriceministru. De'ea, trebuie sa ramtna presedintele Senatului, in afara jocului politic". Si l-a convins ~ i peRoman, care a venit ~ i a zis : "da, merg la Senat". Quintus era disperat, ca daca RomanmergeaExterne, cerea el Senatul. Pina la urrna, cererea PD-ului, de care depindeamca sa constituimguvernul - ungurii au aderat -,a fost acceptata",zitie, viata politica a partidului se desfasoara la sediul partidului, cind esti la putere, viatalitica a partidului tau se face la guvem. lnmodnormal, inainte, presedintele partidului era-ministru ~ i politica se flicea la guvem. Formula asta de la noi -in care la presedintie eraonstantinescu, care nu era presedintele partidului, la guvem era unul improvizat, chestia cuiorbea - era complet diferita de felul in care se procedeaza in alte tliri.lntre primul tur ~ i al doilea tur pentru prezidentiale, Roman era pe cai marioRaportul derterezultase din alegeri. insaConstantinescu eracel presat, agitat, ca sase inteleaga cuman, sa faca tot felul de concesii, ca sa ii dea lui voturile in turul al doilea. Acoloa fost unteribil. Noi amvrut de la inceput sa-i oferim lui Roman Ministerul de Externe, ~ i el aeptat. Dar aia dela el din partid nu vroiau. Ei, pe urma am tnteles de ce nu vroiau. Pentru::l eel care nu vroia era Adrian Severin, care vroia pentru el locul de la Externe. Nu mai spun::l noi am vrut sa facematunci 0 ~ e d i n t l i flira el, numai cu Roman. EI a prins de veste, a facutscandal. intot cazul, avenitSeverinlamine : "inalegeriledin2000, presedintelevafiRoman. Acumare 22%, atunci va avea40%. Dar pentru aceasta nu trebuie sa-l compromitem.a ministru inguvern esteun post deuzura, de compromitere, pentruoriceministru. Deea, trebuie sa ramtna presedintele Senatului, in afara jocului politic". Si l-a convins~ i peRoman, care a venit ~ i a zis : "da, merg la Senat", Quintus era disperat, ca daca RomanmergeaExterne, cerea el Senatul. Pina la urma, cererea PD-ului, de care depindeamca sa constituimguvernul - ungurii au aderat - , a fost acceptata".Dacanivelul sol idaritatii morale ~ i politice dinConventie era atit de precar la putinae dupa cucerirea puterii, se poate deduce cit de"strinse" erau relatiile cu parteneriiDRdincoal itie,in perioada care avea sa urmeze, dovezile cuprivirelasoliditateacipi ilorcare austat la baza funct ionariicoalitieinuaulipsit, dupa cum nuaulipsit -i dovezile cuprivirelafaptulcll fiecarepartener participa lacoalitieinprimul rinda-si sustineinteresele ~ i a avea cit mai mult acces la putere, in vederea satisfaceriiriei clientelepol itice ~ i economice. Cutoateacestea, coalitiaafunctionat pinll lait, inciudanumeroaselorscandaluri 16 .Dupa semnarea Acordului dintre CDR si USD , negocierile pentru formarea guvemuluicontinuat incluzind ~ i UDMR. inurma unei runde de discutii purtate la Palatul- toria delideriiformatiunilor politice dinCDR, USD~ i UDMR, la4 decembrie, Ion. conescuaanuntat caAcordul desolidaritateguvernamentala ~ i parlamentaraintreR, USD~ i UDMR a fost definitivat. Se semna astfel actul de nastere al primei coalitiitenticedinRomania postcomunista, recunoscuta caatare ~ i asumata din prima zi , pea unor documente clare. Era 0coalitie executiva si, inacelasi timp, una legislativa17.U toate ca (sau tocmaide aceea, conforin explicatiilor liderilor sai) CDR obtinuse 30,17%Daca nivelul sol idaritati i morale ~ i politice dinConventie era atit deprecar la putinae dupa cucerirea puter ii, se poate deduce cit de"strinse" erau relatiile cu parteneriiCDR din coalitie, in perioada care avea sa urmeze, dovezile cuprivire lasoliditateacipiilorcare austat la baza funct ionarii coalitieinuaulipsit, dupa cum nuaulipsit -i dovezile cuprivirelafaptul cafiecarepartener participa lacoalitieinprimul rind..............-NU PUTEM REUSI DEClr iMPREUNA. 320J;1.. 1 .._ 1 __.:_ .: 1 _ "" ,.. .. "'" o. .. ,..;u;,.. J;h.o.C"-:Ioli'Lf"":JorA C,'_-:l11 nnm;tnpc:.; n,pAsa s-a nascut coalitia celortrei coaliiii'":CDR + USD + UDMR. Aceasta sintagmavrea sascoata inevidenta natura complexa afiecaruia dintreceletrei elemente compo-nente. Dupa cumamaratat, UDMRera 0 metaorganizatie a societatii civile, careincludea partide si platforme politice diverse(liberala, crestin-democrata, social-demo-crata, reformista etc.) , dar asociatii civile, ceea ce0facea sa functioneze ca0coalitipolitica electorala. Acelasilucruse poate afirma si despreCDR. Tocmai asemanareastructurala dintre cele doua a facut ca UDMR sa fie multa vreme membra in Conventiecu toate ca, pina la urma, criteriul etnic (saumodul in care anumiti politicieni percepea"problema nationala") a dusla separarea lor. Ca functionalitate, scopuri actiune, USDera ea0coalitie electorala politica,fermata dindoua partide social-democrate (PDPSDR)al carer proiect dea pune bazele unui singur partid social-democrat nuafodus plnalacapat, inpofidaapartenentei comunelaInternationalaSocialista, Dintr-anumit punct devedere, coalitia celor trei coalitii eraunfel deConventieDemocratiinvarianta maxima,intruclt unele componente facuseraanterior parte dinConventien11 {'11 nmlt!5urptnpin Ilnnll - TTnMR PSDR(devenit narte a USD). din voturi inCameraDeputatilor 30,70% din voturi inSenat, adicamai multedecitFDSNin 1992(27,72%inCamerasi 28,29%inSenat), Conventianuaoptatpent ruvariantaguvernului minoritar, cusustinereinparlament, adicadoar pentru 0 coalitielegislativa, ci pentruvarianta(considerata) mai sigura, aunei coalitii de tipexecuti v,Dupacumsearatainliteraturadespecialitate, existentaunei coalitii executiveatragedupa sine sustinerea in parlament, pe cind lipsa de participare a partidelor din coalitiaIegislativa la guvern echivaleaza cu0lipsa decointeresare responsabilitate executiva,ceea cenuduceneaparatla0 sustineresistematica prin vot inparlament.Asa s-a nascut coalitia celortrei coaluii'":CDR + USD+ UDMR. Aceasta sintagmavrea sascoata inevidenta natura complexa afiecaruia dintre cele trei elemente compo-nente. Dupa cumamaratat, UDMRera 0 metaorganizatie a societatii civile, careincludea partide si platforme politice diverse(liberala, crestin-democrata, social-demo-crata, reformista etc.), darasociatii civile, ceea ce0facea sa functioneze ca0coalitipolitica electorala. Acelasi lucruse poate afirma despre CDR. Tocmai asemanareastructurala dintre cele doua a facut ca UDMR sa fie multa vreme membra in Conventiecu toate ca, pina la urma, criteriul etnic (saumodul in care anumiti politicieni percepean"problema nationala") a dusla separarea lor. Ca functionalitate, scopuri actiune, USDera ea0coalitie electorala politica, fermata dindoua partide social-democrate (PDPSDR)al carer proiect dea pune bazele unui singur partid social-democrat nuafodus pinalacapat, inpofidaapartenentei comunelaInternationalaSocialista. Dintr-anumit punct devedere, coalitia celor trei coalitii eraunfel deConventieDemocratiinvarianta maxima, intrucit unelecomponente facuseraanterior parte dinConventieiesisera nu cumulta vreme in urma - UDMRPSDR (devenit parte a USD). Singuelement de noutate era Partidul Democrat, condus de Petre Roman. Prin urmare, coali .careaguvernatinperioada decembrie 1996-decembrie2000afost 0 "marecoalitie",insaelementul "str ain" dincoalitie(pecareanalistii I-audescris ca fiind "PD-ul I .Roman- calul troianal coalitiei")va provoca celemai multedificultati , nuatit dinpricina identitatii salesocial-democrate, cit, mai ales, din cauza ascendenteifesenistea unor pornirinereformisteantiliberale anticapitaliste. Cele mai multe dificultativorizvori dinmodul cumaceastaformatiunevaactiona(inguvern, parlament, teritoriafaceri, economie, clientela) inconformitate culogic a unui partidpolitic, ceea cevaconsiderat un act de subversiune a coalitiei. Chiar dacacelelalte partide auactionatfel , PD-ulafacut-ocel mai consecvent.Identitatea acestei coalitii maximerepeta la scara maimare ceea ce fusese Conven .in zilele ei de glorie. Mai precis, ea cuprindea componente tliranistecrestin-democrare,321 ALTERNANTAGUVERNAMENTALA. CDR LAPUTEREoo opt unadedreaptasaudecentru-dreapta19. Inrealitate, din multepunctedevedere,. ales daca analizamconsecintele guvernarii, efectele politicii economice au fost. are celor de dinainte, datorate guvernarii PDSR, careeraunade stingasau detru-stinga. Doar unii analisti politici economici mai subtili au putut observaoxul20 Datorita numeroaselor cedari in fata partidului social-democrat eel maiiv din coalitie (PD), precumimposibilitatii de a controla coalitiachiar propriulid, PNTCDnu a reusit sa impuna partenerilor 0 politica de dreapta sau de-dreapta. Coalitiaaesuat inprimul rindinincercarea de a-si asumaprograrnulitic al principalelor salecomponente, inpofida identitatii ideologicecei s-a atribuit.itia celor trei coalitii nu a avut culoare ideologica si niei orientare economicarmista de tip capitalist.A fost 0coalitie plina de arnbiguitate. Desi substanta politicaierii era aceeasi, sloganul "Nu putem reusi decit impreuna"nu se mai aplica uneiii deopozitie politica, ciuneia deexercitare in comun a puterii. Inceledin urma,itiavareprezenta0 formulaaesecului comun, conformunui slogan nerostit, "Numesua decit impreuna".Prezenta permanenta in coalitia majoritara parlamentara guvernamentala a organi-. i care reprezenta interesele maghiarilor dinRomania a fost una dintre putineleite. Pentruprimadata Intr-otara fosta comunistadin EuropaCentralasi de Estidul"uneiminoritati a fost inclus intr-o coalitie durabila, In timpce in tarile dinjuravut loc puternice conflicte interetnice interconfesionale (din BosniaKosovo pinaTransnistria), careaudusadesea la razboaie civile desecesiune, Romania afost 0stabila. Includerea UDMRin coalitie a consolidat stabilitatea normalizarea" lor interetnice dintara. A fostun act demare curaj politic moral, atit dinpartea. orpartidelor majoritatii romanesti, cit ai minoritatii maghiare, 0 deschiderertanta pentrudemocratizareaRomaniei, cares-afacut ineiudaunoravertismentesi a unor scenarii conspirativisteapocaliptice" . Politicienii UDMR au fost cei maiti parteneri din coalitie, iarprezenta lor a fost unelement destabilitate". Prezentainacest sens, este remarcabil articolul semnat de Ana Blandiana , "Visul oricarei Puteri: 0societate civila de carton" , Romanialiberii , 16 ianuarie2002, care combatearevizionismul istorici ideologicdecaredadeadovada unuldintreconsilierii prezidentialiailuiIliescu, loan Stoiciu,semnatarul textului "Making civil society work" difuzat pe Internet, text care lansa din nouintagmapropagandistica"guvernarea crestin-democratadinperioada 1996-2000" .Vezimultiplele interventii ale lui Vosganian din presa, precumconsistentele sale carti : Vosganian19992001. Semnalamdoar numelesliu intrucit esteyorbadespreliderul unui partidpoliticdedreapta (PAR, transformat in UFD)care a parasit CDRcoalitia de guvernaredupa1996 tocmaipe motivulcli politicile acestoranu eraudedreapta nicimacar de centru-dreapta.PFontm aVI'rti"ml'ntnl"" nri'l.irl' 1:1nnni rll7hni "ivil" in .TraoLlLUl'VUi1Hl, Vlll.:1UJ rxauonar pentruKomi. Pina la includerea UDMRcoalitieinfiintarea DPMN, respectiv a Oficiului pentru Romi , Romania fusesecriticanpentru faptul ca nu respecta tratatele internationale semnatenu promoveaza 0legisl .conforms conventiilor intemationale privindprotectiaminoritatilor". Prezenta UDincoalitie a fost un semnal cu privire la incepurul consolidarii democratiei intr-domeniu in care, la un moment dat , parea sa nu mai existe nici 0speranta. Era, totomostenirepoliticadinanii cindCDRseafla inopozitie, iar UDMReraunaliat .efortul de combatere a abuzurilor FSNPDSR. Dupa cumvom vedea tnsa, probleromilor, incluse printre prioritatile DPMNde catre liderii maghiari care coordoaceasta institutie, nu s-aubucurat deaceeasiatent ie din partea coalitiei . Daca relati amaghiarii a fost unacomplexa pentru CDR, prin comparatie, cea cu romii (tiganii) acomplet neglijata.Acordul desolidaritate guvernamentala parlamentara (defapt, parafarea unuitip decoalitie - executiva legislativa)avea safieaprobat a doua zi, insedinta CECDR. In aceeasi s-a aprobat inlocuirea lui Emil Constantinescu dinfunctiapresedinteal CDR . fiinrl.....- Parlamentarii CDR, USDUpMR, constituind lmpreuna majoritatea parlamentara, vor sussolidar Guvernul Romiiniei. Inacest scop, conducerilegrupurilorparlamentaredinco .guvernamentala vor asigura coordonarea activitatii in vederea accelerarii procesuluilegislUniunii a dusla0 importanta schimbare deviziune dinpartea autoritatilor cuprivire -tratarearelatiilor interetnice, arelatiilordintremajoritatearomanasi minoritatile .tara, inprimul rindcucele mai numeroase, maghiarii romii. inciuda rezistente;liderilor PNTCD, care ar fi doritsaamine cusaseluni oriceinitiativa, pentru avedreactiaopinieipublice, inca dinmomentul forrnar ii coalitieis-aluat deciziainfiint