ACADEMIA ROMANASTUDII SI CERCETARI

LXV

DACIA IN AUTO II CLASICIDE

G. POPA-LISSEANUhtEMBRTYTIVItrROMANE

AUTORII GRECI SI BIZANTINI

MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA. BUCURE5TI, 1943

www.digibuc.ro

ACADEMIA ROMANASTUDII $1 CERCETARI

Lei

I. N. IORGA, Istoria poporului francez, 1919. . 75II. N. IORGA, ScurtA Istorie a Slavilor rashriteni: Rusia

si Polo nia 38III. Dr. GR. ANTIPA, Problemele evolutiei poporului

roman, 1919 75IV. N. IORGA, Istoria literaturilor rotnanice in desvol-

tarea si legAturile lor, 3 vol. 1920 -V. P. PONI, Statistica Rfizesilor, 1921 38

VI. Dr. GR. ANTIPA, Dunitrea si problemele ei Olin-tifice, economice si politice, 1921 39

VIL TH. CAPIDAN, MeglenoromAnii. I. Istoria si graiullor, 1925 150

II. Literatura popularl la MeglenoromAni, 1928 . xsoIII. Dictionar MeglenoromAn, 1933 200

VIII. G. BOGDAN-DUICA, Viata si ideile lui SimeonBfisnutiu, 5924 too

IX. Dr. N. LEON, Entomologia medicaid, 1925 . . 150X. T. SAUCIUC-SAVEANU, Cultura cerealelor In

Grecia anticit si politics cerealistA a Atenienilor,5925 513

XI. SEXTIL PUKARIU, Studii Istroromine. II. Intro-ducere, gramatick caracterizarea dialectului ist o .rroman, 5927 300

XII. Dr. I. LEP$I, Studii faunistice, rnorfologice si fizio-logice asupra Infusoriilor din Romania, x927 . . 140

XIII. O. ANASTASIU, Industriile sAtesti in raport culocalizarea marei industrii, 1928 120

XIV. R. V. BOSSY, Politica externi a RomAniei intreanii 5873-1880, privitA dela Agentia diplomaticadin R0/112, 1929 120

XV. VICTORIA D. VOINOV, Excretia prin intermediulcromatocitelor la nevertebrate, 5929 150

XVI. SEXTIL PUKARIU, Studii IstroromAne IIL Bi-bliografie criticA, listele lui Bartoli, texte inedite,note, glosare, 5929 210

XVII. P. P. PANAITESCU, CfilAtori poloni in Virile ro-mane, 5930 z8o

XVIII. N. GEORGESCU-TISTU, Bibliografia literarA ro-mAnli, 1932 230

XIX. RADU I. PAUL, Flexiunea nominall internain limba romAnA, 5932 300

www.digibuc.ro

ACADEMIA ROMANASTUDII SI CERCETA.RI

LXV

DACIA IN AUTORII CLASICIDE

G. POPA-L1SSEANUMEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

IIAUTORII GRECI I BIZANTINI

MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA. BUCURESTL 1943

www.digibuc.ro

PREFATA

Cu toatei dorinta ce am avut de a imbrätisa in aceastö lu-crare pe toti autorii greci ce s'au ocupat, direct sau indirect, cupopoarele care au trait in trecut In teritoriul tdrii noastre, nedöm seama cd mult material a römas nestudiat, el sceipându-neuneori cu totul din vedere. Acest neajuns al lucreirii noastre sedatoreste in mare parte faptului.cd tara noastrei de astäzi nuse poate suplapune exact peste teritoriul romanic oriental de

Acest teritoriu a fost considerabil redus prin ase-zarea in el a unor popoare care, din barbare ce erau, s'au pre-föcut prin civilizarea lor in popoare sedentare ci chiar popoarede culturd. Cöci, in special Ungurii, Rulgarii i Serbii, sprea nu mai vorbi si de Slavii dela röseirit si dela miazdnoapte,au strâmtorat si au redus teritoriul romanic oriental pad lastrivirea lui.

Inafard de micsorarea In spatiu a acestui teritoriu, lucrareaaceasta a noastrei a trebuit sd mai sufere mcd o reducere, aceastavoitä, o reducere ca timp, ceici am fost siliti, din anumite con-sideratii, sd ne mdrginim numai la epoca anticei ci medievalei

anume, numai pad la Intemeierea Principatelor.Pe Mngd aceasta, in volumul acesta al doilea, autorii bi-

zantini,in special, cei cari ar fi trebuit sd fie studiati in profun-zime, au fost mai mult frunzöliti de noi, ei asteptând, Ordindoiald, o mând de oameni cari, mai multi la un bc, sd seocupe de fiecare autor in parte, publicând in intregime textelegrecesti, lucrare care a fost peste puterile i mijloacele noastrepersonale.

Urmând sei trateim autorii greci, atát pe cei clasicipe cei postclasici ci apoi pe cei bizantini, era firesc lucru sdddm o mai mare desvoltare acestora din urmd, ei interesând

www.digibuc.ro

4 G. POPA-LISSEANU

mai de aproape trecutul tdrii noastre, deceit vechii autori elini.Pentru acestia, regiunile tracice dela sudul si dela nordul Du-ndrii formau mai mult o terra ignota, din cauza frigului si agerului1) ce domneste aci o bund parte a anului si de care re-giune mediteraneenii cu greu se puteau apropia sau sd rdmândaci mai mult timp. De aceea, pentru secolele de dinaintea ereicrestine, datele asupra teritoriilor din Dacia sunt mult maireduse, ele fiind in cea mai mare parte amintiri « fabuloasesau povestiri in care fantazia greceascd a avut un roI covârsitor.

* *

Cu acest volum, al XX-lea din colectia noastrd de Izvoareale Istoriei Românilor (Fontes Historiae Dacoromanorum),dacd pe lângd cele 15 volume de izvoare propriu zise, numdrdmfi cele trei volume de sintezd: Românii in izvoarele istoricemedievale, Limba romând in izvoarele istorice medievale fiContinuitatea Românilor in Dacia incheiem opera noastrdistoricd.

La ea urmeazd sd addugdm fi lucrdrile noastre mai vechi:Tablele cerate descoperite in Transilvania, AeuxhInsula

Monografia Drâstorul-Silistra, Cetdti fi orase greco-romane in noul Teritoriu al Dobrogei fi Coresponden(a luiPlinius cu impdratul Traian, precum fi lucreirile mai recente:Secuii fi secuizarea Românilor, Les Sicules et les Roumains,A székelyek, Date privitoare la maghiarizarea Romfinilor ciOriginea Secuilor fi secuizarea Românilor 2).

Cu aceasta, conducându-ne dupd povatq inteleptului Plato:Ablab arty, nihil nimis, punem capdt, la viirsta noastrdinaintatd, oricdrei activitdti stiintifice mai intense.

G. POPA-LISSEANU

1) Poetul Hesiod in Opera et Dies, v. 502 sq, ne face pe la a. 735 in. de Cr.un trist tablou al regiunilor inghetate din Tracia, tarä pe care Apollonius o nu-rne§te ztovaecc, nivosa, de§i e sträbfitutä de frumosul fluviu Istru, xacX)o.pieOpoç, fiual zeitei Thetis §i al Oceanului.

2) Celelalte lucrAri ale noastre: Viata fi apera lui G. Lazdr, Mitologia greco-romandIn lectura ilustratä, 2 vol.» Legende ci povqti antice, Varsificatiunea latind, Istorialiteraturii latine, Romanica, Studii pedagogice, etc. fac parte din alte domenii de activitate.

www.digibuc.ro

INCHElER1

Din studiul textelor autorilor clasici si postclasici cari s'au.ocupat cu teritoriul Daciei antice se desprinde o serie in-treaga de informatiuni si de date a caror interprecare arnä-nuntità o läsärn pe searna cetitorilor. Socotirn totusi cà estede folos sä sernnalärn si noi, fie chiar numai sub formá desugestii, câteva din constatärile ce rezultá din lectura tex-telor ce reproducern.

Au putut ajunge, fireste, si altii la aceleasi incheieri, casi noi, färä insä sä fi reprodus, pentru argumentarea lor,materialul istoric necesar.

Autorii vechi, ale at-or texte le publicAm in traducere, ne-aucondus la urrnätoarele concluzii principale pe care le amaci in rezurnat. Ele coroboreazA si completeazA datele ce nile procurà studiile de lingvistkä, de etnografie si. de arheo-logic ce s'au fäcut in timpul din urmä.

1. Originea poporului român este a se atribui nu numaicolonistilor adusi din Italia, cum se credea altädatá, ci popu-latiunilor geto-dace romanizate, o ramurà a marelui poportrac cel mai mare popor din antichitate, dupà spusa luiHerodot, inafarä de poporul indian. Aceste populatiunigeto-dace au fost romanizate de colonistii ce gräiau latinestesi cari au fost adusi ex toto orbe romano.

2. Aria de formatiune a limbii si neamului românesc nutrebue cAutatä numai in stânga sau numai in dreapta Du-närii, ci pest6 tot locul unde se gäseau Traco-Daci romani-zati sau pe cale de a se romaniza.

3. Limba românä nu s'a format, cum se credea pânäacum, din latina vulgarg, ci din graiul latin al populatiunilor

www.digibuc.ro

6 G. POPA-LISSEANU

romanizate, sub influenta idiomului local, natp4mc cpcovh souAntx6ptoq Wocraoc.

4. In istoria Romanilor nu se mai inregistreaza astazi unhiatus de o mie de ani, un hiatus pentru restimpul dela re-tragerea legiunilor din Dacia si pana la intemeierea Prin-cipatelor. Acest presupus hiatus este implinit astazi printr'oserie intreaga de date ce rezulta din lectura izvoarelor.

5. Dacia cucerita de imparatul Traian i pe care gresito numesc unii Dacia-Traianä in realitate n'a existat nici-odata o Dacie Traiana, dupa cum n'a existat nicio Dacie Au-reliana, Romanii neavand obiceiul sà cheme tat-He dupa nu-mele cuceritorilor aceasta Dacie cucerita de Traian nuera aceeasi cu Dacia lui Dromichoetes sau cu cea a lui Boe-rebista. Partile dela rasarit de Olt si anume dela limes Alu-tanus, numit mai tarziu limes Valaclzicus, cuprinzand Mun-tenia, Moldova si regiunile orientale 'Ana la Bug, formaustate clientelare, un fel de protectorat roman si a caror or-ganizare s'a facut mai ales dupa cucerirea lui Traian. Eleinsä nu faceau parte din achizitiille acestui imparat, din anii105 1o6, ci fusesera castigate de mai inainte de Catusde Plautius Silvanus, din timpul imparatului August si allui Nero si de alti generali romani I).

6. Si la rasarit de limes-ul Alutan, in asa numita Trans-danuvia, erau tot populatiuni dace, care insa purtau unnume special de Geti. Atat Getii cat i Dacii, fiind acelasipopor, faceau parte din marele neam al Tracilor, ale carorasezari erau atat la stanga, cat si la dreapta Dunarii. Popu-latiunile daco-gete, cu toate ea erau populatiuni agricoledeci, sedentare, numai in cateva imprejuräri au putut fiunite inteun singur regat. Ele traiau izolate, la nordul Du-narii ca Daci, Geti si Carpi si uneori chiar sub numele ge-neral de Sciti, iar la sudul Dunarii ca Moesieni sau Mysi,ori Traci, Bessi, Odrysi, Triballi, etc.

7. Odata cu parasirea neasteptata a Daciei, sub Aurelian,de legiunile si functionarii imperiali, populatiunile geto-daceromanizate sau pe cale de a se romaniza, n'aveau niciun

1) Cf. I. I. Nisto r, Romanii in Transdanuvia, In An. Ac. Rom. 1941, p. 17.

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 7

motiv de a-si pArAsi cAminurile, pentru niste regiuni delasudul Dun Aril, bântuite deopotrivA de barbari, ba poatechiar mai mult cleat cele dela nordul acesmi fluviu.

8. Aceste populatiuni care mai inainte de pArAsirea DacieitrAiau in contact permanent cu barbarii, i in special cuGotii considerati ca federati ai imperiului, n'au fost cu totulnApustite de Romani, ci ele trAiau in legAturi, mai ales co-merciale i spirituale, cu cele douà imperii romane, spre caregravitau; iar Romanii in politica lor de bascull s'au folositin toate vremurile de unii barbari impotriva altor barbari.Si se numeau toate aceste popoare barbare » cu un terminobisnuit pe acele timpuri, cu toate cA un barbar ca Attilavorbea latineste i greceste i trAise in prietenia lui Aetius,viitor generalisim roman. Si uneori erau soc)titi barbari totilocuitorii dela nordul DunArii, din asa numitul « Barba-ricum», deci i populatiunile autohtone de aci i ateodatàchiar si limba latinA a acestora era socotitA ea barbarA 1).

9. Barb arii aveau inaintea lor douà tinte spre care tin-.deau: Roma si Constantinopolul i douà porti de intrare,una prin câmpia Munteniei i alta pela nordul Carpatilor.Ardealul, imprejmuit de munti greu de pAtruns, era deobiceiu ocolit.

io. Noi, Românii, ca urmasi ai Tracilor romanizati siin special ai Daco-Getilor, suntem, prin urmare, dupA ofericitA expresie a istoricului N. Iorg a, oamenii khan-tului, pe care si-a pus sigiliul ski Roma eternA.

1. DupA intemeierea la Bizant, de cAtre Constantin celMare, a celei de a doua capitale a imperriului roman, si duplcAderea, in urmA, a Romei, la 476, in mAinile barbarilor,puterea politicA si mai ales cea militarA a lumii romane s'astrAmutat in Orient, creându-se aci o romanitate orientald,o nouà Romania, ai cArei reprezentanti, dupA marea invaziea popoarelor, am rAmas numai noi, Românii. Si in vreme ceuncle cetAti i orase din dreapta DunArii s'au elenizat subinfluenta Grecilor, iar altele s'au slavizat sub inrâurireaSlavilor, noi singuri, numiti de strAini Vlahi, Valachi sau

'1 Cf. Du Can g e, Glossarium, Obsequium.

www.digibuc.ro

8 G. POPA-LISSEANU

Volochi, ne-am pastrat numele stravechiu de Riimleni, Ro-mani ori Aromani, adicä urmasi ai Romanilor.

rz. Cu multi dintre barbarii ce s'au perindat prin Dacia,autohtonii romanizati, au trait in simbioza, cu unii dintreei chiar mai multe secole. Autohtonii aveau insarcinareaspecialä sa procure stapanitorilor kr vremelnici, cari erautotdeauna oameni de arme, alimentele necesare traiului si demulte ori chiar sa-i ajute in expeditiile kr de razboiu.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI I BIZANTINI

HOMER (sec. IX in. de Cr.)INTRODUCERE.

1Vlarele poet epic al Greciei, cunoscut de toti câti au oa-recare culturä istoria i literark este autorul unor capodoperece formeazâ baza literaturii elene. Despre vieata sa nu se stienimic, nici când s'a nAscut, nici unde a väzut pentru intâiasidati lumina zilei. apte cetAti îi disputau in antichitatecinstea de a fi dat nastere acestui mare poet. Dupà toateprobabilitätile, Homer s'a ascut in Asia Mick prin veaculal IX-lea inainte de era crestinâ. i n'au lipsit nici cei carisä tAgâcluiasca cu totul existenta lui Homer ti cari s con-sidere cele douà poeme ale sale ca poezie popularä compusä

cântatä de rapsozi.Lui Homer i se atribue Iliada i Odiseea precum

câteva poeme mai mici, ca Vatrachomiomachia çi altele.Homer dupá el, la räzboiul Trojan iau parte toti

Grecii, intre cari numdrä i populatiunile din Peninsula Bal-canicâ ne vorbeste de mai multe ori despre Tracii dinaceastà peninsulk caracterizându-i ca rAzboinici in tamlor s'a näscut insusi Marte, zeul râzboiului ca agricultoricari stiu sA cultive vita de vie si ca oameni de cultura i ci-vilizatie tara lor fiind patria miticului Orpheus care erain stare sA imblânzeascâ prin cântecul sAu pâra i pe celemai fioroase fiare.

Dâni câteva pasagii privitoare la Tracii Peninsulei Balca-nice :

Vezi V. Pfir van, Dacii la Troia, Orpheus, II, 1.

www.digibuc.ro

io G. POPA-LISSE4NU

Ilias, II, 844 1)

TEXTE TRADUSE.

Iar Hipotoos ducea la bataie Pelasgi de tot felul,Vrednici in lupta cu lanci, din tam manoasä a Larisei,

ca tovaräs avea pe ortacul lui Ares, Pilaios.Ei erau fiii lui Letos, fecior lui Teutamos Pelasgul.

Pirus viteazul apoi si Acamas conduse pe Tracii,Numai pe cari ii imprejmue iutele 'n val Helespontul;Pe sulitasii Ciconi sub poruncn avea EufemosAl lui Trezenos fecior, nepotul maritului Cheas.

Iar pe arcasii Pe Zmi ii duse la Troia PirehmesDin Amian de departe venind, dela Axios, raulLat curgator si cu apele cele mai mandre din lume.

Ilias, IX, 71 2)Nelegiuit si nemernic si-a neamului lapadatura-iCine doreste razboiu intre cei de un neam si o tara.Noapte-i acum, intunerec, sä facem cum noaptea ne 'nvatä,Cina iintai sà gAtim, iar toti pIzitorii de noapte,Straijile afara de zid, unde-i santul sapat, sä. s'adune.Asta demand celor tineri; incolo, märite Agamèmnon,Orandueste tu singur, cá tu esti fruntasul de frunte.Chiama la mask' pe sfetnicii täi, ti se cade si-i bine,Pline-s bogatele-ti corturi de vin care zilnic pe largulMdrii din Tracia-1 card 'n cordbii Aheii 3),-i orice primire poti face, el prea multi ascultä de tine.

Ilia s, X, p. 18o 4)De vreti sal patrundeti in tabara noasträ:

Tracii 5), veniti de curand, se afla la marginea oastei;Resos li-i Domnul, odrasla lui Eioneu, si-i acolo.Caii väzutu-i-am eu, n'au seaman de mari si de mandri,Albi ca zapada sunt ei si la fuga repezi ca vantul.

ferecat ii e canil cu aur si argint, §i mai areArme grozave de aur ce par la vedere o minune.

1) Traducerea G. Murn u.2) Traducerea G. Murn u.5) Tracii in epoca lui Homer erau agricultori si viticultori.4) Traducerea G. Murn u.5) Pe acesti Traci, in Bias, XIII si in Bias IV, . 533 ii numeste trcrconam, care

instrunä sirepii cixp6xottot., motali, având suliti lungi, iar pe Tracii Mysi icyxiterxot.,cari se lupta de aproape.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI II

Dansul cu ele a venit. Para' nici nu se cade pe lumeOamenii arme de aceste sä.' poarte, ci zeii.Insä pe mine v5." rog la cornii acum sA m'à ducetiOri, cetluindu-mà tapan in lanturi, lAsati-m'aiceaSi apucati inainte, ca singuri, cu-a voastrà ispitä,Voi sg vedeti dacä-i drept sau minciung ce spusu-v'am you/.

Ciclorum poetarum FRAGMENTAEx Photii Bibliothecae codice. De Prod li Grammatica Chrestomathia

p. 583, ed. Didot.

Amazoana Penthesilea, fiica a lui Marte, de origine din Tracia 1),a sosit sà dea ajutor Troianilor. Dar, de0 ea s'a luptat viteje§te, a fostucisä de Achile. Troianii ii fAcurg inmormantare §i Achile ucise peThersit, fiind atacat §i. insultat de acesta pentru iubirea pe care ar fiavut-o pentru Penthesilea 2). Intre Greci s'a n5scut, din cauza omoruluilui Thersites, o rAscoald. Achile, dupa aceasta, a plecat cu corabia laLesbos §i, dupa ce a adus jertfe lui Apollo, Dianei §i Latonei, a fostpurificat de omorul ski de cAträ Ulise.

IIHERODOT (Sec. V. in. d. Cr.)

INTRODUCERE.

Pärintele istoriei si, in acelasi timp, cel dintâi mare istorical Grecilor, Herodot, s'a ngscut la Halicarnas, in Caria, laanul 484 in d. Cr. dintr'o familie bogatà si a avut putinta,ca supus al regelui Persilor, sá intreprindä un sir intreg decllAtorii care i-au ingAduit sà cunoaseä de visu, in cea maimare parte, tärile si imprejurArile ce avea sà le descrie.

Intre intinsele sale cAlkorii au fost 0 cele pe care le-afAcut la tärmul de miazAzi al Marii Negre si al Märii. Egee,adicä in Tracia, Macedonia si Grecia.

Stabilindu-se in insula Samos, apoi la Thurium 0 in celedin urmä in Italia, Herodot si-a redactat istoriile sale, innouà arti, ce le-a numit dupà cele nouà muze, dupà ce omare parte din materialul redactat l-a cetit mai intâi inlecturi publice.

) Locuintele Amazoanelor erau pe tärmul asiatic al Märii Negre intre fluviilePhasis si Thermodon.

2) Se stie cä Achile a admirat frumusetea Penthesileei ucise de el.

www.digibuc.ro

I 2 G. POPA-LISSEANU

Istoria lui Herodot trateazA rAzboaiele dintre Greci siBarbari. In cartea a IV si in câtva si in a V-a, autorul nedescrie geografia, moravurile, obiceiurile, legile, institutiilesi istoricul popoarelor care au trAit in regiunile noastre.

Historiae, II)TEXTE TRADUSE.

201. Dupà ce acest popor al Babilonenilor s'a supus lui Cyr, acestasimti dorinta sä subjuge pe Massageti. Se spune cal acest popor estemare si puternic, locuind spre räsäritul soarelui, dincolo de fluviulAraxes, in fata Issedonilor. Sunt unii cari sustin el acest popor estede neam scitic.

215. Massagetii poartá vestminte asemenea cu ale Scitilor si au ace-leasi moravuri ca si ei. Sunt si cäläreti si pedestri, caci au si de uniisi de altii. Sunt si arcasi si sulitasi; in räzboiu se folosesc mai mult debardä. Ei se servesc exclusiv de aur si de aramä; in ce priveste sulitelesi sagetile precum si barda de razboiu ei se slujesc numai de aramä;intru cat lug se atinge de armura ce inconjoara capul, de cingátorisi de chingi, acestea sunt de aur. Tot astfel la cai, pärtile de pe la pieptsunt fäcute din cuirase de aramä, cele de pe la apestre, frâne si faleresunt de aur. Ei nu se slujesc nici de fier nici de argint; ba inca nici nuau de- fel in tam lor. Aur si aramä au in abundentä.

216. Iata acum si moravurile bor. Fiecare bärbat se insoarä cu onevastä, dar ei se servä de ele in comun. CAci cele ce le spun Greciiel le fac Scitii, nu sunt citi aceia ce le fac, ci Massageti... La ei ni-menea nu moare la o värstä fatald. Calci, indatà ce unul ajunge la o värstainaintatä, toate neamurile sale se aduna si-1 sacrificä-si odatà cu el maisacrificl si vite: apoi ei fierb cärnurile si se ospäteazä. Asemenea sfar-situri de vieatä sunt socotite la ei ca cele mai fericite. Pe acela care moarede vreo boalä nu-1 rranancä, ci il ascund in pämant si deplang soartearea care nu i-a ingAduit sa fie sacrificat. Ei nu saraänä cereale, ci träiescdin vite si peste. Pestele II gäsesc in abundentä in fluviul Araxes: eisunt bäutori de lapte ycaootTon6Tou.. Singura divinitate pe care ei oadorl este Soarele clruia ii jertfesc cai. beä si motivul acestui fel dejertfä: celui mai iute din zei ii sacrificä ca parte cuvenitä, tot ce estemai iute din toate vietuitoarele.

Historiae IV, 1

1 . Dupà cucerirea Babilonului, s'a fäcut expeditia lui Darius incontra Scitilor. Caci Asia fiind o tail prosper% ca populatie si fiindcätezaurul avea multi bani, Darius a fost cuprins de dorinta sä se fáz-

1 Traducerea D i m. I. G hi c a.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 13

bune impotriva Scitilor, deoarece acestia fland o invazie in Mediasi invingand pe adversarii lor, incepurä dumànii1e. i astfel Scitiifurä stäpâni peste Asia superioarä timp de douAzeci si opt de ani. Einäväliserä in Asia urmärind pe Cimerieni i intäturarä stäpanirea Me-zilor, aci acestia erau stäpânii Asiei inainte de venirea SciiIor. Iar,dupa ce lipsiserd Scitii douäzeci si opt de ani se intoarserä in tara bor.Dar, aci Ii a,teaptä o luptä nu mai putin serioasä decat lupta cu Mezii;caci gäsirai o armatä destul de numeroasä impotrivä-le. Nevestele Sci-

in lipsa asa de indelungatä a bärbatilor lor, legaserà legäturi curobii lor.

2. SCitil ii orbesc pe toti robii lor. Ei nu sunt plugari, ci pástori...3. Tineretul ce a rezultat din relatiile femeilor scite cu robii lor se

fäcu mare si and au aflat despre originea lor s'a impotrivit celor cese intorceau din tara Mezilor. i mai intâi de toate acesti tineri Scitiizolarà o parte din teritoriul lor, säp And un anç lat ce se intindeadela muntii Taurici pänä la lacul Meotis, de o intindere mare. Scitiiincercând sä intre in tam lor si robii impotrivindu-se, intrarä in luptäcu dânii. Dupl mai multe inaieräri, Scitii neizbutind, unul dintre eizise: « Ce facem noi, luptându-ne cu robii nostri? Noi nu numai nesläbim, fiind omoriti, dar încà, omorindu-i pe dânii, in viitor vomstäpâni peste un numär mai mic de robi. De aceea, imi pare mai ni-merit ca fiecare dintre noi sä lase la o parte läncile i arcurile i s'à iabiciul de cal si sä meargä drept in contra lor. Cäci, cât timp ne vedeaucu armele in mânä, credeau cà sunt deopotrivä cu noi in toate, decisi in privinta nasterii. Dupä ce ne vor vedea insä cu biciul in mânä,in loc de arme, vor intelege cà sunt robii nostri i, recunoscând aceasta,nu ni se vor mai impotrivi.

4. Sciii, auzind aceste cuvinte, fäcurà intocmai; iar robii cuprinside spaima celor ce se petreceau, se luptara slab si o luarà la fuga 1).latá deci in ce mod au stäpanit Scitii in Asia si cum, fiind alungatide Mezi, s'au intors in tara lor. De aceea Dariu, voind sä se rázbune,a strans o mare armatà impotriva lor.

5. Dupä spusele Scitilor, natia lor este cea mai 011AI-à din toate.Ei pretind cá îi au urmätoarea origine: primul orn care s'a näscut intara lor, când era pustie, se numea Targitau. Ei pretind dar dupämine n'au dreptate, insd asa spun ei cà pärintii acestui Targitauar fi fost Jupiter si fiica fluviului Borysthenes, cà acest Targitau ar fiavut trei fii, Lipoxais, Arpoxais i cel mai tânär Colaxais, a, pe cândstäpâneau acestia, ar fi azut din cer niste instrumente de aur: un plug,un jug, o bardä cu douà täisuri i un pähar; cà cel mai in vârstä ar fi väzut,el cel dintâi, aceste obiecte i cá. s'ar fi apropiat de ele sä le ridice; càindatä ce ajunse la ele, aurul a luat foc. Dupä ce plec6 acesta, veni aldoilea i cä i acestuia 11 se intâmplà acelasi lucru; cà aurul arzândIl respinse i pe acesta. Dar a venind al treilea, cel mai tar-1M-, aurul

1) 0 scent' analoga s'a petrecut §i la Novgorod, cum ne spun cronicile ruse§ti.

www.digibuc.ro

14 G. POPA-LISSEANU

s'ar fi stins. In sfarsit, acesta a luat aurul si 1-a dus acasA si cA cei maiin varstä-, recunoscand aceste semne, cedara intreg regatul celui maitanar.

6. DM Lipoxais se trag acei Sciti al caror neam se numeste Auchati;din cel inijlociu Arpoxais cei Cari se numesc Catiari si Traspii; iar dincel mai tanär se trag Scitii regali, cari se numesc Paralati. TO au canume colectiv Scoloti, dupA numele unui rege al bor. Elinii insä i-aunumit Sciti.

7. Astfel spun Scitii ca a fost originea lor. Ei mai zic ca numarultotal al anilor dela primul lor rege Targitau si p Ana la invazia lui Dariuin contra lor nu trece de q mie de ani; dar este tocmai atata. Scitii

lire-

ga _ pazesc acest aur sacru cu toga constiinta si se intrunesc odatA pefiecare an spre a-i aduce sacrificii. Cel ce pazeste aurul sacru, in timpulserbärii, clack' ar adormi sub cer, nu trece peste un an, zic Scitii. ipentru aceasta ii se &A atat pAmant cat poate inconjura calare inteo zi.Dar, fiindca tara este foarte intinsä, Cola xais a infiintat trei regatepentru fill ski si a facut ca unul din aceste regate sa fie mai mare cleatcelelalte; in acesta se pästra aurul. Ei spun cd regiunile cele mai desus, spre crivAt, nu sunt nici de vazut nici de strabatut din cauza ful-gilor raspanditi pe jos; atat pamantul cat si aerul sunt plMi de fulgisi ei intuneca vederea.

8. Astfel vorbesc Scitii despre dansii si despre regiunea mai sus deei. Grecii insà cari locuesc la Pontul Euxin spun urmatoarele: Herculeconducand vacile lui Gerion, ar fi ajuns si in aceasta tail unde locuescScitii si care era pustie. Gerion insa locuia, inafara de Pontul Euxin,in insula pe care Grecii o numesc Erithea, situata spre Gades, carisunt dincolo de coloanele lui Hercule, in Ocean. Se crede ca Oceanul,incepand dela rAskritul Soarelui, curge imprejurul lumii intregi, darnu se aduce nicio dovada despre aceasta. De aceea, cred Grecii ca Her-cule ar fi venit in tara ce se numeste acum Scitia, ca acolo 1-ar fi apucatiarna si gerul si cA, trAgand imprejurul säu pielea de leu, ar fi adormitsi ca iepele lui cari päsunau deshAmate dela canil lui, dintr'o vointAdivinA, ar fi disparut in timpul acesta.

9. CA Hercule, dupa ce s'a desteptat, s'a dus sä le caute. Strabatandtoate colturile tärii, ajunse in sfarsit in regiunea ce se numea Ilea. Caar fi gäsit acolo, inteo pestera, o anume Echidna, jumAtate fata, cu oindoitä fire: partite corpului ei, mäi sus de talie, erau ale unei femei,iar pärtile de jos al unui sarpe. Vazand-o Hercule si mirandu-se o in-trebA daca a vAzut undeva rAtacite iepele lui; ea ar fi räspuns ca le aveain pästrarea ei si cA nu i le va preda mai inainte de a avea cu dansullegAturi sexuale; ca Hercule cu acest pre; ar fi avut legaturi cu dansasi cä ea ar fi tot amanat predarea iepelor, voind sä fie cu Hercule catmai mult timp si ca, pe de aka parte, el dorea sA si le capete cat mairepede inapoi ca sa poatä pleca; el, in sfarsit, ea ar fi zis dandu-i-le:<( Eu am pastrat pentru tine aceste iepe, ca sa rataceasca aci; dar aiplatit pretul pasträrii lor, fiindca voiu avea cu tine trei copii. Spune-mi,

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI IS

ce trebue sä fac cu acesti copii, and vor creste mari: sg-i stabilesc aci,unde eu am stgpanirea acestei tgri, ori A' ti-i trimit tie ? ». Acestea spunGrecii cg 1-a intrebat ea si cg el ar fi rgspuns: # Chid vei vedea cg acesticopii s'au facut bgrbati, sg faci precum iti voiu spune si nu vei gresi.Pe acela dintre ei pe care id vei vedea el intinde arcul acesta in chipulacesta si cg se va incinge in chipul acesta cu aceastg incingatoare, peacela sa-1 faci stgpan in tam aceasta; cat pentru acela care nu va puteasg facg aceasta, pe acela goneste-1 din targ. Si falcand astfel, nu numaiiti vei face tie multumire, dar incg vei indeplini si dorinta mea.

Io. Dupg ce vorbi astfel, el intinse celglalt arc ce-1 avea cgci pevremea aceea Hercule purta doug arcuri si araltindu-i cum se in-cinge, ii dete Echidnei arcul si cingatoarea. Cingkoarea avea la in-cheieturg o fibula de aur si cg, dupg ce i le dete, a plecat. Pe urmg,and copiii s'au fäcut bgrbati, le-a dat mai intal nume: unuia numelede .Agatirs, celui de al doilea Gelon, iar celui mai tangr Scit ; apoi, adu-candu-si aminte de cele ce ii se recomandaserg de Hercule, i-a exe-cutat poruncile si ca doi din fii, anume Agatirs si Gelon, nefiind in staresg facg proba cerutg, plecarg din tail, goniti fiMd de mama lor; iar celmai tfingr dintre dansii Scit, savarsind-o a rgmas in targ. Si cg din Scit,fiul lui Hercule se trag toti regii cari au domnit peste Sciti; dar cg dincauza fibulei, Scitii pang in ziva de astgzi poarta fibule atarnate labrau; in sfarsit zic cg numai atat ar fi facut pentru Scit mama sa. Aces-tea sunt cele ce spun Elinii cari locuesc la Pont.

1 i. Mai existg si o alta traditie cgreia eu ii dau, de and mi s'a argtat,intaetate. Iat-o: Scitii ratacitori ce locuiau in Asia, fiind bgtuti in rgzboiude Masageti, ar fi plecat de acolo, trecând peste raul Araxe in tam Ci-merienilor; cgci se spune cg tam in care locuesc acum Scitii ar fi fostin vechime tara Cimerienilor. Cg ngvälind la ei Scitii, Cimerienii sesfgtuirg, cum se intamplä in caz de invazii; cg fiind deosebire de pg-reri, fiecare parte sustinandu-si parerea cu tgrie, pgrerea castei regalefu ca mai nimeritg. Dar, pgrerea poporului era sg plece si sg nu fieexpus poporul unei armate numeroase. Pgrerea castei regale era de alupta pang la capgt pentru tail impotriva nävälitorilor. Nicio parten'a voit sg cedeze; pe de o parte poporul lug hotgrirea sg plece fgräde luptg, lgsand tara in maina ngvalitorilor, iar pe de aka parte castaregala era de pgrere sg moarg si sg-si aibg ingropate trupurile in taralor proprie; de a nu fugi impreung cu poporul, caci isi aduceau amintede ate foloase se bucuraserg si la ate nenorociri probabile s'ar ex-pune, dacg si-ar pargsi patria. Cg hotgrind astfel s'a tras la o parte fie-care partid si cg s'ar fi bgtut unii impotriva celorlalti. Ca poporul ci-merian ar fi ingropat pe malul fluviului Tyras pe toti aceia cari muri-serg din propria lor cauzg; cg mormântul lor se vede 'Meg si astäzi;cg dupg ce i-au ingropat, au plecat din targ; cg, in sfarsit, ngvglindScitii, ar fi ocupat o tarl pustiitä.

12. Existä pang in ziva de astgzi un oras Cimeria; mai este si Port-mea Cimeria; existg si o regiune cu numele de Cimeria; mai este

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

in sfarsit i un Bosfor ce se chiama Cimerian. Se vede cá Cimerianii,fugind de teama Scitilor in Asia si stabilindu-se pe promontoriu, arfi locuit pe locul unde se aflá acum orasul grecesc Sinope. Este de ase-menea sigur ca Scitii au urmarit pe Cimerieni si cà gresind drumulau 1-lava:1it in tara Mezilor. Caci, pe de o parte, Cimerienii fugiseratinand mereu drumul de-a-lungul marii, iar, pe de alta parte, Scitii Iiurmärira läsand Caucasul la dreapta kr; de aici au navalit in Meziaschimband directia spre interiorul tarii. Aceastä aka* versiune ce sespune este räspanditä in genere i printre Greci i printre barbari.

17. Dincolo de oraFul comercial al Borysthenitilor acest targ estepunctul cel mai central al coastelor maritime ale Scitiei locuescCallippizii cari sunt greco-sciti; apoi dincolo de acestia se afla un altpopor care se numeste Alazoni. Acestia, ca si Callippizii, in alte pri-vinte sunt asemenea cu Sciii in obiceiurile kr, dar samara' si seceragrau; ei mai cultiva ceapa, usturoiu, linte i meiu. Mai sus de Alazonilocuesc Scitii plugari cari samänä grau nu pentru consumatia kr, cipentru vanzare. Dincolo de acestia locuesc Neurii. Regiunea delamiazanoapte de Neuri este, pe cat stim noi, nelocuitä de oameni.Acestea sunt popoarele de pe malurile fluviului Hypanis, la apus deBorysthenes.

18. Pe urma trecand peste Borysthenes, and se departeaza cinevade mare, vine mai intai Ilea ; mai sus de aceasta locuesc Sciii agri-cultori pe cari Grecii ce locuesc la fluviul Hypanis Ii numesc Borys-theniti, iar ei mnii îi zic Olbiopoliti. Acesti Sciti agricultori ocuparegiunea din spre räsärit ca la o distanta de trei zile panä la malul rauluial carui nume este Panticape, iar spre miazänoapte panä la un drumde unsprezece zile in susul Borystenului. Regiunea de dincolo de acestelocuri este o mare pustietate; iar dincolo de aceastä pustietate locuescAntropofagii, o natie deosebita, iar nu scitica. Regiunea mai sus deacestia este un adevarat desert, si pe cat stim noi nelocuita de niciunneam de oameni.

19. Scif ii vomazi, cari nici nu samanä nici nu ark locuesc in regiuneadela rasaritul acestor Sciti agrieultori, dupa ce trece cineva peste raulPanticape. Toatä aceasta regiune, afara de Ilea este lipsita de arbori.Acesti nomazi locuesc spre rasarit, la o departare de patrusprezecezile, in regiunea ce se intinde pana la raul Geron.

20. Dincolo de Geron se afla partile numite Regalz, pe care le sta-panesc Scitii cei mai de frunte si cei mai numerosi cari considerä peceilalti Sciti ca pe robii bor. Acestia locuesc teritoriul ce se intindespre miazazi panà in regiunea muntilor Taurici, spre räsärit panä lasantul sapat de fiii orbilor si p and la orasul comercial al lacului Meotide,care se numeste Cremni, iar o parte din ei locuiesc pe malurile flu-viului Tanais. Regiunile deasupra acestora, spre nord de Scitii Regali,sunt locuite de Melanchleni, popor de un neam deosebit, iar nu scitic.Iar dincolo de Melanchleni sunt baiçi i pe cat stim noi, regiunea enelocuitä de oameni.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 17

21. Dincolo de fluviul Tanais, localitatea nu mai este scitica, ciprima parte a teritoriului este a Sauromatilor cari incepand dela coadalacului Meotis se intind spre miazá noapte la o distantä de cincispre-zece zile de drum; intreaga regiune este lipsitä de copaci, atat salbaticicat si cultivati. Apoi dincolo de acestia din urma sunt Budinii, ocu-pand un teritoriu cu paduri dese de tot felul.

22. Dincolo de Budini spre nord se gaseste mai intai o pustietatede sapte zile de drum, iar dupa aceasta pustietate, daca se lasa cälà-torni spre rasarit locuiesc Thyssagetii1), popor numeros i deosebit.Ei traiesc din vanat. Vecini, in hotar cu ei i locuind o regiune de aceeasinatura cu a lor este un popor ce se numeste Iyrcii ; i ei traiesc dinvanat ... Mai sus de acestia cam spre rasarit, locuesc alti Sciti caris'au revoltat in contra Scitilor regali si au venit astfel de s'au stabilitin tam aceasta.

Dincolo de Sciti locuesc Argipeii, iar dincolo de acestiaIsedonii.

46. Pontul Euxin spre care Darius si-a indreptat expeditia sa derazboi are pe tarrnii sai natiunile cele mai inculte din lume, exceptiefacand Scitii; cad inafara de poporul scit si de Anacharsis, niciunpopor din ate se gasesc in Pontul Euxin nu poate fi amintit pentruintelepciunea sa i nu stim sa fi ajuns cineva din ei un orn insemnatImportant este ca nimeni care ar navali la ei nu poate sa scape i, pede alta parte, daca ei nu vor sa-i &easel cineva, nu poate nimeni slpuni mama pe ei: ei nu au nici orase, nici cetati, ci toti poarta cu eitot ce au, ei sunt arcasi Mari, nu traiesc din munca plugului, ci dinprodusul vitelor lor, avand locuintele in cart'. In asemenea conditiicum sa nu fie ei de necucerit i imposibili de apropiat ?

47. Pe langa natura parnantului vine in folosul lor i faptul cä levin in ajutor fluviile: cáci tara lor este o mare campie buna pentrupasunatul vitelor si bine irigata; printeinsa curge ape care nu suntmai putine la numär deck canalurile din Egipt. Voiu cita pe aceleanurnai din ele care sunt mai renumite si care sunt navigabile pana laoarecare distanta de mare. Mai intai vine Istrul care are cinci gur;iapoi Tyras, Hypanis, Borysthenes, Panticapes, Hypacyris, GerrhusTanais. Cursul lor este urrriatorul:

48. Istrul, cel mai mare din toate apele ce le-am vazut noi, curgetotdeauna la acelasi nivel atat vara cat si iarna. El este primul din ram-rile Scitiei care, venind din apus, ajunge la o astfel de marime, fiindase varsa si alte fluvii inteinsul. Itaurile cari II rnäresc sunt urrnatoarele:mai intai sunt cinci cari curg prin pärtile Scitiei: Porata pe care Grecii

1) Massagetii din Asia, Thyssagegi t¡i Thyragetii din Europa sunt de sigur unulacelasi popor al Getilor numiti deosebit dupi regiunile in cari trgiau. Ei nu suntSciti cum banueste Herodot si nu au de a face cu Ostrogotii i Vizigotii din neamulGotilor Germani.

2 A. R. Studii Cereetdri. LXV.

www.digibuc.ro

8 G. POPA-LISSEANU

numesc Pyretus 1); dupa aceea vin Tiarantus 2), Ararus 3), Naparis 4)§i Ordessus 5). Primul râu mentionat este un rail mare 0 curgand spreräsarit îi une§te apele cu Istrul; iar al doilea mentionat Tiarantuscurge mai din spre apus si este mai mic; cat pentru Ararul si Naparul

Ordesus, ele curgand intre cele doug rauri se varsa in Istru. Acesterauri izvorand chiar din Scitia märesc Istrul.

49. Pe de alta parte, raul Maris curgand din partile Agathyrsilor,isi une§te apele sale cu cele ale Istrului. Iar din inältimile munteluiHaemus trei alte rauri curg spre miazänoapte i se varsä inteinsul.Acestea sunt Atlas, Auras i Tibisis 6), iar raurile Atris, Noes si Artanes,pe de altä parte, dupai ce curg prin Tracia i prin pärtile Tracilor Crobyzise varsa. in Istru; i raul Scius izvorand din partile Peonilor 0 din mun-tele Rhodope, dupa ce îi face drum prin Haemus, se varsä de ase-menea in Istru. Pe de altä parte raul Angros 7) curgand din pärtile Ilirieispre miazänoapte, dä prin campiile Triballilor §i se une§te cu raulBrongus 2), iar Brongus se varsa in Istru. Astfel Istrul primeste aman-douà aceste rand mari. Pe de altà parte din regiunile superioare aleUmbrienilor, raid Carpis 2) si inca un altui,.râul Alpis, dupa ce curg

ele spre miazanoapte, se varsa tot inteinsul. Istrul strabate toataEuropa, incepfind dela Celti cari, inafarä de Cyneti sunt cei mai occi-dentali locuitori din Europa; dupa ce strabate toatä Europa patrundepana in marginile Scitiei.

51. Istrul este deci cel dintai din toate fluviile Scitiei. Dupa acestavine fluviul Tyras 10) care pornind din partile de miazanoapte, incepesä curga dintr'un lac mare ce desparte tam. Scitilor de tara Neurilor.La gura lui locuiesc Tyriçii 11).

52. Al treilea fluviu, Hypanis 12), porneste din interiorul Scitiei §i curgedintr'un lac mare, imprejurul caruia locuiesc cai Salbatici albi, iar acestlac se numeste cu drept cuvant Mama Hypanios. Hypanis dupa ce iz-voraste din acest lac curge inteo navigatie de cinci zile destul de mic

dulce de bäut, apoi de aci pang la mare o distanta de patru zile denavigatie se preface foarte amar, caci un izvor amar se varsä inteinsulcare, de§i de o mica marime, stria tot raul Hypanis prin amesteculapelor sale, fluviu insemnat intre cele de o dimensiune mai mica. Acest

1) Pyretus-Prutul.2) Tiarantus-Oltul (dupa Niebur).°) Ararul-Siretul.4) Naparul-Ialomita.5) Ordessus-Arge§ul.6) Identificarea lor nu e sigurà.

Angros-Morava occidentalii.°) Brongus-Morava orientala (bulgarit).') Carpis ne aminte§te populatiunea Carpilor, probabil fo§tii Daci, liberi de mai

t Arziu.") Tyras-Nistrul.11) Ora§ul Tyras, numit i Ophiusa este la gura Nistrului. Tyrigetii stint Tyriti.12) Hypanis-Bugul.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI

izvor se aflä la hotarul dintre tam Scitilor agricultori 0 aceea a Ala-zonilor. Numele acestui izvor 0 al localitätii de unde provine este inlimba sciticg Exarnpaeus, iar in limba Grecilor: Ca lea Sacrä. Atat flu-viul Tyras at 0 fluviul Flypanis se apropie unul de altul in regiuneaAlazonilor; de aci inainte fiecare se sepati, lärgind spatiul dintre ele.

71. Mormintele /egilor Sciti sunt in regiunea Gerrhilor, unde raulBorysthenes Incepe sa fie navigabil. Aci, cand moare regele lor, Scitiiridia o mare movilk pdtratä. Apoi indatk ce mormântul e gata, taiecadavrul, '11 curätä, it umplu cu cipru täiat, cu tämAie, cu sämântä depätrunjel 0 de anason, cos pielea la loc 0 dupa ce InfAsoarà corpulin ceark il ridicä 0-1 duc in cärutä la un alt popor scitic. Acestia dinurmä ludnd mortul in primire, urmeazä exemplul dat de Scitii regali;ei 1'0 taie o bucätia din ureche, 10 tund pärul de jur imprejur, 10 faco täieturä la brat, 1'0 sgArie fruntea 0 nasul 0-0 infig sägeti in manastangä; apoi, dupá aceasta duc cu carul corpul regelui Ora la un altpopor de sub stäpanirea lor, fiind urmati de cei la cari cortegiul a fostintfti. Dupä ce dau ocol la toate popoarele, petrecând pe mort, ajungin sfarsit in regiunea Gerrhilor, cei din urmä dintre popoarele de substApanirea lor 0 la mormintele regilor. Pe urmä, dupä ce asazá mortulin mormânt pe un asternut de ierburi, infig sulite inteo parte 0 inalta a cadavrului 0 pe deasupra aceluia intind niste pari, pe cari, inurmä, ii invälesc cu nuiele impletite. In restul mormântului ei in-groapl pe una dintre femeile regelui, dupl ce o sugrumk 0 de ase-menea pe paharnicul, pe buckarul, pe vätaful cailor, pe curier 0 deasijderea cai 0 citeva din obiectele cele mai pretioase ale lui 0 vasede aur; argintul 0 arama ei nu le intrebuinteazá. Dupä ce fac toateacestea, sapa 0 ridicä o movilà mare, silindu-se care de care sä o Inaltemai sus 1).

74. In tara Scitilor creste 0 cânepa, o plantä ce samänä mult cuinul, afarä numai el este mai tare 0 mai inaltà, cáci cfinepa in acesteprivinte este mai presus deck inul. Ea creste 0 sämlnatä 0 de sine.Din cfinepl Tracii 1'0 fac imbräcäminte care au o mare asemänarecu cele de in, astfel inch o persoanä care nu s'ar uita de aproape nuar 0i dacá sunt de in sau de canepä 0 acela care nu a väzut cânepäin vieata sa, ar crede el vestmintele sunt de in.

auqInainte de a sosi la Istru, primul popor pe care 11 supuse Dariuost Getii cari cred cä sunt nemuritori. Cäci Tracii cari stäpânesc

pärtile Salmydessului 0 cari locuesc mai sus de cetätile Apollonia 0Mesembria 0 cari se numesc Scyrmiazi 0 Nipsei se predaserá lui Dariufärä de luptä, iar Getii hotärindu-se la o impotrivire indärätnica, furlsupusi Indatl, cu toate cä sunt cei mai distil* fi mai drepti dintre Traci.

94. Iatä in ce chip se socotesc Tracii nemuritori: Ei nu cred &A mor,ci cá, cei cari au repausat, se duc la zeul Zalmoxis ; unii din ei mai dauacestuia numele de Geheleisis. La fiecare cinci ani, ei trimit ate unul

1) Astfel de morminte scitice se presupune cA se gäsesc qi la noi.

www.digibuc.ro

20 G. POPA-LISSEANU

desemnat de sorti, ca sol, la Zalmoxis si-1 insärcineaza cutoate ate le cer fiecare. Iatä cum id trimit: Un numar oarecare dinei se aseaza in rand i iau fiecare ate trei suliti. Un altul, land pe celhotarit sä fie trimis la Zalmoxis, de mâini si de picioare, Il ridica insus asvarle pe varful sulitelor; daca in caderea lui el este strapuns

moare, ei cred cä zeul le este favorabil; clack' insa el nu moare, in-vinovatesc pe cel trimis si spun ca este un orn ràu. Dupa ce au arun-cat vina asupra acestuia, trimit pe un altul in locul lui; instructiile sedau victimei, pe and este ilia in viata. Tot acesti Traci, and fulgeräsi tuna, arunca sägeti in sus spre cer, ca sa arneninte divinitatea, caciei nu cred sä existe o alta divinitate deck a lor 1).

95. Pe cat am aflat dela Grecii ce locuiesc la Hellespont si la Pont,acest Zalmoxis, ffind un oni, a servit la Samos ca sclav; a fost chiar robal lui Pythagoras, fiul lui Mnesareh; in urma Insà, astigandu-si liber-tatea se spune strans o mare avere i imbogätindu-se se in-toarse in patria sa. Dar Ended Tracii duceau o viatä miserabila i fiindignoranti, acest Zalmoxis, crescand in moravurile ioniene i având oinvätatura mai solida cleat aceea a Tracilor, deoarece fusese in con-tact cu Grecii si inck cu unul din cei mai insemnati dintre filosofiielini, cu Pythagoras, a pus sä i se zideasca o sala pentru primireaospatarea celor mai de frunte concentäteni ai sài, unde sä-i invete cànici el nici oaspetii sal i nici cari se vor naste vreodata dinteinsii, nuvor pieri, dar ca vor merge inteun loc unde vor vietui de-a-pururea,bucurându-se de toate cele bune. Pe cand ei faceau toate cele ce amspus i vorbeau astfel, el îi sapa o locuinta subterana. $i indata ce-si ter-mina aceastä locuinta, se fäcu nevazut pentru Traci. Scoborindu-sejos in locuinta subterana, ramase ascuns acolo timp de trei ani. TraciiIl regretara planserä ca pe un mom In al patrulea an insa el li searata. Astfel ca vazura confirmandu-se toate cele spuse de Zalmoxis.Acestea spun Grecii el a fäcut el.

96. Cat ma priveste, aceasta poveste a lui Zalmoxis i locuinta sasubterana nici nu le pun la indoiala, nici nu le cred in intregimea lor.Pärerea mea este ca. acest Zalmoxis a vietuit multi ani inaintea lui Py-thagoras. Dar destul e atat cat am spus, fie ca a existat un orn cu nu-mele Zalmoxis, fie ca va fi fost o divinitate indigena a Getilor. Acestpopor cu traditiile sale despre care am vorbit, dupl ce a fost invins dePersi, a urmat armata lui Darius.

99. Dincoace de Scitia, pe coastele marii, se afla Tracia. Scitia in-cepe de acolo de unde coasta formeaza un golf; in acea parte se varsa

Istrul cu gura intoarsä spre rasärit...704. Agathyrsii sunt barbatii cei mai gingasi si au scule de aur. Ei

îi au sotiile in comun, ca sa fie top frati intre dânsii i ea toti, ffindastfel in deaproape inruditi, sa nu existe intre ei nici invidie nici urä.Intru cat priveste celelalte obiceiuri ale lor, ei se apropie de Traci.

I) Din acest pasaj resultd cá Tracii erau monoteisti.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GREdI $1 B1ZANTINI 21

105. Moravurile Neurilor sunt aceleasi cu ale Scitilor. Cu o gene-ratie inainte de invazia lui Darius pe teritoriul lor, el au fost siliti dincauza serpilor sa-si paraseasca tinuturile unde steteau la inceput. erpimulti se aflau si in pärtile kr, dar cea mai mare parte din acesti serpinavaliserä din pustietatile din spre miazanoapte. Bantuiti de acest flagel,ei isi parasirä locurile si se asezara in partile Budinilor. Acesti oameniau uritul renume de a fi vrajitori; caci atat Scitii cat si Grecii stabilitiin Scitia ne spun ca odata pe an, fiecare dintre Neuri se schimba pentruputine zile, in lup si ca, in urma, isi capäta din nou forma originalä.Pe mine insa nu ma conving cei ce spun asemenea lucruri; dar nu emai putin adevarat cà le spun si Inca le afirma cu jurämant.

io6. Androfagii sunt cei mai salbatici dintre oameni in ce privestemoravurile lor. Ei nu respecta justitia si nici nu se supun la legi, Suntnomazi. Costumul kr este la fel ca cel al Scitilor; isi au limba lor pro-.prie si dintre toate popoarele sunt singuri antropofagi.

Historiae, V3. Poporul Tracilor este, dupa. Indieni, cel mai mare dintre toate

popoareleg,aw4 pkyLcrviv it:1-n rceormov ávapWrccov.Daca ei ar fi guvernatide unul singur sau daca ar fi uniti, ar fi de neinvins si, dupa mine,cei mai puternici din lume. Aceastd unire este greu de realizat si nuse va infdptui niciodata. De aceea, ei sunt slabi. Ei poarta diferite nu-miri, dupä reg unea in care traiesc. Toti au aceleasi obiceiuri si insti-tutii inafara de Geti si de Trausi sit de cei ce locuiesc dincolo de Cre-stonei.

4. Trausii insa nu se deosebesc intru nimica de ceilalti Traci, cleatel fac urmatoarele la nastere si la moarte: pe cel nou nascut D. incon-joarä rudele si il deplang de ce nenorociri si de ate nenorociri va trebuisà sufere din momentul nasterii sale, amintind toate suferintele ceasteapta pe om in vieata. Cand moare frig II ingroapa, bucurandu-sesi inveselindu-se, si aratä de ate nenorociri a scapat si cat de fericiteste in toate privintele.

5. Iar cei ce I ocuesc dincolo de Crestonei au obiceiul ca fiecarebarbat sa aiba mai multe sotii. Cand moare barbatul se iveste discutiacare dintre sotii a fost mai iubita de barbat. Cea care a fost gasitä cacea mai iubitä si care se bucurä de aceasta cinste, e laudata de barbatisi de femei si este ucisä pe mormant de rude si ingropata impreunacu barbatul ei; celelalte se socotesc ca nenorocite, fiind aceasta pentru eleo mare rusine.

6. Ceilalti Traci mai au urmatoarele obiceiuri: Isi valid copiii du-candu-i in alte OH. Pe fete nu le pazesc, ci le lasa sà se intalneasca cubarbatii ce ele ,voiesc; pe sotii insa le pazesc cu strasnicie; dela OHOle cumpärä cu mare pret. La ei este o mare cinste sa se tatueze si e orusine sa nu fie cineva tatuat. E o mare cinste a nu face nimic si e o ocara

www.digibuc.ro

22 G. POPA-LISSEANU

ca cineva sä lucreze pämantul. E o mare cinste ca cineva sä träiascadin razboiu si din präzi. Acestea sunt cele mai de seamä moravuri ale lor.

7. Ca zei ei nu au cleat pe Marte, Bacchus si Diana. Regii lor insä,pe langä ceilalti cetateni adorä in special dintre zei pe Mercur, pe numelecaruia jura si spun ea ei se trag din Mercur. .

8. Inmormanatrea celor bogati se face astfel: expun mortul timp detrei zile dupa ce mai intai l-au jelit; apoi jertfesc tot felul de victimesi-i celebreazä un ospät. Apoi dupd ce l-au ars il ingroapä sau il in-groapä nears. Dupa ce i-au ridicat movila pe mormânt, fac lupte deintrecere, propunând mari premii.

9 Mai la Nord de aceasta regiune, nimeni nu poate sa spunä sigurcine locueste. Pare insä ca dincolo de Istru este un desert nemärginit.Am putut totusi sä aflu ca peste Istru locuesc niste oameni cari senumesc Sigynni, având vestminte ca Mezii. Caii acestora sunt plinicu par lung de cinci degete, cä ei sunt mici si carni si. putin in staresa ducä in spate un barbat; inhämati la carä sunt insä foarte iuti; dinaceastä cauza indigenii merg in earl. Tara lor se intinde pana la Enetiicari locuesc la Adria. Ei spun ca sunt urmasii Mezilor. N'as puteaspune cum ei sa fi fost colonisti ai Mezilor ...

io. Tracii mai povestesc ca teritoriile dincolo de Istru ar fi ocupatede albine si ca din aceasta cauza oamenii n'ar putea merge de ele maideparte. Lucrul mi se pare putin probabil, de oarece aceste animalenu pot suporta frigul; din pricina frigului cred eu a nu sunt locuiteacele regiuni.

IIIEURIPIDES (sec. V in. d. Cr.)

INTRODUCERE.

rviarele poet grec Euripides, autor al unor celebre tragedii,s'a näscut pe la anul 486, dintr'o familie de jos si a fost con-timporan cu Eschil si cu Sofocle. Euripide a studiat pictura,apoi retorica si filosofia. Obtinând un premiu literar, s'adedicat poeziei si a scris mai multe tragedii, dintre cari nis'au pästrat optsprezece tragedii si o dramä satiricA. Toateau subiecte din mitologie si din ciclul troian.

In Andromaha si in Iphigenia in Taurida ne vorbestedespre LeuceInsula *erpilor.

A ndr o m a ha, vers. 1253 seq.TEXTE TRADUSE.

Iar tu, Peleu, pentru ca sa fii multumit de casätoria ta cu mine, Thetis,care sunt o zeitä si flied de zeu, te voiu libera de necazurile oamenilor

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 23

te voiu face zeu nemuritor i nepieritor. Iar in urmä te vei bucuraimpreunl cu mine in palatul lui Nereu, ca zeu alAturi de o zeitä si sco-tându-ti piciorul neatins de apa märii vei vedea pe prea scumpul täusi al meu fiu, Achile, locuind inteun palat de pe o insua pe o stancAAlM dela intraPea Pontului Euxin 1) 'Axpakcc / 80.ou4 va.GOVTOCvirrocok Aroxip XCCT' &xrv &Ink Egeb1011 rcópou 2 .

IV

THUCYDIDES (sec. V in. d. Cr.)INTRODUCERE.

Näscut la anul 471 in. d. Cr. Thucydide cobora, dupätatá, dinteun rege din Tracia, iar dupä marná el era unnepot al lui Mi ltiade. Mostenind o avere considerabilä, Thu-cydide a jucat i un mare rol politic. Dupá un exil de douä-zeci de ani, s'a intors in patrie, unde a descris, in opt cArti,Istoria rözboiului peloponesiac.

Thucydide trece ca cel mai mare istoric din antichitate.Informatiunile ce ni le procurä In privinta triburilor tracicesunt de cea mai mare insemnaate pentru cunoasterea aces-tor triburi, din care fAceau parte de sigur i Geto-Dacii.

Dacá insä Daii, de cari ne vorbeste autorul, vor fi fostDacii cei vechi, cum credea, intre altii, Hasdeu, lucrul nueste destul de sigur. Thucydide ne area pe acesti Dai, calocuind in apropierea Tesalonicului.

Räzboiul Peloponeziac II, 96TEXTE TRADUSE.

Plecând dela Odrysi, Sitalces chemä la arme la inceput pe supusiis5i din Tracia, cari locuiesc dincoace de muntii Haemus si Rodope,

1) Inainte de Euripide, Leuce ne este amintitä, pe la a, 777 in. d. Chr. de poetulepic Arctinus din Mi let care, in Aethiopida sa, ne spune cum Thetis, luAnd de perug pe fiul ski Achile il duse in insula Alba x rijç nupere; ávocpsdeaccace 'Ow =MCctç Aeux-hv vijaov 8LcosoAct. §i Pindar, inteuna din odele sale, Nemea VI, 49,ne spune cà Achile are in Pontus o insulA strAlucitoare gxeL 8' "Eu4Ewp rceAckyet.tpacrwevo 'AxaAck yams. Cf. Photius cod. 239 la C. M Ulle r, Geogr. gr. min., I,Ia. 397 §i Romanica, p. 124.

2) Acela§i Euripid e, in Iphigenia in Tauris V. 435 ne vorbe§te despre tara bo-gatA in pasari de pe tArmul cel Alb, de insula Leuce §i de frumoasa CursA a lui Achiledin Pontul Euxin. Taw 7roXu6pvLOov &yr atav /Asuxecv ciavrew 'Axaijoç Speqouç xo0,-ltocrra8Eauç E5getAlov MGT& rceArrov.

www.digibuc.ro

24 G. POPA-LISSEANU

pana la marea Neagrä i Helespont; apoi pe Getii de dincolo de Haemusprecum i pe toate popoarele stabilite dincoace de fluviul Istru, din ve-cinatatea Marii Negre. Getii i celelalte popoare din aceste tinuturise marginesc cu Scitii i intrebuinteaza aceleasi arme ca i acest popor;ei sunt toti arcasi callri. Sitalces chema din muntii lor i un mare numarde Traci independen i inarmati cu säbii i cunoscuti sub numelede Dieni, cei mai multi locuind in Rodope; unii erau plàtii altii mer-geau ca voluntari. S'au recrutat de asemenea i dintre Agrieni i Leeni

alte populatiuni peoniene cari li erau lui supuse. Erau cele mai in-departate popoare din imperiul sau, care se intindea Oa la Greenii dinPeonia i pfinä la Strymon. Fluviul acesta izvoraste in muntii Scombros,trece prin tara Greenilor si a Leenilor si formeaza granita imperiuluiOdrysilor; dincolo sunt Peonienii independen¡i. Dinspre Tribal li, de ase-menea independenti, cele din urrna popoare supuse Odrysilor erauTrerii si Tilateenii. Acestia locuesc la Nord de muntele Scombrosse intind spre apus 'Ana la raul Oskios care izvoräste din acelasi munteca i Nestos i Hebru. Acest munte, mare si desert, este o veriga dinmuntii Rodope.

Ibidem II, 97Din spre mare, imperiul Odrysilor se intinde dela Abdera la revar-

sarea Istrului in Marea Neagra. Pentru un vas de comert este o calede patru zile i patru nopti in linie dreapta i cu vantul protivnic. Peuscat, urmand calea cea mai scurta, dela Abdera la Dunäre este undrum de unsprezece zile pentru un orn bun de picior. Aceasta este in-tinderea pe tarrnul marii. Mergand de la %arm spre interiorul tarii,in lärgimea cea mai mare, adeca dela Bizant panä la Leeni i Ora laStrymon, este o cale de treisprezece zile pentru un orn bun de picior.

Tributul ridicat anual dela popoarele barbare si dela cetatile gre-cesti, la darea la care a fixat-o Seuthes, urmasul lui Sitalces, este depatru sute de talanti de argint platibili in numerar. La aceasta trebueadaus darurile in aur i argint, ce sunt obligati sa plateasca si care formao sumä echivalenta; fall a mai socoti stofele brodate sau netede i altedaruri pe cari trebuiau sà le facä nu numai regelui, ci i fruntasilor

nobililor tarii. La Odrysi, ca i la ceilalti Traci, exista un obiceiu contrarcelui al regilor Persilor: adecä de a primi mai de graba cleat a da. Estemai rusinos de a refuza o cerere decat de a indura un refuz. Odrysiiau exagerat Inca acest obiceiu, in raport cu puterea lor; la ei nu ajungila nimica farà de daruri; si astfel regii lor au ajuns la averi colosale.Dintre toate natiile europene cuprinse intre golful Jonian i MareaNeagra nu se gaseste nimenea a carui venituri i bogatie sä fie maimari. Cat pentru forta rnilitara si numärul ostasilor, Odrysii sunt multin urma Scitilor. Nu exista popor, nu spun in Europa, ci in Asia, care

1) DouA milioane o sutA saizeci de mii de fr!

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI 51 BIZANTINI 25

sa fie in stare sa se masure, singur cu Scitii uniti la un loc. Dar, in cepriveste priceperea la afaceri, Scitii sunt departe de a avea aceeasi su-perioritate.

Ibidem II, 98Stapan pe un imperiu atat de intins, Sitalces se pregäti de razboiu

- si pomi mai intai asupra Macedoniei. Ostirea sa s'a marit prin Traciiindependenti atrasi pentru pradä si era forrnatä in primul rand deOdrysi si de Gag cari ii procurará calareti

V

PLATO (429-348 in. de Cr.)INTRODUCERE.

Celebrul filosof grec, Plato, nascut la Atena, pe la anul429, si pretinzand ea se trage din familia lui Codrus si a luiSolon, a fost unul dintre elevii si admiratorii lui Socrate.Dupa moartea acestuia (399), Plato s'a retras la Megara,de unde a intreprins mai multe calatorii de studii in Egipt,Sicilia si Italia meridionala.

Reintors la Atena, a fundat vestita scoalä numita Academiaunde a profesat filosofia, cu mici intreruperi, pana la moarteasa. Plato este unul dintre cele mai mari genii pe care le-aprodus lumea greceasca si a scris un mare numär de lucräride o mare valoare literara, care ni s'au pastrat pana in zivade astazi. Ele sunt compuse sub forma de dialog si se dis-ting atit prim frumusetea limbii si a stilului, cat si prininaltimea ideilor.

Reproducem un singur pasaj din opera marelui filosof.Din el se poate vedea ca problemele de medicina popularápreocupase si pe Traco-Dacii dela Dundre si. ca preotii ace-stora se interesau de boalele trupesti si sufletesti ale multi-milor. Se pare ca insusi zeul lor Zamolxes avea conducereasanatatii publice.

Charmides IVTEXTE TRADUSE.

... Dupä cum, poate, ai aflat si tu, Charmides, dela medicii price-puti cari spun, de ate ori li se cere vr'o consultatie din partea vreunuia

www.digibuc.ro

2 6 G. POPA-LISSEANU

pentru vr'o boall de ochi, cA ochii nu se pot vindeca fArà sA se vindecemai întâi capul, tot astfel este absurd sà se caute O. se vindece un capbolnav, fled sA se vindece mai inainte trupul intreg.

Tot asa este si cu boalele sufletesti. Am constatat aceasta in armatAdela un medic din Tracia, adept al lui Zamolxes despre care se spunea el si pe oameni îi face nemuritori. CAci zicea acel Trac cà mediciigreci confirmg. cele ce am spus eu. Dar Zamolxes, regele nostru, careeste un zeu 1 , spunea acel Trac, afirmA cä precum ochii nu se pot vin-deca fArl capul intreg i nici capul ail de corpul intreg, tot astfel nicicorpul nu se poate vindeca fArA suflet. Acesta este motivul pentrucare cei mai multi doctori greci se insealA in privinta boalelor, fiindcAnu stiu ce ar trebui vindecat in total spre a vindeca o parte.

VILYCOPHRON (sec. III in. d. Cr.)

INTRODUCERE.

Poet de o mare reputatie, atk pentru tragediile cat sipentru dramele sale satirice, poetul Lycophron a träit pe lamijlocul veacului al III-lea in. d. Cr. Intreaga operà poe-ticA a lui Lycophron s'a pierdut, i nu ne-a rämas dela eldeck un poem, in versuri iambice, intitulat Cassandra sauAlexandra. In acest poem, un soldat povesteste lui Priam,profetiile Cassandrei privitoare la präbusirea Troiei. Se stiecä aceastä Casandra prevestea adevärul care insi nu era nici-odatä crezut.

Vorbind despre Achille care cautà pe Iphigenia, logodnicasa, inlocuità pe altar, in momentul injunghierii ei, ne amin-teste despre Leuce, Insula *erpilor.

CassandraTEXTE TRADUSE.

Vers. 186. Va locui multA vreme pe stdnca albitd de spume 2)La gura fluviului Celtic 3) cu ape turburiClutându-si mireasa pe care odinioarl o cerboaicAIntinzandu-si gâtul o scapA de cutit.

1) '0 7)1Arepoç flocatAck, ,EVeòç

2) StAnca albitA de spume este insula erpilor, Aeux1)-Alba.3) Fluviul Celtic este DunArea ce izvorAste din regiunile dela apus ale Celtilor.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 27

VIIAPOLLONIUS RHODIUS (sec. III in. d. Cr).

INTRODUCERE.

Apollonius, numit Rhodius dupà tam in care s'a stabilitin urmä, s'a nAscut in Egipt, la Alexandria, pe la mijloculsecolului al III-lea, si a fost elev al lui Callimach, intemeie-torul scoalei alexandrine. Fiind silit sä-si päräseasa patria,a trecut la Rhodos, unde a deschis o vestitá scoalà de gra-maticä si retoricA.

Dela Apollonius avem un poem mitologic, Argonauticain patru cânturi, poem aspru criticat de contimporanii säidin scoala alexandring, ca ne mai fiind posibilà compunereaunui poem dupà modelul poemelor homerice. Ideile reli-gioase, ca si cele patriotice, dupä Callimach, n'ar mai fiputut sä fie elemente de inspiratie pentru un poem epic.

Unele pasaje din Argonautica lui Apollonius ca si dinArgonautica lui Valerius Flaccus, pasagii In cari se vorbestedespre cälâtoria Argonautilor spre Colchida i despre in-toarcerea lor pe Dunäre spre casà, intereseazà de aproapesi trecutul tärii noastre.

Argonautica I, V. 211TEXTE TRADUSE.

V. 211. Venirä apoi i fiii lui Boreas, Zetes i Calais pe cari îi näscuseodinioarä Orithyia in cea mai indepartatä parte a inghetatei auaxeL-Opou Tracii, unde o dusese räpind-o din Cecropia, Boreas Tracianul.

V. 1296. Zise si se repezi asupra lui Tiphys, fiul lui Agnias, darochii aceluia päreau asemenea unor scantei de foc aprins. Si de sigurs'ar fi intors din nou in tam. Mysilor 1) de unde plecaserä lasandacolo pe Hercule care cauta pe prietenul sáu pierdut, Hylas lupt andcu valurile marii cu necontenite vanturi protivnice, dacà cei doifrati, fii ai lui Boreas din Tracia, nu ar fi mustrat cu vorbe grele pefiul lui Aeac (Telamon), nenorocitii de ei, cäci de sigur grozavä pe-deapsa vor fi patimit din partea lui Hercule, fiindca i-a impiedicatca el sä fie cäutat 2).

1) Mysii, locuitori ai Traciei, din regiunea Haemus, au primit cu placere pe Ar-gonauti cAnd au sosit In tam lor si le-au dat din belsug merinde, vin i vite. Ei erauagricultori i pAstori. Cf. v. I, 1179.

5) Hercule, pierzând pe Hylas, prietenul siu, 1-a cAutat In toate pArtile prin pA-durile Mysiei, strigAndu-I Hylas-Hylas. $i astfel si Hercule, perzfindu-se de tovarlsiisli, Argonauti, a rAmas pe loc.

www.digibuc.ro

28 G. POPA-LISSEANU

VIIIPOLYBIUS (sec. II in. d. Cr.)

INTRODUCERE.

Scriitor si bärbat politic celebru, Polybius s'a näscut inArcadia, pela a. 205 in. d. Cr. si a trAit in epoca de ceamai strAlucitA glorie romanA.

A luat parte de tânAr in afacerile publice si dupA cuce-rirea Macedoniei de cAtre Romani (168) a fost unul dintreostaticii greci notabili, dusi la Roma. A stat aci 17 ani sinu i s'a ingAduit sä se intoarcA in patrie cleat in 151.

Imprietenit cu Scipio Africanul al II-lea, a asistat la dis-trugerea Cartaginei (146) si s'a intors in Peloponez dui:4aderea Corintului. Spre a cunoaste lOcalitätile pe care aveasA le descrie, Polybius face multe cAlátorii si moare la adâncibarânete (122) läsAnd dupA sine o pretioasä istorie in limbagreack un fel de memorii foarte mult citite in antichitate.

Opera lui Polybius, compusä in 30 de cArti, nu ni s'a pAs-trat, inafarA de primele cinci al-0, decât in fragmente si inextrase.

Reliquiae XXIV, 6TEXTE TRADUSE.

Dupà ce Quintus Marcius a venit ca delegat in Macedonia, Philippusa plecat cu totul din cetätile din Tracia in care locuiau Grecii si si-aretras garnizoanele din ele. Dar a plecat färä de voie si plängind desupärare. A mai indeplinit si alte ordine ale Romanilor, aci dorea sànu arate cea mai micä indispozitie, ci A' astige numai timp spre ase pregäti de räzboiu. Cu acest gand a luat asuprä-si expeditia impotrivabarbarilor si a fäcut si o incursiune prin mijlocul Traciei spre teri-toriile Odrysilor, ale Bessilor si ale Dentheletilor. Iar, and a ajuns lacetatea numità Phiippopolis, a cuprins-o dela primul atac, fiind päräsitàprin fuga oräsenilor cari se refugiaserä in munti. Apoi cutreerand am-piile pe tot intinsul lor, pe unele le-a cucerit cu forta, iar altele au primitsupunerea de bunä voie; iar, dupà ce a pus garnizoane, s'a intors inregatul ski. Garnizoana insä, nu dupä mult timp, a fost izgonitä deOdrysi cari nu pästrarä credinta de supunere regelui.

Fragmenta Grammatica, Ex Suida14. Intoarce-te sä nu aluneci. Acest vers sä-1 ai totdeauna inainte.

Aceasta n'a fAcut-o Lucius Romanus si a cäzut in mari nenorociri.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 29

Cele mai mari afaceri se zädärnicesc uneori din imprudenta conducä-torilor. Pentru oamenii cu minte ne dà dovadä de aceasta violenta luiPyrrhus, regele Epirului, i nävälirea lui asupra cetätii Argos, precumçi expeditia lui Lysimach prin Tracia in contra lui Dromichete, regeleOdrysilor1) i alte multe exemple de acest fel.

Res gestae XXX, izIn timpul acesta Cotys, regele Odrysilor 2), a trimis la Roma o solie

prin care cerea sä i se libereze pe fiul ski i prin care aräta i motiveleintelegerii ce fAcuse cu Perseu. Romanii. fiindcl terminaserá cu bineafacerea ce avuseserä in vedere i fiinda nu mai aveau niciun interessä continue du0nänia cu Cotys, dädurà voie fiului acestuia sä se in-toarcl acasä. El fusese trimis de tad! ski ca ostatic in Macedonia im-preunl cu fiii lui Perseu. Romanii îi arätau in acest chip pe de o partebunatatea i märinimia lor, iar, pe de altä parte dädeau aparenta prinaceastä binefacere cI-i atribue lui Cotys o mare cinstire.

IXDIODOR DIN SICILIA (sec. I in. d. Cr.)

INTRODUCERE.

Istoricul Diodor din Sicilia Diodorus Siculus s'a näs-cut la Argyrium, in Sicilia, si a inflorit in sec. I in. d. Cr.Propunându-si sa scrie o Enciclopedie istoria, a intreprinscaTätorii indelungate in Europa si in Asia, spre a castigainformatii cat mai complete pentru opera sa.

A dat la luminà o Bibliotea istoricei in 40 de carti caren'au ajuns toate pânà la noi, in intregimea bor. Din unelearti nu ni s'au pastrat cleat fragmente i extrase.

Consultând foarte multe arti, Diodor este mai mult uncompilator decât un istoric critic; de aceea, intâlnim uneorila el contraziceri si anacronisme.

Informatiunile lui Diodor privesc uneori i trecutul tàriinoastre.

Reliquiae XXI IITEXTE TRADUSE.

Tracii cari prinseserä in rázboiu pe Agathocles, fini lui Lisimach,l-au trimis inapoi la tatäl ski incärcat de daruri, deoarece printr'o

Dromichete care, precum se stie, era un rege al Dacilor, ni se arati de Polybiusca rege al Odrysilor.

2) Odrysii erau o populaOune tracfi dela sudul

www.digibuc.ro

30 G. POPA-LISSEANU

astfel de fapta ei isi pregäteau un sprijin in intamplärile nesigure alesortii si, in acelasi timp, fiinda ei sperau ca vor redobandi gratuitteritoriul pe care li-1 ocupase Lysimach. Cad isi pierdusera acum oricenädejde de victorie, vazand pe atatia si atat de mari regi, unindu-seintre ei spre a-si da ajutor.

XXI, 12, I

Cand armata lui Lysimach a ajuns sa sufere de lipsl de alimentesit and prietenii ski II sfätuirä sä se ingrijeasca, cum o sti, de sine sisä nu-si mai puna in armata nädejdea de scäpare, le-a raspuns acestoracà nu e drept ca sa-si päräseasca armata si pe prieteni, cäutandu-sipentru sine o scapare rusinoasä.

XXI, 12, 2-3

Dromichaetes, regele Tracilor, a primit pe Lysirnach, prins in räzboiu,cu tot felul de amabilitati, 1-a imbratisat si 1-a sarutat si numindu-1tata, 1-a condus, impreuna cu copiii lui in cetatea ce se numeste Helis.

Cand Tracii, dupa ce au prins trupele lui Lysimach, (land navala,incepura sa strige si sa reclame ca regele captiv in luptä sa fie adusinainte si pedepsit cu moartea (fiindca este drept ca poporul ce s'aexpus in luptä A. hotarasca dui:A voia sa de dusmanii prinsi), Dro-michaetes, impotrivindu-se la pedepsirea regelui, le-a spus CI este ininteresul statului ca omul sä ramana neatins. Caci dacà el ar fi ucis,numai deck alti regi vor ocupa domnia lui Lysimach 0 vor fi pentruei o primejdie si mai mare cleat Lysimach. Dimpotriva, dacá ar scäpa,el va purta recunostintä Tracilor pentru nepedepsirea lui, iar castelele,ate mai inainte fusesera in sap anirea Traci lor, le vor cast;ga din noufail niciun pericol. Multimea &and ascultare acestora, Dromichaetes adus regelui prizonier pe toti cati a putut sa &easel in numärul cap-tivilor, pe amicii si pe top slujitorii lui Lysimach. In urmä, facfindun mare praznic pentru zei, pe Lysimach si pe toti prietenii lui si frun-tasii Tracilor i-a poftit la mask pregätind douä triclinuri si paturile pecari avea sä se aseze Lysimach cu amicii lui, le-a asternut cu covoareregale, cucerite in razboi, jar siesi si celorlalti Traci le-a pregatit pa-turi ordinare. De asemenea, pregatind doua feluri de cine, acelorale-a pus pe mese de argint mancari pregatite in tot felul, iar Tracilorzarzavat si carnuri slab gatite in farfurii de lemn de rand. In sfarsit,acelora le-a servit vin in cupe de aur si de argint, siesi insä si la ai saia dat ordin sa bea, dupa obiceiul Getilor, in vase de lemn si de corn.In urma insa, spre sfarsitul ospatului, si-a umplut cu yin culat celmai mare corn si numind pe Lysimach tatä, 1-a intrebat care drib: Iig'a pärut mai vrednica de un rege, cea tracica sau cea macedonica ?

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI 51 BIZANTINI 31

Excerpta SententiarumCand Dromichaetes a poftit pe Lysimach la un ospat si and, in mij-

locul mesei, dupä ce si-a umplut cel mai mare corn si dui:4 ce a nurnitpe Lysimach cu numele de tatd, l-a intrebat care masa ii se pare mairegala ? el, spunand ca cea macedonica, Dromichaete atunci zise: « Dece, pasäsind acele strälucite obiceiuri si acel traiu splendid si regatulsi mai märet, ai voit sa vii la acesti oameni barbaki, cari isi duc o vieatade sälbatici, inteo regiune batuta de frigul de iarnà si lipsita de bunk"-tatea fructelor celor dulci ? De ce ai cautat sa-ti duci in sfarsit armata,in contra firii, in aceste locuri, in cari soldatul strain nu poate sä su-fere clima ? La acestea Lysimach, spunand a a gresit, and a intreprinsaceastä expeditie, cà de altfel pe viitor ii va fi amic si aliat, a primitcu recunostinta binefacerea ce i-a al-Rat si dupä ce s'au stabilit condi-tiuni omenesti si prietenesti, Dromichaetes si-a real:a-tat castelele ce ile luase Lysirnach, iar acesta a plecat liber impodobit cu diadema regala.

XXX, 3

Cotys, regele Tracilor, a fost in razboaie bärbat energic si priceput;in alte privinte activ si bun prieten si, pe langl aceasta, foarte sobrusi cumpatat si, ceea ce este lucru de capetenie, cu totul strain de vitiileinnascute ale intregului popor al Tracilor.

Historiae XVI, zzIn timpul acesta, in Macedonia se ridicarl impotriva lui Philipp

trei regi, cel al Tracilor, al Peonilor si al Iliriilor. Fiind ei vecini cuMacedonenii, si vazand cu ochi invidiosi cum creste zi de zi puterealui Philipp, dar ei, fiecare in parte, nefiind in stare sà se räzboiascacu el, deoarece mai inainte fusesera batuti de el, au ajuns la convin-gerea ca numai asa ar putea dobandi o victorie asupra lui, daca si-aruni fortele. Dar, in vreme ce ei isi strangeau trupele si Inca nu-si aveaucadrele formate, au fost atacati deodata de Philipp si siliti sä se supunaMacedonenil or.

XVII, 8

Alexandru, dupä ce a potolit niscarile Grecilor, si-a pornit armataîmpotriva Traciei, si bagand groaza in populatiunile de aci le-a adusla supunere. In urmä, a invadat si Peonia si Iliricul si Wile din veci-natatea acestora si supunand pe mai multi locuitori cari päräsiseräpe rege, a unit pe toti barbarii vecini cu imperiul san.

XVII, 17

Facandu-si socoteala trupelor sale pedestre cu care trecuse pestemare, Alexandru a constatat cä are rz.000 Mecedoneni, roo aliat i

www.digibuc.ro

32 G. POPA-LISSEANU

s000 mercenari. In fruntea lor pusese pe Parmenio. Pe acestia Iiurmau 5000 de Odrysi, Triballi apoi woo arcasi, numiti Agriani;asa cg in total erau 30.000 de pedestri.

XIOSEPHUS FLAVIUS (37roo d. Cr.)

INTRODUCERE.

Istoricul ovreiu Iosephus, nAscut la Ierusalim, in a. 37d. Cr. vine de Canal- la Roma. CAci, ajungând conducAtorde armatk a fost fAcut prizonier cu prilejul revoltei Ovreilorimpotriva Romanilor. Vespasian, la interventia fiului sAuTitus, i-a crutat viata. Cu aceastä ocazie, Josephus ca profeta prevestit lui Vespasian i fiului acestuia Titus el vor ajungela domnie: Venind la Roma impreuna cu Titus, a fost li-berat de sclavie de familia Flavia, al cäruia nume de Flaviusl-a adoptat si a primit dreptul de cetätenie romank Moarela anul ioo. Dela Iosephus ni s'au pâstrat AntichitcYti iudaice,dela Creatie pana la anul 66, in zo cärti i un rezumat alIstoriei Ovreesti in 7 cArti.

Bellum Iudaicum II, 16

Dintr'un discurs tinut in fata OvreilorTracii cari au o targ de o latime de cinci zile de drum si de o lun-

gime de sapte, o çarä cu mult mai asprg deck este tam voastrg i cumult mai intgrità si deci din cauza frigului celui mare fiind mai putinsimtitg apgsarea, nu ascultg ei de o garnizoang romang de doug miide oameni ? Iar vecinii lor cei mai apropiati, Juni, locuind o lark' cese intinde din Dalmatia si Ong la Istru n'ascultg ei numai de douglegiuni cari tin in frâu chiar i atacurile Dacilor 1); iar Dalmatinii caris'au ridicat de atatea ori cu inversunare pentru libertatea lor i desiaproape totdeauna invinsi si-au strâns rnereu trupe, nu-si due acurnvieata in liniste sub o singurg legiune romang ?

B e 1. J u d. III, 7In vremea aceasta, Vespasian a trimis impotriva cetAtii din vecing-

tatea Iotapatei ea se numea Iafa care era pe cale sg se revoltesi care era pling de insufletire, fiindcg Iotapatenii rezistaserg in contra

1) Aluzie la invaziunile Dacilor In teritoriile romane din sudul Dunarii.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 33

oricärei asteptäri, pe Traian, prefectul legiunii a X-a cu douä mii deinfanteristi si cu o mie de cäläreti... Traian crezand cä cetatea elipsitä de apgrätori i cl cei cari s'ar gäsi inläuntru n'ar indrasni defricA sä facä ceva, a rezervat pentru impärat distrugerea cetätii; trimi-tfind deci lui Vespasian delegati i-a cenit sä-i trimeatä pe fiul lui Titus,spre a desAvArsi victoria.

A n t. J u d. XVIII, 3Tot in vremea aceea a träit i Iisus, un om intelept, dacä ne este

ingAduit sà-1 numim orn. Cäci a fost creatorul unor lucräri minunate,invätätor al oamenilor cari primesc cu pläcere adevärul: pe multi Ovreisi de asemenea pe multi pägani i-a atras la sine. Acesta era Cristos.Tras in judecata lui Pilat de cäträ primii nostri oameni, desi l-a pe-depsit cu crucificarea, totusi n'a incetat de a fi iubit de acei cari pentruintaiasi datä l-au iubit. CAci a apärut a treia zi din morti, dupa spusaproorocilor Liivini, cari multe alte minuni ne-au vestit despre el. Iarsecta, numitä dupl el, a crestinilor, n'a incetat nici panä astäzi.

De Be 1. J u d. VII, 4, 3In aceeasi vreme, deodatk cu defectiunea de mar sus a Germanilor,

latit vestea despre indrasneala Scitilor. Cäci cei cari dintre Scitise numeau Sarmati, cu o mare multime, trecurä pe ascuns peste Istruin Mysia; apoi ataand pe Romani si cu o mare fortä i fiind pericu-losi din cauza sosirii lor cu totul neasteptate, multi dintre aceia pecari i-au gasit in garnizoane i pe legatul consular Fonteius Agrippa,care le-a iesit inainte, desi s'au luptat vitejeste, i-a ucis i fäcurä inregiunea din apropiere tot felul de incursiuni, devastand totul in calealor. Vespasian insä, aflând despre cele ce se petreceau i despre pus-tiirea Moesiei, trimite pe Rubrius Gallus sä pedepseascä pe Sarmatisi multi dintre acestia au cgzut in räzboiu, iar cei ce au scäpat sänätosicuprinsi de Ma.' s'au intors acasä. Punfind insä capät acestui fázboiu,comandantul armatei a ingrijit si de securitatea viitoare, Oki a asezatmai multe si mai mari garnizoane in acele locuri, pentru ca barbariisä nu mai poatà trece usor peste Istru. i astfel räzboiul cu Mysii s'asfärsit repede.

XIFLAVIUS PHILOSTRATUS (sec I d. Cr.)

INTRODUCERE

NAscut In insula Lemnos, Flavius Philostratus a trAit Insecohil I-iu al erei crestine si a profesat retorica la Atena

1) Traian înainte de a ajunge el Insusi Impgrat, s'a dovedit a fi un general destoinicdevotat.

3 A. R. Studii e'rerceidri. LXV.

www.digibuc.ro

34 G. POPA-LISSEANU

la Roma. A scris mai multe lucrari, intre care cea mai re-putata este Vieata lui Apollonius din Tyana, in 8 carti. AcestApollonius era un filosof ce facea minuni si pe care antichi-tatea voia sa-1 opuna, ca reprezentant al paganismului, in-vataturilor lui Cristos. Incercarea insa n'a izbutit cu atatmai vartos cu cat Lucian a dat o loviturä de moarte, prinscrierile sale, mitologiei si doctrinelor religioase pägane.

Dela Philostrat ne-a mai ramas un Tratat de arta epistolard,Vietile sofigilor, acestea interesante pentru cunoasterea isto-riei literare din acele timpuri, Tablouri si. Heroica. Aceastadin urmä opera cuprinde un dialog dintre un. Fenician siun vier. Din acest dialog am reprodus partea privitoare laInsula g?erpilor. Pe cetitorul ce ar dori sa adanceascà studiilesale in aceasta chestiune 11 trimitem la studiul nostru maivechiu 1).

Heroica 32TEXTE TRADUSE.

Leuce este una dintre insulele ce se gasesc in Pontus (marea Neagra),situata mai mult in partea neospitalierä, in stanga cum intri in Pontus.Ea are o lungime de treizeci de stadii si o latime nu mai mare de patru;in ea cresc plopi 0 ulmi si intamplator si alti arbori cari sunt langatemplu asezati in rand. Templul este zidit spre Meotida care este ase-menea cu marea in care se varsa. In templu sunt statuele lui Achilesi a Elenei, uniti aci de Parce. Caci, desi iubirea 10 are sediul ei in ochisi din aceasta parte o antà poetii, totusi Achile si Elena, ei pentruintaiasi data, cu toate ca se gäseau, ea in Egipt, iar el la Troia, s'auaprins de dragoste unul pentru altul, pornind iubirea lor dela urechi.Deci, fiindck destinul li-a harazit sa traiasca impreuna vieata lor ne-muritoare si fiindca in apropierea Troiei nu se gasea nicio insulä po-trivitä... Thetis (mama lui Achile) a rugat'pe Neptun sa-i scoatá dinmare o insulä, unde ei sa locuiasca. Acesta insa gandindu-se la intin-derea cea mare a Pontului 0 ca in acest Pont nu se gaseste de locuitnicio insulä pe care sä poatä cineva acosta, a scos la lumina insula Leuce,de intinderea ce am aratat alai sus, ca läcas pentru Achile si Elena,iar pentru corábieri ca port in care sa debarce. Deci, Neptun avandstapanirea peste intregul element al apelor si avand in vedere cä flu-viile Thermodont, Borysthene si Istru isi varsa neincetat valurile lorcele colosale in Pont, a hotärit ca tot nomolul ce ele il duc in maredela Sciti sa fie ingrämadit la un loc si astfel au format insula cat am

1) Aeux1)-Insula .Ferpilor, studiu publicat in Revista pentru Istorie, Arheologie #Filologie, VII, a. 1894 qi reprodus in Romanica, in a. 1925.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 35

arltat-o, fixand-o in fundul märii. Aci, pentru prima oark s'au väzutimpreunä si s'au imbrätisat Achile si Elena si. nunta lor o särbätoriräinsusi Neptun §i. Amphitrite si toate Nereidele si zeitele fluviilor sidivinitätile demonice ce se gäsesc in Meotida si in Pont. Si se mai spuneea' träiesc in t ceastä insulä niste pasäri albe, a ele sunt pasäri de apäsi cu miros de mare. Pe acestea, se zice, c5. Achile le-a fäcut ca slu-jitoare ale sale, fäcându-i curätenia templului, ridicand vant cu ari-pile lor si. stropind locul cu ele. Aceasta insä o fac zburand aproape depämânt, ridicându-se putin deasupra lui. Iar oamenii ce cälgtorescpe valurile Mairii de nimic nu sunt impiedecati de a intra in insulä,cad ea este un cämin ospitalier pentru cornii. Dar nu le este ingä-duit de a-si stabili un domiciliu in ea nici coräbierilor greci nici bar-barilor ce locuesc lang5. Pont. Cáci cei ce au acostat aci cu corabiasunt siliti sä se urce in ea, dupà ce au fAcut un sacrificiu, la apusulsoarelui, neputand innopta pe uscat si. s'à plece mai departe dacA bateun vant favorabil, iar dacä nu, ancorând corabia, sä se odihneascäin ea. Cgci se spune cl atunci Achile si. Elena se ospäteaz5 si petrecin cantece, cantandu-si iubirea lor si cantand de asemenea versurilecompuse de Homer despre Troia si-1 celebreazä chiar si pe Homerinsusi. CAci Achile se bucurä si acum de darul poeziei ce i-a däruitmuza Calliope si de ate ori are timp liber, dupä afacerile sale de tizboiu,se ocupä cu cântecul. Iar cantecul ski pentru Homer este negresitde' o inspiratie divinä... Foarte multi dintre cei ce au ajuns in insuläau auzit pe Achile cântand. Urmätorul cantec cred cà l-a compus inanul din urrnä, admirabil atat ca idee cat si. ca exprimare.

it Tu, renume, care de-a-lungul nenumäratelor unde locuesti tärmiimarelui Pont, lira te cantä cu mainile mele. Cantä-mi pe divul Homer,gloria oamenilor, gloria isprävilor mele, din cauza cäruia eu sunt ne-muritor, din cauza cAruia Patroclu scumpul meu prieten träieste, dincauza cäruia iubitul meu Aiax este deopotrivä cu zeii, din cauza cä-ruia cele cucerite sunt cantate de intelepti, din cauza cäruia Troia n'apier:t >>.

Versuriad mirabile si vrednice de un Homer. Mai ales in poezialirici se cade sä nu lungesti prea mult vorba si sä nu intrebuintezi ver-suri prea sonore. Din vealime poezia a fost socotità ca o nobila pre-ocupare. Se spune a chiar Hercule odinioark and a rästignit pe crucepe centaurul Asbolus a scris urmAtoarea epigramä:

Asbolus care n'avea nicio teamä de zei si. de oameni,Crucificat de un brad räsinos si cu frunze inverziteZace acum ca pradä a corbilor lungi de vieatà...

Astfel erau cantecele iar vocea sublimä si divinä. Se spune insä cäcei ce acosteazä in insulä aud chiar nechezatul cailor si sunetul armelorlui Achile si strigäte cum se aude de obiceiu in räzboaie. Iar dacä arbate un \rant protivnic pentru coräbierii cari ar intra din spre ,. ord saudin spre Sud, Achile apare pe pupä si dä ordin sä se schimbe, cedand

3*

www.digibuc.ro

36 G. POPA-LISSEANU

väntului, tärmul de acostare. Multi coräbieri din Pont vin la minesi-mi spun: eà indatä ce zäresc ingula cei ce au fost purtati pe intinsulmärii, se imbrátiseazA intre ei si de bucurie \rang lacrimi. Tar, dupäce s'au apropiat si au salutat insula, debarcI i plena la templul luiAchile sä se inchine si sä-i aducl jertfe. Victimele se gäsesc de-a-gatainaintea altarului, potrivite dupl demnitatea coräbierilor. Dar, in cepriveste urna de aur 1) care cateodatä a apärut in insula Chios, despreaceasta s'a vorbit de oamenii cunoseltori si de ce as mai vorbi si eudespre lucrurile odatá lämurite. Unui negustor insä care mergea ade-seori in insulä se spune cA Achile i-ar fi povestit cele ce s'au petrecutla Troia, ca 1-a poftit la masa sa i cä 1-a rugat sä-i aducä la intoarcereo fatá dela Troia, indicându-i-o anume, una care era sclava cuiva.Sträinul, mirándu-se de aceasta i clpätänd oarecare incredere, 1-aintrebat: ce nevoie are de o sclavä din Troia. « Fiinded este, zice el,din acelasi neam din care este Hector si strämosii lui; cAci ea este ourmasä din sängele lui Priam si al Dardanizilor. Negustorul, soco-tind cá Achile este indrägostit de ea, a cumpärat fata i s'a intors cuea in insulà. Achile, dup'd ce 1-a lgudat cá s'a intors la el, i-a poruncitsä o pästreze in corabia lui. Aceasta o socotesc eu, fiinda nu este in-gaduit ca femeile s'd intre in insulä; iar lui i-a spus sä vinä spre searäsä se ospäteze cu sine si cu Elena. Dupa ce a venit, i-a dat bani multi,cu cari sunt momiti negustorii, i-a spus cä Il va socoti drept prietin

i-a dat drumul cu vorba de a avea cástig in nego i bunä cälätorie. Iara doua zi, cánd sä plece, i-a spus ia-ti: acestea cu tine, dar pe fatà la-sä-mi-o mie pe tarm. Nu se depärtaserä un stadiu dela tärm, cánd ti-petele fetii ajunserä la urechile lor Achile o sasiase sfärticase mem-brele.

Iar Amazoanele de cad unii poeti spun cä au venit la Troia si cà s'auluptat cu Achile, acestea n'au fost omorite la Troia... Langä tärmulneospitalier al Pontului, pe unde se intind muntii Taurici se spuneel locuesc Amazoanele i anume in teritoriul ce-1 imbrätiseazá fluviileThermodontul i Phasis ce izvoresc din munti. TatAl i creatorul aces-tor Amazoane, zeul Marte, le-a fäcut cu gándul ca ele sà trliasednecontenit in räzboaie, i sg-si clued viata sub arme i cäläri pe cai.Caii ele îi cresc prin locuri mlástinoase i atâtia cáti le trebuiesc pentruarmatä si nu este ingäduit ca in tam lor sä locuiascä bärbati. Dar, fiindcäele au nevoie de copii se duc la fluviul Halys, se intalnesc cu bärbati,se unesc cu ei, i, intorcindu-se pe la sälasurile i pe la casele kr, copiiide sex masculin pe cari i-ar naste Ii duc pgrintilor lor dela margineatärii ca sä-i creased. Acestia iau fiecare pe cel pe care II gäseste spre a-1creste ca sä-i fie rob. Pe fete insä, pe care le-ar fi näscut, se spune cIpe acestea le cresc pentru privilejul sexului lor, si le hränesc dui:4 obi-ceiul mamelor, cu exceptia doar ci nu le aläpteazà. Aceasta insä o facin vederea luptelor, pentru ca sa nu se moleseased i sä nu le creascá

') Pare a fi vorba de o amfori ce apare pe monetele din Chios.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 37

sänurile. Iar numele de Amazoane socotesc cä Ii s'a dat fárá indoialä,fiinda nu sunt aläptate din mamèle. Ii hränesc insä copiii cu laptede iapà ori cu faguri de rouä cari se gäsesc sub forma de miere in trestiafluviilor. Cele ce ni se spune despre aceste Amazoane de poeti si descriitorii de mitologii, in operele lor literare, acestea le läsAm la o parte,nefiind locul lor aci. Mai de grabA vom expune cele ce s'au petrecutin insull si ce sfärsit au avut Amazoanele.

Niste coräbieri si niste const ructori de coräbii dintre cei ce duceaudin Helespont märfuri in Pont spre anzare au fost aruncati cu maimulte coräbii de ale lor pe Ormul stâng al märii, acolo unde se spunecà locuiau aceste femei si fiind prinsi de ele au fost tinuti legati i hränitila iesle, pentru ca, trecändu-i peste fluviu sä-i vândä Scitilor antropo-fagi. Dar uneia dintre Amazoane fäandu-i-se mill de frumusetea unuitank- prizonier si de aci, i näsandu-i-se dragoste pentru el, a rugat pereginä care îi era sorä al nu vändä pe sträini. Acestia fiind liberati dinlanturi i petreand cu ele, au inceput sä le invete limba. Dupä ce le-aupovestit despre furtunä i despre pätaniile lor pe mare, au adus vorbadespre templu, aci nu cu mult inainte debarcaserà in insulä i fäcurädescrierea bogAtiilor ascunse in, ea. Atunci Amazoanele gäsind pe sträinica bineveniti, fiindcà ei erau i coräbieri i constructori de coräbiimai ales fiindcà regiunea lor era foarte bunk' pentru fabricarea de co-räbii, i-au pus pe sträini al le construiascä niste coräbii cari sä fie bunemai cu deosebire pentru transportul cailor, avänd sà batà pe Achilemai ales cu alärimea bor. CAci Amazoanele, and descAlecau, erauslabe si adevärate femei. i astfel, atunci pentru intAiasi datä, ele pu-serä maim pe vasle i invätarä sä umble cu coràbiile. Dupa ce astigaracunostinta de a naviga, inteo primivarä, ridiand ancorele, pornirädela gura Thermodontului, cu vr'o cincizeci de corábii, cum cred,spre templul lui Achile la o depärtare de cel mult douä mii de stadii.Dupà ce au debarcat in insula, au poruncit Hellespontiacilor sä taiemai intii arborii ce impodobeau templul cari erau asezati in rand.Dar securile se intorceau spre ei înii, unora in cap, altora in gâttoti au azut morti langä arbori. Atunci Amazoanele dänd pintenicailor dädurä nävalà cu strigäte spre templu. Achile insä, uitându-sela ele chiorî i amenintkor, tot asa ca la Scamandru si la Ilion, bàgäin iepe o groazA mai mare cleat fraul. Mânate ca de furie i socotindpe femei ca o sarcira sträinä i usoarà, särirä in doul picioare i caniste flare, trantindu-le jos la pämänt, cälcarl pe Amazoane cu co-pitele si cu coamele sburlite i cu urechile ciulite, ca niste lei sälbatici,le mâncau bratele goale, le spintecau piepturile si le devorau marun-taele. Iar dui:a ce se sáturarl de carne omeneascä, pornind spre insulä

innebunite de sânge, in furia lor, se apropiarä in cele din urmä depromontoriile insulei, i privind intinsul märii, II socotirä drept câmpiesi se aruncarä nävalnic in mare. Si, din cauza unui ant grozav, pie-rirä i navele Amazoanelor. Cäci fiind goale i neoranduite in sir seciocnirä si se sdrobirä una pe alta i ca inteun räzboiu naval se frän-

www.digibuc.ro

38 G. POPA-LISSEANU

geau si se cufundau intre ele. Iar atacurile ce si le dau inteo lupta na-valä carmacii coräbiilor, in fata sau in coaste, aceste atacuri i le faceauacum coräbiile goale, ingrämädite fail de nicio regula. Si, dupa cenu putine franturi de corabii au fost aruncate la templu peste oamenide jumatate mâncati, iar unii zacand la pärnânt si mai respirand Inca,impreuna cu carnurile i membrele ce scuipasera iepele, Achile a ho-tàrît faca o purificare a insulei. Atragand undele marii, a sters si aspälat totul.

Vitae sophistarum I, VIIDion din Prusia cat de pregatit era spre a scrie o istorie, ni-o

aratä Getica, caci el a ajuns i la Geti, in calatoriile sale in strainatate...Fiind contimporan cu filosofii Apollonius din Tyana si cu Euphratesdin Tyr, a legat prietenie cu amandoi, desi se deosebiau intre ei cadoctrinä. Plecarea sa la neamurile getice n'as putea-o numi exil, fiindcan'a fost exilat, dar nici calätorie, fiindca s'a retras din ochii i urechileoamenilor, petrecand, de teama imparatilor 2) de cari orice filosofieera prigonitä, in alte tari. Deci, semänând i sapand i ocupandu-secu cresterea pestilor in basinuri i in gradini i cu multe alte profesiunispre a-si procura hrana, n'a neglijat totusi nici studiul literelor, ci maiales a studiat doua cärti, Phedon al lui Plato si discursul lui Demos-thenes despre Ambasade. Venind insa adeseori in tabara soldatilor,in care de obiceiu se discuta lucruri grave si väzand pe soldati doritoride schimburi, in urma omorului lui Domitian, i fiMd aproape de raz-vrätire, nu s'a putut retinea de a se urca gol pe o tribunä ridicata in-cepand astfel: Mintosul Ulixes si-a aruncat haina sfasiata, i spunandaceasta i facand-o pe fata, a arätat cä el nu este un cersetor, nici cese banuia, ci filosoful Dion, acuzator al tiranului si-a indemnat pe sol-dati la cumintenie, dacä vor sä placa senatului roman. Atat de mareera puterea de convingere a acestui om ca putea sa miste i pe cei ne-cunoscatori de literatura greceascä. Impäratul Traian luandu-1 in carulsau de aur, in care erau dusi impäratii in triumf, s'a intors spre Dion

i-a spus: Nu stiu ce zici tu, dar eu te iubesc ca i pe mine insumi.Arta sa sofistica ni-o dovedesc mai ales imaginile ce se gasesc la Dion,care desi sunt multe, sunt clare i adecvate imprejurarilor.

XIIDIONYSIUS (sec. I d. Cr.)

INTRODUCERE.

Ngscut la Charax in Susiana, Dionisius numit Periegetul,a trAit in secolul I al erci crestine. Dela el ni s'a pàstrat o

') Dion din Prusia, din Bitinia, este cunoscut sub numele de Dion Chrksostomos.2) Se §tie cS ImpAratul Domitian a gonit pe filosofi din Roma.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 39

Descriere a pdmatului (llepLimaK) pe care au imitat-ocomentat-o urmasii sai si in special Eustathius In Comen-tariile sale. Descrierea pärnantului a lui Dionysius este com-pusa In 1187 versuri 1).

Orbis descriptioTEXTE TRADUSE.

Vers. 298. In apropiere de Rin izvoräste Istrul cel sacru, Istru cese indreaptä spre räsärit p ânä la Pontul Euxin, in care îi descarcktoatá spuma apelor sale, värsAndu-se pe cinci guri langä Peuce. Inpartea sa din spre rniazänoapte, locueste o amesteaturä de multe po-poare pank la gura lacului Meotid: Germani, Sarmati si de asemenea

Bastarni i tam nemärginitä a Dacilor ) i rdzboinicii AlaniTaurii ce träiesc in 'Malta Cursd a lui Achile3), o regiune lunga si in-gustä i Ora la gura lacului Meotid. Dincolo de acestia se intinde po-porul cäläretilor Agavi; aci se gäsesc i Melanchlaenii i Hippomolgii,Neurii, Hippopozii, Gelonii i Agatirsii.

Vers. 541. Dincolo, in partea stängä a Pontului Euxin, in fata luiBorysthene, se aflä o insull foarte vestitä, consacratä eroilor 0 al cäreinume este Leuce, fiindcä animalele ce se gäsesc aci sunt albe. Traditiane spune cä aci, prin väile deserte, ratAceste sufletul lui Achile si alaltor eroi. Pentru virtutile lor o atare favoare li s'a dat de Jupiter eroilordistinsi; cáci virtutea aduce dupa sine nemurirea. *)

XIIIDIOSCORIDES PEDANIUS (sec. I d. Cr.)

INTRODUCERE.

Medicul grec Dioscorides din Anasarba, din Cilicia, numitPedanius, dupä ginta romana in care a fost adoptat, a

trait In timpul imparatului Nero din sec. I al erei crestinesi a fost deci contemporan cu Pliniu cel Baran. Ca medicmilitar, Dioscorides a avut prilejul sä calatoreasca multsa cunosca numeroase täri. Pe oriunde se ducea el culegea,cu pasiunea omului de stiinta, plantele ce intalnea si le studiaefectele din punct de vedere farmaceutic. Mai apoi cunostin-

1) Dionysius Periegetul nu trebuie confundat cu Dionysius din Bizan;, dela careni s'a pilstrat un Anaplus Bospori Thracii.

2) &crneToç cam., nemärginità.3) Dromos Achillis, Cursa lui Achile.4) 'Aperil rip dociwocrov Vactze Tt4iív,, virtutea a adus totdeauna onoare nepltatg..

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

tele sale de specialitate le-a consemnat inteo operá ce arâmas celebrà pentru toate vremurile si chiar pânà in zilelenoastre, cAci si acum, in tärile din Orient se mai recurgeInca la experientele studiilor lui Dioscorides asupra plantelorme dicamentoa se .

Se intelege a o carte atât de celebrà a fost mereu tran-scrisà, in nenumArate manuscrise si a fost mereu completata,mai ales prin note marginale.

Opera lui Dioscorides, scrisâ in greceste, a fost redatâsi in limba latinä si ni s'a pästrat, sub numele lui Apuleius,a unui Pseudo-Apuleius Platonicus, un rezumat al luctirii liiiDioscorides, intitulat « De viribus herbarum #, adeca « Devirtutibus herbarum #, rezumat fäcut in secolul al X-lea.

Manuscrisele lui Dioscorides, cele mai vechi pe care leavem, sunt unul din secolul al V-lea si al doilea din secolulal VII-lea, ambele pe pergament si ambele dupà un arhetipmai vechiu ce s'a pierdut si au fost in urin4 multiplicate sicompletate de toti invâtatii evului mediu, cari s'au ocupatcu plantele medicinale.

Atât in opera greceasc5 a lui Dioscorides cat si in opera. latinA a lui Pseudo-Apuleius, gäsim notatä o intreagà seriede numiri de plante in limba Dacilor Aaxot. A6youcrtv .

Dar, in timpul când si-a scris Dioscorides lucrarea sa,Dacia nu era cucerità de Traian si deci este putin probabilca el sá fi cunoscut aceastä tarà prin vreo cAlâtorie ce ar fifäcut aci. De aceea, ne vine greu sa credem cá numirile dacede plante vor fi provenind chiar dela Dioscorides. Mai de-grabA suntem inclinati säadmitem câ ele vor fi fost adäu-gate in opera medicului grec de vreun interpolator din se-colele urmätoare. Si intru cat cel mai vechiu manuscris, celdin secolul al V-lea, fâcut, dupà cum am spus, dupä unarhetip mai vechiu ce s'a pierdut, contine numirile de plantedace, cei mai multi scriitori ce s'au ocupat cu aceastá ches-tiune au atribuit aceste numiri dacice unui interpolator dedinaintea secolului al V-lea. Dar claiar in acest caz informa-tiunile interpolatorului lui Dioscorides, au, fArà indoialà, in-sematatea lor pentru cunoasterea limbii Dacilor. Cáci, inafará de numele proprii Ampoiu, Tisa, etc., nume comune

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI

din graiul Dacilor nu avem decât dava i paral) cu insem-narea de castru, forareatà i bria cu insemnarea de cetate,oras ca Sucidava, Mutzipara, Mesembria 2) i alte câtevamai putin sigure; aceasta face ca arAtkile lui Dioscorides sàaibä o importantä cu atât mai mare.

Dintre cele 35 -numiri de plante dacice ce le intâlnim laDioscorides sau la interpolatorul ski si din cele 14 numirice le Osim la Pseudo-Apuleius, cele mai multe au fost iden-tificate de botanistii români.

Din acestea atragem atentia in special asupra cuvintelorProdiorna npo8Copvoc i ledera Sepoc Ambeleaceste cuvinte par a fi intrat in limba noasträ direct delaDaci, primul in vorba de zârnä 8), solanum nigrum, al doileain vorba iederà.

In ce priveste cuvântul iederä, desi Il intâlnim si inlatin, hedera4), si din limba latinà, in toate limbile

romanice, totusi deoarece in limba românà cuvântul n'apierdut silaba neaccentuatà conform legilor fonetismului latin,credem c'd atât In limba latiná cât i in limba româra acestcuvânt a intrat de-a-dreptul din limba Dacilor.

Dioscorides, Numiri dace de plante. ed. SaracenusTEXTE TRADUSE.

i. 'Avr.ocacreU. De Onobrychide, ed. Saracenus, p. 242 a, Adaus, p.461. Romani opacam, Aáxot, ávtotaa46. Germ. Ahne, avia, anussexe, cutit; cu insemnarea de cutitul babei. Neidentificat in româneste.

2. "Arrpouq. De Xyride, ed. Saracenus, p. 253 a, Adaus, p. 463 a.Romani, gladiolus seu iris agrestis, Dacis aprus - einpoug Aper,vier. Identificat de botanistii români cu stânginelul 5). .

3. 'AtlAveLov, (variantl aapata). De clematitide, p. 174, Adaus, p. 455.Itali terrae malum, . Daci absinthium rusticum OctiAvOLov 6). Identi-ficat de botanistii români cu pelinul dela lard sau cu Mdrul lupuluiori cu curcubäta.

1) Vezi Font. Hist. Dacorom., XV, p. 17.2) Vezi Chrestomathia Straboniana, 43 in M uil e r, Geogr. gr. min., II, p. 573.

emacrri xaeXci:Tco. 7)1 ro5Xt,5 f3pbx: Selymbria, Mesembria, Poltyobria adica orasulSelyo, Mesios i Poltyos (Aenos).

5) Nu credem ci etimologia cuvfintului hedera ar putea fi gasità in praehendo.4) Vezi Tablele cerate descoperite in Transilvania, p. 544.5) IdentificArile sunt facute de botanistul Dr. BrAndzfi.8) Nu däm cleat numirile in limba latingt i in limba clack nu si cele in limba Ga-

lilor, Africanilor, Egiptenilor, etc.

www.digibuc.ro

42 G. POPA-LISSEANU

4. BA*. De Blito, p. 136 c, Adaus, p. 444 Latini blitum, Daci bles-P*. Identificat cu

5. Bou8Ccaa, (variantà poumemo Diosc. Iv, 126. Bork §i 86AX«,limba boului ca insemnare. Neidentificat in romanqte.

6. I'ovo)kcoc De Lithospermo, p. 237 f. Adaus, p. 460, Romanicolumbam. Daci gonoletam - yovoXi¡Ta. Identificat cu meiul pdsd'resc.

7 . &buy«. De Limonio, p. 250 a, Adaus, p. 463, Mysis ) mendrutaRomanis veratrum nigrum sau tintinnabulumterrae, Dacis dacina - 8Coctyce.Este chiar numele poporului dac. Identificat cu stirigoaia neagrd.

8. ALatiz. De Apollinari, p. 269 b. Adaus, p. 467, Latini insanamaut dentariam, alu apollinarem. Daci dieliam - 8taLay. Identificat cumdsdlarita.

9. AoxeM, (variantà xo8a5.). De Chamaepity, p. 243 e, Adaus, p. 461.Romani cupressum nigram, Daci dochela 8oxaCi. Identificat cu ciulinul.

io. A6y. De urtica, p. 281 b. Adaus, p. 469. Latini vurticam, Dacidyn - óv. Identificat cu urzica.

1, "Eaepoc-xtcraoc 3), Diosc. II, 210. Daci gaspoc, iedera. Etimologiaar fi prae-hend-ere, a cuprinde. Dupg. Apuleius, Dacii numesc gaepa,arborream.

32. Zou6crri, (varianta Couoócrrq). De Artemisia, p. 226 f, Adaus,p. 458. Romani valentinam, vel herbam regiam, serpyllum maius, Dacizuosten - .:)6c)(31-11. Identificat cu pelinul negru.

13. Kceponfacc. De Catanance, p. 291, Adaus, p. 472. Romani herbafilicula seu datisca, seu loVis radius, Dacis caropithla - xaporciaa. Iden-tificat cu petala.

14. Kepxepaygov. De Anagallide, p. 165 e, Adaus, p. 449. Romanimaciam, Daci cerceraphron - xepxepappew, cu insemnarea de foaie tare.Neidentificat in limba românk.

15. Iii.you6oíAce 4). Dupa Dioscoride ar fi numele dac al planteiBpUOYVECC Aculdi. In radical este a se vedea numele zuWy, cdine. Neiden-tificat in limba românä.

16. Kooc8cip.a. 1), Dioscor. IV, 99. Romani 134)you cpacouv. - venae fo-lium; Daci coadama - xoocadcp.ce, cu insemnarea de iarbd de baltd. Ne-identificat in limba romana.

17. KoTíccra 5 (variant5. xo-rbyroc). De Gramine, p. 255 e, Adaus, p. 464,Romani gramen seu assefolium seu sanguinalem, Daci cotiata - xcrríoc-roc,.Identificar- cu fdlfditoarea.

18. Kpoucrretvl. De chelidonia, p. 167, Adaus, p. 450. Romani fa-bium, Daci crustane - xpoucr-reol. Identificat cu rostopasca sau iarbanindunelci .

Lipseste in editia lui Saracenus.2) Mysii erau Traci din acelasi neam cu Dacii.

Lipseste in lista din editia lui Saracenus, ca nefiind daa.4) Lipseste in lista din editia lui Saracenus.2) Lipseste in lista din editia lui Saracenus.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 43

19. KuxOtíaoc (variantä xoutoDdc, xo»coaíacc). De Solano halicacabo,p. 271 c, Adaus, p. 467. Romani apollinarem minorem seu herbam va-ticam, Daci cocalida - xumoAta(z. Identificat cu iarba cucului.

20. Mcorreta. De Rubo, p. 257 d, Adaus, p. 464. Romani sentem seurubum, Daci mantiam - p..ocvTacc. Identificat cu mura ori smeura.

21 . MgouX(y. (varianti Irg-/Xcc). De Thymo, p. 190 f, Adaus, p. 454.-Latini thymum. Daci mozula - gtouXce. Identificat cu cimbru.

22. "OXp.oc. De Chamaeacte, p. 314 b, Adaus, p. 474. Romanis ebulus,Dacis Olma - allot. Identificat cu socul.

23. "0 pv.cocl) Diosc. III, 135. Romani geminalis, Daci 6pv.ccc. Neidenti-ficat in limba romanä.

24. rfeyptvce 2). Diosc. IV, 582. Romani oblamenia, Daci priadila--7tptot84a. Identificat cu mutdtoarea, o plant5. veninoasä.

25. Hanou(L. De Anetho, p. 202 a, Adaus, p. 455. Romanis anethum,Dacis polpum - narcouv.3). Identificat cu mdrarul.

26. flpwcallXcc. De Vite nigra, p. 3z8, Adaus, p. 475. Romani uvamlaminiam, Daci priadela - TcpLc(84)Acc.

27. Hpo8íopvcc. De Eleboro nigro, p. 297 g, Adaus, p. 473. Latiniveratrum nigrum, Daci prodiorna - wpoaíopvcc. Identificat cu steregoaia,o plantä veninoasg qi cu zdrna.

28. II porcehaci (variantà TC p on o a a ec ) . De Quinquefolio, p. 258, Adaus,p. 465. Romani quinquefolium, Daci propedulam - npone8oadc. Neiden-tificat in limba româna.

29. TocetWoc. De Astere Attico, p. 288 d, Adaus, p. 470. Latini in-quin'alem, Daci rathibida - (),:c0E6Lacc. Identificat cu ochiul boului.

30. /Ake. De Tragio altero, p. 261 d. Adaus, p. 465. Latini cor-nulacam sau bituensa, Daci salia - max. Identificat cu salda.

31. Ek6a. De Sambuco, p. 313, Adaus, p. 474. Romani sambucum,Daci seba - caoc. Identificat cu cristoforita sau iarba Sfântului Cristofor.

32. Emourvog. De Eryngio, p. 18z c, Adaus, p. 452. Romani ca-pitulum cardui, Daci sicupnoex - at,xoonvog. Neidentificat.

33. ExcapA. De Dipsaco, p. 177 b, Adaus, p. 452. Romani labrumVeneris seu Carduum Veneris, Daci sciare - axtapii. Identificat cu vargaciobanului sou scaiu voinicesc.

34. TouAßtX«.. De Centaurio minore, p. 175 d, Adaus, p. 452. Romanifebrifugam, Daci TouX6rpdc. Identificat cu planta potroaca sau Venina-rita sau fierea pdmatului.

35. Totyrciccrrpz. De Colocynthide, p. 315 C, Adaus, p. 474. Romanis-curcubita silvatica, Dacis tutastra - -rou-reccrrpfx. Identificat cu titva saucurcubata. Varianta este tutastra - Toureccrrpoc.

1) Lipse§te din lista editiei lui Saracenus.2) Lipse§te din lista editiei lui Saracenus.3) Uncle editii au 7s6kroot.t.

www.digibuc.ro

44 G. POPA-LISSEANU

36. flhOopOzOkAoc. De Adianto, p. 292 d, Adaus, p. 472. Romani cin-cinalem seu terrae capillum, seu supercilium terrae, Dad philophthethela-paopOrOaCc. Neidentificat in limba românà.

37. 'Aa& De Tussilagine, p. 226 c, Adaus, p. 458. Romani tussfla-ginem seu farfaram aut pastulaginem, Bessi 1) asa eccrai.

XIVSTRABO (66 in. d. Cr. - 24 d. Cr.)

INTRODUCERE.

IVIarele geograf grec Strabo s'a näscut la Amasea in Cap-padocia in secolul I-iu inaintea erei crestine i imitând pePolybius, a arui operà o continuk a scris patruzeci Ì treide cArti de Amintiri istorice. Aceasta lucrare, in care se des-criau evenimentele istorice pânà la moartea lui Caesar, s'apierdut in intregime. In schimb ni s'au pästrat dela Straboa doua lucrare a sa, Geografia, o capodoperá din antichitatede acest fel. In afarà de cartea a VII-a, din care n'avemdecát un extras si care trateazA regiunile noastre, restulgeografiei lui Strabo ni s'a pästrat aproape complet.

Având o mare avere, Strabo a putut sA facA intinse càlà-toni pânä. in Crimeea, Armenia, Etiopia, Spania i GaliasA ia informatiuni la fata locului despre popoarele ce descrie,despre moravurile, legile, institutiunile i religia lor.

Un anonim de mai târziu ne-a läsat o interesantá Chres-tomathie straboniand.

1) Bessi stint o populatiune track' din sudul DunArii.Nota. Pe lângA cele 37 numiri dacice de plante ce le IntAlnirn la Dioscorides

sau la interpolatorul sAu sunt de adAugat incA urmfitoarele 54 pAstrate de compilatorulsau Pseudo-Apuleius din secolul al V-lea.

i. Amalusta, Ap. 24, Itali bene olentem, Daci amalustam.2. Arborria, Ap. 98, Cissos, Itali hederam nigram, Daci arrboriam.3. Calox cardiatos, Ap. I, Itali labrum Veneris, Daci sciate sau calox cardiatos.4. Diodela, Ap. 88 Itali millefolium, Daci diodela.5. Dochlea, Ap. 66, Itali uvam tan:it:jam, vitem albam, Daci dochlea.6. Dracor, Ap. 79, Latini rosmarinum, Daci dracor.7. Drocila, Ap. 2, Itali quinquefolium, Daci propedula, alfi drocila.8. Lax, Ap. 3, Itali portulacam, Daci Lax.9. Riborasta, Ap. 37, Itali, manifolium sau personatia, Daci riborasta.

to. Scardia, Ap. 19, Itali malum terrae, Daci absynthium rusticum, Scardian.1. Scytha, Ap. 26, Itali labrum veneris, Daci scithen.

12. Simpeax sau (Sipota, Porna), Ap. s, Romani plantaginem latam, Daci simpeax.53. Styrsozila (var. storsula), Ap. 36, Itali ffbrifugiam, Daci stirsozila.14. Zyred, Ap. Io, Itali serpilum maius, Daci zyred. cf. zuoste.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 45

Geographia VII, 3TEXTE TRADUSE.

2. Grecii cei vechi au socotit pe Geti ca un popor trac ce locuia lainceput pe ambele maluri ale Istrului. De asemenea sunt Traci sicari acum se numesc Moesii, i din cari se trag Mysii ce locuesc acumintre Lidia, Frigia i Troada. Tot, precum Frigienii nu sunt altcevadecât Brigi, de asemenea sunt i ei neam de Traci. *i de asijderea dinaceeasi gintá se trag i Mygdonienii, Bebrycii, Medobithynienii, Bithy-nienii, Thynienii i poate i Mariandynii. Numai ca acestc. popoare traciceau päräsit cu totul Europa, in vreme ce Mysii au limas pe loc .

5. Istoria ne vorbeste de un oarecare Get, numit Zamolxis, caredupa ce fusese sclavul lui Pitagora si a primit dela invätätorul säu citevacunostinte despre stele, pe care cunostinte si le-a imbogAtit mai tirziuin Egipt, unde I-a dus viata sa de rätäcitor, s'a intors in urmä in tarasa si a atras luarea aminte a conduckorilor si a poporului prin prezi-cerile ce el scotea din semnele i fenomenele ceresti si a sfirsit prina convinge pe rege de a asocia la putere un orn care, ca el, ar puteasa fie tälmaciul vointei zeilor. i astfel el a fost numit mare preot alzeului, pe care Getii cinstesc in deosebi. Aceasta a fost nurnai 'Mee-putul, cdci cu timpul a fost chiar el socotit ca un zeu. i gäsind inteunloc de nepätruns o pesterä adincä, s'a bägat in ea, neiesind de acolodecât foarte rar i necomuniand cu nimenea altul cleat cu regecu sfetnicii säi. i chiar regele II ajuta sä înele poporul, dupl ce a vAzutcà acesta este mai supus ordinelor sale, de and le credea pe acesteadictate de inspiratia zeilor. Obiceiul s'a continuat pânä in ziva de astäzisi dupä Zamolxe s'a ggsit totdeauna cite un sarlatan care sä se faclsfAtuitorul regelui i sä primeascä dela Geti titlul de zeu. i, de ase-menea, pestera in care se reträgea Zamolxe s'a considerat ca sfântäsi se numeste i astäzi Muntele Sacru dar adeväratul sàu nume carese clä i unui ran ce curge la poalele sale este Cogaeonum 1). In timpullui Boerebista, regele Getilor, impotriva cAruia divul Caesar era gatasà porneascä cu räzboi, era in aceastä demnitate un oarecare Decaeneus .In sfirsit, Getii au continuat, inteo anumitä mäsurl, sä practice abs-tinenta dela mincarea de came, dupa povata pitagoreanä introdusäla ei de Zamolxis...

Boerebista, get de nationalitate, dupa ce a luat asupra sa putereapeste poporul säu, s'a apucat sl-1 refacà in urrna deselor sale nenorociri

prin muncä necontenitä, prin cumpatare i disciplinä a fäcut ca inscurt timp sä intemeieze un imperiu mare s.i sä supunä Getilor celemai multe popoare din vecinätate. Ba chiar Romanii incep sa se ne-linisteasck and l-au väzut treand cu indräzneall peste Istru i sädevasteze Tracia pang in Macedonia si Iliria, sä pustieasca pe Celtiiamestecati cu Tracii i cu Ilirii 2), sä nimiceascä chiar pe Boienii lui Cri-

1) Vezi Font. Hist. Dacorom., vol. XIII, p. 25.2) Cf C. Daicoviciu, Siebenbargen, Daker und Rominen, 179.

www.digibuc.ro

46 G. POPA-LISSEANU

stasir si poporul Tauriscilor. Si spre a fi ascultat de Geti, Boerebistas'a folosit de Deceneu, un fel de sarlatan care, calatorind in Egipt, ainvatat anume semne cu ajutorul carora vestea vointa zeilor. Si in timpuldin urmä Getii i-au atribuit chiar putere de zeu, dupa cum am aratatmai inainte despre Zamolxis. Ca dovadä cat de mult ascultau ei devorba lui, e ca s'au läsat convinsi sä-si taie vita de vie si sa renunte labäutura vinului. Romanii n'au avut timp sa porneasca o expeditie deräzboiu impotriva lor, caci Boerebista a cazut in urma unei revolutiisi mostenirea sa desmembrandu-se, Getii s'au impärtit sub mai multisefi. Si astfel, and de curand imparatul August a voit sa trimeata im-potriva lor o armata, i-a gasit divizati in cinci state. La moartea luiBoerebiste nu s'au format deck patru, dar aceste imparpri sunt tern-porare si variazä dupa. imprejurari.

12. Existä si o alta impartire a tarii, o imparpre mai veche; asa eäunii se numesc Daci, allii GO. Geti se numesc cei din räsärit, carisunt la mare, iar numele de Daci se da populatiunilor dela apus, laacei cari locuesc alaturi de Germani si la izvoarele Istrului. Si cum,inteo vreme se spunea, cred eu, Dai sou Davi in loc de Daci, de acia venit färä indoiala si numele de Geta si de Davus, aa de des intre-buintat la Atenieni spre a denumi pe sclavii lor. Caci este mai pupnprobabil ca ei sa fi imprumutat aceste nume dela Scitii Daae, cart lo-cuesc langa hotarele Hyrcaniei, prea departe deci ca sa fi putut tri-mite la ei multi sclavi la targurile din Attica. Caci se stie ca., in general,Atenienii dedeau sclavilor lor numele natiunilor respective (nume cacel de Lydus si Syrus), adeca numele cele mai rasp andite in tam deunde ei ii luau, in Frigia bunaoara numele de Manas sau Midas sinumele de Tibios celor din Paphlagonia.

De altfel, dela Boerebista care a ridicat atât de mult puterea Getilor,natia a scäzut din nou, din cauza luptelor interne si sub loviturile Ro-manilor; totusi ei si acum pot pune pe picior de razboiu panä la 40.000oameni .

13. Pe la Geti curge fluviul Marisus care se varsä in Dunare; prinaceasta Romanii au usurinta de a aproviziona armatele lor. Caci Ro-manii numesc Danubius toata partea fluviului cuprinsa intre izvoaresi cataracte, cea care curge pe la Daci, pastrand numele de Istru pentrupartea de jos care se intinde 'Ana la Pont si curge pe la Geti.

Getii vorbesc absolut aceeafi limbei ca Dadi. Dad,' acum noi, ceilaltiGreci, cunoastem mai bine pe Geti, cauza este a acest;a si-au schimbatnecontenit locuintele si au trecut de pe un mal pe altul, amestecandu-secu popoarele Traciei propriu zise si in special cu Mysii. Acelasi lucrus'a intamplat si Triballilor, alt popor din Tracia, de a primi adeseoriin mijlocul lor cete de Geti emigranti, goniti din läcasurile lor de ve-cMi mai puternici, fie de Sciti, Bastarni si Sauromati de pe malul ce-IMalt, cari nemultumindu-se de a-i fi expulsat, treceau fluviul dupäei si au lasat astfel diferite urrne in insulele Istrului si in Tracia, fiegoniP de Iliri, cei mai strasnici dusmani pe cari i-au avut de partea

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 47

de dincoace a Istrului. Poporul Dacilor si al Getilor care a crescutOn/ inteatata cA a putut trimite sub arme 200.000 de oameni, este redusastäzi la cel mult 40.000 de oameni si pare a fi pe punctul de a primijugul roman. Dacl pänä acum n'a fäcut supunerea lor in intregime,este c5.-si pun ultima lor nädejde in Germani i pe ura ce acestia poartäRomanilor.

14. Intre Geti i tärmul Pontului, dela Istru, panä la Tyras se vedeintinzandu-se asa numitul DeFert al Getilor I'vreiSv 4-1pla o ampieimensä, lipsità de apl, unde, cu ocazia expeditiei sale contra Scitilor,Darius, fiul lui Hystaspe, avu nesocotinta sä se avânteze, dupä ce atrecut peste Istru i unde ar fi murit de sete, el si armata sa, dacA n'ar fiterminat prin a-si fi recunoscut greseala si de a se fi intors inapoi. Maitärziu, voind sà atace pe Geti i pe regele lor Dromichetes, Lysimachajunse in aceeasi primejdie i avu nenorocirea, ce este si mai mult,de a a:lea de viu In mainile dusmanului; dar, s'a väzut din ceea ceam spus mai sus c'd multumitä cumpätärii deosebite a regelui, el n'aintärziat de a-si castiga libertatea.

x5. Lfingä gurile Istrului este o insulä mare, numitä. Peuce, pe careacum o stäp ânesc Bastarnii, si se numesc Peucini. Sunt i alte insulecu mult mai mici, unele deasupra, altele MITI mare. Fluviul are sapteguri, dintre cari cea mai mare se numeste Hierostoma (Sacrum), delacare pänä la Peuce este un drum pe mare de 120 stadii. La varful dejos al acestei insule Darius a fAcut un pod de vase, desi nimic nu-1 im-piedeca de a-1 fi construit la värful de sus. Din cele sapte guri ale IstruluiHierostoma este intaia ce o intalnesti când intri din stänga in Pont,celelalte sunt pe tärm, pe längl care se merge cu corabia panä la Tyras.Distanta dela Hierostoma pang la cea de a saptea gull este cam desapte sute de stadii; intre guri sunt mai multe insule; trei guri, cariurmeazä dupà cea Sacrà sunt färä insenmätate, celelalte sunt mai maricleat acestea, dar totusi mai mici deck cea sacrà. Ephorus atribueIstrului cinci guri. Dela Istru pänä la Tyras, alt fluviu navigabil, dis-tanta este de goo stadii. Intre ele sunt la mijloc doul lacuri mari, unulcare este deschis spre mare direct si poate servi de port, si un altullipsit de orice deschidere spre mare.

16. La gura lui Tyras este un turn, numit Turnul lui Neoptolemun sat care se numeste Hermonact. In urmä, urcand fluviul, la 120

de stadii dela mare se aflä douä cetäti Niconia la dreapta i Ophiusala stänga. Populatia riverang numära no de stadii dela gura fluviuluipanà la cetatea ce poart5. acelasi nume cu fluviul. In altä parte delagura lui Tyras i panä la Leuce sunt 500 de stadii. Aceasta este con-sacratä lui Achile si se gäseste cu totul in mare.

17. Vine apoi Borysthenes, fluviu navigabil pe o distantà de 600 destadii i in apropiere se varsä un alt fluviu Hypanis (Bugul) i, chiarin fata gurfi lui Borysthenes este o insulä i un port. Urand pe Bo-rysthenes la zoo de stadii dela mare, dai de o cetate ce poartà numelefluviului dar care se mai chiarnä i Olbia, un mare emporiu, fundat

www.digibuc.ro

48 G. POPA-LISSEANU

odinioará de Milesieni. Mai sus de tärm, intre Istru si Borysthenestam ce se intinde este Defertul Getilor, apoi vine teritoriul Tyragetilor,dupa cari vin Iazygii "§i Sarmatii regali si Agatirzii, popoare nomadecei mai multi, amestecati cu un mic numar de triburi agricole 0 nue rar de a-i intalni, zice-se, parà pe malurile Istrului, pe ambii tärmiai fluviului. Mai inainte, in interiorul tarii se gäsesc Bastarnii cari semarginesc i cu Tyragetii si cu Germanii...

Geographia VII, 512. Scordiscii erau ràspândi dealungul Istrului i erau impartiti

in douä: Marii i Midi Scordisti. Cei dintai erau asezati intre doi afluentiai Istrului, Noarul care trece pe la Sargetica si Margus sau cum Ii sespunea altädata Bargus. Ceilalti locuiau dincolo de acest ultim r au0 se margineau cu Triballi i Mysii. Scordiscii ocupau la inceput uneleinsule ale Istrului, dar puterea lor a crescut mult i ei au inaintat panäla muntii Iliriei, ai Peoniei i ai Traciei 0 au sfar§it prin a ocupa ceamai mare parte din insulele Istrului. Cetdtile lor au fost Heorta si Ca-pedunum.

Chrestomathia lui Strabo VII, p. 567, ed. Didot. Dela golful Adriatic pang la malurile Istrului sunt o mie de stadii.

2. Germanii se deosibesc putin de Gali atat ca fire salbatica cat §ica inältime de trup i coloare roscatä. In alte privinte ei se aseamanä

ca chip si ca moravuri; de aceea Germanii au fost numiti de Romanicu vorba ce insearnna frati.

3. Marsd i Sieambrii sunt neamuri germanice din apus.4. In regiunea Germaniei este padurea Hercynia langI Suevi, un

popor foarte mare.5. Popoarele mai nordice ale Germaniei duc o vieata de pästori i traiesc

in carä i migreaza usor dintr'un loc intealtul, fiinda nu steal-1g averito. Cimbrii se numesc Germanii ce locuesc langa Ocean 0 cari au

inaintat odinioara cu armele lor 'Ana' la Meotida. Dela ei pare ea §i-auluat numele Cimmerii cari locuesc la Bosfor si de cari aminteste si Homer.Caci- Grecii Ii numesc astfel printr'un soloecism.

2. Grecii cei vechi au socotit pe Mysii i pe Getii ce locuesc langäIstru ca sunt Traci si de asemenea ca ar fi colonisti ai Mysilor dinTracia aceia cari locuesc in Asia intre Frigieni, Lydieni si Troiani.Ba ca chiar i Frigienii ar fi Brygi, popor din Tracia, precum suntMygdonienii i Bebrycii i Maedobithynii i Bithynii i Thynii i Mi-riandynii. Dar tap acestia au pärasit Europa, inafarä de Mysi, de cariaminteste Homer. Cäci sunt unii dintre acei Traci 0 Mysi cari dinmotive religioase nu man anca carne 0 nu se cäsatoresc i pe cari el Iinume§te Hippomolgi, Lactofagi, Abii, adecä celibi i traind flea' femei.Intamplarea face ca acestia, fiind säraci, sa fie si foarte drepti. Este foarte

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 49

probabil ca in secolele de mai tarziu, ZamoIxes s fi convins pe Geti,sa duck' o viatä pitagoreana 1), fiindca i-a gäsit dispusi pentru filosofie.

13. Pontus care acum se numeste Euxinos s'a numit altadata Axenos,fiindca locuitorii din vecinatate erau barbarZiar localnicii din. Tauridaaveau obiceiul sä sacrifice pe straini.

14. Scitii s'au obisnuit sa aiba totul in comun, panä si femeile, inafara de sabie i pahar. Fiindca träiesc frugal, sunt i foarte drepti,caci nedreptatile se fac de obiceiu pentru ajungerea la bani i la stran-gerea bor. Scitii cei vechi insa erau saraci; aceasta ni-o marturisestesi Homer si Herodot and acesta descrie räzboiul ce a purtat cu SciiiDarius, regele Persilor i and ne vorbeste despre frugalitatea i sim-plicitatea lor. i Dromichetes, regele Getilor, and a prins de viu pe Ly-sirnachus, comandantul Macedonenilor, si care se luptase odinioaraaläturi de Alexandru, dupä ce i-a arätat s5iàcia Getilor, 1-a pus in li-bertate cu povata sa nu mai atace mai mult pe Getii ce sunt asa desaraci, ci sa se foloseasca de prietenia lor.

/ 5. Tara ce se gaseste intre Pontul Euxin siGermania se imparte in douä;regiunea dela rasarit i dinspre Pontul Euxin o locuesc Geii, cea din apusinsä Dacii sau Dali, dupa care la Atenieni se chiama numele sclavilor.

16. Partile de sus ale fluviului Istru, care sunt in spre izvoare si panäla Cataracte, cei vechi le-au numit Danubius cari tree mai ales pe laDaci; cele de jos insä panä la Pont, care sunt langä Geti, le-au numitIstru. Dar Dacii au aceeafi limbd cu Getii.

17. Intre marea Pontica dela Istru pana la Tyras se intinde desertulGetilor, numai campie, lipsitä de ape. Aici, Darius, fiul lui Hystaspe,ramanand izolat and, dupä trecerea Istrului, s'a dus la Sciti, a ajunsin primejdia de a muri de sete, impreunä cu toata armata sa.

18. Dela Peuce care este o insula cuprinsa intre gurile Istrului,pana la gurile lui Tyras sunt 900 de stadii; iar dela gura Istrului carese numeste Sacrum si care este cea mai din Sud, pana la cea care estecea mai la Nord sunt 300 de stadii. Aceasta este baza insulei Peuce avandfigura unui triunghiu.

19. Insula Leuce, la rasarit de Peuce, la o distantä de 500 de stadii,asezatä in largul marii este inchinata lui Achile.

20. Urmeazà apoi fluviul Borysthenes ; in urma spre nord i räsAritfluviul Hypanis, dupa fluviul Tyras. Inaintea acestora este insula Bo-rysthenes. Pentru cel ce calätoreste pe Borysthenes la douä sute destadii, da de o cetate cu acelasi nume, numitä i Olbia, targ mare, opera aMilesienilor. Intre fluviul Istru i Borysthenes se intampina pustietateaGetilor, apoi Tyragetii, in urma Iazygii Sarmati i Scif li numiti regali.

21. Intregul tinut nordic cat ne este cunoscut dela Germania panala marea Caspica este o regiune de camp.

22. Roxolanii ce locuesc langa Meotida au purtat razboi, sub comandalui Tasius, impotriva generalilor din Mithridates Eupator.

1) Pitagoreenii erau vegetarieni. Ovidius, Metamorph. XV.

4 A. R. Studii i Cercetdri. LXV.

www.digibuc.ro

so G. POPA-LISSEANU

24. Localitatile de langa Meotida nu produc mägari din cauza fri-gului prea mare; cäci acest animal nu suporta frigul...

41. DupA regiunea Scordiscilor este regiunea Triballilor 0. a My.silorlanga Istru de asemenea bàFile Scitiei minore inläuntrul Istrului.

42. Dela gura cea mai de Sud a Istrului, numitá Sacrum, spre Sud,pe tärmul maritim al Pontului la cincizeci de stadii este Istrus, un ora§el,opera' a Milesienilor; apoi dupä 250 de stadii micul ora§ Tomis, in urmädupa 280 de stadii, cetatea Callatis, colonie a Heracleenilor, apoi la1300 stadii departare este Apollonia, fundata de Milesieni. Intre Apol-Ionia i Callatis este Odessus .

XV

ARRIANUS (sec. II d. Cr.)INTRODUCERE.

NAscut la Nicomedia, In Bithynia, la incepuiul veaculuial II-lea, Arrian, mare istoric grec, geograf i filosof, a priinitdreptul de cetätean atenian. A fost numit de impAratulAdrian patrician si a ajuns prefect in Cappodocia i coman-dant de armatà impotriva Alanilor. La 146 a fost ales consul,apoi preot al zeitei Ceres si al Proserpinei. Restul vietii 1-apetrecut In Nicomedia consacrându-se studiilor.

Dela Arrian ni s'au pastrat i) un Anabasis, adicA o istoriea expeditiunii lui Alexandru cel Mare in Asia, lucrare multsuperioarâ istoriei lui Quintus Curtius, asupra aceluiasi su-biect, 2) Indica, o descriere a Indiei si a locuitorilor ei, 3) Pe-riplul Pontului Euxin si al mdrii Rosii. In acest Periplu, au-torul ne procurà o sumedenie de informatiuni asupra cetä-tilor i populatiunilor jumAtate grecesti i jumâtate barbarede pe litoralul *nor ce descrie.

Datele ce ni le pästreazâ Arrian sunt confirmate si de altiscriitori cari au tratat ac'eleasi chestiuni.

Arrian a mai scris si alte lucràri ca despre Vadtoare,Tactica i opere ce s'au pierdut, cu totul, sau in parte.

Alexandru cel mare in luptà cu Getii1)TEXTE TRADUSE.

Trei zile dupA lupta cu Tribalii 2), Alexandru ajunse la raul Istru(Dunäre). Raul acesta este cel mai mare dintre rfiurile Europei, stra-

1) Traducerea C. Daicovici u, cf. I. Lupa g, Lecturi istorice.2) Semintie a Tracilor care locuia prin pArtile Serbiei de astazi.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 51

bltand tinuturi foarte intinse si despartind popoarele cele mai razboi-nice, in mare parte celtice, la care isi are si izvorul. Cele mai departatepopoare dintre acestea sunt Quazii si Marcomanii. Apoi urmeazä,dupä o parte a Sauromatilor, Iazygii si dupa ei Getii cei ce se fac nemu-ritori 1). Dui:4 acestia urmeazä grosul Sauromatilor, apoi Scitii p aria la gu-rile raului care se varsa prin cinci guri in marea Neagrä. Aici 2 Alexandruluä in primire coräbiile mari ce-i fusesera trimise din Bizant pe mare, perail in sus. Dupa ce le umplu cu arcasi si opliti (ostasi greu inarmati)porni cu ele spre ostrovul (Peuce), unde se refugiaserä Tribal li 0 cei-latti Traci 0 incerca sa forteze debarcarea. Dar barbarii se puneau im-potriva de ate ori corabiile voiau sá se apropie de mal. Numärul co-rabiilor iaräsi era mic si echipajul putin, iar ostrovul in cele mai multepuncte rapos si nepotrivit pentru debarcare si nici cursul repede alapei, albia fiind ingusta, nu läsa vreo apropiere de ostrov.

Atunci Alexandru, retragand coräbiile, hotäri sa treaca Istrul impo-triva Getilor, cari locuiau dincolo de ?A, fiindca vazu cà o multime dinei se adunau pe mal cu intentia de a-1 opri sä treack pe cat se pare,caci erau vreo patru mii de calkreti si mai bine de zece mii de pede-strasi. In acelasi timp 11 apuca si dorinta de a pätrunde si dincolo deIstru. El insusi se imbarca pe o corabie si porunci sk umple cu fanpieile de cort si sa adune de prin tinut, cat mai multe luntrii de lemn,care se gasesc pe aici din belsug, deoarece locuitorii de-a-lungul Istruluise folosesc de ele la pescuit 0 pentru a trece unii la altii 0 chiar pentrua face piraterie.

Astfel adunä el cat mai multe luntrii si trecu cu ele atata ostire, catii fu numai cu putinta. Iar cei cari trecuserä cu Alexandru au fost vr'omie si cinci -sute de calareti si vr'o patru mii de pedestrasi.

Trecerea s'a intamplat noaptea in fata unui amp acoperit cu greinedese, putand in acest chip sa ascunda mai usor iesirea la mal. Iar andse crapa de ziva, Alexandru pomi prin grane, poruncind pedestrasilorsä culce cu sulitele piezise graul si astfel sä inainteze spre locurile ne-cultivate. Calarimea se tinea in urma pedestrimei atata timp, cat aceastainainta prin sämänäturi, dar odatä ce iesira pedestrasii din ogoarelelucrate, Alexandru in persoanä conduse calarimea la aripa dreapta silui Nicanor ii ordonä sä inainteze cu pedestrimea formatie de careu.Getii nu putura tinea piept la atacul prim al calarimii; le päru anumede neinchipuit indrlsneala lui Alexandru, care atat de usor a trecut,inteo noapte, peste cel mai mare rau, peste Istru, fail ca sa aruncepod; infricosatä le pärea si inclestarea falangei (a pedestrimei) si pu-ternica navala calarimii. Intai de toate se refugiará in oras, care nuera mai departe de o parasangä 3) dela Dunäre. Cat ce vazurä insa CaAlexandru inainteazä spre ei fail odihna cu falanga räzimatä pe Du-näre, ca nu cumva sa o poata inconjura pe la spate pedestrimea Ge-

9 Aluzie la obiceiul Getilor de a trimite tot la cinci ani un sol la zeul lor Zalmoxis.2) Adia la Dunäre.2) Cam 5 km si jurnätate.

4.

www.digibuc.ro

52 G. POPA-LISSEANU

.

tilor, cu cAlanmea In fruntea otiri, pgräsirg i orasul slab intgrit,luand pe cai dintre copii i femei atatia, cati puteau duce cau . opornirg spre locuri cat mai departe de rau, in pustiuri. Alexandrucuprinse orasul i lug tot avutul ce-1 läsarg Getii in urma bor. Cutransportarea prgzii insarcing pe Meleagru i Filip, iar dansul &drama.'orasul i aduse jertfg pe malul Istrului, lui Joe Mantuitorul, lui Eracle

Istrului însui, deoarece nu i-a fost potrivnic la trecere. i in aceeasizi ii conduse indärät in laggr intreaga ostire färg de nicio pierdere.

A. Periplul Pontului Euxin31. Cand cglgtoresti pe Borysthene in sus dai de cetatea greceascg,

numitä Olbia. De la Borysthene pang la o mica insulä desarta i fat%de nume sunt saizeci de stadii, si de aci pang la Odessus, unde este ostatiune pentru corgbii, optzeci. Foarte aproape de Odessus, la o dis-tantg de doug sute cincizeci de stadii este portul Istrianilor. De acestacel mai apropiat este portul Isiacilor, depgrtare de cincizeci de stadii.De aci pang la Psilum care se numeste gura Istrului, o mie doug sute.Locurile din mijlocul lor sunt deserte i färg nume.

32. Cam din regiunea acestei guri, dacä cdlgtoresti cu corabia spreinaltul mgrii, dupg suflarea vantului de nord, dai de o insulg pe careunii o numesc insula lui Achile, altii insg Drumul lui Achile, Leuce(Alba) dupg coloarea ei. Se spune cg pe aceasta a scos-o Thetis pentrufiul ei din mare 0 ca o locueste Achile; in ea se aflä un templu al luiAchile i o statug de o lucrare veche. Insula este lipsitg de oamenio pasc nu prea multe capre. Pe acestea cei ce sunt adusi de \rant aci,se spune ea le jertfesc lui Achile. Pe langg aceasta se observg asezatein acel templu mai multe alte daruri sfinte, ca fiale, inele, pietre pre-tioase. Acestea toate sunt consacrate ca daruri spre a aduce multu-mire lui Achile. Si inscriptiuni se pot ceti in greceste i in latinesteconcepute in diferite mgsuri, cari celebreazà laudele lui Achile; suntunele i pentru Patroclu. Caci cei ce doresc sg placa lui Achile adorg

pe Patroclu odatg cu Achile. Pe langl aceasta, nenumgrate pgsgritrgiesc in aceastä insurg ca lari, liiçe i prepelite marine. Aceste pa-sari ingrijesc templul lui Achile. Dirnineata ele zboarg in fiecare zi lamare si de aci cu aripile ude de apg sboarg din nou in grabg la templusi II stropesc. Dupg ce au fgcut aceasta in deajuns, ele din nou curatgpgmantul cu aripile lor.

33. Unii mai istorisesc si urmItoarele: acei cari sosesc cu corgbiilein insulg, fie cg unii cu intentie sosind aci aduc in corgbiile lor victimespre a fi sacrificate, dintre cari pe unele le sacrificg, iar pe altele viile dg drumul in cinstea lui Achile, fie ca pe unii îi aduce aci, Erg devoia lor, furtuna i ca ei înii cer dela zeu o victimg, intreband oracululaceluia in privinta victimelor, dacg vrea mai bine sg-i jertfeascg aceavictimg deck ca dupg judecata lui sg o lase sg pasa i totdeodatg eisä depung pretul, ce li s'ar pgrea lor drept. Iar dacg oraculul respinge

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 53

caci se gäseste in templu si un oracol adaugà ceva la pret; iar daealdin nou respinge, mai adaugA muck panä ce, admitând acela, recunoasteprettil, ca fiind indestulkor. Atunci insä victima stä pe loc de buna savoie si nu fuge mai mult. i astfel o mare cantitate de bani este con-sacratá eroului ca pre% -al victimelor.

34. Unora, in vreme ce au venit in insulä le apare in vis Achile, altorainsä chiar in timpul navigärii lor, dacä nu sunt prea departe de ea,arätandu-le in ce parte a insulei este mai bine sg tragA si sä opreasacoräbiile. Unii spun cä li s'a arätat chiar pe cand erau trezi Achile,in acelasi fel ca si Dioscurii, pe catart sau in vârful antenei. In aceeanumai mai putin decât Dioscurii, ea' Dioscurii se lasä sä fie välzuti denavigatori pretutindenea si väzuti aduc mântuire; Achile insä nurnaiacelora cari se apropie mai mult de insula sa. Unii afirmä a au väzutin somn si pe Patroclu. Toate acestea le spun despre insula lui Achilefiind auzite de aceia cari sau ei insisi au debarcat in insulä sau au aflatlucrul dela altii: ceea ce mie nu mi se pare nevrednice de crezut. CdciAchile mai mult decat oricare altul, cred el este eroul care pentru no-bleta si frumusetea si täria sa sufleteascA si pentru ca in tinerete a muritsi a fost celebrat de Homer si in sfârsit fiindcä in cultivarea iubirii sia amicitiei atât de statornic a fost O.' a voit sä infrunte el insusi moarteapentru iubirea sa, meritä increderea noasträ.

35. Dela bratul Istrului, numit Psilos pânä la al doilea brat suntsaizeci de stadii. De aci pAriä la bratul numit Calum patruzeci de stadiisi dela Calum la Naracum, al patrulea brat sunt treizeci de stadii. Deaci panä la al cincilea o sutä dougzeci si de aci pinä la cetatea Istriacinci sute. De aci la orasul Torni trei sute de stadii. Dela Torni la -ce-tatea Callatis, unde este o statie pentru coräbii, alte trei sute. De acila portul Carum o sutä optzeci; si insäsi regiunea ce se aflä imprejurulacelui port se numeste Caria. Dela portul Carilor panä la Tetrisiadeo sutä douázeci de stadii. De aci p 'and la Bizus, localitate pustie, sai-zeci de stadii. Dela Bizus la Dionysopolis optzeci de stadii. De acila Odessus, unde este o statiune pentru coräbii, douä sute.

B. Anonymus, Periplus Ponti Euxini 1)59. Fluviul acesta Borysthenes este cel mai folositor dintre toate

fluviile fiindcl hräneste foarte mari si foarte multi pesti, si fructe siplante si päsuni pentru vite. Se spune cA el curge capabil spre a ducecoräbiile, inteo navigare de patruzeci de zile; dar in locurile de maisus nu este nici navigabil nici de trecut; cäci te impiedecä zäpada sighiata.

6o. La confluenta celor douà fluvii Hypanis si Borysthenes a fostfundatä o cetate numitä mai inainte Olbia, in urrra numitä de Greci

1) Amánunte si un comentariu aprofundat a se vedea in Car o 1 M Ulle r, Geo-graphi Graeci minores, vol. I, ed. Didot.

www.digibuc.ro

54 G. POPA-LISSEANU

din nou Borysthenes. Pe aceasta o intemeiarà Milesienii in timpul im-periului Mezilor. CAlätoria in susul fluviului Borysthenes (care acumse numeste Danapris) dela mare pAriä la ea este de douä sute patru-zeci de stadii (32 mile).

61. Dela fluviul Borysthenes 1) 'Ana la o insulä foarte mica, pärä-sità i lipsitä de nume, 6o stadii, 8 mile. Dela aceastä mica, päiäsitàinsulä si färä de nume panä la Odessus stadii 8o, mile 102/3. Dela OdessusOra la localitatea Scopull stadii 16o, mile 211/3. Dela Scopuli parala portul Istrianilor stadii 90, mile 12. Dela portul Istrianilor pAnäla orasul Niconium stadii 300, inile 40. Dela orasul Niconium Ora laTyras, fluviu navigabil, stadii 30, mile 4.

62. Acest fluviu adânc si bogat pentru cultura vitelor procurá negus-torilor vanzare de pesti iar corähiilor de comert navigatie sigurä insusul râului. IA110 fluviu se gäseste cetatea Tyras, cu acelasi nume,colonie a Milesienilor.

63. Dela fluviul Borysthenes pânä la fluviul Tyras stadii 81o, mile 108,jar dela C'herson 2) 'Ana la fluviul Tyras 4110, mile 548. Dar Artemi-dorus geograful nu/nail dela cetatea Cherson pana la fluviul Tyras,impreunl cu inconjurul sinului Carcinit, stadii 4420, mile 5891/8. De lafluviul Tyras pink' la turnul lui Neoptolem stadii 120, mile 16. Delaturnul lui Neoptolcm la Creminisci stadii 120, mile 16. Geograful Ar-temidorus insa spune cä dela fluviul Tyras i pânä la Creministi suntstadii 480, mile 64. Dela Crerninisti la Antiphilus stadii 330, mile 44.Dela Antiphilus la gura fluviului Istru ce se numeste Psi lon stadii 300,mile 40. Acestia sunt Traci si Bastarni sträini.

64. Mg in fata gurii Istrului Psi lon, pentru cälätorii ce pleacl peintinsul märii cu vântul de miazknoapte, se aflä o insula pe care uniio numesc insula lui Achile, altii cursa lui Achile, iar altii, dupä co-loarea ei, Leuce.

65. Ea are o multime de pasäri imblânzite i oferà celor ce vin acio priveliste de sfintenie. De pe ea nu se poate vedea uscatul, desi con-tinentul nu e mai departe de 400 stadii sau 531/3 mile, dupä cum riespune Demetrius.

66. Se spune cl aceastä insulà a fost creatä de Thetis pentru fiulei care are aci un templu i o statuä de o lucrare foarte veche. Oameniinsä se gäsesc rari in aceastä insulä, in care pasc nu prea multe capre;pe acestea se spune ca cei ce vin aci le oferä lui Achile. Se gäsesc depusein templu multe daruri ca vase, ineIe, pietre nestimate. Toate acestedaruri sunt inchinate lui Achile, precum i inscriptii scrise parte inlimba Romanilor, parte in limba greacä si in diferite versuri in laudalui Achile.

67. Dela gura Istrului ce se numeste Psi lon, pânä la a doua guräsunt stadii 6o, mile 8. Dela a doua gurä pAnä la gura Pulchrum sunt

2) In general Geografii fac numArltoarea dela räsärit spre apus, fiind localitätiledin räsärit mai cunoscute deck cele din apus.

2) Chersonesus cetate §i port in Crimeea, In apropierea actualului Sevastopol.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 55

stadii 40, mile 51/3. Dela gura Pulchrum la Naracum asa se numestea patra gurá a Istrului, sunt stadii 6o, mile 8. Dela Naracum Orala a cincea gur5. a Istrului, care se numeste Sacrum, sunt stadii no,mile 16. De aci inainte incep pärtile Traciei din spre Mare si limiteleTraciei. Toate populatiunile amintite mai sus sunt barbare.

68. Istru, acest fluviu ce se chiamk §i- Danubis, izvorind din regiuniledin apus se varsä pe cinci guri in Pontus, despärtindu-se insä pe dou5albii se varsä si in Adria. Panä la Celtica este bine cunoscut si tot timpulvara rämänfind acelasi I); iarna insä se märeste si se umflä de ploi;iar sporul din zäpada si din ghiata ce se topeste face ca debitul de apisä fie vara acelasi. Are insd i multe insule si de o mare intindere, dupácum se afirmä; dintre acestea una ce se gäseste la gurile fluviului nueste mai micl deck Rodos. Ea se numeste Peuce din cauza multimiide pacurä ce ea cuprinde. Dupä ea, inläuntrul märii este insula luiAchile despre care am vorbit mai sus.

69. Dela gura Sacrum a Istrului pänä la cetatea Istros sunt 500 destadii, mile 662/8.

70. Aceastä cetate si-a luat numele dela fluviul Istru si cetatea aufundat-o Milesienii, and a trecut armata barbarilor Sciti in Asia, ur-märind pe Cimmerianii din Bosfor.

71. Dela cetatea Istros ping la cetatea Tomitanilor care are o statiepentru corgbii, sunt stadii 300, mile 40.

72. Tomi, colonie a Milesienilor, este inconjuratä din toate pärtilede Sciti.

73. Dela Tomitani 'Ana la cetatea Callatis, unde se gäseste o sta-tiune pentru coräbii, sunt stadii 300, mile 40.

74. Callatis, colonie a Heracleenilor, a fost flcutà in urma unuiordin al oracolului. Au zidit-o chid Amyntas a ocupat domnia Mace-donenilor.

75. Dela Callatis pink' la portul Carum sunt stadii 18o, mile 24.regiunea ce se gäseste langa portul Carum se numeste Caria. Acura

insä Caria se numeste Carea. Dela portul Carum ping la Tetrisiadessau Tiriza acra, care are o statiune sigurá impotriva vânturilor ce sufladin apus si care acum se numeste de obicei Acra, sunt stadii no, mile 16.Dela Tetrisiade sau Acra pana la oräselul Bizone, unde este pliná mare,sunt stadii 6o, mile 8.

76. Acest oräsel unii sustin cl este al barbarilor; altii o colonie aMesembriei.

77. Dela Bizone pang. la Dionysopolis sunt stadii 8o, mile io2/3.78. Aceastä cetate inainte vreme se numea Cruni pentru vecinätatea

izvoarelor de apl; in urmä s'a nurnit Matiopolis. Apoi and marea aaruncat aci o statua a lui Bacchus, s'a numit .Dionysopolis . Ea este insäla marginea teritoriului Crobyzilor si al Scitilor si are locuitori greciamestecati cu altii.

1) Pasajul acesta nu este sigur. Vezi, Millie r, Geogr. gr. min., 1, p. 228 §i 419.

www.digibuc.ro

56 G. POPA-LISSEANU

79. Dela Dionysopolis 'Aril la cetatea Odessus, unde se gäseste unport pentru coräbii, sunt 200 stadii, mile 262/3.

80. Odessus a fost fundat de Milesieni, in vremea and Astyagedomnia in Media. De jur imprejur sunt Crobyzi si Traci.

C. Anonymus (Scymnus Chios), Orbis descriptio748. Odessus este fundatä de Milesieni, de pe când Astyage era rege

in Media. Este locuitä de jur imprejur de Tracii Crobyzi.Dionysopolis la inceput se numea Cruni din cauza izvoarelor de api

din apropiere; mai târziu, când marea a aruncat pe -Wm statua luiDionysus sau a lui Bacchus se spune cà s'a numit din nou Dionysopolis.Aceastá regiune are in terito iul Crobyzilor si al Scitilor locuitori Greciamestecati.

Bizone. acest oräsel unii spun cä ar fi al barbarilor, altii insä ciar fi o colonie a Mesembriei.

Callatis ar fi o colonie venitä, din ordinul oracolului, dela locuitoriidin Heraclea. A fost intemeiatà pe and Amyntas a ocupat domniaMacedonenilor..

Tomi este o colonie a Milesienilor, inconjuratà din toate pärtile delocuitori Sciti.

_Estrus astigat numele dela fluviul Istru. Aceastä cetate au fun-dat-o Milesienii, and armata barbarilor Sciti a trecut in Asia, urmä-rind pe Cimerienii ce fugeau din Bosfor.

Fluviul Istru izvoreste din tinuturile occidentale värsandu-se inMarea Neagrà pe cinci guri, douà insä desfäcându-se se varsä in MareaAdriatieä. 13ânä la Celtica este destul de cunoscut... rämânând acelasisi vara, tot timpul; cáci in timp de iarnä se märeste si se umflä de ploilece se ivesc, vara insg primind adausuri, dupg cum se spune din zäpadasi din ghiata topità are o scurgere egalä. Formeazg chiar multe insule ase-zate in el, de o mare intindere cum se zice, dintre cari una intre maresi gurile fluviului nu este mai micA deck Rodos. Se numeste Peuce,fiinda contine o mare cantitate de päcurà. In fata ei, in mijlocul mgriise aflä insula lui Achik.

Aceastä insulä are o multime de paski blande oferind sträinilor unspectacol de sfintenie. De pe ea nu se poate vedea nicio tarä, desi dui:Acum spune Demetrius distanta nu este mai mare de cincisute de stadii.

Acestia sunt Tracii si Bastarnii sträini.Fluviul Tyras adânc i inconjurat de bogate päsuni oferà negusto-

rilor vanzare de pesti i pentru navele de transport o siguiä cälätorie.Aläturi se gäseste cetatea cu acelasi nume Tyras, care a fost o coloniea Milesienilor. Ungä cele douà fluvii Hypanis i Borysthene se gäsesteo cetate numitä la inceput Olbia, in urmä numitá din nou Borysthenes.Aceastä cetate a fost fundatà de Milesieni in timpul imperiului Me-zilor. Navigarea in susul fluviului dela mare panä la ea este de douksute patruzeci de stadii.

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 57

Acest (Borysthenes fl.) este dintre toate fluviile cel mai folositorcontinand pesti mari si foarte multi si fructe de arbori si pâsuni. Sespune c'd acesta curge putând sâ ducà o navigare de patruzeci de zile.In partea de sus a sa nu este nici navigabil nici de trecut, aci te fin-piedecâ zapada si ghiata.

820. Cursa lui Achile este o fäsie de Orm foarte lungI si ingusrä.841. LângA Istru Ephorus ne spune el cei dintâi sunt Carpizii,

apoi Aroterii §i dincolo de ei Neurii panA la regiunea pustie din cauzafrigului. Spre räsärit insà cel ce trece peste Borysthene intalneste calocuitori pe Scitii numiti Hylaei. Vecini cu acestia spre continent suntGeorgii, apoi iaräsi urmeazä un mare pustiu; dincolo insI este neamulScitilor antropofagi, si dincolo de ei iarâsi o pustietate.

856. Ei insä träiesc asa cä toate le au in comun si averi si familie.

XVIAPPIANUS (sec. III d. Cr.)

INTRODUCERE.

Scriitorul grec Appianus s'a näscut la Alexandria in Egipt.Vine de vreme la Roma unde a fost advocat, iurisconsultsi administrator al palatului imperial sub domnia lui Traiansi. In urinà, probabil, guvernator in Egipt.

Appianus a scris o Istorie romand in 24 de cArti, incepândcu cele mai vechi timpuri si ajungand pâtià la Traian, lu-crare din care ni s'au pästrat 1 o arti.

Meritul principal al lui Appianus consta in aceea a el rupecu procedeele vechi ale retoricei in istorie si,.in acelasi timp,el introduce metoda de a trata istoria fiecArui popor aparte,independent de istoria celorlalte popoare contemporane.

Folosindu-se de izvoare bune, Appianus este un istoriccare, prin informatiunile ce ne procura, precizeazg mai multedate istorice.

De rebus Illyricis XVIITEXTE TRADUSE.

In timpurile mai vechi, Romanii fäcuserä douà invaziuni in regiuneaSegesticl: dar se inapoiarä, neprimind ostatici si nici dobândind alt-ceva. Din aceastä cauzâ Segestanii prinserl un mare curaj. Impotrivalor a pornit Octavius Caesar prin teritoriul Panonienilor 1), cari in

1) Paeonia se mai numeste si Pannonia.

www.digibuc.ro

58 G. POPA-LISSEANU

acea vreme 'Ma nu erau supusi Romanilor. Panonia intreagI este plinäde päduri, lilting de-a-lungul intre Iapozi si Dardani. Panonii acestianu aveau pe atunci cetäti, ci träiau prin sate sau imprästiati cu domi-ciliile pe camp. Poporul acesta nu avea o conducere comunk si pestetot nu aveau sefi. In varstä de rázboiu erau ca la o sutá de mii, dar niciacestia nu se puteau aduna, neavand o organizatie. Cand a sosit aciCaesar, s'au ascuns in päduri, de unde iesind atacau pe soldatii romani,cari se depärtau de trupa bor. Caesar cat timp a avut nädejdea cà bar-barii vor veni la sine, nu s'a atins de tarinile sau de satele lor. Duplce nimenea n'a venit, a devastat cu sabie si foc totul timp de opt zile,-când a ajuns in regiunea Segestanä care si ea este a Panonienilor, lafluviul Sava. Langa acest fluviu este situatà o cetate foarte intäritä,inconjuratá atat de fluviu cat si de un sant foarte mare; de aceea, Caesaro dorea cu tot dinandinsul ca sä-i fie loc de aprovizionare si fortäreatäde fázboiu, care rdzboiu il pldnuia Impotriva Dacilor # Bastarnilor ce lo-cuesc dincolo de Istru. Sava se varsä in Istru care panä aci se numesteDanubius, putin mai jos primeste numele de Istru. Caesar porunciseca pe Sava sl i se pregkeascA coräbii, cari aveau sä-i transporte pro-viziile pe Dunäre.

XXIII. Pentru acest motiv Caesar avea trebuintä de Segesta. Cands'a apropiat de cetate, Segestanii i-au trimis inainte delegati carisa-1 intrebe ce voieste. El le räspunse ck vrea sä aseze acolo o garni-zoanä si sa-i dea o sutä de ostatici, pentru ca sä se foloseasa mai sigurde oras in rdzboiul Impotriva Dacilor. i cere si grau cat ar putea sä-idea. Fruntasii cetätii gäsirä de cuviintä sl-i dea. Plebea insä, foartesupäratà, de ostatici nu i-a päsat prea mult, socotesc fiinda nu delaea, ci fiii fruntasilor aveau sä fie luati, dar nu puteau sä sufere prive-listea unei garnizoane, ci, ca loviti de furie, inchiserä iaräsi portile sise suit-A pe ziduri. De aceea, Caesar uni fluviul cu un pod si hotkisd înconjoare cetatea cu un put i cu un val...

XXX. Mysii, pe cari Latinii Ii numesc Moesii, i-a supus M. Lucullusfratele lui L. Lucullus, cel ce a purtat räzboi cu Mitridate. Atacandu-icu armata sa, a ajuns in drumul ski para la fluviu, prin acele locuriunde se gäsesc situate cele sase cetäti grecesti chiar in teritoriul Moe-silor: Istrus, Dionysopolis, Odessus 1), Calatis si Apollonia, din carea adus la Roma coloseul lui Apollo si l-a dedicat in Capitoliu.i

XVIIPAUSANIAS (sec. II d. Cr.)

INTRODUCERE,

Istoricul grec Pausanias, din secolul al II-lea d. Cr., pro-punându-si sä calce pe urmele inaintasului slu Herodot, a

') Textul prezintA aci o lacunA.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI . 59

scris sub impäratul Hadrian si urmasii lui, o Istorie a Greciei,in zece cârti, numindu-le dupa tärile pe care le descrie.

Recurgând la mituri si legende, Pausanias este un izvorprincipal pentru toti cei cari se ocupà cu mitologia, cuarheologia si cu istoria artelor.

Câteva din insemnärile lui Pausanias prezintà un interesnepretuit si pentru cunoasterea trecutului târii noastre.

.Descriptio Graeciae I, 9, 5

TEXTE TRADUSE.

Lysimachus a fost de natiune Macedonean, adept al lui Alexandru.In focul unei supäräri, regele däduse ordin ca el sä fie aruncat inteogroapà- cu un leu; dar and intelese cA leul fusese imblânzit, a persistatin admiratia virtutii bärbatului si-1 distinse ca pe unul dintre cei maide seamä Macedoneni. Dupl moartea sa, Lysimachus ajunse rege alTracilor din vecinätatea Macedoniei asupra cärora stäpAnise mai inainteFilip si Alexandru si care nu forma decât o micä parte din natiuneaTracilor. Cdci cu exceptia Celtilor niciun popor nu poate pretindecä poate sä se compare cu Tracii. Si nimenea inainte de Romani nui-a biruit si nu i-a supus cu totul. Acuma insä Tracia intreagA, ca sitoatä tam Celtilor, ascultä de puterea romanä; dar numai ceea ce estevrednic de a fi cucerit, cäci celelalte care suferä de un frig excesiv saude nefertilitate, Romanii le-au läsat intentionat necucerite. Odrysii au fostcei dintfti dintre vecini pe cari Lysimachus i-a atacat cu armele. A pornitapoi impotriva Gerilor 0 a regelui lor Dromychaetes; dar fiinda räz-boiul se purta cu niste oameni cari nu erau nepriceputi la lupte si cumult superiori ca numär, a scäpat numai cu fuga din cea mai mareprimejdie, in care isi dusese toate puterile sale. In a-ceased luptä. Aga-thocles, fiul säu, care atunci pentru intâiasi datä sub conducerea ta-tälui säu isi facea inceputurile sale de arme, a fost prins de Geti. Deaceea Lysimachus, dupl ce a mai suferit si alte infrângeri in fázboaie-si fiinda fiul sal a ajuns in mftinile dusmanilor, socotind acest de-zastru nu farà insemnAtate, supunându-se necesitätilor vremii, fäcu pacecu Dromichaetes, cedându-i partea din teritoriile sale situate dincolode Istru 0 dandu-i de nevoie si pe fiica sa in askorie. Sunt unii carisustin el Lysimachus insusi a fost fäcut prizonier si cä Agathocles afost cel care a tratat cu Dromichaetes spre a-1 libera. Lysimachus,intorcându-se in tara sa, asätori pe Agathocles cu Lysandra, fiica luiPtolemeus, fiul lui Lagus si al Eurydicei.

Ibidem V, 12, 6Printre statuele impäratilor 'big se observä (la Atena) cea a lui Adrian,

din marmorl de Paros, ridicatà de cetätile din confederatia Acheianl

www.digibuc.ro

6o G. POPA-LISSEANU

si cea a lui Traian, pe care o ridicasera toti GreCii. Acest impärat su-pusese pe Geri, cari locuesc tam deasupra Traciei §i a purtat razboiucu Partii si cu Osroes, nepotul lui Arsaces. Din toate lucrarile pe cariel le-a fäcut, cele mai insemnate sunt baile ce-i poartä numele, un foartemare amfiteatru circular si pe langä acestea un hipodrom care are alungime nu mai mica de doua stadii, apoi o piata publica in Roma,vrednica de admirat atat pentru podoabele sale cat mai ales pentruacoperisul sau construit din bronz.

Ibidem VI, 5, 4Regiunea muntoasa din Tracia care este inlauntrul Nestului ce curge

prin tara Abderitilor produce si alte animale si lei. i ace§tia gat demulti cresc aci el odinioara atacand camilele ce fäceau transporturileproviziilor lui Xerxes, a prapädit o mare parte din ele.

Ibidem IX, 29, 3Natia Tracilor parea odinioarä ca intrece in multe privinte pe Mace-

doneni §i el fata de lucrurile divine erau cu mai multa grijä cleat ei.

IX, 30, 5

Vorbind despre moartea lui Orpheus, ne spune:Se zice ca femeile Tracilor voind sa-1 omoare (pe Orpheus), fiindca

el tam incoace si incolo pe barbatii lor in ratacirile lui (inventase mi-sterele zeilor si ispasirile pentru cele mai mari crime, vindecand pebolnavi si impacand mania zeilor), au fost retinute de teama barbatilorlor de a savar§i o atare crima; dar imbatându-se i§i pusera in aplicareplanul. Din acel timp, se spune, si bärbatii au luat obiceiul sa meargala lupte chirchiliti. Sunt unii cari sustin ca. Orpheus a pierit fiind lovitde trasnetul zeilor...

XVIIILUCIAN (sec. Il d. Cr.)

INTRODUCERE.

NAscut pe la anul 12o d. Cr. la Samosata in Syria, spi-ritualul scriitor Lucian a inflorit subt domnia impAratuluiMarcu-Aurel. Avocat in Antiochia, vine in urmA in Grecia,unde profeseazA retorica si, dupà un obiceiu al timpului,face cAlatorii prin Grecia, Italia si Galia, dând reprezentatiiretorice si având un succes râsunâtor. Lucian a scris vreooptzeci de lucrári intre care cele mai pretuite sunt Dialogu-

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 61

rik sale. Subiectele tratate de Lucian sunt dintre cele maivariate: el atacd filosofia si, fArà sä fi fost crestin, combatereligia págânä si in special mitologia greco-romana. Cu-noscând bine firea omeneascA, Lucian scrie cu mult bunsims, cu simplitate si cu gratie temele ce trateazA si ni-aläsat o serie intreagA de scrieri pline de humor si spirit 1).

De luctu 4, 20TEXTE TRADUSE.

... Cat pentru jeluirea celor morti, la top gäsim aceeasi lege a ne-buniei: in ce priveste modul de inmormantare el este diferit la diferitelenatiuni: Grecul arde pe ai säi, Persanul ii ingroapä, Indianul ii lustruesteca sticlà; Scitul insä 'A maiincd, Egypteanul ii irnbalzameazä: acesta

povestesc ce am väzut uscat, de obicei si-1 face oaspe si come-scan. Adeseori chiar and Egipteanul este lipsit de bani, scapä de sä-räcie, punand in gaj pentru un timp oarecare pe un frate sau pe un tatä.

Iupiter Tragoedus XLIV, 42Damis. Bine faci, Timocles, cä-mi amintesti de deprinderile pe care

unele popoare le-au trecut in numärul moravurilor si legilor bor. Cäcise poate vedea din aceasta ce putin serioase sunt cele ce spun ele desprezeii lor. E o intreagä zäpäcealä: unii considerä drept lucruri sfinteunele, altii altele. Scitii aduc jertfe unei säbii, Tracii lui Zamolxe,care fugind din Samos a venit la ei, Frigienii zeului Lunus, EtiopeniiZilei, Cyllenii lui Phales 2), Asirienii unui porumbel, Persii Focului,Egiptenii Apei. Si cu toate cA toti Egiptenii au ca zeu comun apa,mai au in special ca zeu locuitorii din Memphis un bou, cei dinPelusium usturoiul, altii pasärea Ibis sau crocodilul, altii cinocephalus 3)sau pisica sau maimuta, ba Inca.' dupä sate, unii au ca zeu umäruldrept, iar altii din alte regiuni umärul stang; pentru altii este zeucapul de jumätate täiat, apoi pentru altii o cupà de teracotá sauun taler. Toate acestea nu sunt de ras, prea bunule Timocles ?

De sacrificiis XIII, itApoi, pentru ca zeii sà nu rämara färä de case si de cäminuri, le

ridicä temple in care le asazä statui, fäcand apel fie la Praxiteles, fiela Polyclet, fie la Phidias. Si acestia nu stiu unde vor fi väzut pe zei,

I) Vezi Toxaris §i Legende fi povefti antice publicate de noi In editia Casei $coalelor§i a lui Socec.

31 Phales, personificare ca zeu a lui phallus.3) Un animal cu capul de caine,

www.digibuc.ro

62 G. POPA-LISSEANU

dar ceea ce este sigur e cä pe Jupiter il inchipuesc cu barbl, pe Apollototdeauna tângr, pe Mercur june mijindu-i barba, pe Neptun cu parulalbastru, pe Minerva cu ochii de azur. Cu toate acestea, cel ce intain templu nu pare a vedea filde din India, sau aur cdutat Intre metaleledin Tracia, ci chiar pe fiul lui Saturn 0 al Rheei, scoborit pe pArnant0 a§ezat de Phidias, poruncindu-i-se sà prezideze in derrturile delaPisa 0 s'a" se multumeasa ca, tot dupl cinci ani, sä-i se sacrifice decineva, in treack, cu prilejul jocurilor Olimpice.

XIXCLAUDIUS PTOLEMAEUS (sec. II d. Cr.)

INTRODUCERE.

Celebrul astronom si geograf, Claudius Ptolemaeus, nAs-cut la Ptolemais, cum se spune, in Egipt, a inflorit pe lamijlocul secolului al II-lea al erei crestine. Tr gad la Ca-noba lângA Alexandria a inceput pe la anul iz8 lucrAri deastronomie pe care le continua la anul 167 si care au rAmasca lucrAri fundamentale pAnA in secolul al XVI-lea.

Ptolemeu a compus numeroase opere de stiintA, intre caresi o Geografie.

In cartea a III-a a acestei geografii, autorul are un ca-pitol privitor la Dacia, cuceritA de Traian; intinderea acesteitAri era dela Tibiscus-Timisul care forma frontiera Jazy-gilor Metanasti, p AnA la Hierasus-Siretul. Regiunile delarAsArit de Siret fAceau parte din Vloesia inferioarA si fuseserAcucerite mai inaintea lui Traian.

Vom da numai lista popoarelor si oraselor din Dacia, dardistantele se bazeazA pe date care nu sunt astAzi de utilizat.

Claudius Ptolemaeus, Geographia, IIIDacia

Rauri:i. Tibiscus TC6Laxoq 46 long. 48°,3o' lat. Timiqul2. Rhabon sau Arhabon xcivrapaßEw 49 » 43°,30' » Jiul3. Aluta 'A.Ao&rocç 5o°,i5' » 440 » Oltul4. Hierasus ` I6pcorsog 53°,15' 0 46°,45' » Siretul5. Danubius AocvoúßLog - Ister, cu gurile

cIepew j Heúxr)NapocxEov

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI I BIZANUINI

KcfaoyTeuaócrrovaBopetovececycacc In ?toy.

Locuitori:Triburi dace x5, in serii de ate 3.La nord: Anartii, Teuriscii, Cistobocii.Mai la sud: Prendavensii, Ratacensii 0 Caucoensii.Sub ei: Biezii, Buridensii (sau Buredaeensii) 0 Cotensii.Sub ei: Albocensii, Potulatensii 0 Sensii.Mai la sud: Saldensii, Keiageisii (sau Kiaginsii) 0 Piezigii.

Cetäti:Rucconium `Pouxxóvcov 46°,3o' long. 48°,Io' lat.Docidava Aoxtaccucc (Aoxípccua) 47°,20' » 48° »

Porolissum Hapatacsov (Hapacaaov) 49° » 48° *Arcobadara 'Apxoßc'caocpcc 52° * 48°,15' *Triphulum TplyouXoy 52°,15' » 48°,15' »

0Patridava Harptaccua * 48°,ro' *-

Carsidava Kocpaíaccua (Kocpcst8ava) 53°,20' » 48°,15' *

Petrodava HeTp6aocuoc (He-cp6accva, He-cpaocaoc) 530,451 * 47°,4°' "Ulpianum 0 UTCECCv611 470,301 * 47°,30' *Napuca Necrcouxoc (Narcoi5xce) 49° » 47°,40' »

Patruissa Hcapoinaaac (HCCTOW tom) 49° * 47°,20' )Salinae Zany= (Ea:Myra) 490,15' * 47°,1°' frPraetoria Augusta 11 pac-rcapta Aliyaxrroc 50°,30' * 47° »

Sandava EZcv8ccua (Ecivaccoucc) 51°,30' » 47°60' »Angustia 'Avyoucyrta r Airyoucrctcc) 52°,15' » 47°,15' »-

Utidava WI-Lao:um 53°,1o' » 47°,40' »

Marcodava Mapxaccua (Mccpx6aava) 49°,30' A 47° *-

Ziridava Ztptaocua (Zy(kva) 450,30' » 46°,20' »

Singidava Ecyyt8ccua (Ecyytaccva) 48° » 46°,2o' »

Apulum "ArcouXoy ("Acoaoy) 49°,15' » 46°,40' »

Zermizirga Zeppgtpycc (ZepgEryoc) ( rep-litCcpycc, Nepplolya) 490 ,301 » 46°,15' »-

Comidava Koiltaccuoc (Koxcaocucc) 51°,30' » 46°,40' *Ramidava Pap.taccua (Pcwaccvoc) 51°,50' » 46°,30' »

Pirum Htpoúli 510,15f» 46° »

Zusidava Zouat8aucc 52°,40' » 46°,15' »

Paloda Hclaoacc 53° » 47° »-

Zurobara Zoup66apoc 45°,40' » 45°,40' ».

Lizisis (Aizisis) AcCcoiç (Acyccg) 46°,15' » 45°,20' »

Argidava 'Apytaocua 46°,30' » 45°,15 »

Tiriscum Tcptoxoy 48°,30' » 45°,15' *Zarmizegethusa regia Zaptgeye6oix:ra Bacrt-

Aecoç (Zaptateyieouaoc) 470,50' » 450,15' »-

www.digibuc.ro

64 G. POPA-LISSEANU

Aquae "Woc-ra 49°,30' long. 45°,40' lat.Netindava NeTtv8ccucc (NevrEv8ocucc.) 52°,45' * 45°,30' *

Tiasum Ttemov (Ttocacrov) 520 » 45°,30' *

Tibiscum TL6Ecrxov 47°,40' » 44°,40' u

Zeugma Zey VA 46°140' » 440)50' »Dierna Aízpva 47°,15' » 44°,30' *Acmonia 'Axt.t.ovícc 48° » 450 *Druphegis Apoucplyk 470,45' » 440,30f *

Frateria (130poc-repíot 49°,30' o 440,30' *

Arcinna 'ApAvvec 49° » 440,45' *Pinum 111,v6v (HEvov) 500,30' » 440,401 »

Amutrium 'Ap.o&rpt.ov 50° » 44°,45' *Sornum Eópvov 51°,30' » 450 *

Moesia SuperioaràLocuitori:

Tricorninsii, Mysii, Picensii 0 Dardanii.

Ceati:Singidunum (sau Sigindunum), Tricornion, Viminacium, apoi Ta-

natis, Eteta, Dorticum, Raetiaria Mysilor, apoi Orrea, Timaeum, Ven-denis, Vellanis, Arrivantium, Nesos (sau Naessos) Vulpianum, Scupi.

Moesia InferioaràLocuitori:

Triballii, Trogloditii, Peucinii, Krybyzii, Oitinsii, Ovulinsii, Demensii(sau Deimensii) 0 Piarensii, apoi Arpii 0 Britolagii.

Ceati:Regianum, Oescus al Triballilor, Diacum, Novae, Trimmanium (sau

Trimammium), Tiriste polls (sau Tiristipolis). Durostolon (sau Duro-storon), apoi Tromarisca, Sucidava, Axiupolis, Carsum, Trismis (sauTroismis), Dinogetia, Noviodunum, Nucraunum, Sitioenta, apoi Daus-dava, Tibisca, apoi Zargidava, Tamasidava, Piroboridava, apoi Niconium,Ofiussa, Tyraspolis, apoi RevArsarea rAului A.Aiacus Ptyscepolis, ReOr-sarea raului Tyras, satul Ermonactus 0 Arpispolis.

Insule:Borysthenis 0 Leuce.

DIO CASSIUS (155--240 d. Cr.)INTRODUCERE.

lstoricul grec Dio Cassius s'a näscut, pe la anul 155, laNiceea in Bitinia, sub domnia impAratului Antonin Piul. A

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 65

ajuns, la vârsta de 25 de ani senator, apoi edil i cvestor inurmä sub impAratul Pertinax i urmasii acestuia pretor. Peimpdratul Caracalla 1-a insotit inteo cAldtorie in Asia. Afost apoi numit prefect in Smirna, iar dupä aceea guver-nator in Africa, in Dalmatia si in Panonia. A fost in doulrânduri consul, iar la bkrânete s'a retras la Niceea, undesi-a compus opera sa.

La indemnul impAratului Alexandru Sever a scris Istoriaromand in optzeci de cArti, din care avem fragmente din pri-mele 35, aproape complete cArtile 36-54, restul dela 55-60extrase fAcute de un autor necunoscut, iar ultimele dela61-8o, extrase fAcute de un compilator bizantin din se-colul al XI-lea Xiphilin.

Dio Cassius trateazá sumar epoca republicanä si maidesvoltat epoca imperiald. Si, prin faptul cd el a avut In vieatasa inalte demnitäti, a putut avea la indemând memoriinumeroase documente oficiale, iar, incepând cu .domnia luiCommodus, si note si amintiri personale.

Elev al scoalelor de retoricä, opera lui Dio Cassius se re-simte de influenta retorilor. El pune in gura personajelorsale discursuri pe care el insusi le compune.

Pentru epoca lui Traian si a räzboaielor acestui impäratcu Dacii, Dio Cassius este cel mai insemnat izvor de informatii.

LI, 22Triumful lui Caesar

TEXTE TRADUSE.

22. Trupe de Daci si de Suevi luptau (intr'un spectacol) unii contracelorlalti. Ultimii erau Celti, primii Sciti. Acestia locuesc dincolo deRin, cäci mai multe popoarà poartä numele de Suevi, aceia pe ambelemaluri ale Istrului o ' i '&p&rcpc ¶o3 "Ia-cpou v6p.ov-cou ; uniidintre acestia si anume cei ce-si au locuintele dincoace de fluviu,aproape de Triballi, fac parte din prefectura"Mysiei si se numesc My-sieni, inafarà de cei din vecinätate, iar cei ce vin dupa ei se numescDaci sau Geti sau Traci, cAci poporul Dacilor îi stabilise odinioaräcolonii in apropiere de Rodope. Iar, acesti Daci, mai inainte vreme,trimiseserà o ambasadà lui Caesar, insä nesatisfácându-li-se niciunadintre cererile lor, se aplecarä spre partida lui Antonius, färà insä sä-ifie de vr'un folos din cauza certurilor lor interne. In urma acestora,

3 A. R. Studii ri Cercetdri. LXV.

www.digibuc.ro

66 G. POPA-LISSEANU

multi fiMd fAcuti. prizonieri, furä închii impreunä cu Suevii. Specta-colele durarà mai multe zile.

23. In timpul acesta M. Crassus este trimis in Macedonia si in Greciasä se lupte impotriva Dacilor i Bastarnilor mAcestia sunt socotitica Sciti. Trecand Istrul ei supuserl Mysia situatä In fata lor, apoi peTriballii din vecinkate i pe Dardanii ce locuesc in tam celor dintâi.Cat timp se luptau intre ei, Romanii nu s'au amestecat in treburilelor, dar dupà ce trecurà peste Haemus i fäcurä incursiuni in TraciaDentheletilor aliati cu Romanii, Crassus pentru a apära pe Sitas, regeleDentheletilor care era orb si mai ales fiindeä se temea pentru Mace-donia, a pornit in contra lor. Groaza ce i-a lovit pe acestia a fost- deajuns ca ei sä evacueze tinutul. Dupa aceastä izbandä, Crassus urrra-rindu-i in timp ce ei se reträgeau spre tam lor, a ocupat cetatea Segeticasi s'a repezit asupra Mysiei, pe care a pustiit-o...

27. Altädatä Mysienii si Getii locuiau in intregime in tara dintreHaemus si Istru. Dar, cu timpul, unii dintre ei 1c schimbarä numele.In urml numele de Mysia 1) s'a dat pentru toatä regiunea pe care oseparä de Panonia, Savus 2) ce se varsä in Istru, regiune la nordulDalmatiei, Macedoniei si Traciei. Printre alte popoare se gäseste acisi cei cari odinioara se numeau Triballi, precum si cei cari se numescastäzi Dardani.

Istoria Romanä LIV, 36In acest an a fost ales, pentru intaiasi datà dela Merula, un flamin

Dial; paza senatelor-consulte a fost incredintatä cvestorilor, fiinda tri-bunii si edilii, in grija cairora fuseserá mai inainte, o fAceau aceastaprin subalternii lor, de unde au urmat mai multe neregule. S'a hotäritde asemenea ca templul lui Ianus Geminus (el fusese deschis) sà IA-manä inchis ca c când räzboaiele ar fi fost terminate; cu toate acesteael n'a fost inchis cäci Dadi, treceind peste Dundrea inghetatd se apucard

pustiasca' Pannonia, iar Dalmatinii se rescularä, impotrivindu-seplätii impozitelor. Aceste miscAri furl innäbusite de Tiberiu, care afost trimis impotriva lor, din Galia unde se dusese impreunä ea Au-gust. cat depre Celti si Catti (ei trecuserä de partea Sicambrilor sipäräsiserä tam pe care li-o craduserä Romanii ca locuinte) au fost uniimaltratati, altii subjugati de Drusus. Dupä aceasta, amandoi, impreunäcu August venirà la Roma (cáci impäratul petrecuse aproape tot timpulin regiunea Lionezä spre a supraveghia de aproape pe Celti) si seconformarl decretelor aduse in onoarea victoriilor lor si celorlalteindatoriri. Acestea au avut loc sub consulatul lui Jul si al lui FabiusMaximus.

1) Autorul nu face deosebire intre Mysia i Moesia.2) Savus este Sava.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 67

LXVII, 6 1)

6. Cel mai mare räzboiu de atunci pentru Romani fu cel cu Dadi,peste cari atunci domnia Decebal. Dura care avusese domnia mai Inainteo oferi de bunAvoie lui Decebal, pentrucá era ager in a intelege ale räz-boiului 0 ager a le executa; inteligent in alegerea momentului de anäväli asupra inimicului, oportun in retragere, mester la curse, viteazIn lupte, stiind sä profite cu dibkie de o victorie 0 a scäpa cu binedintr'o infrängere, calitäti care 1-au fäcut pentru Romani un adversarredutabil. Eu numesc acest popor Daci, dupd cum se numesc fi ei fi precumIi numesc fi Romanii, cu toate cd ftiu cd unii Greci ii numesc Geti, pedrept sau pe nedrept; eu personal cunosc ca Geti pe cei ce locuescdincolo de Hem lângä Istru. Deci Dornitian intreprinse o expeditiede rázboiu impotriva lor, clar el nu s'a ocupat de räzboi (ci edit' Anandinteun oras din Moesia, s'a aruncat, dupà obiceiul ski, in bratele des-frklui), ad nu numai a nu putea suporta ostenelele corporale, cifiind de un suflet mic, era desfrAnat 0 inclinat spre femei 0 bAieti.Trimitänd la räzboiu in locul säu pe alti generali, de cele mai multeori o nimerea räu. De ate ori nu izbutea, invinovätea pe generali 0-0insusea succesele la care nu luase parte. Pentru infrängeri acuza peceilalti, chiar and ei urmaserà ordinele sale. El ura pe cei ce repurtausuccese in ceva 0 mustra pe cei ce cädeau.

7. El voi sä se räzbune impotriva Quazilor 0 a Marcomanilor carinu voiserl sä-i dea ajutor in contra Dacilor; veni in Panonia ca sä sebatä cu ei 0 ucise pe solii ce ei ii trimiseserg pentru a doua meal ca sdfacl pace. FiMd invins de Marcomani si pus pe fugá, trimise in grabásoli lui Decebal, regele Dacilor, invitându-1 sä incheie un tratat pecare el mai inainte il refuzase, desi '11 ceruse de mai multe ori. Acestaprimi conventia, cki se gäsea in mare stramtorare, dar nu voi sa vinael insusi la tratative, ci trimise pe Diegis cu ativa bärbati comati carisä-i predea armele 0 ativa captivi, ca 0 cum numai pe acestia i-ar fiavut in máinile sale. Randu-se aceasta, Domitian puse diadema pecapul lui Diegis, ca 0 când in adevär ar fi invins 0 cI putea sä dea unrege Dacilor; distribui soldatilor onoruri 0 bani 0 trimise la Roma,ca invingkor, intre altele, delegati de ai lui Decebal 0 o scrisoare cadin partea acestuia, dar care se zicea a a fost plAsmuità de el. Sprea da mai mare pompl serbärilor triumfului säu, el trimise mai multeobiecte, pe care nu le luase dela dusmani, (tocmai contrarul el cheltuisepentru moment mari sume spre a obtine tratatul, d And lui Decebalmesteri priceputi pentru tot felul de lucruri folositoare 0 pentru timpde pace 0 pentru timp de räzboiu 0 fägAduindu-i sä-i mai dea mereu),ci le scoase din mobilierul imperial, cki el se folosea de ele intotdeaunaca de o pradà de räzboiu, deoarece el redusese chiar imperiul la servitute.

8. Ii s'a decretat asa de mari onoruri eà mai tot universul de subascultarea sa era plin de imaginile 0 statuele sale de argint 0 de aur;

1) Am utilizat ln mare parte traducerea lui Anghel Demetrescu.

5"

www.digibuc.ro

68 G. POPA-LISSEANU

a dat un spectacol mket din care nu afam nimic deosebit pentru istoriedeck doar cä i fetele luarà parte la alergAri...

1o. In räzboiul cu Dacii se mai petrecurd i urmkoarele fapte demnede amintit. Julianus, chuia impAratul Ii incredintä conducerea räz-boiului a dat ordin, intre alte mäsuri nimerite ca soldatii sà-si scriepe scut numele lor si al centurionilor lor, pentru ca sä se poatà distingemai usor cei ce s'ar purta bine sau cei ce s'ar purta räu. Intr'o lupaaproape de Tape, dând peste dusmani, .ucise foarte multi din ei; intreei Vezina, care ocupa al doilea Mc dup5. Decebal, neputand sá scapecu viatä, se prefku a adea, ca si cum ar fi fost mort, si cu mijloculacesta fugi pe ascuns noaptea. Decebal temandu-se ca nu cumva Ro-manii, incurajati de aceastä victorie, sà porneasa asupra resedinteisale, fail arborii de prin prejur i pe trunchiuri puse arme, pentru caRomanii, temandu-se cà sunt militari, sä se retragâ; ceea ce s'a i in-Amplat .

LXVIII

4. Traian ajunse Cesar si dupä aceasta impárat, desi Nerva aveaunele rude; dar acesta nu puse rudenia mai presus de interesele Sta-tului. Cu toate cA Traian era Iber, iar nu Italian sau Italiot 1), el totusiIl adoptà, fiindcâ panA atunci niciun str5in nu ocupase imperiul roman,aci el credea cà trebuie tinutà in seamä virtutea, iar nu patria cuiva.Dupà aceastà adoptiune, muri in urma unei domnii de un an, patruluni i nouä zile; träise saizeci i cinci de ani, zece luni i zece zile.

LXVIII, 6

6. Dupb: ce stätu catva timp la Roma, Traian intreprinse o expedi-tiune Impotriva Dacilor, gAndindu-se la tinuta lor i fiind revoltat detributul ce ei Il primeau pe fiecare an si fiinded vedea cum creste siputerile lor i ingAmfarea lor. Decebal, afland despre plecarea lui,fu cuprins de spaimA, fiindcâ stia bine c'd mai inainte invinsese nu peRomani, ci pe Domitian i câ de astädatä el avea sA se lupte impotrivaRomanilor si a impâratului Traian. Cki Traian se distingea prin drep-tate, prin vitejie i prin simplitatea moravurilor sale. El avea un corprobust (incepuse a domni in al patruzeci i doilea an), incât putea su-porta ca oricare altul oboseala; cu un suflet viguros asa cA un aveanici indräzneala usuratia a tineretii, nici moliciunea bätrânetii. Nuinvidia i nici nu injosea pe nimeni, ci dimpotrivI el cinstea pe toticei buni si-i ridica la demnitati; de aceea, nici nu se temea nici nu urape vreunul din ei. Nu dedea crezamânt bârfelilor i nu era pornit spremânie. Se abtinea dela averile altora deopotrivl ca si dela omorurilenedrepte.

1) Care îi trage origins dintr'un Italian.

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 69

7. Cheltuia sume foarte mari pentru rAzboaie, foarte mari i pentrulucru-ile de pace; dar, cele mai multe i cele mai necesare cheltuelile fAcea pentru drumuri, pentru porturi si pentru edificiile publice,färA ca, pentru vreuna din aceste lucräri, sA verse sAngele cuiva. Erainzestrat dela naturA cu atAta inAltime de conceptii si de cugetare, incAtatunci and a ridicat Circul din ruine, a pus o inscriptie in care spuneacA l-a fAcut asa fel ca sA incapA in el intreg poporul roman. Lui ii pldceamai mult scl fie iubit declit sd i se aducd onoruri. Se purta cu blândetefatä de popor i cu demnitate in legAturile sale cu senatul; era iubitde toti, temut de nimeni, inafarA de dusmani. Lua parte la vârtAtorilecetAtenilor, la ospetele si la lucrArile lor, la proiectele ea si la petrecerilelor; adeseori ocupa locul al patrulea in lectica lor si nu se temea de aintra in casele lor fArA de gardA personalA. FArA sA stAp AneascI la per-fectie elocinta, li cunostea procedeele si le aplica. Nu era nimic in caresA nu se distingA. El bea vin panA se sätura, fled sA-si piardä mintile,si in plAcerile sale niciodatA nu vAtAma pe nimenea. DacA iubea rAzboiul,se multumea cu succesul si cu umilirea dusmanului inversunat si cusporirea statului sAu. CAci, niciodatA sub domnia lui nu s'a intAmplat,cum se face de obiceiu in atari imprejurAri, ca soldatii sà se poarte cuingâmfare i cu obrAznicie; asa de bine îi stApânea. De aceea, nu fArAdreptate Decebal se temea de el.

8. CAnd Traian pomi cu expeditie impotriva Dacilor i and ajunsela Tape, unde era tabAra barbarilor, li s'a adus o ciupercd mare pe careera scris in litere latine cd ceila4i aliati fi Burii sfeitut,sc pe Traian sdse intoarcd inapoi 1ci sd facd pace. Cu toate acestea, Traian cAzAnd asupralot, vAzu cA un mare numAr dintre ai sái sunt rAniti i ucise mai multidusmani. Lzpsindu-i bandajele se zice cd n'a crutat sfdfie chiar hai-nele de pe el si le tAie in petece. Mai mult chiar, a dat ordin ca soldatilormorti in luptA sA li se ridice un altar, si sA li se facA in fiecare an sa-crificii funebre. Urcandu-se pe înàlimi i luAnd colinele una dupAalta cu mari primejdii, ajunse aproape de capitala Dacilor, in vremece Lusius care atacase prin altA parte fAcu un mare race! i un marenumAr de prizonieri.

9. Decebal trimisese, chiar inainte de a fi fost invins, o deputatiune,nu dintre comati, ca mai inainte, ci dintre principalii pileati 1). Acestiaarunand armele jos si arunandu-se la pqm Ant se rugarä de TraiansI binevoiascA inainte de toate sà consimtA ca Decebal sä vie inainteasa i sà stea de vorbA cu el, pentrucA este gata sä facA tot ce ar cere;iar dacA nu, sA trimeatà impAratul pe cineva sA se inteleagl cu el. I-aufost trimisi Sura i Claudiu Livian, prefectul pretoriului. Dar nu s'aajuns la niciun rezultat, cAci Decebal nu indrAsni sA vie la intrevedere,ci trimise pe câtiva Traian ocupA atunci muntii fortificati,unde aflA armele si masinile de rAzboiu, captivii i steagul luat mai inainte

') Comati erau oameni ce purtau pärul lung, oameni cu coame, pikatii erau oamenicu capul acoperit cu pileus,

www.digibuc.ro

70 G. POPA-LISSEANU

dela Fuscus. De aceea Decebal si mai ales fiindca Maximus prinsesepe soru-sa si ocupase un loc intärit, se arätä dispus sà trateze in oHceconditii, nu cu intentiunea de a le observa, ci pentruca voia sa mai fa"-sufle deocamdatä. Ii se pretinse sa inapoieze armele, masinele de räzboiu,pe masinisti, sä predea pe dezertori, sä därame fortificatiile, sa eva-cueze teritoriile cucerite si pe langä acestea sa considere de amici side inimici pe cei ai Romanilor, sä nu mai primeascä pe nimeni, si sänu mai ia in serviciul sat' pe niciun soldat din imperiul roman, caciel atragea la sine un mare numar din cei mai viteji; el consimti, desifärä voia sa, la aceste conditiuni, dupa ce se dusese la Traian, dui:4ce se aruncase la parnant, i se inchinase si depuse armele. Traian tri-mise pentru aceasta o deputatiune la senat ca sa se confirme si de acestapacea. In urma acestui tratat, lasand o armata la Zarmizegetusa si sta-bilind garnizoane in restul tärii, se intoarse in Italia.

ro. Deputatii trimisi de Decebal furl introdusi in senat, unde, de-punand armele, isi impreunara mainile dupä modul captivilor, pronun-tarä cateva cuvinte si rugaminti si asa incheiarä pacea si-si ridicaráarmele de jos. Traian isi celebrä triumful si fu supranumit Dacicus ;el dete in teatru lupte de gladiatori, cäci avea predilectie pentru astfelde lupte, facu sä apara histrioni pe scena, caci iubea pe unul din ei,pe Pylade ; §i. cu toate ca era un barbat räzboinic, se ingriji nu maiputin de celelalte indatoriri ale administratiei si ale justitiei; ci andin Forul lui August, cand sub porticul numit al Liviei, cand aiurea,isi pronunta sentintele sale stand pe tribunä. Dar, cand ii s'a anuntatca Decebal nu respecta conditiunile tratatului, 6 isi face provizii dearme, ca primeste transfugi, cali reface fortaretele, cä trimite soliila popoarele vecine, cä face, pustiiri in tärile cari fusesera mai inainteimpotriva lui, ca ocupase niste tinuturi de ale Iazygilor, tinuturi pe careTraian refuzase sa le dea inapoi, clnd acestia le cerurä, atunci senatuldeclarä pentru a doua oarä pe Decebal de inimic al Romei si a doua oaräinsarcina pe Traian sä faca räzboiu in persoanä si nu prin generalii sai.

i r. Fiindca mai multi Daci trecura la Traian, si pentru alte mo tive,Decebal se ruga din nou pentru pace. Dar, in loc de a consimti sä de-punä armele si persoana sa, el strangea pe fata trupe si atata pop oarelevecine, atragandu-le luarea aminte ca daca it vor päräsi, vor fi si eiin primejdie; cä ei isi vor asigura libertatea mai usor, &ca.' vor luptaaläturi de el, inainte de a patimi vreo nenorocire; ca de vor läsa pe Dacisä piará si ei insisi, mai in urmä, fiind lipsiti de aliati, vor fi subjugati.Decebal fu biruit prin forth', dar era cat pe aci sa omoare prin vicleniesi inselaciune pe Traian; caci trimise in Moesia niste dezertori in-sarcinati sa.-I ucidä, fiindca el era totdeauna accesibil, iar atunci maiales din cauza nevoilor razboiului, primea fall deosebire pe oricinevoia sä-i vorbeascä. Dar ei nu putura sa reuseasca, fiindcä unul dinei, ffind banuit si arestat, descoperi, prin tortura, tot complotul.

12. Decebal, chemand la sine pe Longinus, prefectul unei legiuni,si a cärui valoare in lupte o cunoscuse, si induplecandu-1 sä vie la o

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 71

intrevedere sub pretext ca Ii se va supune, puse mana pe el si-1 in-trebA in public de planurile lui Traian. Dar, fiindcA acesta nu voi sa-ispunä nimic, Il retinu in paza libera. i trimitand un sol la Traian Iiceru, dacá voieste libereze pe Longin, sä-i cedeze tara p aria laIstru i sa-i pläteascA banii ce cheltuise cu razboiul. Traian raspun-zandu-i in vorbe in doi peri, prin care voia sa-1 faca sä creada, ca elnu pune niciun mare pret i niciun mic pret pe Longin, pentru ca nicisa-1 lase sà piara, nici sä-1 räscumpere cu sume mari, Decebal steteala indoialä, nestiind ce are sa faca. In timpul acesta Longin, procuran-du-si otravl printr'un libert, flgadui lui Decebal ca-1 va impaca cuTraian, de team:4 ca nu cumva, banuindu-i intentia, sa nu-1 tina subpazA prea severa; apoi scrise lui Traian o scrisoare, dand-o libertuluisä o duca lui Traian spre a fi in siguranta. IndatA ce a plecat libertul,Longin a luat otrava peste noapte i muri. Decebal ceru dela Traianpe libert, fAgAduindu-i cA in schimb Ii va da corpul lui Longin i zececaptivi i trimise indatA pe centurionul prins impreuna cu Longin,Cu speranta cA astfel va reusi mai usor in planul ski; prin acest cen-turion Traian aflA tot ce se referea la Longin. Totusi el nu-i trimiseinapoi nici pe centurion, nici pe libert, socotind vieata acestui om estemai de pret pentru demnitatea imperiului deck inmormantarea luiLongin.

13. Traian construi un pod de piatrd peste Istru, pentru care faptIi exprim toata admiratiunea mea. i celelalte luctiri ale sale sunt má-rete, dar aceasta le intrece pe toate. Stalpii, in numar de douazeci suntde piaträ patratä, inalti de cinzeci de picioare, afarA de temelie i largide saizeci; acesti stalpi, depärtati tmul de altul de o suta saptezeci depicioare sunt uniti intre ei prin arcade. Cum sä nu admire cineva chel-tuiala facuta ca aceasta lucrare I Cum sl nu se mire cineva de modulcum fiecare din ei s'a asezat inteo apA plinA de vartoape, pe un terennomolos, neputand fi abätut curentul apei. Am spus largimea fluviului,nu pentrucA ocupa numai acest spatiu, caci uneori acopere un spatiuindoit i chiar intreit, ci pentruca acesta -este locul cel mai ingustcel mai potrivit din acele tinuturi pentru construirea unui pod. Darcu cat se ingusteaza mai mult aci, coborindu-se apa dintr'un lac marespre a intra intealtul si mai mare, cu atata devine mai repede si maiadanc, incat aceasta contribue la greutatea construirii podului. Acestelucrari sunt o nouA dovadA de Marimea mintii lui Traian. Cu toateacestea pentru noi podul nu este de niciun folos, caci astazi nu suntdin el deck stalpii, ne mai avand trecatoarea pe deasupra lor, cacum s'ar fi facut numai ca sA arate el nu este nimic care sA nu poatäfi indeplinit de mintea omeneascA. Traian, temandu-se ca nu cumva,cand inghiata DunArea, Romanii de dincolo sa fie atacati, fAcu podul,pentru ca sa-si poata trece ostirile mai usor. Dara Adrian, din contrd,tenandu-se ca barbarii, dupd ce vor fi atacat pe pcizitorii podului, sdnu aibd o trecere mai lesnicioasd in Moesia, ddrdmd constructiunea dedeasupra.

www.digibuc.ro

72 G. POPA-LISSEANU

14. Trecând Istrul pe acest pod, si conducand räzboiul cu mai multäsigurantä decât grabä, Traian cu timpul si cu mare greutate invinsepe Daci, dând el insusi multe dovezi de strategie si de bärlAtie si dupàce a infruntat multe primejdii si dui:4 multe fapte de vitejie din parteasoldatilor sii. Unul dintre acestia, un cäläret fiind greu rânit, fu scosdin bätälie cu nädejdea cà se va putea vindeca; dar, simtind cä ii estecu neputintä sä se vindece, se repezi din cort, cäci räul nu ajunsesela culme, si asezându-se din nou in sirul de bItaie, muri dupä ce fácuminuni de vitejie. Iar Decebal, vAzAnd cä resedinta sa, el tam sa in-treagg este in Juana invingätorului si cä el insusi este in primejdie defi prins, se ucise singur si capul ski fu adus la Roma. Astfel Daciafu prefäcutá in provincie romang si Traian colonizä in ea mai multeorase. Se &ill si tezaurele lui Decebal, cu toate 6 fuseserä ascunsesub rftul Sargetia 1) care udä resedinta regalä. In adevär, el abätuseraul prin niste captivi si fäcuse o groapä in fundul lui; apoi depunândinteinsa o cantitate mare de aur si argint, si alte lucruri pretioase sitot ce ar fi putut suferi umezeala, asezä deasupra lor pietre si grämezide pämânt; in urmä readuse râtil in albia sa; iar in niste pesteri de-puse tot prin acei captivi, vestminte si alte obiecte de acest fel. Apoi,dupa ce fäcu aceasta, id ucise ca sà nu spunk' nimic. Dar Bicilis, unuldintre intimii säi, care cunostea toate, fu prins si descoperi secretul.Cam in acelasi timp Palma, guvernatorul Siriei, ocupä Arabia, dim-prejurul Petrei, si o supuse Romanilor.

15. Dupä ce s'a intors Traian la Roma, sosirà mai multe solii delapopoarele barbare, intre altele si dela Indieni. Apoi dete spectacolepublice, timp de o sutä dougzeci i trei de zile, in care se uciseserä'Ana la zece mii de fiare sälbatice si de animale domestice si se lup-tail zece mii de gladiatori. Pe solii sositi din partea regilor, Traian iipuse sa priveascä la spectacole din scaunele senatorilor. Tot in acesttimp fAcu drumuri pavate cu piaträ prin mijlocul bältilor Pontine sidealungul lor edificii si poduri märete. Moneta de odinioarà puse sa o to-peascä. Lui Licinius Sura care muri ii acordä o inmormântare publicAsi o statuä. Acesta ajunsese la atâta bogatie si glorie, 'Mat construiun gimnaziu 2) pentru Romani. Atat de mare era prietenia si increderealui Sura fatà de Traian si a lui Traian fatä de Sura incit, cu toatecalomniile la care acesta fusese expus, dupä cum se intâmplä cu totiaceia cari au oarecare trecere pe langa impärati, Traian nu avu fatäde el nici bänniall nici urä; ci, väzând incäpätânarea celor invidiosi,se duse in casa lui Sura, färä sà fi fost invitat, spre a lua masa im-preuna, si dupa ce-si trimise inapoi garda, churl pe medicul lui Surasi-1 puse sä-i ungä ochii, apoi pe bärbierul acestuia II puse sa-1 rada,cAci asa era din vechime obiceiul cetätenilor romani si chiar al impl-ratilor; Adrian fu cel dintai care introduse obiceiul de a-si lasa

') Streia, un afluent din stânga Mure§ului.2) Edificiu public pentru exercitii de gimnastia.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 73

nand aceasta i apoi luAnd baia i cinând, a doua zi spuseacelora cari aveau obiceiul de a blrfi pe Sura: Dacä' Sura ar fi avutde gänd sà mä omoare, m'ar fi omorit ieri...

23. Intre alte onoruri ce i se decretarl lui Traian de Senat, fusupranumele de Optimus, adecl Prea-Bunul. El mergea intotdeaunacu toatà armata pe jos, punea la regulä pe soldati in toate expeditiunile,Ii aseza la linie, conducându-i inteun fel sau intealtul i trecea prinvaduri ca i ei. Clteodatl räspindea stiri false prin cercetasi, ca sädeprinzä pe soldati cu tactica, i totdeodatl sl-i facà gata pentru oHcesi sa nu se teama de nimic. Dupl ce cuceri Nisibe i Batna se mainumi i Particul, dar cel mai mult se mandrea cu numirea de Optimus,decat de toate celelalte, pentrucl aceasta se raporta mai mult la ca-racterul deck la armele sale...

33. Traian se pregAtea sä faca iaräi o expeditie in Mesopotamia;dar, fiinda boala i se agrava, plecä sl se ducä pe mare in Italia silasa pe P. Eliu Adrian cu armata in Siria. Astfel Romanii dupa cecuceria Armenia, cea mai mare parte din Mesopotamia si din taraPartilor, in desert se muncirä si se expuserl la primejdii, cici Partiidepunând pe Parthamaspate, reveniel la independenta bor. Traian seimbolnävi, dupà cum bänuia el insusi, din otrAvire, iar dupä cum spununii, din cauza opririi sängelui ce-i curgea In fiecare an pe jos; cäcifu lovit de apoplexie, asa incât o parte a trupului i se paralizk iar trupulintreg fu atacat de idropisie. Ajungând la Selinunte in Cilida, pe careo numim i Traianopole, îi dete deodatá sufletul, dupä ce domnisenoulsprezece ani sase luni i cincisprezece zile.

LXXI

u. .. Sub domnia lui Marcus Aurelius Antoninus (161-18o) ve-nirä la implrat deputati dela barbari spre a se supune. 0 parte din eifurl primiti in armatä i trimii unii inteo parte, altii in alta precumsi dintre captivi i transfugi cei ce puteau servi. Iarä o altä: parte càpà-tará unii in Dacia altii in Panonia, altii in Mysia si Germania

chiar in Italia. Cativa din ei cari locuiau in Ravena se rlscularl, bachiar se incumetaserl sä ocupe cetatea. De aceea impAratul nu maiintroduse in Italia pe niciunul din barbari; i colonizl in alte pArtipe cei ce veniserà mai inainte.

13. Astingii, sub conducerea lui Rhaos i Rhaptos venirá sA locuiascäin Dacia cu speranta cà vor lua bani i pämânt pentru alianta lor,dar necäpätând nimic îi läsarl femeile i copiii la Clemente, ca sä ocupecu armele tam Custobocilor; i cu toate ca-i invinserk totusi nu in-festau mai putin Dacia. Iar Dacringii temându-se ca nu cumva Cle-mente, inspAimantat sl nu-i introducä in tam pe care o locuiau ei, iiatacarä pe neasteptate bAturl asa de tare inch Astingii nu mai co-miserl nicio dusmlnie asupra Romanilor, ci rugarl mult pe Marcusl le dea bani i plmant cu conditiune de a face rlu celor ce luptau

www.digibuc.ro

74- G. POPA-LISSEANU

atunci cu el. Acestia implinirä o parte din promisiunile lor.. Cotinii iliaii propuserà conditii analoage.

. . Jazygii ina trimiserä deputati la Marcu, rug Andu-1 de pace, darnu obtinurä nimic, aci Marcu, stiind a acest popor este necredinciossi mai fiind inselat si de Quazi, voia sä o curme odatä cu ei...

XXICLAUDIUS AELIANUS (sec. III d. Cr.)

INTRODUCERE.

Claudius Aelianus, cunoscut sub numele de sofistul Ae-lian, desi s'a näscut ca Roman, la Praeneste, in Italia si desia tràit tot timpul la Roma, ca scolar al lui Pausanias, a scrisin greceste. Dela el ni s'a pAstrat o istorie variatg VariaHistoria in 14 at-1i si o lucrare in care ni se vorbestedespre particularitàtile animalelor De animaliumnatura in17 arti. Aelian, poligraf grec, n'are o mare valoare stiin-tificA. In ateva pasaje face inentiune si despre regiuniletgrilor noastre.

De natura animalium II1. Cälätoria berzelor

-TEXTE TRADUSE.

Când berzele se gändesc sd-si päräseascä locuintele lor din Traciasi sä fugä de frigul din Tracia, se strâng in mare numär la Hebru sifiecare inghite ate o pietricia pe care sä o ailià ca mâncare si ca lestfatá de bgtaia vänturilor si pornesc in alätoria lor spre Nil in dorintaclupä cäldurl si hraná de iarnä...

XLIISoimii la vänat

Soimii nu sunt mai putin mesteri la vanatul pasärilor deck vulturiisi nici ca märime nu le sunt inferiori. Dintre pgsäri ei sunt socotitica cei ce tin mai mult la oameni si sunt mai domestici. Aflu din auzitecä in Tracia ei se unesc cu oamenii la vânat de pasdri pin bati: oa-menii stau linistiti cu laturile intinse, iar soimii sburänd pe deasuprasperie päsärile si le mänd spre laturi. Iar Tracii daca prind pasärilele impart cu soimii si ii socotesc ca tovaräsi credinciosi in societateavanatului de pasäri. Daa nu imparte cu ei prada ce li se cuvine, suntlipsiti de tovaräsi la vânat...

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 75

XXVDe Mysorum ad Istrum piscatione

Mysii nu cei ce locuesc la Perganum al lui Teleph, ci cei ce träiescmai jos la Pont cari gonesc pe Sciti din devastarile lor si cari aparapentru Romani regiunea din apropierea Heracleei si de langä fluviulAxius, dela cetatea Tomis, in locul unde M idea fiica lui Aeetes, aAN/I-sit oribila crimä fata de fratele ski Absyrt, nelegiuirea bleste-matä a otravitoarei din Colchis bine cunoscuta de Greci locuitoriiMysi pescuesc in chipul urmator: (si se arata felul cum se prind pestii).

Aelian, Variae historiae IIIXV

De Thracum et Illyorum vinositateSe stie si se cunoaste de toata lumea ca Thracii sunt grozavi de be-,

/ivi. Dar nici Illyrii nu scapa de aceasta invinuire, ba inca ei pat sirusinea ca la ospete in fata oaspetilor isi permit ca fiecare sa inchinepentru femei si uneori chiar si pentru femeia ce nu este a sa.

Variae historiae VIIIVI

De barbarorum inscitia literarum et disciplinaeSe spune ca între vechii Traci nirnenea nu pia carte. Ba ilia soco-

teau toti barbarii ce locuiau in Europa ca este o mare rusine sa sefoloseascä cineva de scris. Asiaticii insä, cum se spune, s'au folositmai mult de seris. De aceea, unii indraznesc sa sustina ca nici Orpheusn'a stiut carte, ca fiind Trac, si ca faima despre el a fost o nascocire.Aceasta ni-o spune Androtios, daca este de erezut pentru ce el de-clara in ce priveste ignoranta si nestiinta de carte a Tracilor.

XX II

PORPHYRIUS (sec. III d. Cr.)INTRODUCERE.

Náscut la anul 233 d. Cr. la Tyr in Fenicia sau la Ba-tania, in Palestina, Porphyrius s'a numit si Basile, cuvântce insemna traducerea numelui sàu fenician Malchius sauMalech, rege, in cel de purator de porfirl. Este un filosofgrec din scoala neo-platonianA care s'a stabilit la Roma,

www.digibuc.ro

76 G. POPA-LISSEANU

unde a trAit in intimitatea filosofului Plotin. Desi cAsAtoritcu o väcluvA crestinA, Marcella, Porphyrius a rAmas totusipâgân; in contra crestinilor a scris un tratat ce a fost arsmai târziu din ordinul impâratului Theodosie al II-lea. AKris vreo saizeci de opere dintre care ni-au rgmas vreodou5isprezece. Intre acestea avem Introducerea la categoriilelui Aristotel, Vieata lui Plotin, Vieata lui Pythagoras, si altecâteva.

De antro Nympharum 28TEXTE TRAD USE.

Regiunile sudice fac sä creaseä trupurile mai mici, cáci aldura deobiceiu le släbese si le usucä. Dimpotrivg in regiunile nordice toatecorpurile cresc mai mari. Ca exemplu ne sunt Celtii, TraciiCäci regiunile acestora sunt umede i bogate in päsuni. De altfel in-susi numele de Boreas vine dela bora. Bora insä insemneazä päsune.

vântul suflând din tara bogatä in päsune, s'a nurnit Boreas adiabine hränit 1).

De abstinentia II 56Scriitorul Pallas care ne-a läsat o prea frumoasä colectie de misterie

de ale lui Illithras ne spune cá cele mai multe jertfe de oameni aufost suprimate sub impäratul Adrian 2). Cáci inainte vreme in Lao-dicea din Siria se jertfea in fiecare an o fecioarà pentru Minerva, iaracum s'a luat obiceiul sä se sacrifice o cerboaicA. De asemenea, in Africa,Carthaginenii faceau jertfe umane ce au fost oprite de Iphicrates. Du-mathenii, popor din Arabia, jertfeau in fiecare an o fatà pe care oingropau sub altar ce servea drept sanctuar. Iar Phylarchus ne vor-beste de o traditie pe care o aveau in general toti Grecii, ca inaintede a pomi la räzboi sä sacrifice un orn. Nu mai vorbesc de Tracisi de Scitii 3). Trec sub tkere de asemenea cA Atenienii au jertfit lao särbätoare pe fiica lui Erechteu si a Praxitheei. Dar, 'Ana in zivade astäzi, cine nu stie ea in marele oras (Roma) se obisnueste sä se jert-feascä un orn la särbätoarea lui Jupiter Latiaris...

De abstinentia IV, 21Istoria ne povesteste eä Massagetii i Derbicii socotesc intre rudeniile

lor pe aceia ca - cei mai nenorociti cari mor de o moarte naturalä

') Etimologia cuvfintului Borreas sau Boreas, pare a fi ä poç, munte.2) Inainte de ivirea Crestinismului care a intiodus jeitfa de flou i ceteale pignii

aduceau zeilor lor jertfá de animale i, înainte vreme, chiar jertfe de oameni.a) La acestia jertfa omeneasca este prea cunoscutrt.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 77

de aceea pe bAtranii lor îi jertfesc mänâncä inainte de vreme. Ti-barenii aruncä de pe stânci incA de vii pe bAtrânii lor cei mai apro-piati. Hyrcanienii i Caspienii expun spre a fi mâncati de päsäride câini, unii pe mortii lor, altii chiar pe cei încà in vie*. Scitii in-groapä Ina de vii i ucid deasupra rugului pe aceia pe cari cei mortii-au iubit in deosebi. Bactrianii pe cei ce au imbAtrânit Ii expunmäriânce ainii de vii. Obiceiul acesta voind sl abroge Stasanor,prefectul lui Alexandru, era sä-si piardä conducerea

XXIIIPHILOSTORGIUS (368-425 d. Cr.)

INTRODUCERE.

Este autorul unei Istorii Ecclesiastice pänä In timpul im-päratului Theodosie al II-lea, din care istorie, patriarhul dinConstantinopol Photie (815-891) ne-a pästrat uncle pasaje.Intre acestea este si pasajul ce am reprodus privitor laUlfila.

Despre Philostorgius nu avem decät o informatie ce ne-apästrat lexicograful Suidas din veacul al X-lea. Vorbindu-nedespre Leontius 1), episcop in Tripolis din Syria de ori-gine din MYsia dela Dunäre, dintre acei Mysi pe cari HomerIi numeste 'arzegxoug adicá de aproape luptatorispune cä i 1-ar fi asociat In cartea sa Philostorgius, din Cap-padocia secunda, ca apárAtor al nebuniei sale ariane.

Photius, patriarhul din Constantinopol, inEpitome le din Istoria bisericeascä II, 5 a

lui PhilostorgiusTEXTE TRADUSE.

In timpul acesta, Ulfila, 2) unul dintre Scitii Transistriani, cari de ceivechi se numeau Geti, iar acum se numesc Goti, a trecut in teritoriulroman o mare multime de oameni cari fuseserä goniti din solul pä-rintesc pentru credinta lot. Iar acel neam de oameni au fost conver-tip la legea lui Christos in chipul urmätor. Pe and conduceau impe-riul Valerian si Galien, o mare multime de Sciti cari trgiau dincolode Istru a trecut in teritoriul Romanilor si au pustiit prin incursiunilelor o mare parte din Europa. Apoi trecând in Asia au invadat in Ga-latia si Cappadocia. Dupl ce au luat foarte multi prizonieri, intre cari

9 Cf. A. Harnac k, Mission und Ausbreitung des Christentums, II, p. 201.2) Ulfila sau Urfila.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

nu putini erau clerici, s'au intors acasg cu o pradg enormg. Deci acesticaptivi i acesti oameni cucernici, amestecandu-se cu barbarii, au con-vertit nu putini la adevärata credintä i i-au convins sg imbrätisezereligia cresting in locul superstitiilor päggne. Din numgrul acestorprizonieri fgceau parte 0 bunicii lui Ulfila, de neam din Cappadocianäscuti in apropierea orasului Parnassus, in satul ce se numeste Sa-dagoltina. Deci acest Ulfila a fost conducgtorul acelor oameni cu-cernici cari: au plecat din Gothia §i a fost prirnul lor episcop fäcut inuringtoarele imprejurgri. Fiind trimis de regele ce era pe atunci infruntea Gotilor, ca delegat, impreunä cu altii, la impgratul Constantincgci si popo rele birbare ce erau acolo erau supuse lui Cor stan 'n 1)a fost oranduit de Eusebius si de alti episcopi cari erau impreung cuel de episcop al crestinilor ce trgiau atunci in tara Getia. Deci elprecum in alte privinte a avut grija lor, tot astfel a inventat pe seamalor litere proprii si a tradus in graiul lor pgrintesc toate cgrtile sfinteiScripturi, inafarg de agile Regilor, fiindcg acestea cuprind fapte dergzboiu si acesti oameni tin mai ales la räzboaie si acum era nevoiemai mult de a infrâna tendintele rgzboinice decgt de a da imbolduripentru lupte. $i apoi acele cgrti (ale sfintei Scripturi) au o foarte mareputere de convingere ca unele care meritä toatg veneratia i ca unelecare formeazg sufletele credinciosilor pentru adoratiunea lui Dum-nezeu. Deci impäratul a asezat in locurile din Moesia aceastä multimede transfugi, pe fiecare unde i-a plgcut, iar pe Ulfila l-a incgrcat cumari onoruri, asa cä vorbind de el Il numea adesea Moise al timpuluinostru. De altfel Philostorgius preasläveste pe acest Ulfila i scriecg el si cei ce-1 urmau fgceau parte din aceeasi erezie (erau Ariani) 2)..

XXIVPRISCUS PANITES 3) (sec. V)

INTRODUCERE.

Priscus, sofist si retor, cum 11 numesc contemporanii sAi,s'a nAscut in Tracia, la Panion, lAngA tArmul mArii de Mar-mara si pare a fi fost un Roman neaos, care insä a scris ingreceste, dupA cum se obisnuia pe atunci.

La anul 448 a luat parte la ambasada trimeasA de impA-ratul Theodosie al II-lea la curtea regelui Attila.

1) Philostorgius sau copistul acestei Epitome a numit pe Constantin in loc de Con-stantius, fiul aceluia.

2) Vezi mai sus vol. I, p. go Auxentius, care ne spune cg. Ulfila predica in limba.

8) A se vedea textul si traducerea acestui autor in Font. Hist. Dacorom., vol. VIII,precedate de un studiu introductiv.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 79,

Peripetiile prin care a_ trecut aceastA ambasadA, precumimprejurArile in care s'a fäcut cAlAtoria dela Constantinopolpâra la resedinta lui Attila si inapoi, descris cu amA-nunte acest autor i ele ni s'au pAstrat inteun fragment ce-1avem dela el.

Priscus scrie ca un istoric, aci dela el ni s'au pAstrat, pelângA descrierea Ambasadei, mai multe fragmente dintr'oIstorie bizantind i a lui Attila, in opt cArti, inafarA de De-clamatiuni i Epistole,

Informatiunile ce ni le procurA Priscus asupra terito-riului pe unde a trecut ambasada, precum i asupra graiuluiAusonilor, au o mare insemnAtate pentru cunoasterea rela-tiunilor din tam noastrA din acea epocA.

DAm aci numai câteva pasaje, trimitând pe cetitor lalectura completA a acestui autor.

Ambasadele, 3Miedul

TEXTE TRADUSE.

De aci inainte am alätorit pe un drum neted, asternut pe un sessi am trecut peste mai multe fluvii navigabile, dintre cari cele mai maridui:A Dunäre erau asa numitul Drecon i Tigas i Tiphisas 1). Pesteacestea am trecut in bärci monoxile (ciobace), de cari se folosesc ceice locuesc pe malurile fluviilor; peste celelalte räuri am trecut pe plute,pe cari barbarii le duc in carä pentru locurile acoperite cu bälti. Nise aduceau de prin sate ca nutriment, in loc de grau meiu (malaiu),in loc de vin mied numit astfel in graiul locuitorilor indigeniplyotivro E LLV xcc-rec xd.y.ocç ¶popcd, VT lAv critroo xéyxpoq, dvrriotvou ilkaog ircLzcopi.c.ag xacAoúp.evog . De asemenea i servitorirnostricari ne conduceau purtau cu sine mälaiu i o bäuturä preparatä dinorz: barbarii o numesc pe aceasta camos. Dupa ce flcuräm o all-torie lungä 2), inteo zi spre sear% ne intinseram corturile linga unlac, care avea apa bunä de bäut si la care locuitorii satului vecin ve-neau dupä apa.

Ausonii, 3Imi petreceam vremea preumbländu-ml pe dinaintea imprejmuirii

caselor, and imi iesi in cale cineva pe care 11 socotii, dupä

1) Asupra acestor rauri vezi Font. Hist. Dacorom., VIII, Introducere, p. 35.2) Cillätoria se fficea spre nord, prin Banat, spre re§edinta lui Attila.

www.digibuc.ro

8o G. POPA-LISSEANU

mintea sa sciticA, drept un barbar; el insä mä salutà pe greceste spu-nandu-mi xoape (salutare), asa cá mä cuprinse mirarea ca un bärbatscit sä stie greceste. Càci, fiind o populatiune amestecatà, la intâmplare,pe langa limba lor barbarä se silesc sä grAiasa sau limber Hunilor saua Getilor sau a Ausonilor si anume aceia dintre ei cari au de a face cuRomanii 1). i cu greu se intâmpla sà stie cineva grAi din ei si greceste,decât doar din cei ce au fost luati prizonieri i robiti de prin Traciasi de pe längä tärmul Iliriei. Dar pe acestia, and Ii intalnesti, Ii potirecunoaste diva hainele lor sdrentuite i dupä capul lor sburlit i ne-ingrijit a au cäzut inteo soarte mai rea. Acesta insä semäna cu unScit ce ducea un traiu imbelsugat, fiind imbrAcat frumos i cu capultuns de jur imprejur.. ,

Ausonii, 3Profitänd de imprejurarea acestui ospät, bufonul Zercon schimono-

sindu-si i figura si imbraamintea i vocea i vorbele ce rostea, ame-steand in graiul Ausonilor cuvinte de ale Hunilor si ale Gotilor, i-aumplut pe toti de veselie si i-a fAcut sà izbucneasa inteun hohot de

ce nu se mai putea opri. Afarä de Attila, aci acesta rämase ne-clintit, cu fata neschimbat i nici vorbele nici räsul nu i-a produsnicio veselie, nicio gluma decât a a privit cu ochii dulci pe cel maitânär dintre fiii säi Ernas avea numele and a intrat i l-a män-gâiat pe obraz, and a venit la el. Mirandu-mä cum de Attila ne-socoteste pe ceilaiçi fii ai säi, iar fatä de acesta îi aratä dragostea, bar-barul ce stetea langa mine si care cunostea limba Ausonilor, spunan-du-mi sä nu destäinuesc nimic din cele ce-mi comunicA, zise cá nisteghicitori ar fi prevestit lui Attila ea' neamul sdu are sä piarä i cä vafi restabilit de acest copil al ski.

XXVZOSIMUS (sec. V d. Cr.)

INTRODUCERE.

Scriitor grec ce a trAit la Constantinopol pe la mijloculveacului al V-lea, Zosimos vrAjmas infocat al Crqtinismului,a compus, in sase at-0 o istorie a impàratilor romani, ince-pând cu Augustus si sfârsind cu anul 425, in timpul dom-niei lui Theodosius al II-lea. Evenimentele istorice petrecutesub primii impärati le trateazá in mod sumar, pentru cacele de dupa anul 270 sA le povesteascd amAnuntit. Decá-

') In armata lui Attila erau mai multe popoare nu numai cele trei a caror limbàPriscus o aminteste.

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI $1 B I ZANTIN1 8 i

derea imperiului roman pe care o constatk autorul o dà peseama pätlsirii cultului national.

Din cele spuse de Zosimus se vede intre altele in chipapriat CA locuitorii dela Nordul Dunärii isi continuau 'hide-letnicirile kr agricole si pAstoresti.

Historiae II, 21TEXTE TRADUSE.

Când a aflat Constantin a Sarmatii ce locuiau la lacul Meotid, tre-când Dunarea pe coräbii, ii ataeä regiunile ce sunt sub stapânirea sa,a pornit ostirile impotriva lor. De asijderea si barbarii impreuna curegele lor Rausirnod pornind in contra sa, a atacat mai intdi un oare-care oras, intarit cu o garnizoana destul de mare si care kite() parteavea ziduri, ce se inaltau dela pamant, lucrare de piatra, partea desus insä de lemn. De aceea Sauromatii, socotind a vor cuceri foarterepede orasul, daca ar fi dat foc lemnului din zid, venirä cu foc si ata-card* cu sägetile pe cei ce steteau pe zid. Dar, and aparätorii zidurilorincepura sä ucida cu sageti si cu pietri aruncate de sus in barbari siand a sosit si Constantin, atacandu-i din spate pe barbari, a omoritpe multi din ei, pe altii i-a prins de vii, ceilalti mantuindu-se cu fuga.Rausimod, dupa ce si-a pierdut o mare parte din oaste, suindu-se inteocorabie, a trecut peste Dunare, cu gandul sa atace din nou in urmastapanirea romahd. Afland despre aceasta Constantin D. urmäreste, tre-când si el peste Dunäre si ataca pe cei refugiati pe o colina oarecareinconjurata de o pädure deasä si omoara pe multi, in numarul caroraera si Rausimod. Dupa ce a luat multi prizonieri, restul multimii is'a supus, intinzand mâinile. In chipul acesta cu o mare multimede captivi s'a intors acasa 1). (Anul 322 d. Cr.).

Historiae IV, toDupa moartea generalului Procopius, imparatul Valens, ludnd vieata

mai multora si confiscandu-le averile in folosul statului, si-a intreruptexpeditia impotriva Persilor, fiinda mai multi dintre Scitii de pesteIstru nelinisteau teritoriul roman. Trimitand impotriva acestora trupenumeroase, i-a impiedecat de a merge mai departe si i-a silit sä predeaarmele si i-a asezat in orasele sale de langa Istru =I Ta. órcX(x7CCEpa8o iivat. auvcoccyxciaccg stIveLvz Toek napec -RA, "IaTpov ccú-roil narcavdand ordin sa fie päziti, dar färä lanturi. Ei erau aceia pe cari sefulScitilor 11 trimisese lui Procopius ca ostasi luptatori. Seful S Htilorcerandu-i acum imparatului sa-i libereze oamenii, deoarece spunea a

1) Cf. §i N. Banescu, Bizantul si Romanitatea dela Dundrea-de-jos, in Acad.Rom. Discurs de receptiune, LXXII, p. 16.

6 A. R. Studii li Cercetdri. LXV.

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

acestia i-au fost trindsi la cererea unor delegati, Valens nu i-a dat as-cultare räspunzandu-i ca nu i-a trimis lui si ca ei n'au fost primiti caprieteni, ci ca prizonieri de razboiu. Acesta a fost motivul pentru unnou razboiu cu Scitii. Chid insa impgratul a sinlit el dusmanul se On-deste sà invadeze teritoriul roman, si-a strans armata in grabg, a orfin-duit-o de-a-lungul malului Dunärii si el insusi s'a stabilit la Marcia-nopol, cea mai mare dintre cetatile Traciei si a cautat cu tot dinadinsulAli exercite soldatii cu armele si mai ales sa nu le lipseasca proviziile.A numit ca prefect al pretoriului pe Auxonius, concediind din cauzavarstei inaintate pe Salustius, care era ca al doilea magistrat. Auxoniusinsa desi II ameninta un mare räzboiu, era totusi drept in percepereadarilor, neingaduind ca cineva sä fie impovärat peste puteri si, pe dealtä parte, a ingrijit ca la gurile Dunarii sa se aducä pe Marea Neagräo mare cantitate de coräbii de transport pe cari sä le dud prin corgbiimai mici la orasele situate langa diferitele fluvii, ca sa aibl de undesä le procure cele necesare pentru soldati. Facand toate acestea in timpulcat a durat iarna, la inceputul primaverii impäratul, pornind din Mar-cianopolis si ducandu-se cu armata de garda la Dungre in teritoriuldusman, a atacat pe barbari. Acestia insk neindräsnind sa dea o luptàdeschisa, steteau ascunsi prin WO si de acolo incercau incursiuniclandestine. Atunci impgratul a poruncit ca soldatii sa ramanä pe locsi strangand toata multimea de oameni de serviciu, precum si pe aceiacari erau insarcinap cu paza bagajelor, le-a fagaduit Ca' le va da o anumitäsumg de bani daca i-ar aduce cite un cap de barbar, Toti se ridicaràsi in speranta castigului, intrarg in paduri si in bälti si omorirg pe topcati au intalnit si arätand capetele celor ucisi, si-au luat rasplata con-venitg. In chipul acesta, pierind o mare multime de barbari, ceilaltis'au rugat de impgrat pentru pace. Acesta, nerefuzandu-le cererea, s'afäcut pace, lucru care n'a adus necinste maiestatii romane, caci s'astabilit CA Romanii sa stgpaneaseg nesupgrati ceea ce era mai dinaintein stäpanirea lor, iar barbarilor li s'a interzis sti mai treacci peste fluviu0 sa navaleascA in teritoriul roman. Dupa ce s'a incheiat pacea, impa-ratul a plecat la Constantinopol si fiindca prefectul pretoriului a murit,magistratura aceasta a incredintat-o lui Modestus si astfel stand lucru-rile se pregateste sa porneascä razboiul in contra Persilor.

II, 33Magistratura prefecturii pretoriene

Constantin a impgrtit in patru magistratura prefecturii pretoriene.Unuia i-a atribuit intreg Egiptul impreunä cu Pentapolis din Libiasi Orientul pang la Mesopotamia si pe langa aceea Ciliciile, Cappado-ciile, Armeniile si intreg tärmul maritim dela Pamphilia pang la Tra-pezus si pana la fortäretele de langa Phasis, si tot lui i-a incredintatMoesia Haemului 0 Rodope si regiunea ce se märgineste cu hotarele

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 83

orasului Doberus; pe langa aceea i-a mai adgugat Ciprul si insuleleCic lade, exceptand Lemnos, Imbros si. Samotracia. La al doilea i-aatribuit Macedoniile, Tesaliile, Cretinsii si. Grecia si insulele vecine siambele Epiruri si. pe hinge% acestea Iliriile 0 Daciile 0 pe Tribali 0 Pa-noniile pang la Valeria, si pe langg aceasta Moesia Superioard . La altreilea i-a atribuit toatg Italia si Sicilia si insulele invecinate si de ase-menea Sardinia si Corsica 0 Africa dela Sirte pang la Cirene. La alpatrulea Celtii transalpini si Hispanii cu insula Britanicg.

Historiae I, 3

Aceasta era situatia popoarelor dela Rin. Boranii insg si Gotii 0 Carpii0 Urugunzii (acestea sunt numele celor ce-si au locuintele langa Du-nare) nu läsau nicio parte nici din Italia nici din Iliria nelovitä de ne-contenitele lor pustiiri, jefuind toate fa/1 ca cineva sg li se impotriveascä.Si Boranii incercara sa tread.' chiar in Asia, locuitorii din Bosfor clan-du-le coräbii si facandu-se chiar calguzele bor...

I, 34

Scitii, vecinii Boranilor, prinzand curaj in urma succeselor acestorase hotärirg O. treacg si ei in Asia. Asteptand iarna, o pornirg pe tarmulmgrii si trecurg pe la Istros 1), Tomi, Anchialos spre regiunea Bizantillui.

Historiae I, 27Aceasta fünd starea de lucruri dupg moartea lui Decius si ve-

nirea la domnie a lui Gallus deoarece sap anitorii nu mai puteausa apere statul si. deoarece läsasera cele ce erau inafara de Roma, Gold0 Boranii 0 Urugunzii 0 Carpii incep din nou sg facg jafuri in Eu-ropa si luau la ei acasà tot ceea ce puteau... Iar Scitii, fiindca tot ceocupaserg in Europa, stgpaneau de fapt in liniste si fiindcg trecusergchiar si in Asia pe care au pustiit-o pang la Cappadocia si pang la Pe-sinus si la Ephesus, Aemilian, comandantul legiunilor din Panonia,a atacat pe barbari pe neasteptate ... si omorind o parte mare din ei,a trecut cu armata chiar si in regiunile acelora, xott. &rd. Av ixstvcovyijv -col!)ç crrpoc'rtdrra4 &AL Ucraç si impotriva oricgrei asteptgri a liberatde furia lor pe supusii imperiului roman nap& naadtv -re &Aram 'yet`Pcop.cdot4 úrciptocc Tijç ixeívo.r) p.ocv(ocg aeu0epd.)crag

Historiae IV, 34Pe and Theodosius fgcea acestea, impgratul Gratianus trimetea la

legiunile din Iliria de comandant pe Vitalianus un orn care nu era la

1) Histria, azi Caranasuf.

6

www.digibuc.ro

84 G. POPA-LISSEANU

inältimea unor imprejuräri atät de critice. Pe când acesta îi vedeade ocupatiile sale, douà armate de neam german de peste Rin, dintrecari una avea de comandant pe Fritigern, iar a doua era sub conducerealui Allothus i Safrax, fiinda acestea erau ocupate cu popoarele

impäratul Gratianus a avut posibilitatea sä. pArAseascl regiunileceltice i sl tread. Dunärea si sl vie in Panonia si Moesia SuperioarA.La aceasta tinea el asa de mult pentru c sà scape de neconteniteleinvaziuni. Si pe cand impgratul era ocupat cu trecerea peste fluviu,ei s'au gandit sA se ducä prin Panonia in Epir i trecând peste Acheloussä atace cetAtile grecesti; dar mai inainte de aceasta au socotit cà tre-bue sA se ingrijeascA de provizii i sA scape si de Athanaric, seful in-tregului neam al Scitilor regali, spre a nu-1 avea in spate si sä-i impie-dece din incercarea lor. Deci ataandu-1 pe acesta 1-au gonit fArA greu-tate din locurile in cari el era. Dar el s'a refugiat in grabä la Theodo-sius, care nu de muh scApase din boala ce-i luase aproape orice nAdejdede vieatä. Theodosius a primit cu drag pe om si pe insotitorii säi bar-bari, iesindu-i intru intâmpinare afarl din Constantinopol o bunä di-stantä de kc. i fiinded, nu mult dupä aceasta, Athanark s'a stins dinviatä, a fost ingropat cu o pompA regeascl. Ii s'a dat atAta mAretie cAbarbarii rämänând cu totii incremeniti de o asa de superbä ingropä-ciune, Scitii s'au intors acasä si n'au mai nelinistit mai mult pe Ro-mani, rämänând incântati de bunätatea impäratului. Iar cfiti veni-serA cu regele räposat au fost gata sä apere malurile fluviului §i sä im-piedece ca Romanii sä mai fie supärati de incursiuni. In acest timp

alte evenimente norocoase Ii s'au intâmplat lui Theodosius; Cäcia gonit pe Scyri i pe Carpodaci, amestecati cu Hunii i biruindu-iin lupte i-a silit sä. se intoarcA in locuintele kr, trecand inapoi pestefluviu. Deci, de aci inainte, soldatii au inceput sä capete curaj i säscape de situatia criticl de mai inainte iar agricultorii sä se in-toarcA la munca kr si vitele si turmele sA vie din nou la päsunea lorfärä teatnä ConlvaL 're xod yew pyoZg sip v st'ç yç ircy.aeLocv xcc .

úrcouytot.g zod ORLocar, vov.ip &To ßov .

XXVIPROCOPIUS (sec. VVI d. Cr.)

INTRODUCERE.

Cel mai mare istoric bizantin, Procopius, s'a nAscut spresfârsitul secolului al V-lea, in Caesarea din Palestina. Ve-nind la Constantinopol, s'a dedicat studiilor iuridice

1) Textul aci are o lacuna.2) Din acest pasaj al lui Zosimus se vede clar cá popoarele dela nordul Dunarii

nu 0-au parasit, decat temporar, ocupatiile lor agricole i pastore9ti.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 85

ajunge consilier si secretar al generalului Belizarie, pe careil insoteste peste tot in falzboaie.

Autor al mai multor opere, Procopius descrie rAzboaielepe care Romanii le poartà in contra Per.,silor, Vandalilor siGordon

Pe lângà lucrärile sale de istorie, Procopius a scris Me-morii, numite de cei vechi Anecdota si de moderni HistoriaArcana.

A treia operà mai mare a lui Procopius este De aedificiis,despre care am dat amänuntele ce insotesc traducerea noas-trg din vol. XV al colectiei Fontes Historiae Dacoromanorum.

De Bello Vandalico I, 2

TEXTE TRADUSE.

Pe and puterea din imperiul de apus o avea Honorius, tara sa oinvadarä. barbarii. Voi aräta cine erau acestia si pe ce cale au facut-o.Si in timpurile mai vechi si in ziva de astazi, neamurile gotice suntmai multe, dar, intre ele se disting, atat prin numär cat si prin vazä,Gotii, Van& lii, Visigotii 0 Gepizii. Altadata ei se numeau Sauromatisi Melanchlaeni; ; unii le-au atribuit chiar numele de Geti. Toti acestiase deosibesc intre ei, dupa cum se spune numai prin nume, nefiindde altfel nicio deosebire intre ei. Tap sunt albi la fatä, cu parul blond,inalti ca trup si cu infätisarea binevoitoare, avand aceleasi legi, aceeasireligie, anume cea a lui Arie, in sfarsit aceeasi limba pe care o numimgotica.. Asa ea' eu socotesc ca tosi au apartinut odinioarä unui singurneam si ca s'au separat dupa numele conduckorilor lor. Vechile lorlocuinte au fost dincolo de fluviul Istru. In urmä Gepizii ocuparl Sin-gidunum si Sirmium impreuna cu tinutul invecinat pe care Il locuescsi acum si dincoace si dincobo de fluviul Istru.

De Bello Gothico III, 14Intre oamenii de casa ai imparatului Justinian era si un oarecare

Hilbudius, soldat viteaz si asa de mare dispretuitor de bani ca socoteaea cea mai mare avere este a nu poseda nimic 'ev 1 oikrEq, 1 «5-mueIxe Tò xewrilo-Otct. plab . In anul al patrulea al domniei sale, impa-ratul ha numit comandant peste Tracia si ha insarcinat cu paza Du-närii, dandu-i insärcinarea sa impiedece pe barbari de a mai trece pestefluviu, caci panä aci Hunii, Antii si Sclavenii trecand peste fluviu je-fuiau groaznic pe Romani)). Barbarii asa de mult se temeau de Hil-

1) Cf. N. Binesc u, Bizantul fi Romanitatea dela Dundrea-de-jos, in Acad.Rom., Discurs de receptivne LXXII.

www.digibuc.ro

86 G. POPA-LISSEANU

budiu cà timp de trei ani, cat s'a gasit el in slujba sa, nimeni n'a maiindrasnit sa treaca peste fluviu, ba, dimpotriva, Romanii, trecand ade-seori pe teritoriul din fata lor, jefuiau pe barbarii de pe celalalt %arm0 le luau robi. Dupa trei ani, and Hilbudius trecut trupele pesteDunäre, inteun numar mic, Sclavenii Ii ie0rä inainte cu o oaste stransadin tot poporul lor no:v.3)wet. Dandu-se o lupta grea, multi Ro-mani cazura si intre ei si comandantul Hilbudius; de atunci trecereaDunärii a fost liberä pentru barbari i imparatia romanä deschisa pentruincursiunile bor. In aceastä privinta intregul imperiu roman n'a maiputut sä egaleze puterea unui singur om, a lui Hilbudius...

De Bello Gothico III, 14Atunci Antii, dupa cum s'a spus, silira pe acest orn sä declare cä

el este Hilbudius, comandantul roman, 0 l-au amenintat cu moarteaclack' el ar nega. Pe and se petreceau acestea, impäratul Justinian atrimis o solie la ace0i barbari, cerandu-le sä se stabileascI cu totii inteoveche cetate, numita Turris care era situata peste Dunare 0 a fost fun-data: in anii de mai inainte de catre imparatul Traian, goall de multavreme, fiind jefuitä de barbari eig Trat.v ecpxoaccv, To6ppt.v 1Svolloc,xeZ'ra p.èv Tr4 noTcy.bv "Icrrpov, Tpoaccvoii -rois `Po3v.cd.cov ccirroxpcfc-ropogiv -rag &vo.) xp6vol4 CarrhV Set.p.oglivol), gpv.oq è y7Ve' &X TroacctoriorJacc, AlLacy.évow min* -cc7.)v -rco'frn f3ccp6c'cpcov imparatul Justinianle-a fägaduit &I le va da lor aceastä cetate impreunä cu campia in-vecinatä, in baza vechiului drept, dupä care ea apartinea dintru inceputRomanilor 6'c-re Trpocrqxoúcrn -rò & CcpxriN To.)1.i.cdoK i va cauta cutot dinadinsul prietenia lor 0 le va darui 0 multi bani, numai sa incheiecu el un tratat ca sä li se impotriveasca Hunilor, daca acestia ar voi säfacà o invazie in imperiul roman. Auzind aceasta barbarii s'au retras,fagaduind ca vor aduce toate la indeplinire, daca va da ordin ca Hil-budius, comandantul, sà rämanä la ei in demnitatea de comandantroman, declarand cà acela care era la ei este însui Hilbudius. Lega-nandu-se in aceasta speranta, el voia acum sa i apara i spunea ea eleste Hilbudius, comandantul roman. Plecand spre Bizant, Narsesintalnit in drum 0 avand o convorbire cu el, a descoperit pe inselator(deli vorbea latinefte i invätând multe din apuaturile lui Hilbudius,se preacea cu iscusintä) xottrcep -r-hv -re Aoc-ri.vcov c'ccpLivrcc cpcovilv xcd.,r6v Xt.A6ouai.ou rcoptapircov =XX& ixp.a0ówrcc re .07) xod. Trpoa-noLeto-Oca Exccw.74 gxowrocfiind aruncat in lanturi, l-a silit sä dea pefatä toatä machinatiunea sa si astfel l-a dus cu sine la Bizant.

De Bello Gothico IV, 25Cand o enormä multime de Sclaveni, facand o incursiune in Iliria,

savarsira grozavenii, imparatul Justinian a trimis in contra lor o ar-matA peste care erau, intre altii, i fiii lui Germanus. Ei de0 erau

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 87

ca numär mult inferiori dusmanilor, acestia n'au putut sä reziste;cici astfel erau zoriti din spate cl au fost prinsi de cei din urmä. MultifiMd ucii, pe unii i-au prins de vii i i-au trimis la impärat. Cu toateacestea, incursiunile barbarilor nu conteneau asa el toate drumurileerau asternute de cadavre si se intorceau acasä cu o nenunaratä mul-time de prizonieri i cu toatä prada ce o strinseserä in devastärile kr,neimpiedecati de nimenea. CAci Romanii nu le intindeau capcane latrecerea kr peste Dunäre si nu puteau sä le pricinuiascA niciun ne-ajuns, fiindcA trecerea le-o inlesneau Gepizii, luindu-se pentru trecereca pre% nu putini bani, cAci se plätea de cap cite o staterà de aur.Din cauza aceasta impäratul era supärat cA nu putea sä-i impiedece,nici and treceau fluviul spre a jefui imperiul roman, nici and plecaurepede de aci. De aceea, a inceput sä doreascl &A' se inteleagl cu Gepizii.

De Bello Gothico III, 33Gotii i regele kr Totila iesind acuma biruitori in räzboiu, Francii

ocuparä färà de nicio greutate cea mai mare parte din teritoriul Ve-netilor fiinda nici Romanii nu-i impiedecau i nici Gotii nu puteausä declare räzboi i unora i altora. Gepizii cari stäpineau acum demult cetatea Sirmium si Dacia intreag11), de and impäratul Justiniana smuls dela GO acea regiune, a adus in robie pe Romanii ce träiauacolo i inaintind mereu au pricinuit neajunsuri i jafuri impärätieiromane. De aceea, impäratul le-a refuzat pe viitor subsidiile ce ei obis-nuiserä sä primeased dela Romani. Cum insä impAratul Justinian adäruit Longobarzilor cetatea Noricum si fortificatiile din Panoniaalte bocalitàçi i pe deasupra multi bani, acestia si-au päräsit din aceasacauzA locuintele lor pärintesti si se stabilirä pe malul de dincolo alfluviului Istru, nu departe de Gepizi. Ei insä cutreerind Dalmatia

Iliricul i ping la granita Epidamnului, luau präzi i robi. Unii dintreacestia scäpfind cu fuga i intorcându-se acasà, barbarii cari se du-ceau in imperiul roman, fiind uniti cu Romanii ca federati, and re-cunosteau pe vreunul dintre aceia cari scApaserä, Il luau ca pe robiikr fugati, i Il duceau la ei acasä, färä sl li se impotriveasca cineva,smulgindu-1 din sinul familiei kr. Alte localitäti din Dacia impäratulle-a däruit Herulilor pinä la Singidunum, uncle locuesc acum si deunde jefuesc prin dese incursiuni Iliricul i Tracia. Unii dintre acestiaca federati au intrat in armata romaná. De aceea cind vin in Bizantdelegati de ai Herulilor, ei se intore dobindind foarte usor dela im-pärat subsidiile chiar i pentru aceia cari au jefuit pe supusii Romanilor.

Astfel barbarii si-au impArtit intre ei imperiul roman. In urmä intreGepizi i Longobarzi s'a ivit o foarte mare neintelegere in privintahotarelor, si unii i altii fiind gata de luptä, aprinsi de o mare dorintlde a se räzboi; i s'a fixat i timpul pentru aceasta. Cum insä Lon-

') E vorba de Dacia dela sudul Dunk-H.

www.digibuc.ro

88 G. POPA-LISSEANU

gobarzii singuri nu se simteau deopotrivä cu Gepizii, fiind inferiorica numgr, au hotärit sä atragl in alianta lor pentru räzboi i pe Ro-mani. La randul lor Gepizii, in baza tratatului lor, cu care se legaserä,hotärira sà cearä. ca Romanii sau sà ia armele impreunä cu ei i si de-clare räzboiu sau sä rämanä inafarä, nefavorizfind nici pe unii nici pepe alii 1).

Historia Arcana 18Inainte de räzboiul cu Italia, puterea Gotilor se intindea din tara

Galilor pAnä la hotarele Daciei. Aci este cetatea Sirmium. Cal vremetrupele romane se giseau in Italia, Germanii ocupau o mare parte dinteritoriul Galiei si al Venetilor, iar Sirmium i regiunea invecinata ostäpaneau Gepizii ; tot acest tinut era lipsit cu totul de oameni, cicifuseseti nimiciti si de räzboiu si de boale si de molima ce de obiceiinsoteste räzboaiele. Iliricul, intreaga Tracie, Grecia, Chersonezultoate regiunile i toate popoarele ce locuesc dela golful narii Ionienepftnà la suburbiile Bizantului le-au pustiit ingrozitor Hunii, Sclavenii

Antii prin incursiunile lor anuale, din momentul ce Justinian a luatasupra sa puterea impärätiei romane. Cäci socotesc cä peste douà sutede mii de Romani au fost sau goniti din locuintele lor sau dusi insclavie, asa el peste tot in aceste provincii n'ai sl vezi deci decataproape o pustietate ca in Scitia.

XXVIIIOANNES LYDUS, (sec. VI d. Cr.)

INTRODUCERE.

NAscut la Philadelphia in Lydia, Ioannes LaurentiusLydus, scriitor din secolul al VI-lea este autor al unor lu-cräri scrise in greceste care ni s'au pAstrat. Ele sunt De men-sibus, De ostentis si cea mai insemnatà De magistratibus rei-publicae Romanorum. In aceste lucrAri scrise in legkura cu

1) In discursurile lor din fata impäratului Longobarzii spun intre altele cl inaintevreme Dacia era tributarä Gotilor. ro-rffor. thv Thy AcexiLv &ç pópov iirrciyon,hv

np&reptx, ctxov atunci Gepizii nu indräsneau de frica Gotilor St atace peRomani, dar cà in urma cand Dacii au fost goniti si Romanii impiedicati in rAzboaieau atacat pe Romani: &nail rdexterroc Thjrcru.Scç et8ov r6r.8.oug v.iv ix Acodecç&rriX.rp,orp.ivouç cincfccrrK, ölierg Si &aoAl r rrpòç Twig rroXeliEouç 7CCarra-X6OSV -rijç -rriK impracikce. -rijç ASlis-ripreç ot pActpot -rcro/injxctor. apoi cä Gepitiise läuda cä ei stápfinesc toatä Dacia, desi duc pe Romani in sclavie TccrimEouçecv8poc7coSECou5iv, 6A-0, TE rcporstrorcla»ar Acextccv crivoilar.

La rindul lor Gepizii spun, vorbind de vechea lor amicitie, ca hotii de Longobarzivor sà le ia Sirmium i alte localitati din Dacia rtivro4 è ot xViirccç o5-roi -rsnp[trov xed Oar( 17-ci Accxrctç eiTTCC zo.vta 6rr68.caiv LV Tor) naii.tou rrpotapvtah&rat.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 89

nAzuintele impäratului Justinian de a da imperiului vechealui strälucire, gäsim sernnalate o sumedenie de fapte si decomentarii privind istoria, arheologia, administratia, insti-tutiunile, etc.

Unele pasaje intereseazI de aproape i istoria noasträprimitivä.

Domitian, De magistratibus II, 19TEXTE TRADUSE.

Impäratul Domitian urmärind sä-si astige glorie in lucruri fleainsemnätate, se bucura sä facA inovatiuni. i este in firea tiranilor sästrice institutiunile cele vechi 1). De aceea el, nu numai c6 a distrusprestigiul prefecturii pretoriene de mni inainte, dar chiar prefecturaorasului care exista Inainte de el a nimicit-o, stabilind in loc de unsingur prefect al orasului, doisprezece, de fiecare parte câte unul 2).

Traian, De mensibus IV, 18

Traian s'a numit Ulpius dupà numele tatälui säu; Crinitus pare afi fost numit ca unul ce avea pärul frumos i o mare grijä de acestOr. A fost mic de staturà, bine pregkit pentru intrebuintarea i exer-citiul armelor, desi nu era näscut dintr'o familie nobilä; cáci inaintevreme fusese tribun 3). Simtind cl Nerva ar fi dorit proprietatea sub-urbanä ce avea, cäci ca vecini aveau proprietäti aldturea, a scris indatäo scrisoare de donatie a acestei proprietäti suburbane i scrisoarea i-adat-o lui Nerva. Acestuia pläcându-i de Traian, l-a adoptat ca fiu.De aci porneste firul spre domnia lui Traian, cAci in scurt timp moareNerva. Simtindu-se pornit spre betie, s'a abtinut sä mai bea vin. Traiana fundat in Asia orasul Adramyttum, numit astfel dupà Adramyttus,fratele lui Croesus. Numele cel vechi al orasului era Theba Hypoplaciei.

Iustinian, De magistratibus II, 28Iustinian a instituit, el cel dintAi, o prefectura a Scitiei. CAci fiind

un om cu minte i aflind din cärti cä aceastä tarä este prosperä, bogatáin averi i puternicl in arme, ea' este acum i el a fost si mai inaintetarà pe care mai intAi a cucerit-o Traian invingand pe Decebal, regeleGefilor si aduc and la Roma, dupä cum o afirml Crito care a luat

') Acest frumos adevAr ti exprima prin vorbele: "I8tov Si Tupcivvou civocvphravndacu. xceOca-riptóvcc.

2) Tot despre Domitian ne mai spune autorul in De mensilms, IV, 15 cA nu era unrege (pacnActig), ci un despot din cauza firii sale tiranice.

Tribun militar, adecA ofiter in annata romanii.

www.digibuc.ro

go G. POPA-LISSEANU

parte la razboiu, cinci milioane de libre de aur si de doua ori pe atateade argint, afara de cupe si de vase de un mare pret si turme si armesi mai mult de cinci sute de mii de barbati, foarte razboinici cu armecu tot 1) nevoind deci sa cedeze intru nimica lui Traian, a hotäritsä pastreze pentru Romani, regiunile dela nord cari lepadasera candvajugul. *i nu trebuie sa ne miram el toate i-au iesit dupa voie. CadJustinian nu numai ca s'a luat la intrecere cu Traian in arme, dar afost chiar mai presus cleat August in pietate fatä de Dumnezeu siin modestia moravurilor, dar mai presus si decat Titus in cinste sicleat Marcu (Aurelius) in intelepciune. A creiat deci, precum amspus, o prefecturä a trupelor din Scitia,.

XXVIIIIOANNES MALALAS (sec. VI d. Cr.)

INTRODUCERE.

Ndscut in Antiochia, I. Malalas a fost un Sirian grecizatcare a trAit intre anii 491-578 d. Cr. A scris o Chronografie,un fel de istorie universalá care a avut o mare influentàasupra tuturor istoricilor ce i-au urmat. Opera sa Chrono-graphia in 18 arti cuprinde o sumedenie de date de ceacea mai mare insemnAtate atât pentru cunoasterea istorieiprofane cât si mai ales, pentru cunoasterea istoriei biseri-cesti. Malalas a consultat si utilizat, desi nu totdeau.na cudiscernknânt critic, foarte multi autori si ni-a pAstrat astfelinformatiuni pe care nu le-am cunoaste de aiurea. Doul pa-saje privesc de aproape si trecutul teritoriilor noastre :

Chronographia XIDe temporibus Traiani imperatoris

TEXTE TRADUSE.

Lui Nerva i-a urmat in domnie prea divul Traian. Acesta a condusimperiul 19 ani si 6 luni.

In timpul salt a fost o mare prigoana a Crestinilor si multi au fostucisi...

Pe cand Traian se gasea in Siria, la Antiohia, si se ocupa de afacerileStatului, a primit o scrisoare dela Tiberian, prefectul Palestinei; con-ceputä in termenii urrnatori: Neinvinsului Caesar, prea diviilui im-

9 Aceastä neobisnuit de lungl digresiune ne precizeazA citeva date pe cari nu le-amcunoa§te de aiurea, desi ele ar putea sà fie exagerate.

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 9'

parat Traian: Insärcinarea ta de a pedepsi pe Galileanii cari mi seprezintä ca crestini, am adus-o intru cat ma priveste la indeplinire.Dar ei vin dela sine la tortura si la moarte si cu toate indemnurile siamenintarile mele spre a-i abate de a mi se preda, n'am izbutit 'Anaacum. De aceea, Maiestatea Ta neinvinsa sä hotarascä in aceastä pri-vintä ». Traian a dat ordin lui Tiberian i celorlalti prefecti, ca peviitor sä se abtinä de a ucide pe crestini. Astfel, pentru catva timp,crestinii puturä sà räsufle in liniste 1).

Acelasi impärat a fäcut la Amida o metropolä .A facut i o alta provincie, la Dunäre, pe care a numit-o Dacia Pa-

rapotamia 2) . . .

Acelasi impärat a construit la Daphne 8), un templu Dianei, in mij-locul unei dumbrävi; iar dincolo de fluviul Dunärea, in partea dinspre apus a facut douä provincii pe cari le-a numit Dacia Prima siDacia Secunda. Imbolndvindu-se in urmä a murit in viral de 66 de ani.

De temporibus Commodi imperatoris XIIAurelian

Dupà Quintilian a urmat razboinicul, prea divul Aurelian, care adomnit 6 ani.

FiMd incunostintat printr'o scrisoare cá Zenobia, regina Saracenilor,devasteaza prin incendii regiunile din räsarit, jefuind totul pang lahotarele marei Antiochii, c si-a asezat tabära langa fluviul Oronte,a plecat impotriva ei. Dupa ce a ajuns la Antiochia i dupa ce a nimicitarmata reginei, a luat-o ca prizonierä i punand-o pe o carnal a pur-tat-o, in triumful sau, prin tot Orientul. Apoi ducand-o la Antiochia,pc and el privea jocurile din Circ, a dat ordin ca si ea sa fie intro-dusk' in Circ, stand pe o camilä. A ridicat chiar un esafod pe care l-anumit triumf, dand ordin ca ea sa fie expusa acolo, legatä timp detrei zile. A dus-o i la Roma ca regina a barbarilor Saraceni, undei-a taiat capul si a expus-o in public 4)...

Acelasi imparat a prefäcut in provincie si Dacia Parapotamia care.este langa fluviul Dunärea 5)... A murit de 61 de ani.

Chronographia XVIIICam in acelasi timp s'a unit cu Romanii o femeie vaduva, regina

Hunilor Sabiri, cu numele de Boa, vestita pentru vitejia i intelepciunea

') Vezi in acelasi Malalas prigoane de_ crestini, p. 276.2) 'EnotrIcse Si xod eft)ATIv irrapxlcov sig Tóv Acbm6tv 7COVX010, v ixo'aeaa Aoodocv

noctoccrooTottilotv.3) Daphne din Asia Mick iar nu cea din Dacia.4) Singur Malalas ne vorbeste despre omorul Zenobiei, aiçi istorici nu.5) '0 Sè ct?yrk AúpTiAtavk Aoodav Irrohrev órcocpxiotv rv rcocpcuroTotisEcol,

TrXrplov okay TOt Aavo66w rroTap,o5.

www.digibuc.ro

92 G. POPA-LISSEANU

ei 1). Era muma a doi fii minori, avänd o armatä de ioo.000 de oa-meni, ea stäpftnea peste regiunile hunice, dupä moartea bärbatuluiei Blach 2). Aceastä reginä pe care impäratul Justinian si-o apropiaseprin mari daruri împärätesti, prin diferite vase de argint si prin foartemulti bani, a acut prizonieri pe alti doi regi de ai Hunilor, pe cariregele Persilor Coades si-i asociase pentru un räzboi împotriva Roma-nilor. Cäci ei, plecând in Persia, la regele Coades al Persilor, au fostatacati de 20.000 de soldati inarmati si inteo luptä au fost nimiciticu toate trupele bor. Pe unul din acesti regi, cu numele Tyranx, pu-nându-1 in lanturi, 1-a trimis la Constantinopol impäratului Justinian,care pe celälalt tärm al märii langa S. Conon 1-a pus in furci. Al doilearege al Hunilor, cu numele de Glom a fost ucis inteo bätälie de trupelereginei.

In acelasi timp a mai fäcut aliantä cu Romanii si un oarecare regeal Hunilor, numit Grod, care domnea langa Bosfor...

XXIXPETRUS PATRICIUS (sec. VI)

I NTRODUCERE.

Petrus, supranumit Patricius, dupà demnitatea la care aajuns in imperiul bizantin, a trAit in secolul al VI-lea alerei crestine. NAscut la Tesalonic, a venit la Constantinopol,unde din cauza celebritätii sale in sustinerea proceselor sia gloriei ce-si astigase printre contimporani, a fost numitmagistru si patriciu si a fost trimis de imparatul Justinianin fruntea mai multor delegatiuni la popoarele strAine.

Petrus Patricius a scris istorie din care nu ni s'au pastratdeck câteva fragmente. Unele dintre ele privesc trecutultarii no-astre.

Excerpta e Petri Patricii Historia 3)TEXTE TRADUSE.

Fr. 3. Decebal, regele Dacilor, a trimis la Domitian o delegatie pentrupace. La aceasta, Domitian a trimis pe Fuscus cu o mare armatä.

1) Dupa moartea lui Attila si dupa lupta dela Nedao (54.) dintre urmasii sAi, Huniinu dispar cu totul de pe scena istoriei, dupa cum cred cei mai multi, desi condu-cerea /Aril a incaput pe mfina Gepizilor, ci ei mai durarà multfi vreme prin Europa.Dovada ni-o d'a si acest pasagiu al lui Malalas.

2) Numele acesta de Blach, dat unui rege al Hunilor, se datoreste de sigur uneicoincidente, pe care totusi o semnaram. Vezi si numirea de Blachernae in Izv. Ist.Rom., VII, si Rom. in izv. ist. med., p. 134.

3) Fragmenta Historicorum Graecorum, IV, p. 884.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 93

Cand a aflat aceasta Decebal, a trimis din nou la el un sol care sä-ispuna in batjocura cä va face pace, dacä ar vrea ca fiecare roman sä-itrimeatä anual doi oboli, iar de nu, el îi va declara räzboi, si îi va aducemari neajunsuri.

Fr. 4. Decebal a trimis la Traian soli dintre acei ce poartä pileus:cäci acestia sunt socotiti la Daci ca fiind mai cu vazä. Mai inainteinsä Ii trimisese comati, cari erau socotiti ca mai de ränd. Acestia dupäce au venit la T,-aian, aruncarä armele i cu mainile legate la spate infelul prizonierilor, rugarä pe Traian, ca sä aibä o convorbire cu Decebal.

Fr. 5. Decebal trimise din nou o solie la Traian, care sd cearä säsfärseascä räzboiul. Ii fkgäduia cl va preda lui Traian toate armelesi instrumentele de räzboiu i pe Romanii fabricanti de masini i petransfugii cari sunt la el si va därâma toate garnizoanele i castelelepe care le-a ridicat. Se va retrage chiar din tot teritoriul pe care 1-aocupat Traian i va considera pe dusmanii lui ca dusmani ai säi, cl nuva mai primi de aci inainte fugari si nu va mai retinea pe niciun soldatroman. Cu aceste conditii Traian a primit solia. Iar Decebal in fata luiTraian a aruncat armele i cäzänd la pknânt 1-a salutat. A trimischiar delegati la Roma cari, intocmai ca i captivii, erau legati la maini.

Fr. 8. Poporul Carpilor era cuprins de invidie, fiinda Gotii pri-meau in fiecare an o soldà dela Romani. De aceea trimiserä o delegatielui Tullius Menophilus, cerändu-i cu trufie bani. Acesta era coman-dantul Moesiei 0-0 exercita in fiecare zi ostirea in vederea räzboiului.Dar, fiindcä vedea cä sunt Carpii obraznici i ingamfati, nu i-a primitmai multe zile, dar totusi le-a dat putinta sl vadl pe ostasi, când eiîi fAceau exercitiile. Si, fiindeä prin amânäri necontenite le-a infrântzi de zi i le-a nimicit aspiratiile lor, urcându-se pe o tribunä inaltä,a adus langa sine pe cApeteniile intregei armate si a primit pe Carpi.Si, in mijlocul soldatilor sài, netinând nicio socotealà de ei, pe andîi expuneau solia, ca i când alte afaceri mai mari 1-ar fi preocupat,intretinea conversatii cu alii. Dar ei, temându-se, nu ziserà nimicaltceva deck: « Dacä Gotii primesc dela voi soldä, de ce nu primim

noi ? ». Menophilus le räspunse: « Deoarece impäratul este stApánulmultor bogätii, därnicia sa si-o aratä numai fata de aceia cari se roagäsá li se däruiascg ». Atunci ei «Sà ne socoteased i pe noi in numärulcelor cari cer cu ruggciuni i sä ne däruiascä i pe noi. Noi suntemmai presus decât Gotii ». Menophilus räzând zise: «E de datoria measä raportez impAratului in aceastà privintä. Intoarceti-vä dupä patruluni tot in acest loc i \Teti primi räspunsul. Si comandantul a plecatsi si-a instruit soldatii. Dupä patru luni Carpii se intorserà din nou.In primirea lor intrebuintandu-se aceeasi metodä ca mai inainte,gäsindu-se de cuviintä de a-i respinge pentru alte trei luni, and, insfärsit, i-a primit din nou, iarási ca mai inainte, in fata unei nouà ar-mate, le-a dat räspunsul urmätor: « Impäratul nu vä dä nimic inafaräde invoialä. Dacä insä aveti lipsä de därnicia sa, duceti-vä la el, cà-deti-i in genunchi i rugati-vä i probabil va primi cererile voastre ».

www.digibuc.ro

94 G. POPA-LISSEANU

Dar ei, supärati, se retraserä si timp de trei ani cat a condus Me-nophilus provincia, rämaserl linistiti 1).

X X x

THEOPHYLACTUS SIMOCATTES (sec. VII)INTRODUCERE.

Theophylactus Simocattes, istoric grec dela inceputul vea-cului al VII-lea, a descris In opt al-0, intitulate Historiae,domnia impAratului din Bizant Mauricius care a armuitimperiul roman de räsärit dela 582 pânä la 602 2). Scriaintr'un stil retoric si având pretentia de a fi o operä literarkistoria lui Throphylactus este un foarte insemnat izvor deinformatii pentru epoca ce trateazk

Câteva pasaje privesc de aproape trecutul teritoriuluiDaciei.

Historiae II, 15TEXTE TRADUSE.

Spunand acestea bAtranul in adunare, a aprins din nou in piepturilesoldatilor focul ce se stinsese pentru räzboi si i-a indemnat sä reialupta, in cei viteji fâcand sl se nascI o dorintä neinfrantä de a sebate, iar in cei fricosi, sangerandu-le ca si cu biciul, moliciunea lorfemeiascl si determinandu-i si pe ei pentru fapte de vitejie. Si unstrigät coplesitor s'a ridicat in adunare si intreg teatrul räsuna de gla-surile celor ce admirau si läudau pe soldatul imbätranit de ani pentrucurajul ski plin de avant. Si cu totii, inteun gand, pun mama färä in-tarziere pe arme. Se scoborirä deci de pe Haemus, la muntele Calvussi la Lividurgos 3) ca sä se lupte si vAzurà nu departe de aci pe Chagancam la vro patru mile depärtare, stand in corturi färä de nicio grijä;armata fiindu-i inpfästiatä in toatä Tracia. Comentiolus 4), instrunan-

1) Intr'un fragment al unui istoric anonim citim privitor la impAratul Constantincel Mare:

Constantin luase horkirea la inceput sA strAmute resedinta impArAtiei in cetateaSerdica §i in iubirea sa pentru aceastA cetate repeta mereu: Roma mea este Serdica(Sofia).

Constantin dorind sA intunece faptele inaintasilor sli, cluta sA injoseascA virtutileacestora prin epitete batjocoritoare: Si anume pe Octavian August 11 numea lumeanorocului, pe Traian zid de botanicA (grAul potfirnichii), pe Adrian atelier de picturA,pe Marcu ridicol, pe Severus... Cf. Fragmenta Historicorum Graecorum, IV, p. 199.

2) Mai existA, intre altii si un Theophylactus, episcop in Ochrida, mare istoric bi-sericesc si teolog din veacul al XI-lea.

2) Calvus, Plesuv sau Pleasa si Lividurgos sunt douA localitAti sau dotal sate dinapropiere. .

4) Comentiolus era generalisimul armatei imperiale.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 95

du-si ostirea, a format din ea o singurà trupà si a dat ordin ca astfel skinainteze i sl se indrepte spre Astica 1) : noaptea sä fie sub pazk iarziva urmätoare ca o furtunA sl dea nAvaral asupra Chaganului i sá mä-celgreasa pe Avari. 0 soartä protivnia insä a fäcut sä se schimbeprevestirea favorabilà a acestei expeditiuni. CIci, intocmai ca un gär-gäun a distrus stupii chibzuirii si a peadat osteneala ce-si (Muse, cao albink generalul. CAci, dupl ce soarele a intors spatele spre intu-necata noapte i dupl ce lampa prea frumoas'a i dätätoare de luminä

ascuns strAlucirea sa si a cedat puterii noptii, unul dintre animalelede povarà 2) scuturat sarcina de pe spate. Se intâmplase insä castapfinul animalului sa meargä la o distantä oarecare inainte, astfelcà cei ce mergeau aláturi i vedeau cum animalul tfiräste sarcina dupadansul, nu cum trebuie, au fost nevoiti sà strige la stäpin sà se in-toara inapoi si s'a" indrepte povara de pe animal. Ei bine, acest lucru afost cauza ca ordinea din ostire s'a turburat i cà aceasta a apucat s1fugä indärk, pentrual vorbele strigate cu aceastA imprejurare li s'auparut celor mai multi a fi un semnal de fugk ca si cum dusmanular fi apârut langa dansii pe neasteptate. S'a nAscut atunci o invälml-sealä i un mare sgomot, in timp ce toti strigau cftt Ii tinea gura sise indemnau unul pe altul s'a se intoarck fäcnind cu mare turburarein limba tärii 5) retorna, retorna 4), ca i când ar fi avut loc, Fail deveste, cu dusmanul o luptä in timpul noptii. Se stria prin urmare toatàordinea din ostire, asa dupa cum s'ar sfärama ordinea unei armoniiin coardele unei lire. Iar, Chaganul, de aka parte, fugi cftt putu mairepede de aceastà noul primejdie, care fusese mai mare cleat cea dintli,plrasi drumul bltut, i cât Il tinurä picioarele, fugi spre alte locuri,scäpând de astä data in mod ina mai neasteptat, decat cum sapaseintaia oark Tot asa i Romanii o luarà la picior in altä directie cuprinside o falsa team/ i ingroziti de o primejdie neexistentk Dar, andunii dintre ei s'au intors si au pornit cu curaj impotriva dusmanilor,au mkelArit mai multi Avari.

Cand frisk' Chaganul s'a recules, dupà aceasta indoità invälmAsealâspre spala pata de rusinea fugii, strfingAnd o ceatà de barbari, aatacat cetätile romane si a ocupat castelul Apperia 5).

Historiae VII, 2A patra zi generalul Petrus a informat pe impârat de rAzviltirea

soldatilor säi i plecand dela Odessus, a apucat calea din stânga si a

1) 0 localitate In Tracia.2) Ccliov, insemneazA de obiceiu catfir.2) 'Entxcopto? yAttyrrn. Unele codice au s torna, torna 2.4) Vezi discutia scestui pasaj In Limba ronuind in izvoarele istorice medievale In

An. Ac. Rom., IX, 1939, p. 26.5) Apperia este Appiaria, Rahova din Bulgaria, de lfingrt Dun/ire.

www.digibuc.ro

96 G. POPA-LISSEANU

ajuns la Marcianopol. Aci a dat ordin ca o mie din oamenii säi sl apuceinaintea armatei. Acestia dau peste sase sute de Sclavini, incärcati cupräzi romane. CAci ei devastarä Zaldapa, Aquae, Scupi i jefuirä dinnou pe nenorociti i incArcarl mai multe carä cu präzi. Barbarii candvAzurä pe Romani apropiindu-se i ea i ei au fost väzuti, se repedsä omoare pe captivi i ridicä tot tineretul ce putea sä poarte arme.Si fiinda vedeau cà nu o sä poatä sä se impotriveasa atacului Roma-nilor, unindu-si carele, se baricadeazä ca inteo tabärI si pun in mijlocpe femei i pe copii. Romanii apropiindu-se de Geti, cäci acesta estenumele lor cel vechiu ToZç f&roc Torkro rip Tag Bocpßckpocç-xpecr6inepov 6volloc nu indräzneau sl se lupte din apropiere, cäci setemeau de sägetile ce s'ar fi aruncat de pe santul de apArare asupracailor lor. Atunci comandantul br numit Alexandru ii indeamnä inlimba pärinteascä sä dea lupta corp la corp noc-rpEco `PoNloctwvyo.4 De aceea Romanii descAlecarä i inaintarä spre tabärä. Searuncl sägeti din ambele Romanii binie pe barbari pe cari iiucid panä la unul.

Historiae VII, 7La inceputul primäverii, Priscus a plecat din Bizant i adunandu-si

ostkea i fäcându-i socoteala, a aflat cá un mare numär de Romanipieriserä. De aceea, cu toate cä voia sä invinuiascä inaintea impäratuluipe Petrus, pentru nepäsarea indatoririlor lui, totusi determinat de ob-servatiunile unora a socotit cä e bine sä täinuiascà greselile sävarsite 2).Dupä ce a fAcut cincisprezece conacuri i dupä ce a trecut peste Du-näre, a ajuns in a patra zi la Novae de sus 3). Afland de aceasta Cha-ganul, a intrebat printr'o solie pe Priscus, de ce a venit 4). Priscus Iiräspunse, fiinded acele locuri sunt potrivite dela naturä pentru vAnat

cälärit i cA sunt bogate in ape. Chaganul Ii aratä cà Romanii îi punpiciorul inteo sarä sträinä i cA, deci, Priscus calcä tratatul i cI in-teascuns turburä pacea. Priscus la aceasta räspunse cA acea regiune epcimeint roman, iar barbarul cä Romanii 1-au pierdut prin arme i prinlegea räzboiului. Chaganul deci 1-a combätut i n'a fost de acord inprivinta acestor locuri si se spune cà Priscus i-a amintit de fuga luidin Orient gcpacrxe ToEvuv Ilgaxog `Pcol,tex6v úrcavoct gkcpog,

Pcipßocpog 67rAoLç xcci, vói.toK naittcov `Pc.op.odouq ducowrilcsoca0oct. Toi5-ro.Toí3 Toívuv Xotyávou 1)yol.Lcgo3v-ro; xca atcy.cpLUAAov-rog -roú-ccovTn1 T67ccov, pocat -ròv HpEcrxov s--i)v ix -g gco dcrapounv civeL8EacaXocrivy.

1) In armata Roman'a erau foarte multi localnici din Tracia.2) Petrus era frate cu impAratul.a) Novae de sus sunt Novae din Banat.4) Cf. Nistor, Romanii in Transdanuvia, in An. Ac. Rom., Mem. Ist. XXIII,

P. 73 (93).

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI SI I3IZANTINI 97

Historiae VII, 13In timpul acesta Chaganul, fiind in mare cinste la Avari, îi strange

trupele i cu ele se indreaptä spre Moesia din Tracia i atacä Tomea 1).Cand a aflat despre aceasta Priscus vine in ajutorul orasului asediat.Si astfel i Romanii si Barbarii rärnan in tabärä langä Tomea, desise apropia iarna. La sosirea primäverii Romanii sufereau de foame.Si fiindcä pentru crestini bätea la use sdrbätoarea mortii si a invieriiMantuitorului i fiindd Romanii erau stramtorati din cauza lipsei dealimente, dintr'o providentä neasteptatä, Chaganul trimise o solie, arl-tandu-le cä dacà ar dori, el vrea scape de foame. Priscus rämasenedumerit la noutatea acestei cereri, pregeta i nu-i venea sä creada.Dupä ce si-au dat cuvantul de cinste 0 de credintä, s'a incheiat unarmistitiu de cinci zile i chaganul le-a trimis celor flärnanzi carä in-drcate cu alimente. De aceea, panä in ziva de astäzi aceastä omeniebarbarica este socotità ca admirabild si se povesteste de ea ca de cevaneasteptat. hj ziva a patra, and Romanii aveau acum in abundentäcele necesare pentru hrank Chaganul a cenit lui Priscus aromate dinIndia. Acesta a ingrijit sa i se trimeatä piper, foi de India, scortisoarä

asa numitul costus. Barbarul primind darurile Romanilor si aroma-tele s'a bucurat mult i s'a abtinut dela arme 'Ana ce a trecut acelesarbätori mari si populare 2). Locuiau deci sub aceleasi corturi, flea*de nicio frid ostile unor dusmani. Dupä ce au trecut särbätorile, Cha-ganul a cerut prin vestitori sd se separe trupele i astfel Romanii s'audespärtit de barbari.

In ziva a sasea cand a auzit d Comentiolus are sä vie cu armata sala Nicopole, a plecat impotriva lui. Dar Comentiolus cand a aflat aceastas'a dus in Mysia asezat tabära la Zicidiba, iar in ziva a sapteaa sosit la cetatea Iatros. Barbarul era la o depärtare de Romani de douä-zecì de parasange. La mijlocul noptii comandantul roman a trimisChaganului in secret o veste, apoi iute i, ca in treacät, olà ordin ca sohdatii sä ia armele... Atunci barbarii inconjoarä trecgtoarea pe careRomanii in limba lor pärinteascä o numesc Clisura KXeLcsoópaç-rh" ncerpty `Pcotscdor. cpwq et7COXOCAE-6) TCCLYMX, EtWOCCCILv. Aci Romaniifurä bätuti.

Ilistoriae VIII, 2Comentiolus plead la Dunäre si la Singidunum se intalneste

cu Priscus. Dupg ce pacea cu Avarii s'a rupt, Romanii se duc la Vi-minacium, o insulä in Dunäre. Aci Comentiolus se imbolnäveste greu.De aci trec pe continent. Chaganul, afland de aceste stransarmata i atacä teritoriul roman, dand ordin celor patru fii ai säi sä

3) Tomea sau Tomis-Constanta.2) Probabil in oqtirea chaganului se gilseau mai multi creqtini i in cinstea lor

se va fi arätat aceastä extraordinari omenie barbaricl.

7 A. R. Studsi 11 Cercetdrt. LAV.

www.digibuc.ro

98 G. POPA-LISSEANU

pAzeascA trecerile peste Dun Are, ceea ce ei fac, dupA cum li s'a poruncit.Romanii trec peste fluviu cu nave de ocazie sau cu plutele i and luptape mal, ies biruitori. In timpul acesta Comentiolus i Priscus se ga-seau la Viminacium... Romanii trec peste Dungre i fac intArituri,pe cari barbarii le atacA. Desi Priscus si Comentiolus nu iau parte laluptA, totusi Romanii inving...

3. In ziva a treia incepe din nou lupta. Priscus îi imparte armatain trei, in asa fel, ca cele doul aripi ale ei sA invAluiascA pe dusmani.Inconjurati Avarii pierd trei mii de oameni. i astfel Romanii se in-tore biruitori in tabAra bor. In ziva a zecea se aduce comandantuluivestea cà barbarul vrea sA reia lupta. Atunci Priscus, a doua zi de di-mineatl, inainteazA la atac impArtindu-si ostirea în trei falange. Bar-barul cu toate trupele sale concentrate porneste impotriva lui Priscus.Acesta ocup And pe o inAltime un loc favorabil, cu cele douà armatedin aripi impinge pe barbari in dosul cgrora se afla un lac si foarte multidintre acestia se innecarl intre cari si fiii Chaganului, repurtand astfelPriscus o strAlucitä victorie. Au pierit aci cincisprezece mii de bar-bari, iar Chaganul cu primejdia vietii de abia a scApat teafAr la fluviulTissus1)... In urml Priscus dä ordin sl treacl peste fluviul din apropiereTissus patru mii de oameni de ai sAi, ca sA cerceteze miscArile i pla-nurile dus,manilor. Acestia trec peste fluviu i atacI trei sate de aleGepizilor cari, nestiind cele ce se intAmplaserA in ajun, s'ArbAtoreauintr'o mare adunare popularA 'encx6pioç sezAnd i b And, lAsAndla o parte orke grije, o särbAtoare a bor. Romanii, dis de dimineatl,inainte de rAsAritul soarelui, tAbArirA peste barbarii ce chefuiau si lepricinuesc un adevärat dezastru, de trei sute de mii i o enormA pradA,cu care intorandu-se la fluviu, o oferA lui Priscus. A douazecea zi,barbarul îi strAnge din nou trupe la acelasi fluviu si se &A aci o luptägrozavA ce a rAmas de pomial si in care barbarii au fost mAcelAntisau innecati in apA, iar cei ce au scApat au fost luati ca robi. Dupä aceastdvictorie au fost salvati si luati ca prizonieri trei mii de Avari, alti bar-bari vase mii douà sute, Sclavi opt mii. TO au fost aruncati in laaturi

trimisi de comandant in cetatea Tomea. Chaganul, inainte ca Un-pAratul sä fi aflat despre aceastà victorie, cautä printr'o solie sà rAscum-pere pe prizonieri. ImpAratul Mauricius, ingrozit de amenintärile bar-barului i amAgit de vorbe, dà ordin lui Priscus sA dea inapoi pe Avariicaptivi. i astfel birbarii scosi din Tomea sunt restituiti Chaganului.

4. Comentiolus sculat ca dintr'un somn lung, s'a VAzut sfArsitscdpat de boalA. Se duce deci la Novae, unde chern And pe cAtivalocalnici, cautA un cAläuz pentru asa numita cale a lui Traian 5).CAci se grAbea sA se ducA la Bizant unde avea sa petreacki lama.

Indigenii Il satuesc insä sl nu apuce acel drum. Atunci el furiosomoarl pe doi din ei. « Aci nu se gäsesc Novenzi cari pot sä-i arate

1) Tissus este Tisa.5) Acest drum era in sudul Durarii i probabil pornea dela Novae *istov.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 99

acel drum; dar este departe de aci, la douäsprezece mii de pasi, unmosneag de iiz ani, el cunoaste calea ce se numeste a lui Traian».Dupä ce a ajuns acolo, Comentiolus roagä pe bkrän sä meargA inainteasa spre a-i arka calea. Mosneagul s'a codit, indignändu-se la ce greatreabä II pune i arätändu-i greutatea drumului, asprimeaneajunsurile acestei cälàtorií, cà u de nougzeci de ani drumul n'a maifost umblat *, Comentiolus stärueste i fiindcà gändul cel räu a invins,Romanii apucä pe acea cale. In zilele acelea cázuse un frig grozavde nesuportat i bätea un crivät puternic asa c1 au pierit multi oamenidin ostire i o mare parte din vite. De aceea, au ajuns la Philippopolin blästemele alor säi, unde au poposit toatá iarna i ajunge la Bizant 1)la inceputul primlverii. In vara urmätoare impäratul Mauricius l-anumit din nou comandant.

VIII, 5Petrus, indreptändu-se spre Dunäre, ajunge la Palastolum i aci fAcan-

du-si tabära a petrecut toatà vara. Cänd a sosit toamna se duse in pär-tile Dardaniei i fiindcl auzise cà o mare multime de barbari s'a stränsla Cataracte çi cA spre acolo s'a indreptat sit Apsich, a voit sä aibä oconvorbire cu acest ipostrateg al Avarilor. Apsich incercä sä le rä-peascl Romanilor Cataractele. Generalul roman neputând sà admitäca In aceste conditiuni sä se reinnoiascl pacea, ambele armate se separarl

Chaganul se intoarce la Constantiola, iar Romanii in Tracia 2 . . .

La sosirea toamnei, impäratul Mauricius fiind supärat pe Petru dinpricina neretinerii in timp de iarni a trupelor in regiunea Sclavior,

fiinda trupele se burzuluirä atat pentru putina pradá ce gäseau aci,cät i pentru puinii cai ce aveau i pentru vecinkatea prea mare abarbarilor, comandantul aruncà vina pe impärat, ale cärui porunci leaducea la indeplinire si din cauza aceasta s'a näscut o revola mare.Implratul stäruind, soldatii plMi de mânie trec fluviul i vin la Pa-lastolum . . .

Rezultatul acestei revolte a fost detronarea lui Mauricius i inältareala tron a lui Phocas.

XXXILEGENDA SFANTULUI DUMITRU DELA TESALONIC

(sec. VII)INTRODUCERE.

In Patrologia graeca a lui Migne vol. CXVI: Acta S. De-tnetrii, Miracula II, p. 195, se vorbeste de o migratiune in

Dupa Theophanes iarna ar fi petrecut-o la Bizant.2) Petrus, comandantul armatei din Tracia era frate cu ImpAratul.3) Rezultil din acest pasaj cA trupele romane se gäseau la nordul DunArii,

7*

www.digibuc.ro

ico G. POPA-LISSEANU

masä. peste Dunäre in regiunea Carpatilor, in jumätatea aII-a a veacului al VII-lea i apoi de o remigratiune, dupàsaizeci de ani, dela nordul Dunärii spre sudul peninsuleiBalcanice. Evenimentul acesta, confirmat si de Porfiroge-nitul, coincide cu venirea Slavo-bulgara la sudul Dunk-H.Dislocarea Românilor, dupa aceastä legendà, s'a acut dindreapta Dunäirii spre stânga acestui fluviu si dupa douägeneratii, Românii s'au intors in vechea lor patrie i s'austabilit in Macedonia si In jurul Salonicului. Este o dovadàprecisa de intermigratiunea Românilor in evul mediu.

In aceastä Legenda intâlnim una dintre cele mai vechiamintiri despre Vlahi. Prima mentiune despre acestia sianume despre Vlahii dela Rinchios, despre asa numitii Vla-horinchini o avem din anii 617-619, când alAturi de Slaviatacl Tesalonicul; apoi la anul 688 pe vremea ChaganuluiCuber, despre care se vorbeste mai jos i, in urmä, in timpulimpäratilor iconoclasti (726-778), dupa cum ne informeazIo insemnare dela Mänästirea Castamonitu ce o reproducemla sarsitul acestui capitol 1).

Legenda Sf. Dumitru dela TesalonicTEXTE TRADUSE.

Din cele de pana aci, ati putut vedea, prea bunilor crest:rt., ca amfacut cunosfnta, in treacat, cu seful Slavilor, numit Chatzo 2) si cuAvarii 3). Acestia dupa ce au pustiit Iliricul intreg i anume provin-ciile sale, vreau sà spun, cele douà Panonii si de asernenea cele douIDacii, Dardania, Moesiile, Prevalitana, Rodope i alte regiuni, precum

Tracia, p Ana la zidurile cele lungi ale Bizantului i celelalte orasecefati, duserá toatà populatia de aci inteo regiune asezatà in partea

Panoniei, langa." Dunare, provincie care avea odinioarà ca metropolaSirmium 4). Aci deci, dupa cum am arätat, Chaganul Avarilor a asezattoate acele populatiuni robite 5) cari sä-i fie pe viitor supusii sal. De

1).Cf. i Sacerdoteanu, (storia Romiinilor in Evul mediu, p. 231.2) Chatzo pare a fi mai de grabA o demnitate deck un nume propriu cf. O. T a-

fr ali, Thes, p.) Sub Avari este a se intelege Bulgari. Cf. D. Onciu I, Cony. Lit., XIX, p. 596.4) CA aceastA parte a Panoniei era in stAnga Dungrii rezultA 0 din afirmarea au-

torului, cAteva rfinduri mai la vale, cA urrna§ii Romanilor, intorandu-se mai tArziuIn imperiu, au trecut peste Dunfire.

5) Aci este vorba de sigur, de o§tirile ce purtau arma 0 care au fost transportatea nordul DunArii, nu 0 de populatiile netnarmate, de femei §i copii.

www.digibuc.ro

DACIA 7N AUTORII GRECI El BIZANTINI 101

atunci ele s'au amestecat cu Bulgarii cu Avarii si cu alte neamurixott ¶6.1v Aour6v 6Ovr,xv 0 au dat nastere unei generatii de oameniliberi, si se desvoltarä inteun popor numeros i foarte mare Aoco5

emetpou xcci, naFc6XXou yeyovóTog. Iar fiii lor, fiecare in parte, priminddela pärinti, dupä obiceiurile romane, traditiile i dragostea de neam,intocmai precum in Egipt s'a inmultit sub Faraoni neamul ovreesc,tot astfel si la ei, s'a inmultit familia crestinilor prin credinta ortodoxiei

prin sfântul botez dätätor de vieatä i povestind unii altora aminti-rile despre pämântul patriei lor strämosesti, s'a aprins in inimile lordorinta pentru intoarcerea acasá . . . « Dar, de când párintii lor sufe-riserá din partea barbarilor acel dezastru al expatrierii, se scurserä acumvr'o saizeci de ani si mai bine si se näscuse aci un nou popor viogAct6ç iar cea mai mare parte a lor, in decursul timpului, ajunseseun neam de oameni deosebiti i liberi 2, aeuO6pouç Tok rcXeíaTouçxcci tat.ov gOvoq. Atunci Chaganul Avarilor a pus in fruntea lor, dupd obi-ceiul neamului lor, un conduator cu numele de Cuber 3). Acesta, aflânddela unii din cei mai apropiati de sine, de nostalgia poporului pentrutara sa strämoseasck s'a gAndit ce ar fi de flcut i a adunat la sine totpoporul de bejenari romani i alte neamuri de oameni -ròv nearmcPcov.cdcov Maw xoct iTépcov Ovr.xclv adeck dupä cum se spune in

cartea lui Moise despre Exodul Ovreilor, pe toti proselitii lor, impreuna cubagajele i cu armele i astfel se despart de Chagan i ajung rebeli. Cânda aflat despre a ceasta Chaganul, se puse pe urmele bor. Dar, in luptelece s'au dat intre ei, haganul este bätut in cinci-sase bktälii, dupl caris'a separat de ei i luand fuga a apucat-o spre miazänopate, in regiu-nile mai retrase ale tärii, impreunä cu restul poporului ski. In chipulacesta Cuber continua.' mai departe Legenda, repurtand victoria,a trecut cu tot poporul säu peste susnumita DunäreMv0U600 TCOTOC11.611-

a venit chiar in pärtile noastre si a ocupat câmpia Ceratnisia 4) 1.6vKepakatov xápcov i s'au stabilit aci, ravnind sä aibk mai ales aerau de credinta ortodoxk regiunile pärintesti, unii cetatea Tesaloni-cului, protejatà de martiri, altii prea fericita cetate, regina cetätilor 5),iar altii, in sarsit, celelalte cetäti din Tracia 6).

197. Dupä ce au ajuns in campia Ceramisia (Prilep), multimea do-rind sä se imprästie, Cuber cu sfetnicii sgi au fäcut planul criminalsä nu lase pe nimenea sä plece pe la locurile ce doreau, ci cl acelasiCuber sk rämânä conduatorul tuturor acelora cari au venit impreunä

1) Bulgarii apar la Dungre, pentru intâiai datg, la sffirsitul sec. al V-lea. Cf. F e r d.L o t, Les invasions barbares, p. 225.

2) Urmasii fostilor robi, proveniti din amestecul cu localnicii liberi, ajung i ei acurnliberi.

3) Cuber ca i Cubrat este numele unui sef bulgar. Cf. S a cer do t ea n u, Vlabiidin Calcidica, p. 308.

4) Campia Ceramisia din apropiere de Salolic, nu este atestatá de alte izvoareistorice.

6) Regina cetfitilor, Constantinopolul, capitala imperiului.6) Vezi Legenda sfântului Dumitru dela Tesalonic in Arhiva Româneascd, VII, x 94i .

www.digibuc.ro

102 G. POPA-LISSEANU

sä le fie principe i chagan. CAci, daca unii ar cAuta sä' plece la im-päratul orânduit de Dumnezeu, tot poporul 1-ar pAräsi si el s'ar lipside conducere. i atunci pentru ca tot poporul sä poatä fämänea cu el,s'a prefäcut c5. este rugat sl rämänä si a cerut chiar populatiilor deDragobiti din apropiere sä le dea alimente; ceea ce s'a i fAcut. i fiindclmai multi dintre Sclavii Dragobiti au intrat in corturile Mr, au fostintrebati in privinta cetätii noastre i and au aflat cA ea nu este preadeparte, aceia cari erau de orzgine romand ot Po4toctow .5vTeau inceput sA vie in cetatea noasträ cu sotii i cu copii. Iar cei ce segiseau la conducerea prefecturii i-au trimis in coräbii in CapitalA.

198, Chid a aflat despre aceasta principele Cuber, amintit mai sus,nu si-a mai putut tinea ascuns planul sAu criminal si in secret con-sfkuindu-se cu sfetnicii sk, spre pieirea sa, a cAutat pe unul dintreoamenii sAi, mai iscusit si mai siret deat toti ceiIali, pe unul care cu-nostea pe lângA limba noasträ 1), i pe cea a Romanilor, a Sclavilora Bulgarilor rv xce i&ç ircLaTátlevov yA&Icsaccv 'act Poyatow,ExAcim xca Boukyápow si era viclean i intfun cuvânt in-zestrat cu toate mestesugurile diavolesti; pe acesta 1-a pus sa se pre-facä a fi izgonit i sä intre in Tesalonic sub pretext el s'ar fi refugiatacolo i ca an credincios al prea bunului impArat sä spunk' cA el vreacele ce vrem i noi i sA aducl cu sine poporul i provocând un räzboiucivil sä punk' mâna pe cetate. Iar, dupA cucerirea cetAtii, Cuber sl seinstaleze cu familia i cu cei1aIi fruntasi i cu puteri unite sä" porneascärizboi impotriva popoarelor invecinate, s'A le supunA i sA ocupe curäzboi insulele si Asia, voind chiar sä atace pe cel ce detine arma im-periului.

199. Intelesi odatA asupra acestui plan si hotäriti in vointa Mr, s'aulegat prin jurknânt pentru aceea ce aveau de fäcut. Atunci unul dintreei, cu numele Maurus, preaandu-se a fi refugiat, a sosit in cetateanoasträ i prin vorbe dulci i inselkoare, adAugAnd i juräminte, afAcut pe cei ce se &eau in fruntea conducerii sä dea despre el preacredinciosului impärat cele mai bune si mai asigurkoare referinte.ImpAratul cu buravointA fatä de toti, fiind determinat de cele ce i s'auraportat arAtat numaideat aceastä bunAvointà exprimand-o inscris i trimitänd lui Maurus in semn de cinstire emblema i insigniileconsulare si a dat ordin ca toti Ceramisienii cari ar fugi dela CubersA fie supusi ai lui Maurus. Iar, and acest ordin a devenit public,fiind introdus in registrele ordinare, tot poporul care alergase aci afost incredintat in urmä acestui Maurus si el irisusi a ajuns conducA-torul bor. Dar unii din neamul Romanilor -rt.vk aé -r(Lv éx To5`13o4Lcdow cp6Xou cari cunosteau de aproape pe Maurus care nici-odatä nu si-a tinut cuvântul fatä de nimenea, ci totdeauna pervers,sperjur si inselätor a prAdat prin cele mai josnice apuckuri multe lo-curi i pe multi oameni aveau convingerea cA nu trebuie sä se in-

Limba noasträ adia limba greceascfi, a Romanilor fiind limba latini.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI El BIZANTINI 103

creaz1 in el. Atunci Maurus, fiind informat prin denuntnri de capca-nele ascunse ce i se intindeau §i care se vedeau din tinuta kr, le-a täiatacestora capul, iar pe femeile kr le-a vändut unde 0 cum a voit.

zoo. In urniä, fiindca ceilalti cre§tini of, Muni. XpLcrrucv6vnu mai indräsneau sä dea pe fatà cursele ce se urzeau impo_triva cetatii,îi deplängeau soarta 0 a lor 0 a cetätii cà nimeni nu mai avea curajsä se impotriveascl i c'ä chiar cei ce se aflau in fruntea treburilor setemeau de el, aci Maurus §i-a format in jurul säu o gar& de oameniinarmati, de centurioni, pentecontarchi i decarchi 1) din cei mai in-dräsneti, cari intretinuti din proviziile comune, sä-1 pkeascl ziva §inoaptea. Ei îi fAcusera chiar planul ca in noaptea de Inviere a Dom-nului, and intreaga cetate avea sä celebreze in comun ospätul luiCristos, atunci cei mai indemanateci in räzboiu aveau sä provoace unräzboi intern, sa dea foc in principalele locuri i sä" puna maim pe cetate.

Sosirea nea§teptata a flotei imparatesti a zädärnicit planul criminalal lui Cuber 0 al lui Maurus.

S. Demetrii martyris acta2)185. Deoarece Slavii de cari am amintit de atatea ori se gäseau in

apropierea cetätii pgzite de Dumnezeu (Tesalonic) i erau celIn aparentk linitii, comandantul prefecturii din aceste localitäti, cu-noscând de aproape pe impäratul de atunci, a adus invinuiri preciseinapotriva regelui Runchinilor pjya TiLv Puyx.Evcov, un anumit Pervundcà ar avea gänduri pline de räutate i viclesug fall de cetatea noastraa. 782.

Rinchinii190. i iarài, prin mijlocirea aceluia (Sf. Dumitru) care este pro-

tectorul cetätii (Tesalonic) a sosit un nou tovarä§ de luptk din parteaacelor Slavi dela Strimon 0 dela Rinchiu cari ne läsarl in pace, fie rà-mAnând in lini§te fie desbinanduii o§tirile si apucându-se sä jefuiascäpe coräbierii ce se intorceau din Cetatea impäräteasck dela vanzareaproviziilor, sau pe aceia cari locuiau in insule i In golfurile märii oriin localitätile ce sunt in spre Paros çi Proconissus (marea de Marmara)

chiar pe acei cari strangeau därile §i se intorceau cu coräbiile laei acasä 8).

VlahorinchiniiIn zilele impäratilor iconocla§ti (726-778) populatiunile de pe am-

bele maluri ale Dunärii sac Trapocaouvecßta pi profitand de ne-lini§tea in care se gäsea imperiul, mai cu deosebire fiindcl impäratul

1) Sefii unor uniati de eke o sutä soldati, de ate cinci zeci O. de câte zece soldati.2) Mi gn e, Patr. gr., 116, p. 1349.3) Mign e, Patr. gr., 116, p. 1353.

www.digibuc.ro

104 C. POPA-LISSEANU

insusi ducea lupta impotriva icoanelor, pe atunci asa numiii Rinchinisi mai cu deosebire Vlahorinchinii i Sagudatii, ocup And Bulgaria siintinzändu-se putin ate putin in diferite locuri, puserä stApAnire peMacedonia si in urmA ajunseserA la SfAntul Munte impreunä cu fe-meile i copiii lor, fiindcA nimenea nu se gäsea ca sA-i opreascA i slse lupte cu ei. Cu timpul ei furl introdusi de ckre Sfintii pArinti ininvätäturile crestinesti, crezurä in aceste invAtAturi si in urmI ajun-serA adevArati crestini cu totul 1).

XXX II

GEORGIUS SYNCELLUS (sec. VIII d. Cr)INTRODUCERE.

CAlugar grec ce a trAit pe la sfârsitul secolului al VIII-leaînceputul celui al IX-lea Georgius Syncellus a scris o

Chronographie, dela Facerea lumii pânä la Diocletian (284).In opera sa autorul trateazä istoria universalg, dar mai alesistoria bisericeasa. Lucrarea lui Syncellus a fost continuatlde Theophanes Confessor. Ca izvoare a avut scrierile luiEusebius i Dexippus pentru istoria universali, iar pentruistoria biseriCeascä pe Panodoros, Annianos i Biblia.

Chronographia, IDomitian

TEXTE TRADUSE.

Domitian, ros de invidie pentru fericirea fratelui sAu i arzAnd dedorinta de a domni, a ucis pe Titus miseleste prin venin si a domnitdupa el... A gonit din Roma pe Nerva sub pretextul ce-i sap5 domnia,iar pe filosoful Apollonius din Tyana, prietenul lui, l-a aruncat in in-chisoare, dar nici asa n'a putut sä impiedece pe filosof de a spune ade-värul si de a face tAmAduiri...

In timpul ski au fost bAtuti Dadi ci Nasamonii cari se räsculaserA;asupra Dacilor si Germanilor Domitian si-a serbat triumfuri...

Spre a nu rämânea nimenea din neamul regesc al Iudeilor, a datordin ca top cei näscuti din neamul lui David O. fie omoriti.

Domitian, dupä Nero a pornit o prigoanA impotriva Crestinilor.

NervaIn timpul domniei lui Nerva a murit la adanci bkranete Apollo-

nius din Tyana i dupA spusa lui Philostratus, moartea sa o prevestiselui Nerva printeo scrisoare proprie.

I) Tomaschek, Zur Kunde der Ildmus-Halbinsel, P. 43.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 1 o5

TraianTertulian scrie c5. Plinius Secundus, prefectul unei provincii, a con-

damnat la moarte o mare multime de crestini, dar stând la indoialáce sä facg cu ei, a raportat printr'o scrisoare lui Traian spunându-icl ei nu sunt vinovati de nicio altà crimk deaf doar 0' refuzà sàaducg jertfe idolilor si ca in irnnuri venereazg in fiecare dimineatd peCristos ca pe un zeu, dar c5.' se abtin dela orice crimk Traian i-a ràs-puns cä nu trebue sA ancheteze pe crestini spre a-i condamna la moarte.

Traian, dupg ce a invins pe Daci fi pc Sciti, a prefgcut Dacia inprovincie romank si a primit asupra lor un triumf.

In anul 5600 dela Facerea lumii Traian a fost trecut in numärulzeilor. Imbolnàvindu-se in urmä de dizenterie a murit la Selenunta,.dupä Eusebius, dupa altii, la Seleucia din Isauria.

DeciusIn anul Facerii lumii 5746, dupa nasterea lui Crist, 251, Scitii si Gotii,

trecand peste Istru, devastark sub Decius, imperiul roman, iar pe Mysiiretrasi la Nicopolis ii asediark Atunci Decius, dupä arätärile lui De-xippus, atacându-i Rea' de veste, a omorit trei mii de barbari. In urrnkdupa cucerirea Philippopolului, a plecat si foarte multi Traci au muritin luptk Scitii retrAgându-se, la cetatea Abrytus, numità si Targul luiTerebronius, Decius, care era dusmanul lui Dumnezeu, urmärindu-i,a fost omorit inteo noapte impreunä cu fiul &Au.

ValerianusSub impAratii Valerian si Gallien, Scitii trecand peste Istru au prädat

din nou Tracia si au asediat Tesalonicul, orasul Ilirilor.

AurelianAurelian, al 29-lea impärat, a domnit 6 ani. Acesta a supus pe Pal-

myreni si Galia. In timpul sgu se spune a a inflorit Philostratus, istoricatenian si Longinus.

Tot in timpul acesta, Zenobia, stringandu-si o mare armatà s'a ri-dicat impotriva Romanilor si, dupl ce a ucis pe comandantul acestoraProbus, a reclamat pentru sine Egiptul. Aurelian, neputind sä suporterusinea azutä pe armata romank porneste impotriva Zenobiei si laAntiochia din Siria bate pe Palmyreni, prinde pe Zenobia si o ducela Roma. Fatä de c a s'a purtat cu blândete si a dat-o in casatoria unuionorabil senator roman.

In acelasi timp, Aurelian supune pe Galii ce se revoltaseek HotIrinds'à plece in Scitia, a fost omorit de propria sa armatä care se räzvrà-tise, inteo localitate ce se numeste Noua Fortilreatd, intre Bizant si He-raclea, in momentul in care se gfindea s'à porneased o prigoanl impo-triva crestinilor.

www.digibuc.ro

x o6 G. POPA-LISSEANU

Tot el a construit la Roma un templu pentru Soare, impodobindu-1cu aur i cu pietre nestimate.

Pdrdsind Dacia cu numele lui Traian, a dat ordin ca bgrbatii i fe-meile s'à fie asezati in mijlocul Mysiei pe care o numi Dacia medie,inconjuratä de ambele pärti de Mysi 1).

In anul 5765 dela Facerea lumii, Aurelian este impiedecat de a faceprigoana crestinilor de un fulger cAzut din cer; este ucis de oameniisAi la Noua Fortäreatà.

XXXIIITHEOPHANES (741-817 d. Cr.)

I NTRODUCERE.

Näscut pe la anul 741 dintr'o familie nobilä i bogatä,Theophanes numit i Confessor, dui:4 o scurtä cáskorie cufiica unui patrician bizantin, s'a retras de lume si a fundatmAnastirea Sigriane, ale cAreia urme se mai vAd i astäzi petärmul märii de Marmara. Sub impAratul Leon V, landparte activä in luptele dintre iconoclasti i oconoduli, a fostchemat la Constantinopol i arestat, iar dupá o inchisoarede doi ani, a fost exilat in insula Samotrace, unde a si muritIn anul 817. Biserica ortodoxl l-a trecut In urmä in numärulsfintilor sAi.

Acest Theophanes, la rugAmintea prietenului ski Geor-gius Syncellus, s'a apucat sl continue cronica inceputà deacesta si a dus firul povestirii ei dela domnia lui Diocletian,anul 284, pänä la diderea impAratului Michael I, anul 813.

Compunerea operei sale, Chronographia in opt cArti, Theo-phanes a fäcut-o intre anii 810-815 mai mult chiar decAtSincellus, povestirea a dus-o pe o bazä strict cronologicä.

Slujindu-se, färä indoialà, de izvoarele ce i-a pus la in-demânä Syncellus, Theophanes, desi nu era un istoricdesi nu era inzestrat cu destul simt critic si nici cu impar-tialitatea necesarà unui istoric, ne-a läsat totusi o lucrare demare importantä si care a avut o enormä influentä asupracronicarilor bizantini de mai tärziu.

In mai multe pasaje, Theophanes se ocapä de trecutultärii noastre din evul mediu.

9 Tip Tpcelavoii 8i Arodav ficcp6Cepotç 4E1; Mpag >tat yuvcaxaç ziç ò tAaral.--rccrov rç Muakc; arOccg ixces6pcoOev, xxEccv vol.geaOca.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 107 .

Chronographia 1)TEXTE TRADUSE.

In acest an (585) imparatul Mauricius a trimis la Dunäre pe Priscusimpreunä cu toti oamenii mai de seama, pentru ca sa impiedice popu-latiunile Sclavinilor sä treaca peste fluviu. Chaganul Avarilor a aflatinsa despre aceasta la Durostor si trimitandu-i o solie a invinuit peRomani ca-i fac razboiu. Dar Priscus se scuza ca n'a venit sa se raz-boiasca cu barbarii, ci ea a fost insärcinat de imparat numai sa impiedecepe Sclavini. Cand insa Priscus a auzit ca Ardagast 0-a dispus multi-mile sale ee Sclavini ca O. prade provinciile romane, a trecut Dunk-ea0 in mijlocul unei nopti, a atacat prin surprindere pe Ardagast care,vazand primejdia, sarind pe un cal fail de yea, de abia a putut sä scapecu fuga. Romanii dupa ce au ucis o multime de Sclavini, au devastatintregul tinut al lui Ardagast 0 luand o bogata prada a pornit pe laTatemer spre Bizant. Tatemer insä, fäcand drumul fara de bagare deseama 0 neinarmat si pe deasupra dandu-se 0 betiei si desfraului, atreia zi o multime de Sclavini se repezirä asupra sa si el cuprins defricä s'a refugiat la Bizant. Romanii insa cari fuseserä cu el, furiosi im-potriva Sclavinilor, i-au atacat pe aceytia yi i-au invins, duc and impl-ratului cetele de captivi ale sclavinilor. Impäratul bucurandu-se deaceasta, a adus, impreunl cu tot orayul imnuri de multumita lui Dum-nezeu. In urma acestora, Priscus plin de incredere pltrunse p aria inmijlocul regiunii Sclavinilor. Atunci insa Gepes, un creytin, fugindla Romani le-a arätat acestora, pe unde sä intre yi, fail de nicio greutate,Romanii ocupa regiunea barbarilor. i astfel prin trädarea lui Gepes,in mijlocul unei nopti adanci, trecand fluviul, dau peste Musugiusregele barbarilor, fiMd beat cad serbase ospätul funebru al mortiifratelui sau. Acesta fiind prins de viu, ceilalti furä in mare parte mace-läriti ingrozitor. Dupa ce luara o mare prada, Romanii se dau la chefsi la desfrau. Atunci barbarii, strangandu-se din nou, atacara pe in-vingatori 0 ar fi fost o razbunare mai mare cleat ceea ce ei au suferit,daca Genzon n'ar fi impiedecat atacul duymanilor printr'o lupta vi-tejeascä cu puterea pedestrimii sale. In urmä Priscus, pe toti cei 'Mere-dintati cu paza sa, i-a tras in teapa...

In anul acesta (586), anul al doisprezecilea al domniei lui Mauricius,Priscus a venit din nou la Duncire # a preidat poporul Sclavinilor, tri-mitand imparatului nu o mica parte din prada yi un numar de pri-zonieri. Imparatul insä, trimitandu-i lui Priscus pe Tatemer, i-a datordin ca sa ramana in acele locuri in timpul iernii. Aflandu-se aceasta,Romanii se impotrivirä, declarand ca nu se poate face aceasta din cauzamultimii de barbari si a frigului de nesuferit. Priscus 'Mg i-a inmuiatcu vorbe bune si:i sfatueste sa asculte de ordinul imparatului si saierneze acolo...

1) Cf. Anastasius, Historia Ecclesiastica ex Theophane, II, p. sas.

www.digibuc.ro

t oS G. POPA-LISSEANU

In anul acesta (592) Priscus porninecu armata vine la Singidunum..Dar si chaganul strangAndu-si repede trupele sosi in Mysia si caufa sAcucereascl orasul Tomea. Atunci Priscus pAräsind Singidunum vineaproape de el. Fiinda insA era in preajma sArbAtorilor de Pasti si Ro-manii erau lipsiti de alimente, Chaganul aflând de aceasta, incuno-stiinta. pe Priscus sA-i trimeatA cArute spre a-i da alimente ca sA ce-lebreze cu veselie sArbAtorile 'NG< tie-ra Docp6-rirro4 Tip iOCIJTCPI iop-rirrixrcX-qp6acomv I'a trimis deci patruzeci de care pline 1). In schimbsi Priscus a trirnis barbarului specialitAti din India, piper, foi de finic,scortisoarA si altele din acestea ce se cAutau, cand el se gdsea laSirmium si pe cari le-a primit cu mare bucurie. *i astfel panA dupasArbAtori Romanii si barbarii au petrecut impreunA si nu aveau niciateamA unii de altii xca oúx .v p66o4 iv ixccripcu.4 auvegiecnv DupA ceau trecut sArbAtorile, barbarii s'au separat de Romani si venind la cetateaDrisipera Sofia au devastat-o a).

Chronographia, Anastasius, p. IorIn anul 531 doi regi bulgari cu o nenumAratA multime de Bukari

§i cu drungul 3) lor pornirA cu rAzboiu impotriva Scitiei si Mysiei pecand in Mysia era ca general yustinus, iar in Scitia Baudarius. Acestiaiesind in calea Bulgarilor, s'a dat lupta, in care comandantul armatei,Justinus, a murit, fiind numit in locul sAu Constantinus, fiul lui Flo-rentius si Bulgarii au inaintat pinA in pArtile Traciei. Impotriva lor apornit cu armata Acum, hun de origine, botezat de impArat, coman-dantul armatei din Iliria. Romanii, inconjurând pe Bulgari cu toatetrupele lor, i báturA si mAceläriel o mare multime din ei si luarl sio mare pradA si, prinzAnd si pe amandoi regii acelora, repurtarA ovictorie strAlucitä. Dar, pe and se intorceau din luptà veseli, alti Bul-gari le iesirA in drum si prinserA in cursá pe Constantin, Acum si Go-dila pe and fugeau. Godila tAind cursa cu sabia, a scApat, Constantininsä si Acum au fost prinsi. Constantin, fiind rAscumpArat cu bani,s'a intors la Constantinopol, Acum insA, fiind retinut cu ceilalti pri-zonieri, s'au intors in patria lor proprie.

Chronographia, Anastasius, p. 130In anul 593 Comentiolus vine cu armata sa la DunAre si la Singi-

dunum se intAlneste cu Priscus si rupe pacea cu Avarii. DupA rupereapAcii vin la Viminacium, o insulA mare in DunAre. AfAnd despre aceastaChaganul isi strAnge si el armata si atacA provinciile romane, iar celorpatru fii ai sAi le dA insärcinarea sA pAzeascA vadurile DunArii. Romanii

9 Se vede de aci cá du§mAnia lor nu mergea pfinfi la aino§ie §i cä devi erau vrAj-maul, totu§i pástrau oarecari raporturi intre ei. In armata Chaganului erau si crestini.

2) Evenimentele acestea au fost povestite si de Theophylactus Simocattes.3) Drung era un corp de infanterie de 2000-3000 de soldati.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 109

frisk fäcându-si plute, trec peste fluviu i comandantul Priscus inceperäzboiul cu fiii chaganului 1). In timpul acesta Comentiolus, neresta-bilit dupä boala sa, se afla la Viminacium. Lupta tinand mai multeore, au fost omoriti pana seara trei sute de Romani si au pierit, patrumii de barbari. Dimineata urmätoare incepe din nou lupta si au fostucisi alte opt mii de barbari. De asisderea, in a treia zi Romanii, atacândpe barbari dintr'un loc mai inalt, impinserä pe dusmani spre un lac siomorirä multi dintre ei i multi se innecarä, intre cari i fiii Chaganului.Prin aceasta izbAndä Romanii repurtarà o strälucia victorie. AtunciChaganul, strângându-si o armatä mai mare, a atacat pe Romani siincepând lupta din nou au invins Romanii. Aceastä victorie a fost ceamai strälucitä din toate. In urmä Priscus cu patru mii de soldati, bineinarmati, dä ordin sä se tread peste Tissus 2) 0 sä se spioneze planu-rile dusmanilor. Barbarii neasteptându-se la aceasta, celebrau un ospätfestiv si chefuiau. Romanii, atacandu-i färä de veste, flcurä un marepräpäd, cäci furä omoriti treizeci de mii de Gepizi i alti barbariluând o pradä enormä se intoarserà la Priscus. Chaganul insä, refä-andu-si armata, vine la Dunäre, unde, dându-se lupta, barbarii furàinvinsi din nou i aruncati in apä i impreunä cu ei se präpädirämulti Sclavini . Iarä vii au ajuns in mAinile Romanilor trei mii douäsute de Avari i douä mii de alti barbari. In urmä ( haganul a trimiso solie la Mauricius pentru räscumpArarea prizonierilor. Mauriciusinsä, neprimind incä vestea unei victorii atât de strälucite, a scris luiPriscus ca sä libereze numai pe barbarii Avari 3). De altfel, fiindcäComentiolus de abia se intremase dupä boalä, pleacà in niste locuriale Nomazilor 4), cäutând cdlätize care sä-i arate drumul fAcut odi-nioarä de impäratul Traian. Dar un bAtran oarecare, cunoscânddrumul, i-a spus d este un drum cam greu i anevoios din cauza multorploi si a iernilor grele, d este peste tot stricat i inchis de stânci dzutesi de zApezi. Comentiolus, netinând seama de sfatul bätranului, a apucatpe acel drum. Dar, dzAnd un frig mare si un inghet aspru, au pieritmulti dintre soldatii romani i cea mai mare parte din vite si de abiaau ajuns la Philippopol. Aci au iernat soldatii, iar Comentiolus s'adus la Bizant.

ChronographiaIn urrnä Asparuch, al treilea dintre cei cinci frati, fii ai lui Crobatus,

regele Bulgarilor, trecand peste fluviile Danapru i Danastru i ajun-gând la un alt fluviu numit Olgon, acestea sunt fluvii mai la Nord

1) Räzboitil are loc la nordul Dunfirii, dupi cum rezultà din acest pasagiu. Ace-leasi evenimente sunt povestite aproape la fel de Theophytectus.

2) Tissus, atestat si de Theophylactus, este Tisa, plstrat sub mai multe forme.8) Din traducerea bibliotecarului Anastasius rezultà cfi e vorba numai de Avari,

iar nu si de alti barbari prizonieri.4) Unele manuscrise au in loc Nomas, Novas.

www.digibuc.ro

no G. POPA-LISSEANU

deck Dunärea, s'a asezat intre ele, socotind local sigur si de ne-cucerit din ambele parti. Cad locul in interiorul sau este intarit de balti

inconjurat dintr'o parte si din alta de fluvii i ofera din partea dus-manilor siguranta mare pentru poporul redus, in urma impártirii saleintre cei cinci frati. Fiind deci impärtit poporul in cinci pärti, slàbit

redus ca numär, neamul cel mare al Chazarilor, a iesit din fundulad Am al Berzeliei, care este cea dintai dintre provinciile Sarmatiei,a subjugat stäpanirii sale toate tinuturile de dincolo de Dunäre panäla Marea Neagra i supunand pe Batbaia, principele Bulgariei, elera primul dintre cei cinci frati, l-a fäcut tributar, i tributul iapana in ziva de astäzi. Cand imparatul Constantin a aflat ca un neamde oameni murdari i päcatosi s'a asezat cu corturile pe neasteptatela Olgu peste Dunäre i ca pustieste regiunile transdanubiene, adicltara pe care o ocupl acum si care pe atunci era stapanita de CrestiniToi.IT"icvnv órc' ccirCetiv xpwrouwp x.d) pay, intò xpLcrrtaviLv T6TExpaxougvv, a fost cuprins de o mare supärare si a dat ordin ca toatearmatele sale sa intre in Tracia i construindu-si o flotä, a hotärit sase lupte i pe apä i pe uscat... Imparatul, fiind bolnav de podagra,s'a dus la Mesenbria, iar Bulgarii, trecand Dunärea, ajung la Varna, delangl Odessus.

Chronographia, IIn acest an (579) chaganul Avarilor, &Aland tratatele, a inceput

sä pustiasca cu razboiu groaznic Moesia i Scitia si a distrus cetätileRatiaria, Bononia, Aquae, Durostorul, Zandapá i Marcianopolis. Co-mentiolus insa plecand spre Anchialos si-a despartit pe soldatiilipsiti de experientä i voinicie, de soldatii cei curajosi si trupelor nein-cercate, la patruzeci de mii de oameni, le-a dat astfel ordin sa ocupetabära, iar trupa aleasä in numär de vase mii de oameni, luand-o cusine, a incredintat lui Castus doua mii si tot atatia lui Martinus 2), iarrestul de douà mii i-a pästrat pentru sine si asa a pornit impotriva bar-barilor. Castus sosind la Zandapa a gäsit pe barbari, stand in tran-davie i fat% de nicio paza si a ucis pe mai multi dintre ei. Pe cei cei-a luat ca prizonieri, precum i prada castigatä a läsat-o in pästrareoamenilor sài. Martinus insa, ducandu-se in regiunile cetatii Tomea 3)

atac and pe caghan pe neasteptate, l-a facut Ali &easel scaparea

1) Anastasius are ultra Danubium, iar Theophanes ed. Bonn ixdOev1avou13lou etc Tbv `OXyov iaximaacv E vorba de Transdanub:cni, ale al-or

locuri pe vremea aceea le stäpftneau Bulgarii. Bulgarii nu trecusera Durarea i prinurmare traducerea latinti din Mign e, Patr. gr. e gre§itä.

Pentru identificare, v. N. BAnesc u, La domination byzantine sur les régions duBas-Danube, Ac. Roum., Bulletin de la sect. hist., XIII (1927), p. 5 din Extras.

2) Comentiolus comandant suprem, avfind in subordine pe generalii Cas'usMartinus.

3) Ratiaria-Arciar, Bononia-Vidin, Aquas-Vidrovat, Durostorul-Silistra, Zandapa-probabil Bazargic, Marcianopolis-Devnia, Tomea-Tomis-Constanta.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 1i 1

in fug/. Castigand astfel Martinus o strälucitä victorie, s'a intors lacomandant, in locul unde ii spusese ca-1 va astepta. Dar Comentiolus,sub teroarea fricii, se reträsese la Marcianopolis si deci, nefiind gasit,dupà ce s'au unit cele doul trupe, s'a mutat tabära in defileurile Hae-mului. Afland Martinus ca chaganul a trecut peste Dunare, se intoarcela comandant; Castus 'MA trecand peste Dunäre, dupa ce a luat in-formatii dela avangardele barbarilor, i-a bAtut pe Avari. Dar, ail sàfi avut vreun motiv sa ramanä, a neglijat sa se intoarcI la comandantulsäu. De aceea, in ziva urmátoare, chaganul, inchizandu-i din toate pär-tile retragerea, ha biruit, iar armata sa imprästiindu-se, a fugit fiecarecum a pätut prin päduri si prin codri. Dar unii, ca si fiarele la vanat,fiind prinsi de barbari, au spus unde se gaseste acum Castus. Apoi,inconjurandu4 barbarii din toate pärtile, il .prind de viu si bucuria lorpentru aceasta si-o manifestarä prin jocuri si. petreceri. In urmä Chaganul,indreptandu-se spre miazäzi, a cucerit zidul cel lung 1). Comentiolus insäcare satuse ascuns prin codri Haemului a iesit de acolo afarä impreunä cuMartinus 0 au surprins pe chagan ce era nepregatit, fiindcg toatä multimeade barbari era imprästiatà prin Tracia si pe inserate a plecat in contralui. Si de sigur intreprinderea ar fi reusit foarte bine, daca o soarte pro-tivnica nu i-ar fi dejucat incercarea. Un animal de povará a lasat sa-iatarne in jos sarcina de pe dansul, iar un tovargs al stapanului anima-lului a indreptat sarcina la loc, strigand totodatä in limba pärinteasckt torna, torna, fratre » g'repoç Tòv Secnc6Trp To5 Cd3ou npoaymet Tòvcp6prov civop0i.acraL I nocrpc4 cpc.41 4 Tópvcc, -rópvcc cppck-rep » StApinulanimalului n'a auzit strigkul, dar 1-a auzit o0irea 0 crezand CA au datdusmanii peste ei, au luat-o la fuga, strigand cat ii tinea gura t torna,torna ». Dar si Chaganul pe de aka' parte s'a speriat si el si. a .fugitcat mai repede. Asa ca puteai sa vezi si pe Avari si pe Romani fugind,desi nimenea nu-i urmärea. In urma Chaganul adunandu-si trupeleasediä din nou Apiria si prinzand pe Buza, manganariul cetätii ilamenintau cu moartea. Buza se rugä sä-i lase vieata pentru o maresuml de bani ca räscumparare 2).

XXI IvSF. NICEPHORUS (sec. IX)

INTRODUCERE.

NAscut la Constantinopol dintr'o familie insemnatà, Ni-cephor ajunge in timpul domniei lui Leon V Armeanul(813 --zo) secretar impärätesc, functiune pe care o avusese

1) Zidul cel lung, ridicat de impiratul Anastasius in 507 se intindea dela Silivri laDercos, unind marea Neagrà de mares Egee.

11) Vezi discutia acestui pasagiu in Limba rom. In izv. istor. mediev., p. 22. An. Ac.Rom., vol. IX, 1939. Tot aci vezi si traducerea in limba latini, la Anastasius biblio-tecarul, sec. IX.

www.digibuc.ro

1 1 2 G. POPA-LISSEANU

mai inainte si tatäl säu; iar dupá moartea patriarchului Ta-rasios, ii ocupa scaunul, 806 --815. TrAind in mijlocul lup-telor religioase dintre iconoclasti si iconoduli, Nicephor camare apärätor al icoanelor a avut mult de suferit si in celedin urmä si exiliul in Bosforul tracic. Aci si-a desvoltat in-tinsa sa activitate stiintifick public ând mai multe scrieri teo-logice, dintre care unele ni s'au pästrat, iar altele s'au pierdut.

A scris si lucrAri de istorie. Ni s'a pästrat din acestea unBreviarium historicum de rebus gestis post IVIauricii imperium.

Sub anul 618 ni se vorbeste despre increstinarea Hunilor.Avem aci o nouä dovadd ck dui:4 moartea lui Attila, po-porul Hunilor n'a dispärut cu totul de pe scena istoriei.

Sf. Nicephor, patriarchul, Breviar. hist. ad an.618TEXTE TRADUSE.

Dupg catgva vreme, venind la Constantinopol conducgtorul Hu-nilor, 6 -rïiív 06vwv -roll") gOvoug xóptoq impreunä cu mai multifruntasi si ostasi din neamul sgu, a cerut dela impgrat (Heraclie) casä-i boteze. Cererea fiind primitg, fruntasii Hunilor au fost condusila botez de fruntasii Romanilor si femeile lor de femeile acestora. Dupgce s'au botezat cu totii au fost däruiti de impgrat cu daruri impärg-testi si cu demnitgti. Pe conducgtorul lor impgratul l-a fgcut o pa-triciu » si cu mari onoruri i-a lgsat sg plece in tinuturile Hunilor-npòç Ter( 0 iSvma .0111).

XXXVCONSTANTINUS VII (Po .phyrogenitus sec. X-a)

INTRODUCERE.

Fiu al impAratului din Bizant Leon Filosoful, Constantinal VII-lea Porfirogenitul a domnit dela anul 912 pânä laanul 959, desi efectiv a condus afacerile imperiului numaidela 945 --959. TrAind inteo epocä de relativä liniste, Por-firogenitul a putut sä se ocupe cu indeletniciri literare sistiintifice si in situatia sa de impärat, a avut posibilitatea säfie un mare colectionator de opere stientifice si un promotor

') Sin cai citand acest pasagiu al lui Nicephor crede crt ar fi vorba aci de Secuicari, dupa moartea lui Attila ar fi fost stramtorati de Gepizi intre muntii ArdealuluiIn anul 455, Chronica Romailor, I, p. 193. Noi 'Ma atribuim alta origine Secuilor.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 113

al culturii ; a fäcut si el insusi lucrâri i a dat impuls si al-tora la Su-is.

Lucrärile sale personale sunt: I) Istoria bunicului sdu Va-sik I, impärat in Bizant, z) De administrando imperio, cuprin-zând sfaturi pentru fiul säu Romanos, i in care ne dà osumedenie de informatii de istorie i geografie asupra po-poarelor din jurul imperiului bizantin, 3) De thematibus,adicl despre administratia imperiului, in care se cuprindexcerpte din stefan din Bizant din secolul al V-lea si dinHierocles din timpul lid Justinian si 4) De ceremoniis, o co-lectie intreagä de aranunte dela nastere, botez, cgsätorie,incoronare, etc.

Despre enciclopediik fácute din initiativa Porfirogenituluiam vorbit altädatá 1).

De thematibus Occidentis sive Europae II, zoPrima themA

TEXTE TRADUSE.

Prima themd, care se aflä la apusul teritoriului Europei, se numesteTracicd, in care se gäseste Bizantul i palatul regilor romani. E dreptcá Bizantul, care acum se numeste Constantinopol, este cea dintAitali din Europa, fiincicà ea este cetatea impAräteascA si are prerogativalumii intregi, ea fiMd mostenitoarea numelui marelui impärat Con-stantin. De aceea, socotesc cà ea este principala cetate din Europa,fiindcA mnsui Bizantul este partea cea mai frumoasA i cea mai insem-natä din Tracia. Deci inainte vreme thema Traciei a fost asezatä innumärul i ordinea themelor; dar numai de când Bulgarii au trecutpeste fluviul Istru, &Aci mai inainte Tracia fusese impArtitä in douätheme. Aceasta o dovedeste numele ceatilor, atAt al Mesembriei câtsi al Selymbriei 2); aceste cetäti îi au numirile dela niste regi, inainteca imperiul roman sA. se fi märit i sA fi cuprins toate popoarele pA-mântului. CAci de când impArAtia roman/ si-a räspAndit puterea sala toate marginile lumii, ca sA zic asa, pe top i-a imprAstiat si a redustotul la un singur imperiu si a silit pe top sA suporte un singur jug.Dar, de and plasa a inceput sä facä gäuri mari, i sä se rupä, s'au schimbat

lucrurile i numirile in diferite chipuri. Iar prefectura Traciei a foststabilitä sub puterea unui conducätor si sub a§a numitului consilier.

1) Vezi Introducerea la vol. VIII din Font. hist. Dacoromanorum.2) Stephanus din Bizant al carui text II transcrie Porfirogenitul aproape vorbä de

vorbfi, ne spune cà Mesembria ca i Selymbria si alte cetäti sunt formate din numelepropriu Mesos, Selyos, Poltyos etc. si bria care insemneaz1 cetate, rcatg.

A. R. Studii i Cercetdri LXV.

www.digibuc.ro

114 G. POPA-LISSEANU

CAci proconsulul Taurus conducea Tracia in timpurile lui Constantincel Mare, avänd sub stäpftnirea sa cincizeci si trei de cetäti, admini-strate de conducátor si consilier. Dar de cand plasa, dupl cum am spusa fAcut gäuri, cetätile fünd cucerite si därâmate de barbari, imperiulTraciei s'a impärtit in mici segmente. CAci, Bulgaria 0 fluviul Istru0 prea celebrul munte, numit Haemus, care se intinde 01.11 la mare,au fost pärti ale Traciei, acuma insä trAiesc ca strline si separate. Dealtfel thema Traciei a fost constituitá sub impgratul din Constantinopolsi era redusä la drepturile si serviciile lui; in ea n'a fost niciodatä unpraetor. Dar, de cand natia Bulgarilor, vräjmase a lui Dumnezeu a trecutIstrul, insusi impäratul a fost consträns, din cauza incursiunilor siapbärilor Scitilor si chiar a Bulgarilor, sa aducl Tracia la rangul themeisi O. creeze in ea un praetor. Trecerea insä a barbarilor (a Bulgarilor)peste fluviul Istru s'a fäcut spre sfarsitul imperiului lui ConstantinPogonatus ; de aceea numele lor a ajuns renumit si räspändit; c5ciinainte vreme ei se numeau Onogunduri 1). Tracia insä si-a luat nu-mele dela regele Thrax care a murit odinioarä aci, sau dela nimfa Ti-tanis, din care si din Chronos s'a näscut Dolonchus; dela care si-a luatnumele lor dintfii Dolonchii . Martor acestui fapt este gramaticul Hie-rocks care a scris Synecdemus, adecä commentarium Peregrinatiunii,numärand si poporul Dolonchilor in Tracia când spune : Sunt toateprefecturile si cetätile care se administreaz1 de impäratul Romanilorce stä la Constantinopol; prefecturi 64, cetäti insä 935. De aceea eustabilesc ca principalà, cetate, impäräteasa cetätilor si a intregii lumi,ca Roma Noud, Constantinopolul si de aceea thema insäsi ce se nu-meste Tracia, situatä in regiunea Europeanä 2), o hotäresc ca primadintre themate; iar cetatea ce odinioarà se numea a Bizantului sä fiefixatä in regiunea Tracilor. Totusi Bizantnl insusi este o colonie a Me-garenzilor, a Lacedemonenilor si Boeotienilor, cei mai vechi dintre Greci;de aceea se si foloseste limba Dorienilor ca limba pentru stiintä.

Sä arätäin deci dupà ordinea stabilità din vechime numele prefecturilor.Prefectura Traciei sau a Europei.

Sunt conduse de consilieri pentrusprezece cetäti, anume Eudoxio-polis, Heraclea, Arcadiopolis, Bizya, Panion, Orni, Ganos, Callipolis,Merizus, Saltice, Savada, Aphrodisia, Apros, Coelia.

Prefectura Rhodope, are sub ea sapte cetäti: Parthicopolis, Hera-dea, Strymni, Aenus, Maximianopolis, Serrae, Philippi, Traianopolis.

Prefectura Haemimontului, sub duce 3), sase cetäti : Adrianopolis,Anchialus, Develtus, Plutinopolis, Tzoidus.

Prefectura Traciei, sub duce, cinci cetäti: Clima, Mesticon, Acon-tisma, Philippopolis, Beroe, insula Thasus, insula Samothrace.

1) Theophanes, ne spune cä in anul al II al domniei lui Constantin Pogonatul auintrat in Tracia Bulgarii cari se numeau Unnobundo bulgari si Contragi.

2) Tracia orientalä se numea in special Europa.3) Sub duce, dux, .hysv.8.w.

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI SI BIZANTINI ns

Prefectura Mysiei, sub conduckor, patrusprezece cetäti: Tomis,Dionysopolis, Acrae, Callatis, Ister, Constantiana, Zelpa, Tropaeus,Axiopolis, Capidava, Carpus, Trosmis, Noviodunum, Aegissus, Hal-myris.

Pänä aci thema Traciei, dupä cum se gäseite in Synecdemul luiHierocles. Urmeazä apoi thema Macedoniei.

De administrando imperio, 37Pecenegii1) au locuit la inceput läng6 fluviile Atel 0 Geech 0 au

fost vecini cu ei acele popoare care se numesc Mazari §i Uzi. Iar inaintecu cincizeci de aní cei cari se numesc Uzi conspirand impreunä cuChazari 0 uninduli cu ei armele au atacat pe Pecenegi 0 biruindu-ii-au gonit din locuintele lor 0 au rknas stäpfini peste ele Uzii pänä inziva de astäzi. Dar Pecenegii cari scApaserä cu fuga, mergänd incoace§i incolo, i0 autau un loc unde sà se aseze. i, ajungänd in tara undelocuesc acum 0 gäsind aci pe Turci (Unguri) 2), bätändu-i i-au gonit0 0-au a§ezat ei 1'1100 aci lkasurile lor 0 le locuesc acum, dupà cumam spus, de cincizeci de ani.

Tara Pecenegilor, in intregimea ei, se imparte in opt themate 8) cariau tot atatia principi mari. Thematele sunt urmkoarele: prima thematàeste Ertem, a doua Tzur, a treia Gyla, a patra Culpee, a cincea Cha-roboe, a §asea Talmat, a pptea Chopon, a opta Tzopon. In timpulinsä, când Pecenegii au fost goniti din läcaprile lor, aveau ca princtpiin themate anume in Ertem pe Maitzan, in Tzur pe Cuel, in Gyla peCurcutan, in Culpee pe Ipaon, in Charoboe pe Caidum, in Talmatpe Custan, in Chopon pe Giaze, in Tzopon pe Batan. Dupà moarteaacestora le-au urmat in conducere nepotii lor de frate, cdci la ei estelege 0 un vechi obicei ca demnitätile sä nu fie transmise la fü sau frati,ci principii trebue O. fie multumiti, cät timp träiesc, de a avea con-ducerea, iar dupl moartea lor sà fie inaintati la demniati nepotii defrate sau fiii acestora, pentruca demnitatea sä nu rämäng totdeaunain aceeasi familie, ci ca prin mo§tenire sä treacA 0 la colaterali: iarcel ce ar fi din altà familie nu urmeaz6 la conducere. Apoi acesteopt themate se impart in patruzeci de pärti, cari au fiecare principi de

.

grad inferior.Patru natiuni sau themate ale Pecenegilor 0 anume Cuartzitzur,

Syrucalpee, Borotalmar 0 Bulatzospon sunt situate dincoace de Da-napru, avänd spre räsärit si miazänoapte Uzia, Chazaria, Alania 0Chersonul 0 alte regiuni; celelalte patru natiuni insä sunt situate din-coace de fluviul Danapru in pärtile din spre Occident 0 miazänoapte,ad. thema Giazichopon este vecinä cu Bulgaria, thema inferioarä a

1) Pecenegii se numesc Pacinati si sunt aceiaci cu Bissenii de mai tfirziu.2) Sub numele de Turci Intelegem pe Unguri sau Maghiari.3) Thema este o regiune administrativa si militarg.

Zs

www.digibuc.ro

i i 6 G. POPA-LISSEANU

lui Gyla este vecinä cu Turcia (Ungaria), thema Charoboe este invecingtatea Rusiei, jar thema Iabdiertim se märgineste cu regiuniletributare tinutului Rusiei, cu Ultinii, Derbleninii, Lenzenini siceilalti Sclavi. Tara Pecenegilor este la o depärtare drum de cincizile de Uzia si Chazaria, de Alania de sase zile, de Mordia de zecezile, de Rusia de o zi, de Turcia (Ungaria) de patru zile, de Bulgariade o jumAtate de zi. Este vecinä cu Chersonul si mai mutt ind cuBosforul 1).

Cu prilejul in care Pecenegii au fost goniti din tinutul lor, au maiAims unii pe loc de buna lor voie si au träit impreunä cu Uzii; deaceea sunt intre ei si unii si acum având semne a usor se pot deosebisi cunoaste cum s'au deslipit de ai lor, folosindu-se de haine scurtece se intind numai pänä la genunche si farä maned, dovedind prinaceasta a s'au despärtit de neamurile bor.

Iar dincolo de fluviul Danapris, din spre partea Bulgariei, längäcursul aceluiasi fluviu sunt cetäti päräsite : prima este cetatea ce senumeste de Pecenegi Aspron sau Alba, fiinda a fost construità din piatràalbA 2), a doua Tungatae, a treia Cracnacatae, a patra Salmacatae, acincea Sacacatae, a sasea Giaiucatae. Intre edificiile cetätilor därämatese gäsesc unele urme de biserici si cruci täiate in piatrà poroasä; deaceea unii cred cä Romanii au avut odatä aci locuinte ale bor.

Pecenegii 3) se mai numesc si Cancar, nu toti, ci numai locuitoriidin trei themate, si anume thematele Iabdierti, Cuartzitzur si Cha-buxingyla, fiind ei mai viteji si mai distinsi deat ceilalti: aci aceastäinsemnare o are vorba Cancar.

De adm. imp.38. Genealogia neamului Ungurilor si de unde isi trage originea.Poporul Turcilor (al Ungurilor) odinioara locuia aproape de Cha-

zaria, in locul numit Lebedias dupä primul lor voievod Boeß6ao ;

dupä nume el se numea Lebedias, dupä demnitate ina, intocmai casi urmasii säi, el se numea voevodus. In acest loc, in numita Lebedia,curge fluviul Chidmas care odatä se numea Chingylus. Pe vremeaaceea ei nu se numeau Turci, ci din anumitä cauzä Sabartoeasphali;erau sapte neamuri si niciodatá n'au avut un domnitor ápv.avde al lor sau sträin, ci erau condusi de niste voievozi 4), dintre caricel dintAi a fost cel pe care 1-am numit, Lebedias. Ei traira Impreunacu Chazarii trei agi, luptänd aläturi de Chazari in toate räzboaiele aces-tora. Chaganul, principele Chazariei, a dat primului voievod al Tur-

1) Bosforul Cimmeric, nu cel Tracic.2) Tó .5voliaaOiv nap& TWV liccrtvocxtorrov "Aarcpov 8,6, rò Toúç XtOouç carroii

cpcdvraOcu. xcerc(Xeíntouq.3) Pecenegii au fost numiti in urno5. Vlahi, cf. Ban dur i u s, Animadversiones, 367.4) Voevod insemneazA conducAtor de armatà. Cf. I. Nis to r, Ungurii in Dacia

Carpatind in An. Ac. Rom., III, 24, 15, 1942.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 117

cilor, lui Lebedias, pentru vitejia si toväräsia de arme a lor, de sotiepe o nobilà Chazarä, fiind determinat pentru aceasta de faima vitejieilui si de strälucirea neamului lui, spre a avea copii cu el. Dar, intam-plarea a fAcut ca Lebedias sä nu aibl copii cu aceastä Chazará. Pe-cenegii insä cari odinioarä se numeau Cancar, cáci numele acesta decancar la ei insemneazä cel mai nobil si cel mai viteaz, luând armeleImpotriva Chazarilor si fiind invinsi furà siliti sä-si päräseascä tarasi sä intre in tara Turcilor. Pornindu-se insä un räzboi Intre Turcisi Pecenegii numiti pe atunci cancar, armata Turcilor a fost bätutäsi impärtitä in douà pärti; dintre acestea una a locuit in partea dinspre Persia (si acestia paná in ziva de astäzi se numesc Sebatroeasphali,dupà vechiul name al Turcilor), a doua parte insä s'a asezat spre apuscu voievodul si ducele lor Lebedias in locurile numite Atdcusu, pecari acum le locueste poporul Pecenegilor. Iar ceva mai tarziu acelChagan, principele Chazariei a cenit printr'o solie dela Turci ca sä-itrimeatà pe Chelandia, primul lor voievod. Deci plecând Lebedias lachaganul Chazariei, 1-a intrebat de motivul chemärii. CAruia chaganulii räspunse a de aceea 1-a chemat pe acela la sine ca sä-1 facä principepeste poporul sau, deoarece este nobil, intelept, energic si cel dintaidintre Turci, cu conditia insä sä-i fie supus. Dar, acela ii räspunse:<I Sunt recunoscAtor pentru atentia si bunävointa fatä de mine si ti ex-prim multumirea mea; fiindcä insä nu sunt la inältime pentru o astfelde domnie, nu pot sä fiu supus. Dar este dupä mine un al doilea voievod,cu numele Salmutzes, care are si un fiu numit Arpad. Dintre acestiafie Salmutzes, fie fiul ski Arpad sä devie principe si sä-ti fie tie supus ».Chaganul a gäsit bunä aceastä propunere si a trimis cu el bärbati laTurci. Dupä ce au stat de vorbä impreunk ei au gäsit cu cale sä-siia ca principe mai de grabä pe Arpad, deck pe tatäl lui Salmutzes cafiind mai vrednic si mai distins, atât ca minte cat si ca voinicie, si po-trivit pentru un astfel de principat. Dupa obiceiul si practicele solemneale Chazarilor 1-au fäcut principe, ridicandu-1 pe scut. Si inainte de acestArpad Turcii n-au avut niciodatä un alt principe, din urmasii cäruiapanä in ziva de astäzi se alege principele Turciei. Dupà cativa aniinsä Pecenegii fäcand o invazie asupra Turcilor, i-au gonit impreunäcu principele lor. De aceea, Turcii fiMd bätuti au fugit si si-au cäutatalte locuri unde sä se aseze si, intrand in marea Moravie, au gonitpe locuitorii de aci si si-au stabilit aci ei locuintele si le stäp ânescpfinä In ziva de astäzi si de atunci Turcii n'au mai avut räzboaie cuPecenegii. Dar la Turcii cari locuiesc in räsärit in pärtile Persiei, sidespre cari am amintit mai sus, isi trimit negustorii lor chiar si acumnumitii Turci cari locuesc in apus si-i viziteaza si adeseori primesc prinacestia vesti dela ei.

De altfel locul Pecenegilor pe care II locuiau atunci Turcii se nu-meste dupä fluviile ce se aflä acolo. Fluviile 'MA sunt urmAtoarele.Primul fluviu se numeste Baruch, el doilea Cubu, al treilea Trullusal patrulea Brutus i in sfarsit al cincilea se chiamä Seretus.

www.digibuc.ro

r x8 G. POPA-LISSEANU

39. Despre neamul CabarilorC abarii se trag din neamul Chazaiilor. Handu-se o desbinare intre

ei si nIsandu-se un rIzboiu civil, partea intâia a invins i cei ce au fostmnvini unii au fost omoriti, altii fugind s'au dus la Turci in tam Pe-cenegilor i s'au asezat aci §i imprietinindu-se s'au numit Cabari; deaceea Turcii ¡boo au invItat limba Chazarilor §i au pang astIzi acestgraiu §i se folosesc de asemenea §i de limba Turcilor. Fiinda insI eierau superiori celorlalti prin vitejia lor in rIzboiu §i prin energie si-iintreceau in rIzboaie, au avut locul intAi in triburi §i I:Aril in ziva deastäzi tribul Cabarilor este cel dintdi la acele neamuri.

40. Despre Cabari si Turci (Unguri)Acest neam al Cabarilor a fost cel dindi care s'a despIrtit de Cha-

zari, dupl cum am spus, al doilea a fost Nece, al treilea Megere, alpatrulea Curtugerrnati, al cincilea Tariani, al saselea Genach, al sap-telea Care, al optulea Case. §i astfel uniti intre ei Cabarii cu TurciilocuirI tara Pecenegilor. In urml insl chemati de iubitorul lui Cris-tos, de prea strälucitul imp6rat Leon, au trecut la noi §i dupI ce aupurtat räzboi cu Symeon pe care l-au invins §i pus pe fuga au ajunspang la Persthlabum §i inchizindu-1 in cetatea Mundraga s'au intorsacasI, in vremea cand aveau ca principe pe Liuntin, fiul lui Arpad. Dardupa ce Symeon s'a impIcat din nou cu implratul Romanilor §i a gIsitprilejul a trimis o solie la Pecenegi si a incheiat cu ei un tratat ca säbatI §i SA' distrugl pe Turci. §i pe and Turcii se &eau departeinteo expeditie de rIzboi, Pecenegii au pornit impotriva lor impreunlcu Symeon §i le-au präpädit cu totul familiile lor, gonindu-i pe totiati rAmIseserI de paza acelor regiuni. Deci, intorandu-se TurciiacasI §i gäsind tinutul lor desert §i pustiit s'au dus si s'au asezat intara pe care o sap inesc pang in ziva de astAii, in regiunea in caream spus mai sus cI a fost numitl dui:4 fluvii. Locul insI pe careocupau la inceput Turcii se numeste dui:A numele raului ce curgepe acolo Etel Cuzu :), in care acum se gäsesc Pecenegii. Iar in acestloc se mai gIsesc inca unele monumente vechi, intre cari podu/ imp4-ratului Traian la intrarea in Turcia i Belgrada care este la o depIrtarede trei zile dela podul acesta, unde este §i turnul sfdntului i mareluiimpIrat Constantin 3) si de asemenea pe cursul fluviului se af là Sirmiumcare este de Belegrad la o depärtare de douI zile de drum. Apoi ur-meazI Moravia cea mare necrestinatI pe care au devastat-o Turcii §ila cgreia principe a fost odinioarI Sfendopluc. Acestea sunt monumen-tele cu numele lor langa fluviul Dunk-ea. Cele de dincolo insI pecari in intregime le locuesc Turcii, îi au numele dupà râarile care curgprin ele. Mai intai este Temeful, al doilea r5.0 este Tutes al treilea rau

') Meursius in editia sa are peste tot in loc de Cabari-Avari.Etel-Cazu, adicA Etel-között, intre ape.

3) Cf. D. Tudo r, Constantin cel Mare # rec. Daciei Traiane, p. 136.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 119

Moreses, al patrulea Crisus, al cincilea Titza. Vecini insä cu Turciisunt spre eds5.rit Bulgarii, unde Ii desparte fluviul Istru care se mainumeste i Danubius; la apus Francii, la miazàzi Chrobatii 1). Iar acesteopt neamuri de Turci nu sunt supuse unor principi, ci fiecare, dupàrAurile ce le separl, au stabilit intre ele, inteo invoialà comunl ca,dacl vreo parte s'ar intimpla sä.' fie atacatä de fázboiu, sà-i vinä inajutor toate celelalte impreunä cu toatà puterea si cu toatä graba; clcel dintAi comandant al armatei, au din familia lui Arpad i impreunäcu acesta aIi doi, pe gylas i pe carchas insArcinati cu judecata dintreneamuri .

Fiecare neam are un principe deosebit, iar gylas i carchas nu suntnume de oameni ci de demnitäti.

Trebue sä se mai stie ca Arpad, marele principe al Turciei, a avutpatru ffi, dintre cari primul Tarcatzus, al doilea Ielech, al treilea Ju-totzas, al patrulea Zaltan.

Iar fiul cel mai mare al lui Arpad, Tarcatzus, a avut de fiu pe Tebeleal doilea, Ielech a avut de fiu pe Ezelech, al treilea Jutotzas a avutde fiu pe Phalitzin, care are acum domnia, iar al pitrulea fiu Zaltasa avut de fiu pe Taxin.

Si top fiii lui Arpad au murit, ne mai rämanAnd cleat nepotii PhaleTase, impreuná cu nepotul lor Taxi.Tebeles murind a r5.sat un fiu pe Termatzus care de curind s'a fin-

pleat cu Bultzus, al treilea principe i carcha al Turciei.Iar acest Bultzus, carchas, este fiu al lui Calecarcha; Cale este

un nume de persoank in vreme ce carchas este o demnitate ca i gylas,care totusi este mai mare decât carchas.

XXXVIGENESIOS (sec. X)

INTRODUCERE.

Nascut dintr'o familie mare din Bizant WAl slu eraComandantul gardei imperiale Genesios a fäcut parte dingrupul de invätati dela curtea lui Porphyrogenitus. La in-demnul si din insgrcinarea acestuia Genesios scrie intre anii945-959 vietile impAratilor Leon V pânl la Basile I. Iz-voarele lui Genesios fiind, in primul rand, informatiunilepersonale si svonurile publice, era natural ca opera acestuiscriitor sA fie lipsità de criticA si de dragoste dup5I adevär.

Un pasaj din Genesios este pretios i pentru cunoas-terea istoriei noastre din epoca primitivA.

1) Chrobata, numele vechiu al Croatilor.

www.digibuc.ro

120 G. POPA-LISSEANU

Istoria regilor IV, p. 85 ed. BonnTEXTE TRADUSE.

(Dovedindu-se neintemeiatä o invinuire ce s'a adus patriarhuluidin Constantinopol), atunci ereticii s'au umplut de rusine. Patriarhulin bunätatea sa le-a iertat greseala, tinând seama de porunca lui Cri-stos de a ierta de saptezeci de ori ate sapte päcatele. i astfel fatä decei prinsi si dovediti cà fuseserá in fruntea acestei cabale, pe längàpedeapsà, s'a adäugat i interesul ca in ziva aniverskii ortodoxiei sàmeargä cu facie in procesiunea obisnuitä pentru Maica Domnului dinBlacherne Blacherne se numesc dupe" un oarecare comandant scitomorît aci i acest obiceiu a cläinuit apoi mult timp...

Apoi, in acea vreme, s'a näscut i erezia ZelicilorIn timpul acesta imperiul era bine condus de Mihael i Theodora,

mama sa, prin mijlocirea bärbatilor de cari am amintit. Dar un printdin Bulgaria neamul cärora de Avari i Chazari s'a numit astfel dupàun domn Bulgar care a fost läsat Romani sä locuiascA la Dorystol

in Mysia a aruncat vorbe supärkoare, amenintand pe Romanicu o invazie. Pe acesta impäräteasa, in inimä cu suflet bärbätesc,vestit ca va veni cu armata sa in regiunile bulgäresti i cä i se va opunecu glorie. < i clack Ii zise ea, vei invinge pe o femeie, victoria nu-tiva fi de nicio laudä; iar dacä vei fi invins de o femeie, infrangerea tava fi de râsul tuturora 0. Intelegand aceasta Scitul 2), a hotärit sl 0.-mânä in tara sa.

XXXVII

THEOPHYLACTUS, arhiep. al Ohridei (sec. XI)INTRODUCERE.

Theophylact, episcop de Ochrida si mai târziu archie-piscop al Bulgariei, a fost un vestit scriitor bizantin in se-colul al XI-lea. Preceptor al principelui Constantin, fiulimpäratului Michael al VII-lea Duca, Theophylact a fostun mare teolog al timpului sàu i ne-a lAsat o pretioasl co-respondentà i interesante memorn i lucrAri bisericesti.

In Istoria celor XV martiri, Theophylact, vorbind despresosirea Bulgarilor i trecerea lor peste Dunlre din Dacia,ne spune cA târau cu ei multi sclavi crestini.

1) BAcexkpvccK, eató Alvog cipnyoii ExMou BArixkpvou avcetpeOiv-rog balm iscp-h-pAcrrai. Cf. Romeinii in inv. ist. med. p. 535.

2) SA se observe cl autorul numeste pe printul bulgar Scitul s.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 121

Istoria celor XV martiri, Patr. gr., 126, p. 189TEXTE TRADUSE.

Dupä ce s'au retras Ombri Barbari meridionali un alt neamde oameni blästämati si foarte fiorosi, asa numitii Bulgari din pärtileScitiei, trecdnd peste fluviul Istru, ca o mare pacoste trimeasä de Dum-nezeu pentru regiunile din Occident, a dat peste noi. Acestia nu cu-nosteau nici numele lui Cristos, ci de o nebunie sciticA se inchinausoarelui, lunii si celorlalte stele. Erau chiar unii dintre ei cari aduceaujertfe si ainilor. Atât de intunecate erau inimile lor cl adorau lucru-rile create in loc de creator. Subjugand ei toatä regiunea Iliriei 0vechia Macedonie panä la cetatea Tesalonic si o parte din Tracia deodinioarä si anume cea de lângä Beroe si Filipopol si pärtile de sus,au retinut acele regiuni, ca locuitori cu drepturi, si strämutarä pe vechiilocuitori dintr'un loc intealtul, pe cei ce locuiau in cetätile de jos incele de sus si pe cei din cele de sus in cele de jos. De toti se foloseauca de niste robi si captivi, ei insisi fiind robii ticälosiei si dusrnani aiadeväratului Dumnezeu. Dar creftinii supufi kr retindnd credinta pdrin-teasal cea mai curatä in toate convorbirile ce aveau cu ei 10 märtu-riseau färä teamä credinta lor in Cristos si pe cftt puteau arätau lu-mina Evangheliei.

XXXVIIIKEKAUMENOS (sec. XI d. Cr.)

INTRODUCERE.

Inalt demnitar bizantin, de origine armeanä, probabil unurmas al colonistilor armeni adusi de impäratii din Con-stantinopol, in Macedonia, in veacul al X-lea, spre a fi im-potriva Bulgarilor, Kekaumenos 1) a inlocuit ca strateg inElada pe Vlahul Niculità 2).

A scris o lucrare de strategie militarà crrpovrvytx6carte descoperità nu de mult in biblioteca sinodalá din IVIos-cova, fiind adusä acolo dela o mlnästire dela Sf. Munte.Lucrarea lui Kekaumenos cuprinde douà parti si o AnexA.In partea intâia se dau amänunte de strategie militarà, iar inpartea a doua un pärinte dä sfaturi fiilor säi cum trebue sä

1) Kakaumenos este nume de familie. Nu se stie care anume dintre Kekaumenieste scriitorul nostru.

2) Sufixa ta din numele Niculitd, ffind de origine slavfi, dar frecventä si la Romfini,Bulgarfi pretind a acest Niculitä ar fi fost de neam bulgar, desi izvoarele istoricene spun precis cfi aceastá familie era o familie de Vlahi.

www.digibuc.ro

722 G. POPA-LISSEANU

se poarte in anumite imprejurgri ale vietii. Tot in partea adoua, Kekaumenos care era incuscrit cu familia Niculitädin Tesalia are o iesire violentä impotriva Vlahilor cari serevoltaserà la anul io66 impotriva impAratului Constantinal X-lea Duca 0 glswe prilejul sä critice cu toatä asprimeasi chiar sä bârfeascä pe Vlahi in testamentul ce-1 insereazAin cartea sa.

Aceastä revoltä luase nastere in casa Românului BepIriooqBXolzo4 din Larisa i Niculità nepotul fostului proto-

spatar Niculitä s'a pus in fruntea revolutionarilor. De aciiesirea pätimasä a lui Kekaumenos impotriva

In Anex11), un Anonim ne (IA mai multe informatii asupraoriginii Vlahilor.

Dui:4 Kekaumenos, Vlahii din timpul sdu sunt aceiafi cuDacii supusi de Traian ci cu Besii dela Dundre. Ei segäseau, inainte de secolul al XI la sudul Dunärii, in Serbiasi in Bosnia, descendenti ai Dacogetilor i ai Bessilor.Decebal este socotit ca rege al Vlahilor cari in peninsulaBalcanicl träiau in munti i in locuri intärite, de undese scoborau sä jefuiasca pe Romani. Dela Nord au plecatspre Sud §i au ajuns Ong in Elada 2) rò Tirw BAcixcov"y6v04 &7CLC7Cov . . . 05-rot, yap stv oi XeyellevoL Mx= xat136igaoL; 4Sxouv cì rcpe-repov ralcr!ov Tor) Actvouß!ou no-ratioi;xoci Toi; Záou ... &V ózuial% xaa suci-f311-OK TemOLq. U. XIX?.kEeA0ov-req TEA) ixdas aLeo-Tcdcp7rav 7Cd(Crn '117-cetFy xod,Maxe8ov4 o è rAc!oveg acú-r6v e()x-rrrav EXXI8a.

Kekaumenos, p,74TEXTE TRADUSE.

Vä. sfätuesc 8) zice el catra fili sai atat pe voi cat i pe copiiivostri, fiindca neamul Vlahilor este cu totul necredincios i stricat,

1) Cf. Mangiuca, Die Vlachen des Kekaumenos in Romeinische Revue, p. 178,a 1889. si On c iu 1, Zur Geschichte der Rumiinen in Maramorosch, in RomänischeRevue, 1890.

2) Aóyog vouOcrirrt.xòç rcp64 EacraLc. Däm traducerea dupa G. Murn u, VlahiaMare, p. /5. Tot aci gasim amänunte asupra povestirii despre familia Niculi/i i ra-porturile ei cu familia Kekaumenilor. Vezi i textul i studiul lui Wassilie wsk y-jernstedt, Cecaumeni Strategicon et incerti scriptoris de officiis regis libellus.

8) Traducerea G. Murn u, VIalzia Mare, p. 126.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTIN 123

intru cat nu are lege nici fat/ de Dumnezeu, nici fall de iMpärat sinici fata de rudele si prietenul ski, ci umbla pe top sa.-i insele si strasnicminte si furl; si cu toate cà pe fiecare zi face jurärnintele cele maigrozave catre prietenii sai, le calcä usor si se leagà prin fratii de crucesi cumetrii, cugetand ca in acest chip va ademeni pe cei prosti siintru cat niciodata n'a pazit creclinta catre nimeni ba chiar suntsi tare fricosi, caci au inima de iepuri si indrásneala lor vine numaidin frica; de aceea VA povatuesc sa nu va incredeti inteinsii nidecum.-Si dacl se va intampla vreodata iar rascoala si vor fatari dragoste sicredinta si se vor jura pe Dumnezeu ca vor pazi-o, sa nu-i credeti;cad e mai bine sa nu va dea niciun juramant si nici sa le dati lor, cisä.-i tineti de Ili. 0 nu, O. nu-i credeti pe dansii catusi de putin, cisä va prefaceti si voi ca le sunteti prieteni. Si daca vreodatä se va facerazmiritä in Bulgaria, cum s'a spus si va märturisesc sau va jura prie-tenie sa nu-i credeti. Iar dacá isi vor aseza familiile in vreo cetate aRomaniei, lasä-i sä le aseze; ele A sadä inlauntrul zidurilor, dar eiafara. Iar and vor pofti sà vina la familiile lor, sa nu intre deck numaiate doi sau trei; si and acestia vor iesi sä intre altii. Si sä fiti cu marebägare de seama la ziduri si la porti. Si asta fäcand veti fi in adäpost;pe and dad veti lasa sa intre multi la familiile lor, cetatea va fi tradatade dansii si yeti fi muscati ca de aspida si atunci VA yeti aduce amintede sfaturile mele. Iar dacà yeti päzi aceste povete si pe ei ii yeti su-pune si veti trai Ara' de grija.

KekaumenosSI stiti dela mine 9, voi si ai vostri, el al Vlachilor neam e necre-

dincios la culme si stricat, nici lui Dumnezeu Orland credinta dreapta,nici impäratului nici rudei sau amicului, ci silindu-se a-i amagi pe toti.Mari mincinosi si talhari vestiti, ei sunt pururea gata a jura prietenilorcele mai grozave juraminte si a le cälca apoi cu usurinta, facand frätiide cruce si cumetrii, mesteri de a insela prin ele pe cei prosti. Nici-odata n'au fost ei cuiva cu credintä nici chiar vechilor imparati ai Ro-manilor. Impäratul Traian ii atacase, i-a strivit de tot si i-a robit, uci-gaud pe inzpdratul lor Decebal, al caruia cap a fost infipt inteo sulitäin mijlocul orasului Roma. Ei sunt afet nurnitii Daci # Bessi. De intailocuiserá in vecinatatea Dunärii si a fluviului Sau, numit astazi Sava,unde acum locuesc Serbii, in locuri tari si grele de strabaut, pe carerezemandu-se, fätareau iubire si supunere catre vechii impärati, peand din intäririle lor nävälleau si pustiau provinciile Romanilor, incatacestia pierzand räbdarea, precum am spus-o, i-au strivit. Atunci fu-gind de acolo, ei s'au raspandit in tot Epirul si Macedonia, cei maimulti s'au asezat in Elada.

1) Traducerea Bogdan P. Ha sde u, Etym. Mag., III, p. XXXII.

www.digibuc.ro

124 G. POPA-LISSEANU

Cuvant de povätuire clträ Impärat 1)Bunicul meu Niculità, dupä multe osteneli in slujba imperiului

bizantin, a ajuns si duce 2) al Eladei, ca räsplatä din partea stäpfiniriipentru credinta sa. Aceastä dregätorie precum si domesticatul excu-bitilor o dobändise el, färä drept de mostenire, pe temeiul unui hrisov.Dar veni unul Petru, fiu de frate al impAratului Germaniei la räpo-satul impärat Kir Vasile, in al patrulea an al impätitiei sale, si i-a dattitlul de spätar, fäcându-1 domestic al excubitilor Eladei. Si a scrisimpäratul eat-A bunicul meu:

Cunoscut iti fac tie, Vestiere, cä venit-a in slujba impärätiei unulPetru, nepotul bun al impäratului Germaniei si dupà cum zice, s'a legatsl fie si sä moarä ca slujitor impärätiei mele. Impärätia mea primindu-ijurämäntul de credintä, i-am dat titlul de spätar, si Ended este sträinde legea noasträ, n'a gäsit cu cale impärätia mea sä-1 facà strateg casà nu scoborim pe Greci, ci 1-a numit domestic al excubitilor de subporunca ta. Dar stiind impärätia mea cä aceastä slujbä ai primit-o prinhrisov dela räposttul meu tatà, in locul excubitilor iti däruesc domniapeste Vlahii din Elada. An. 980 3).

XXXIXIOAN SKYLITZES (sec. XI)

INTRODUCERE.

loan Skylitzes, supranumit Cuiopalates, dupa aratärile salepropril, a trait in jumatatea a II-a a secoului al XI-lea .i. eraoriginar din Asia Mica. Dem.nitar al curtii imparatwi, con-duator al garzii imperiale, Skylitzes a scris, folosindu-sede bune izvoare, o istorie a imparatilor din epoca dintre anii811 1079. Continual-id pe Theophanes i pe Syncellus, au-torul trateazA evenimentele petrecute sub fiecare impAratin parte, orientându-se dupa normele trase de inaintasii säi.

Pentru istoria noastrà primitiva câteva pasaje ale luiSkylitzes isi au insemnatatea bor.

Excerpta ex Breviario historico, p. 645, ed.BonnTEXTE TRADUSE.

Dupá ce Ungurii cälcarà pacea fatä de Romani si dupl ce Pecenegiiiesirá din vizuinile in cari se ascunseserà si au inceput sä atace regiunea

') Traducerea G. Murn u, Vlahia Mare, p. is.2) Duce o strateg Insemna tot una la Bizantini, si corespund cu titlul de guvernator

al unei provincii; domestic era seful unui corp de trupe regulate ale provinciei. Cf. G.Murnu, op. cit., p. 37.

2) Cf. Sacerdoteanu, Ist. Rom. In evul mediu, p. 235.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI 51 BIZANTINI 125

invecinatä, impäratul, pregätind cele ce erau de foks pentru plecareaarmatei, s'a dus la Triaditza1) cu toate fortele sale si aci, primind odelegatie din partea Ungurilor, a confirmat din nou pacea cu ei si apornit impotriva Pecenegilor. Acestia fiind impartiti dupl ginti sitriburi, sefii ceilalti supunându-se impäratului, au incheiat pace siprietenie. Numai Selte n'a voit sä dea mäna cu impäratul, bizuindu-sepe mlaftinile Istrului, unde se refugiase si pe stâncile präpästioase cese gäsesc aci. Sprijinit de acestea, a dat nävalà si in yes, dorind säse mkoare cu impáratul in luptä. Dar in scurt timp a väzut nebuniace a fäcut, reziständ cu o micl trupä armatei impkätesti...

R ázboiul cu UziiPe când in fruntea oraselor dela Istru se gäsea magistrul Vasile

Apocapes si magistrul Nicephorus Botaniates, poporul Uzilor acestiasunt din neamul Scitilor si mai nobili cleat Pecenegii si mai supe-riori ca multime trecând peste Istru cu tot neamul kr si tot cala-balâcul lor pe coräbii de transport si in bärci scobite in lemn si in bur-dufuri, incepurä rkboi cu soldatii ce le impiedicau trecerea, adicl cuBulgarii 0 cu Romanii si cu cei ce erau impreunä cu ei si duserá caprizonieri pe camandantii acestora, pe Vasile Apocapes si pe NicephorusBotaniates si ocuparä toatä ampia de langa Istru. Cäci natia aceastase inmultise asa cl cei cari o väzuse sustineau ca." sunt la sase sute demii de oameni de ekboiu. *i nu o micä parte dintre ei, separändu-se,au nävälit pia la Tesalonic si chiar in Grecia si au pustiit si jefuittotul in calea kr, land o nenumäratä pradä, dar ivindu-se o iarnägrozava, pe and se intorcea la ai lor, au pierdut nu numai cele sträine,dar si pe cele ale lor si au ajuns in tabärä, dupä ce au suferit o strasnicäpierdere... Aceasta se intâmpla in anul al saselea al domniei lui Ducas,in anul Facerii 6573 (1065 d. Cr.).

XLGEORGIUS CEDRENUS (sec. XIXII)

INTRODUCERE.

Probabil un aluggr a drui vieatà nu se cunoaste, Geor-gius Cedrenus a compus la sfârsitul secolului al XI-lea siinceputul celui al XII-lea o Istorie a lumii incepând cuCreatiunea si p5.nä la suirea pe tronul din Bizant a lui IsaacComnenul (1057). Este o cronica ce trateazá istoria ovreiascg,istoria orientalä si istoria romanA si bizanting.

') Vechiul nume al cctätii Serdica, azi Sofia. Cf. Cedre n, II, p. 436 Born,

www.digibuc.ro

126 G. POPA-LISSEANU

Utilizând cronicile existente mai ales ale lui Skylitzes,Syncellus i Theophanes, cronica lui Cedrenus este o corn-pilaie si de multe ori o transcriere a autorilor pe cari îifoloseste.

Câteva pasaje intereseazA de aproape i trecutul '01.11

noastre. Una din cele mai vechi amintiri asupra Vlahilor ointâlmin la acest autor.

Historiarum compendium II, p. 328 ed. BonnTEXTE TRADUSE.

Iar Turcii (Ungurii) n'au incetat de a face incursiuni in teritoriulroman. In acest timp, principele lor Bolosudes 1), inainte de a veni laConstantinopol, s'a preflcut cA voeste sä imbrätiseze credinta cresting

sà se boteze. De aceea, a fost bine primit de impäratul Constantindupl ce a fost impodobit cu dernnitatea de patriciu, s'a intors acasä

inarcat de multe daruri 2). Nu mult dup5. aceea Gylas, i el principeal Turcilor (Ungurilor) s'a dus de asemenea tot la ConstantinopoIpentru acelasi lucru. Dupa ce s'a botezat i dupa ce a fost in acelasifel tratat ca si cel de mai inainte, a luat cu sine pe cAlugärul Jeroteiu,vestit pentru cucernicia sa. Pe acesta patriarhul Theophylactus l-a hi-rotonisit ca episcop al Turciei (al Ungariei). Jeroteiu venind in Turcia(Ungaria) a convertit pe multi dela rätäcirea barbarä la religia crestinä.Gylas a rämas in credinta sa pentru totdeauna 0 el n'a mai atacat pecrestini 3), Bolosudes insä, cgland invoiala ce fAcuse cu Dumnezeu,a atacat cu tot poporul säu pe Romani. Dar tot el, ridiandu-se im-potriva Francilor, a fost prins i crucificat.

In urml Elga 4) sotia principelui Rusilor care venise cu flota sa im-potriva Romanilor, murindu-i bärbatul, a venit la Constantinopol. Aci,dupa ce s'a botezat, dovedind o mare dragoste pentru adevärata evlavie,s'a 'Mugs acasä incàrcatä de onoruri demne de fapta sa.

H i s t. C o m p., p. 437, ed . Bonn

Impäratul Adrian a zidit in Thracia cetatea numitä Adrianopoltemplul dela Cyzic. Sub el, räzvatindu-se Ovreii, s'au apucat sà refaatemplul dela Ierusalim. Din cauza aceasta, cuprins de mânie, Adrianle-a fäcut räzboiu si inteo singurä zi a ucis 580 de mii. Toate resturileorasului si ale templului le-a fäcut una cu pämäntul 0. a zidit un nou

1) Bolosudes este traducerea in grecqte a lui Bulcsu.2) Cf. §i I. Lupa §, Voevodatul Transilvaniei in An. Ac. Rom.,III, 18,3, p. 89,3) Prima incre§tinare a Ungurilor a fost in legea ortodoxa.4) Cf. lxv. Ist. Rom., VII, p. (8.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 127

Ierusalim cäruia i-a dat numele de Aelia i, punänd statua sa in templu,.a dat ordin O. fie locuitä cetatea de Greci.

H i t. C o m p., p. 435, ed. Bonn

Conducerea Bulgarilor s'a impärtit intre cei patru frati: David,Moise, Aaron si Samuel, fiii unui comite ce avea o mare influent/ laBulgari, si din care caug ei s'au numit Fiii Comitelui (Comitopuli).CAci din neamul lui Petru ceilalti au murit, iar Boris si Roman, fijilui, fiind dusi dup./ cum am spus mai sus, trliau in Bizant, Boris im-podobit de Ioan Tzimiske cu demnitatea de magistru, iar Roman cas-trat de Iosif camerierul intim al impäratului. Dar, dui)/ moartea luiTzimiske ei au fugit din ora i s'au dus in Bulgaria. Boris, imbräcatin hainele lui Roman, pe and trecea printeo pädure a fost omoritde un Bulgar, fiind socotit ca Roman. Roman ins./ a limas neatinscatva timp in urmä s'a intors in oras, dupa cum se va spune la timpulsäu. Dintre cei patru frati. insä, (fiii tarului Bulgar isinan) David afost in cur-find uds intre Castoria fl Prespa, länga asa numitii FrurnofiiStdari, de niste Vlahi drumeti1), Moise ins/ pe chid se lupta la Serresa pierit fiind lovit de o piatrá

H i s t. C o m p., I, p. 517, ed. Bonn

In anul al 22-lea, Constantin fäcând cu puterea crucii o expeditiein contra Germanilor, Sauromatilor i Gotilor a castigat o nare vic-torie, si a adus in sclavie acele popoare. A zidit i Drepana in Nicomediain cinstea lui Lucian care däduse dovadl pentru adevär prin supliciulvietii sale i a numit-o dupa mama sa Helenopolis.

In anii 23, 24 si 25 s'a inceput sa se zideascA la Antiochia un templuoctangular. Constantin treand Dundrea a fdcut peste ea un pod de piatrdsit a supus pe Sciti. A fundat i un for cu doul mari tribune si a pus.acolo in for o coloaná adusä din Roma, formatä dintr'un singur blocde marmorá, toe./ de coloare de porfir 2).. .

H i s t. C o m p., I, p. 581, ed. BonnRäzboiul cu Pecenegii

Pecenegii (Patzinatii) sunt un popor scitic, din acei Sciti cari senumesc regesti, mare si numeros i cäruia niciun alt popor scitic nu

1) Toírrow è Te.iv TEcrenipcov ciaacpc7)v Acc618 súek cine6Eco &voctpeOck vicrovKoccrsopiocç xoct Ilpiarraç xca .rciç Xeyovivocç xX& pç 7tocp& uvow BXaxWv (Shv.Pasagiul acesta lipseste in editiile de Basel, Paris si Venetia. Cf. si Sacerd o-tean u, Consideratii asupra Istoriei Romdnilor, p. 235.

2) Asupra luptelor purtate de Bizantini impotriva Rusilor la Durostor, a se vedeamonografia noastri Drdstorul-Silistra s, p. 96.

www.digibuc.ro

128 G. POPA-LISSEANU

i se poate impotrivi. Ei se impart in treisprezece triburi, cari dupa cum,cu toatele, poartä numele comun de Pecenegi, tot astfel fiecare poartaun nume deosebit dupa seful si creatorul tribului. Ei locuesc dincolode Istru intr'o cdinpie intinsd dda fluviul Borysthenes pana in Panonia,rätacind färk locuinte sigure si ducandu-si viata necontenit in corturi.In fruntea acestui popor era pe atunci Tyrah, fiul lui Kilter, un ornfoarte distins, de altfel neactiv si iubitor de liniste. La ace1asi popormai era si un altul cu numele Kegenes, fiul lui Baltzar, de neam foartede jos, färä de niciun nume deosebit, dar cu totul deosebit in razboaiesi in conducerea armatei, caci de mai multe ori batuse pe Uzi Uziiacestia sunt de neam hun and au navälit asupra lor. Tirah nu numaica n'a indräznit sa iasä impotriva lor, dar s'a ascuns cu ai sai in locurilesi bältile din vecinatatea Istrului. De aceea Pecenegii venerau pe Tyrahpentru nobleta neamului sau, dar pe Kegenes il iubeau pentru vitejiasa deosebitä si pentru energia sa in purtarea räzboiului. Acestea insail rodeau in suflet pe Tyrah cand le vedea si auzea si era ingrijoratpe de o parte de conducerea sa, iar pe de alta parte de a pierde pe Ke-genes. Dar, fiindca capcanele ascunse ce-i intindea n'a dus la niciunrezultat, s'a gandit in sfarsit sa-1 atace pe fatä, si trimitandu-si o ceatalde oameni, le-a dat ordin sä punä maim pe el si sa-1 omoare. Kegenesinsa afland de cursele ce i se intindeau s'a ascuns cu fuga in lacuriledela Borysthenes si a scapat de pieire. Stand ascuns aci, a trimis vestila rudele si tribul sail si a izbutit ca aceasta sa ajunga la urechile im-päratului tribul se chema Belemarnis si. un altul cu numele dePagumanis. In urma, strangandu-si trupe, a pornit la lupta cu douätriburi impotriva lui Tyrah, care avea 1 i triburi. Durand lupta catevaore, coplesit de multirne, in cele din urma a fost pus pe fugä. Rätäcindin urma prin bältoace si. cäutandu-si mantuire pentru sine si pentruai sai, o singura iesire a gäsit, dacà s'ar refugia la impäratul Romanilor.Plecand deci la Dorostol, unde sä fie sigur de curse, s'a inchis pe sinesi pe ai säi, cari erau la zo de mii, inteo mica insulä a fluviului si aanuntat pe prefectul regiuniiacesta era Mihail, fiul lui Anastasiecine este el si manat de ce soarte a ajuns aci; si cä doreste sa se supunàimparatului si fagadueste cl daca va fi primit se va pune cu totul inserviciul acestuia. Prefectul raport and aceasta numaidecat imparatului, aprimit ordinul ca indata sa primeasca pe Kegenes si pe insotitorii sai siA. le dea cele de trebuinta, iar pe Kegenes sa i-1 trimeata cu onoruri laBizant. Acesta, indata ce a sosit acolo, a fost primit cu mare cinste sidupa ce a vorbit cu impäratul, a fagäduit cà va primi sfantul botezsi ca va face ca si compatriotii säi sa se boteze; din partea imparatuluia fost impodobit cu onoarea de patriciu si i s'a atribuit trei fortäretedintre cele care sunt pe malurile Istrului si mai multe stadii de pämant;ba Inca a fost trecut in numarul amicilor si aliatilor poporului roman.Aceasta mai ales in vederea el promisese sa se boteze si el si cei ce erauimpreunä cu el. In aceasta privinta ei s'au bucurat de lucrarea unui

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI MZANTINI 129

iDarecare calugär evlavios Euthimus, trirnis la ei, care a sävärsit cere-monialul sfintei taine la fluviul Istru si i-a botezat pe tosi 1).

XLIIOANNES ZONARAS (sec. XIXII)

INTRODUCERE.

Mare cronicar bizantin, Zonaras a trAit spre sfârsitulveacului al XI-lea si pinl la mijlocul celui de al XII-lea.A ocupat mai multe demnitäti in Stat, intre care coman-dant al gârzii imperiale si s'a retras in urmâ eau& in HagiaGlyceria, una dintre insulele Principilor. Aci a scris o Epi-toind a istoriei §i o Chronicd a honii, dela creatiune pâra laurcarea pe tron a lui Ioan Comnenul 1118.

Zonaras, spre deosebire de alti cronicari cari, ca Malalas,consemneazI tot felul de nimicuri, ne-a läsat, bazându-sepe izvoare bune, o lucrare de mare valoare si ea este cuatât mai insemnatà, cu at multi dintre autorii citati s'aupierdut in totul sau in parte.

CAteva pasaje prezintà un mare interes si pentru istorianoastrI dinprimele ei timpuri.

C hr o n. XII, 24 vol. II, p. 597, ed. BonnTEXTE TRADUSE.

Dupa Valerian a ajuns la conducere fiul säu Gallienus. El fiMdläsat de tatäl sgu, care pleca in contra Persilor, in Occident, ca sk re-ziste celor ce pusese gand räu Italiei si devastau Tracia, a biruit numaicu Io.000 de oameni 300.000 de Germani langa Mediolianum; apoia bItut chiar si pe Heruli, un neam de oameni scitic si gotic. A purtaträzboiu si cu Francii.

Aureolus insä din provincia geticd cI ci astfel se numea odinioaràDacia näscut dintr'o familie de jos cäci a fost pästor ajutat denoroc, s'a luptat cu curaj si prin härnicia sa a ajuns sä i se incredintezegrija de caii impärätesti. Tratându-i pe acestia bine, a dobandit dra-gostea impäratului. Când in urmä' legiunile din Moesia räzvrätindu-seau ales de impärat pe Ingenuus si când Gallienus a adus la Sirmium

9 S'a produs In urrni reactiunea lui Tyrah care protesta cà s'a calcat tratatul dealiantä ce-1 aveau Pecenegii cu Romanii. Pornindu-se un razboiu, trupele romane con-duse de Kegenes inving pe Pecenegi si Tyrah este prins si dus la Cpol, unde, dupace a primit crestinismul, el si oamenii stii, a fost bine tratat si incarcat de ononiri.

9 A. R. Studii ti Cercetdri. LXV.

www.digibuc.ro

130 G. POPA-LISSEANU

in contra lui pAnä si pe Mauri, acestia flind atatati de Mezi, Aureolus,ca magister equitum, a luptat vitejeste si a omorit multi dusmani, iarpe ceilalti si chiar pe Ingenuus, in situatie disperatk I-a pus sl fuga,si a fost ucis apoi de oamenii s'ai.

C hr o n. X, II, 37Tiberius, pe and se afla in conducerea treburilor de fdzboiu, a venit

adeseori la Roma, fiinda se temea a Augustus, in lipsa sa, s'a" nu pre-fere pe un altul. Dadi insk Sauromatii §i alte neamuri din Panonia,punandu-se in miscare, el s'a intors din Galia la ele. Tot acolo Augustusa trimis si pe Germanicus, desi probabil Tiberius ar fi putut sä le in-vingl repede singur, dar intentionat faragäna lucrurile ca sà fie subarme in vederea rkboiului.

Chr o n. XI, 25. v. II, p. 507, ed. BonnTraian de origine din Spania a ajuns la domnie la virsta de 42 ani,

in toatà vigoarea sufleteasa si corporall fiMd departe de temeri-tatea tineretii si de incetineala barAnetei. Pe oamenii de treab'à ii cin-stea; fatà de top se purta bine, nu se temea de nimeni; pe nimeni nuura, dispretuia pe paritori, nu era aplecat spre märire. Nu ravnea avereaaltora si de asemenea se abtinea dela omoruri nedrepte. Desi era in-zestrat cu o fire bung si cu un caracter nobil, fkea totusi mari chel-tueli cu drumurile, cu porturile si cu lucrärile publice. A restaurat hi-podromul ce Cazuse in ruink fa'andu-1 mai mare si mai frumos, pu-nAnd o inscriptie, el l-a refäcut asa fel ca sä aibl spatiu destul poporuldin Roma. El era mai multumit sà fie iubit decat onorat; a dorit slf ie pretuit de supusi si temut de dusmani. Desi nu era erudit, ca in-vAtAturk totusi cunostea literatura si se exercita in ea. Ii cam paceabàutura, dar cu cumpätare. FiMd bun ostas si fäcând fapte räzboinice,Iinea pe soldati in disciplinA si nu le ingAduia sl se abatä dela ea. Desolie a avut pe Plotina.

A purtat räzboiu cu Dadi 1), dupà Ionas, cum ne spune Appian, ina douAzeci si treia carte a Istoriei Romane, pentru ca A. nu mai plà-tease/ tribut anual si pentru ca s'a" pedepseasa faptele acelora. De so-sirea lui s'a temut Decebal, conduatorul acestui popor, cunoscandu-1ca lArbat priceput in ale räzboiului. Dandu-se lupta, Romanii au ucismulti dusmani, dar avAnd si ei nu putini räniti. Multimea acestoraa fost asa de mare c51 lipsind bandajele, Traian nu si-a crutat nici hai-nele proprii. Dupà ce a ocupat cu multà greutate inàltimile muntilorsi dupà ce s'a apropiat de palatul regelui, Decebal i-a promis printr'o

1) 'Earp&Truac pivroi ini. Acixacç, ACOCOk MGT& uIcovaq. Vezi Krumba c he r,op. cit., p. 764.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 131

solie cä ii va preda armele, masinile de räzboiu 0 pe mestesugari, sicl va face pe längA aceea tot ce va pretinde si a venit el insusi la im-pärat si ii s'a inchinat, cAzand la pämänt. In urmä Traian, intoran-du-se in Italia, a adus cu sine pe solii lui Decebal. Acestia, fiind in-trodusi in senat, dupä ce au depus armele, cu mainile unite ca si cap-tivii, se rugarä cu multe rugäciuni si, dupä ce au obtinut pacea, isi pri-mirà armele. Traian, dupä ce si-a särbätorit triumful, a fost numitDacicus. Dar din pricina afacerilor militare, n'a neglijat nici celelalte,ci adeseori, si in multe localitäti, a pronuntat judecáti de pe tribune.

Dar, dupl ce Decebal, cAland tratatele si conventiile, a inceputsä unelteascä din nou, impäratul insusi a pornit cu armata in contralui. Fiindel insä Decebal nu se putea mäsura cu el, s'a gândit sä bi-ruiasa pe impärat prin siretlic. Fiinda era usor de a te apropia deel si fiinda stia CA primeste pe oricine in audientä, a ingrcinat pe nistetransfugi sl incerce sä-1 ucidä. Unul dintre acestia insk fünd prinssub bänuialà, la anchetä a märturisit tot secretul. Atunci impäratulfäand un pod peste Istru, lucrare mai presus decat mice adiniratie siamintire, si-a trecut armata si cu mari primejdii si greutäti a invinspe Daci. Decebal de disperare s'a sinucis. i de atunci poporul Dacilor# provincia lor a inceput sd fie romand 1). i a gäsit si tezaurele lui De-cebal, desi gäsirea lor a fost anevoioasä. aci barbarul, schimband inaltà parte cursul fluviului, care curgea pe langa palatul regal 2), a scobitin albia lui o groapl foarte adâncl pe care a inchis-o cu lespezi de piaträ,dupl ce a bägat in ea o mare cantitate de aur si una si mai mare deargint si de alte lucruri pe care sä nu le strice umezeala 0 ingramd-dind pämânt a readus aul in vechia lui mated; si multe ascunsese chiarsi in pesteri. Acestea le fäcea nefiind nimenea de fall inafarä de robipe cari, dupa terminarea lucrärii si ascunderea lucrurilor avea grijäca sä-i omoare spre a nu divulga secretul. Totusi, unul dintre tovardsiilui Decebal, stiind unde se gäseste tezaurul, a denuntat aceasta...

Cind a numit un prefect al pretoriului si and i-a incredintat sabiacu care avea sä se incingä i-a zis: (< Ia aceasta si daca mä port bine säfie pentru mine, dacä mä port räu, foloseste-o impotriva mea ». A in-temeiat si o bibliotecä...

Comm o du s, C hr o n. XII, 4, vol. II, p. 533, ed. BonnIn timpul domniei sale (a lui Comrnodus, fiul lui M. Antoninus)

au fost räzboaie impotriva barbarilor, cari locuesc dincolo de Dacia0 cel mai mare din toate a fost rizboiul britanic, la care a fost trimisUlpius Marcellus...

1) Zonaras nu ne spune at Dacii ar fi fost nimiciti, ci numai doar ca tars lor afost preacuti in provincie romanfi.

2) Rfiul curge pe langä capitalä: 5g -co% PacradoLg airroili napkppei deci nu peIfingl satul Grad4te, unde se cautti de unii capitala lui Decebal.

9s

www.digibuc.ro

532 G. POPA-LISSEANU

Con stantinu s, E p i t. XIII, 2, vol. III, p. 13. ed. BonnCând insä Sarmatii 0 Gotii au invadat provinciile romane 0 re-

giunile din Tracia, s'a ridicat in contra lor Constantin cel Mare 0 dupäsupunerea Traciei a invins in lupte pe barbari 0 a obtinut un preafrumos triumf 1).

E p i t. XVI, 14, p. 483, vol. III, ed. BonnDar Turcii, de cari am spus mai sus ea' se numesc Unguri, fiind

obi§nuiti sä facä invazii in provinciile romane, stäturä lini§titi pentrucatva timp. Cáci un conduckor al lor Bolosudes 2), 0 Gylas, principeleunei parti din ei, venirä la impgrat 0 initiati amändoi in baia botezuluiregenerator 0 introdusi in tainele religiei noastre 0 impodobiti cudernnitatea de patriciu, dupa ce s'au incärcat de bani, s'au intors acaskducând cu ei un arhiereu, prin mijlocirea caruia multi au ajuns la cu-noasterea lui Dumnezeu. Gylas a rämas in credintä 0 a pästrat pacea.Celälalt, rupand legAtura ce a fäcut cu Dumnezeu, a ridicat armeleimpotriva Romanilor 0, tot el, atacând pe Franci, a fost fäcut prizo-nier 0 rästignit pe cruce. i Elga 3), sotia principelui Rusilor, care lovisecu flota sa pe Romani, dupa ce i-a murit bärbatul, s'a dus la impArat0 s'a botezat 0 onorata dupä demnitatea ei, s'a intors acasä.

XLIIMICHAEL ATTALIOTA (sec. XI)

TEXTE TRADUSE.

Michael Attaliota, näscut probabil la Attalia, in Pamphilia,dupà care si-a luat si numele, a venit din vreme la Constan-tinopol unde a avut mai multe insärcinäri oficiale si undea ajuns la demnitatea de patriciu. S'a alipit de NicephorBotaniates care II fäcu magistru.

Ca scriitor Michael Attaliota s'a manifestat pe diferitetärâmuri intre care si pe tärâmul istoric. A scris o istorie incare ne povesteste evenimentele petrecute intre anii 1034si 1079. AmAnuntele ce ne clà asupra intrigilor dela curteaimpäratilor au o mare insemratate pentru cunoasterea im-prejurArilor din acea epocá.

Attaliota ne cla lucruri träite si vazute de el insusi. Au-torul a fost mult utilizat de urmasi, in special de Skylitzes.

1) Sub Aurelian nu se vorbeste de parAsirea Daciei.2) Bolosudes, Bulcsu.3) Elga, Olga.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 133

Intre altele Michael Attaliota ne vorbeste i despre locui-torii dela Dunäre.

Michael, Attaliota, Historia, p. 30, ed. BonnINTRODUCERE.

Sciii pe cari graiul comun îi numeste Pacinati, au trecut peste Dundrecu tot neamul lor i i-au asezat tabära in teritoriile grecesti. Ei erauun neam de oameni cari, in loc de orice altà stiintä i artä de räzboiu,nu fAceau decat incursiuni de pradà duceau o astfel de vieatà càträiau necontenit cu mäna pe sabie, pe arc si pe sägeti, murdari inchipul lor de a fi i neabtinandu-se de a se hräni cu mâncgri spureate...

Histori a, p. 24, ed. BonnPoporul de jumätate barbar ce locuia la Istru era turburat de svo-

nuri. Cäci pe malul acestui fluviu se aflä mai multe cetäti mari, avändo populatie adunatel din toate limbile si intretinând nu o micd oaste cuarme grele. La acestia, treand inainte vreme Scitii, le-au adus obiceiulscitic de vieatä. Lor, räpindu-le chiar darurile ce li se trimeteau pe fie-care an din tezaurele impärätesti, acestea au fost reduse de Nicephor.Din pricina aceasta unele din aceste cetäti erau pe cale de a se räscula

trimeteau vestitori la poporul Pecenegilor. Cei ce erau längä impäratl-au rugat sä trimeatà un satrap, din acei cari îi erau lui mai devotati;el a hotärit sä numeascg la Dristra ca prefect pe un oarecare Nestor,onorat cu demnitatea de sef al vestiarilor si care se trägea din neamulIlirilor, ajuns slujitor al tatAlui impäratului. Pe acesta atät de mult Ilpretuise fostul impärat eh' trimis cu cativa Dristrieni cari sà fagA-duiascä impäratului cA-i vor preda lui fortäreata.

XLIIIANNA COMNENA (1083-1148 d. Cr.)

INTRODUCERE.

Fiica a imparatului din Constantinopol, Alexis, contem-porana a cruciatei intaia si a doua, Anna Comnena era ce-lebra atat pentru frumusetea ei cat i pentru calitatile su-fletesti ce avea. In casa acestei femei distinse era locul deintalnire al oamenilor de litere si al artistilor de seamä dinacea vreme. Dupa moartea tatalui ei, a conspirat impotriva

1) WacipecepoL Cf. I. Nisto r, Emanciparea politicd a Dacoromanilor din Trans-danuvia, in An. Ac. Rom., Seria III, Mem. Ist. 24, 517,

www.digibuc.ro

134 G. POPA-LISSEANU

fratelui ei Joan, dorind sA ajungA la domnie bàrbatul eiNicephor. Dar neizbutind in planul ce-si fácuse, a fost si-ha sä se retragA. In aceastä retragere fortatà, Anna Corn-nena a descris, inteo lucrare istoricl in 15 arti, evenimen-tele petrecute in timpul domniei tatAlui ei, Alexis, intitu-lângu-si opera Alexias.

In aceastà Alexiadà, autoarea ne dä, intre alte multe in-formatiuni, si câteva date privitoare la istoria noastrà me-dievala 1).

Ale xia s III, p. 115, ed. Reifferscheid.TEXTE TRADUSE.

Cfind conducAtorii Dacilor oi -cy Aotx6v CepxlyiTCEL cäland tra-tatul incheiat mai inainte isi pusera de gând sä declare räzboiu Roma-nilor si incepusera chiar sä-i atace, Sauromatii numiti de cei vechiMysi, observând aceasta, n'au mai voit nici ei sl mai rämanä in pacesi in 1Miste intre frontierele lor. Dar, cum ei locuiau dincolo de Dundre,unde albia acesteia märgineste stäpanirea romank nävälirä de aici interitoriul nostru si fiindcl nu le dedea mâna sà se räzbune impotrivaGetilor, din partea cArora suferiserä neajunsuri in urma unor necon-tenite incursiuni si jafuri, cäutau sà se räzbune impotriva Romanilornevinovati. Din aceastä pricinä, fiind impinsi la url si dispret fatä denoi, cand au prins ocazia inghetärii Dungrii, inaintarl pe suprafata eisolidä ca pe uscat, nu inteo expeditie de räzboiu, ci inteo migratiuneintreagA si cu tot celetul lor s'au mutat in teritoriul nostru, ca o marecalamitate si pentru tinut si pentru cetätile invecinate. Cand a auzitimpäratul Isaac despre aceasta, a gäsit cu cale sâ ocupe Triadita (Ser-dica-Sofia). ..

Alexia s V, p. 169, ed. Reifferscheid.Impäratul dorea sä porneascä atunci de-a-dreptul impotriva lui Bai-

mundus, dar totusi, cedând ratiunii, a socotit cä trebue mai intdi sä-sicompleteze armata cu o recrutare in liniste de soldati mercenari. Cuarmata astfel intäritä a plecat din Constantinopol si a venit in pärtiledin vecinAtatea Larissei si trecând peste colina Celliilor si läsând ladreapta drumul public se cobori la Ezeban peste colina numità Cis-savon pe limba autohtonilor; acest tinut situat in apropiere de Androniaeste Vlahic. De aci, scoborind iaräsi inteun alt sat, numit de obiceiPlavitza, de lânga fluviul cu acelasi nume, s'a oprit cu tabära sa )(alTag 1.1.6pecn -rijç Aaptcro-% lyyEaocç xoci aLEAOWv Mc Tor) Pouvo5 liívKaXEcov ma siv 87H.Looiav Xecacp6pov Kvieev xa-roOarceav xoct T6v fiouvòv

1) Trecem sub acere problematicele voevodate din Paristrion ale lui Tatu Hali,Sesthlav si Satzas.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 135

,r6v oß.scoal. 6yzcopf.cog xoOto6p..evov Kiaaccßov xotrijX8ev eig 'Et'eUv. LoptovTorito BAcqt,x6v .fijç 'Avapwvetocç gym.= ataxdp.evov. 'Exel:Oev 8è

xcrraXotMv &-cipacv oz.13014 xcop.órcoXt.v HAccßKocv auv-Ocoq xcaoup.blv,ayxo5 7C011 TO5 OISTWOi TCCOg XCCAOUgv01.) TCOTCCV.05. . . xtrgOsTo.

Alexia s VII, p. 227, ed. Reifferscheid.La inceputul primaverii Tzelgu, cel mai mare conducator al armatei

scitice, trecand peste stramtorile muntilor ce sunt deasupra Dunärii8LeXOWv 6 Rayoú Tee 67cepxdp.evoc Toti Aavo66u.oç Tkpirt) cu o

armata amestecata din diferite popoare, cam vreo optzeci de mii desoldati, parte Sauromati si Sciti parte chiar Daci durc6 Llocxmoi.icrrpctre6p.ceroç o6x af.yol.K ca.ci si din acest popor urma odinioaränu o mica ceata pe Tzelgu sub conducerea lui Solomon, navali asupracetatilor vecine cu Chariopolis chiar asupra cetätii Chariopolispe care o devasta i o jefui, land multä prada din toate i pe care audus-o in lagarul lor stabilit inteun loc intárit prin situatia sa i numitScotinum.

Alexias VIII, II, 8. ed. Reifferscheid.Imparatul Alexis a scris lui Nicephorus Melissenus sä-i stranga o mare

armata « nu din veterani, caci pe acestia Ii distribuise ca paza pentrucetätile dela frontiera de apus, ci oameni noi i nedeprinsi pang atuncicu räzboiul, explicandu-i cu de-a-maruntul din ce anume categorii safacä alegerea recrutilor: Bulgari i tineri tarani nomazi pe cari graiulcomun ii numeste Vlahi 67C6CrOL 'Ca &x Boayecpcov xcel 67c6aoL 1.6vvopacc 13f.ov etAowro (Bkixouq To6-couç xcnvh xcaav dae M.Xewroq)

altii sträini ce s'ar oferi fie pentru cavalerie fie pentru infanterie.Apoi el insusi, chernä cinci sute de cälareti din Nicomedia, trimiide comitele din Flandra, sa-i expedieze la impärat.

Alexias X, 2, ed. Reifferscheid, p. 6o sq.Expeditia impotriva Cumanilor

Afland imparatul despre planul Cumanilor de a-i face razboiu si-astrans o armatä cat putu mai mare si o inarma, pregatind i celelaltece erau necesare pentru a rezista Cumanilor. Cad a ocupat cu garni-zoane Valle cele inguste dela granitele tärii, numite clisuri in limba po-pulara (Inc p xActao6pag 1,8t.Ent.g otas yXiiis-scc xoc.XEZV. Apoi cand aaflat Msä imparatul, dupa catva timp, vremea fiind potrivitä pentruexpeditii, el in Paristrion rò HocpEarpLov a sosit armata Cumanilor,

Cbariopolis, azi Hairebolu, Irebol sau Erebol, leag5. rfiul Irebol, un afluent alfluviului Hebros-Marita. Cf. si C. Neguleseu, Ipoteza Formaliunilor polit. rom. laDundre, In sec. X1, p. 144.

www.digibuc.ro

ir36 G. POPA-LISSEANU

impreunä cu Pseudodiogene, a convocat pe toti comandantii mai de seamlai armatei sale si pe toate rubedeniile i pe toti prietenii säi spre a seconsulta ce e de fkut in aceastä imprejurare

Trimise la Beroe pe principele Nicephorus Melissenus i pe Geor-gius Palaeologus i impreunä cu ei pe fiul surorii acestuia loan Taronitaca sä stea de pazà pentru aceastä cetate i pentru regiunile invecinate.Iar din ceilalti comandanti a ales de asemenea trei, pe Dabatenus, peGeorgius Euphorbenus i pe Constantin Umpertopulus, cArora, le-adat trupe in deajuns, sl poatä sà impiedece pe dusmani de a trece princlisurile (strAmtorile) muntilor. Una dintre aceste clisuri, numità Hor-tarea XopTapkav a ocupat-o impàratul; de aci a vizitat tot mun-tele, cercetand cu de-a-naruntul, dacä sunt päzite toate treckorile dupIcum a poruncit si clack' s'au adus la indeplinire dispozitiile luate, in-dreptând cele ce nu erau indestulätoare si luAnd i alte mäsuriCki, clack' se vor aduce toate la indeplinire, Cumanii nu vor puteapätrunde pe acolo. Dupá ce a luat toate aceste dispozitiuni, s'a intors laasa numita Balta-sacrii de lfingl Anchialos. Ad a venit inteo noaptela impärat un oarecare Pudilus 1), dintre fruntasii Vlahilor, aducândvestea el Cumanii au trecut Dunärea vux-ck xcestacc66vToqIlooMou Tr.vog kxxpEToo Tcliv BX&xcav xcei. Tip -rcliv Kolikrow auic TO5AcevoUccoq SLarcepodwou eacocryef.Xonrcog De aceea in dimineata ur-mätoare, fiind convocati tosi fruntasii Curtii i ai armatei, s'a tinutun consiliu spre a se vedea ce e de fkut... i printr'o scrisoare a datordin lui Catacalo Euphorbenus Constantin ca sä ia cu sine pe Mo-nastra, care era de neam i grec i barbar, dar de o mare experientade räzboiu, i pe Michael Anema cu douä cohorte ca sä se ia pe urmeleCumanilor, indatä ce va fi aflat cà s'a pätruns de Cumani in Clisuri

sl atace din locuri sigure ariergarda dusmanilor. Cumanii insd fiindailduziti de Vlahi cari le-au arätat càile inguste i intortochiate, autrecut usor peste munte yoriv Kogvcov nocp& TiLv DaxcovTag aLeC Aetcroupc-av &Tparcoòç ilet.t.ocOlx6Tow xcd. o Tòv Zuyòv

lc(5c,caog sLekipm6v.ov indatä ce s'au apropiat de Goloe, locuitoriiacestui oras, predând Cumanilor pe prefectul garnizoanei legat, primiacu mare bucurie pe acestia.

Ibide m, XIII, II p. 221, acceasi editie.

Intr'o listä de martori, din anul Facerii 6517, in care gäsim subscrisi:mai multi episcopi, din partea curtii impärätesti intfilnim semnati ur-mätorii: Sevastul Marinus, Rogeres al lui Tacupertus, Petrus Aliphas,Gelielmus Gantze, Ritzerdus Printzitas, Iosphre Male, Umpertus fiullui Graul, Paulus Romaeus, acqtia venind dela Dad, solii Dacilor,

1) Cf. I. Ni s tor, Emanciparea politicd a Dacoromanilor din Transilvania, in An.Ac. Rom., III, Mem. 1st., 24, 17,P 533 i N. BAneseu, Bizantul Romanitatea,in Acad. Rom., Discurs de Receptiune LXXII, p. 27.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI I BIZANTINI 137

din partea Craiului i rudei donmesti Zupanus Peres, si Simon sisolii lui Riscardus Siniscardus i Basilios, cel mai nobil eunuc si se-cretarul Constantinus.

Alexia s XIV, p. 258 acceasi editie.Apoi de ambele pärti ale acestei ape locuesc multe popoare foarte

bogate, la miazänoapte Dacii i de asemenea Tracii no»& scat raou-auL-prrac 03v7) Alma Aocxitív I/6 Ihrrow popecolipcov met Trav Opcpciovla miaz'Azi insà Tracii si de asemenea Macedonenii. Trecând pesteHaemus in timpurile mai vechi Scitii nomazi, inainte de a fi fost eipr5päditi, in urma mai multor primejdii i lupte, de spada lui Alexius,au atacat, cu nenumArate armate de mai multe neamuri unite impreunà,atat diferitele pàrti ale imperiului, cât i mai ales ceatile invecinate,dintre care se socotea ca metropolà i capitalk odinioark faimoasaPhilippopolis.

Ale xias XIV, II p. 240 acceasi editie.Fata de primejdia din partea Galilor, « unii dintre soldatii romani

aveau sA pazeasa cu garnizoanele lor, prin Serbia si prin Dalmatia,întkirile inguste ale vAilor, cheile imperiului, altii langl Durare stà--teau de zAgaz Cumanilor fl Dacilor 1) ce amenintau mereu cu invaziilelor Teo); è v& nepi. Tóv "Io-rpov cç Tecç Tir.w Koluftvwv xacl. Aocx6wicp68oug cpaix-rrop.ivcov, iar altii, i acestia erau cei mai multi, erau depaza Dyrrachiului primejduit din nou de Galii ce se &eau la aceastäfrontierà 2).

') Dacii dela nordul DunArii, dupl N. BAnescu, erau in vremea aceasta Ungurii.Sub numele de Cumani insä, credem noi, trebuie socotite si populatiunile româneconduse in aceastA epocrt de Cumani, cu cari ele trAiau in simbiozA.

2) Din timpul impAratului Alexe Comnenul avem i o stire despre Vlahii dela Muntele Athos. Dim textul lui A u r. Sacer do tean u, Vlahii din Calcidica, p. 304:

In anul iio 5 se ivea un mare scandal la Sfântul Munte. Locuiau acolo in xavreiivcçtrei sute de familii de vlahi socotiti de SouAorrekpomor. ai cAlugarilor, cArora le vindeau

britnzA, lapte i efts, zis dela Athos ('A8.61-upov). Dar, in cuprinsul chinoviilornu aveau acces decAt bArbatii. Se intfirnplA insA ca femeile i fetele Vlahilor, probabilca s lase liberi pe bArbati de a lucra in altri parte sau de a phzi turmele, s'au imbrAcat bArbAteste si au dus ele cele de vitnzare cAlugArilor. Acestia, cAci nu erau totibâtrilni, se abAturA atunci dela regulele schivnice din pricina femeilor i fetelorvlahe, care 4 aveau pe diavolul in inima lor s. De aci mare scandal. Protosul IoanichieValmas a scris atunci Patriarhului Nicolae arAtfindu-i situatia nenorocitA. Se aducechestia i in fata impAratului Alexis I Conmen, care cere lAmuriri ierarhului. Acestali rAspunde intre altele cl-i este rusine sA scrie sau srt audA despre ceea ce se petreceintre cAlugAri i Vlahi. Conflictul nu s'a putut aplana cleat printr'o mAsurA drasticA,aceea el Vlahii au fost siliti sA plece. Dar, spre mares uimire a bAtrfinilor schivnici,aceastA hotArire a pricinuit si plecarea cAlugArilor tineri cari interveniserfi zadarnicsA nu fie mutati Vlahii. Atonitii se vAd deci lipsiti de ajutorul tinerilor i bisericileDomnului rAmfin astfel in paza cAlugArilor neputinciosi çi schiopi.

www.digibuc.ro

138 G. POPA-LISSEANU

XLIVNICETAS CHONIATES ACOMINATUS (sec. XII)

INTRODUCERE.

NAscut pe la mijlocul secolului al XII-lea la Chonae inFrigia, Nicetas era fiul unei familii bogate, i frate cu Mi-chael Choniates, 'Malt demnitar bisericesc si mare scriitor.Venind de tâar la Constantinopol a imbrätisat cariera

si a ajuns la inalte functiuni In Statul bizantin sub ultimiiCornneni i apoi sub impAratii din familia Angelos. Logotetal secretelor, apoi Mare logotet i consilier imperial Nicetasa fost socotit ca satuitor indispensabil al diferitilor impAratice s'au succedat in Bizant. In timpul cruciatei a treia (1189)Nicetas era guvernator al themei din Filipopol, iar maitârziu a asistat la prAbusirea patriei sale sub Latini, când s'arefugiat la Nicaea i apoi a jucat un oarecare rol aci la curtealui Theodor Lascaris.

Mare scriitor, Nicetas a compus, pe lâng51 Thesaurul or-todoxiei , o Istorie 1) in zt de cärti in care ne povesteste, con-tinand pe Anna Comnena i pe Cinnamus, evenimenteledin anii 1180-1206. Tratând pe scurt domnia lui IoanComnenul, partea principalá a expunerii lui Nicetas oformeazà domnia lui Manuel Comnenul si a celor doi

, urmasi ai sAi, apoi ridicarea la tron a fgmiliei Angelossi in urmA trista soartá a Bizantului si aderea lui sub dom-nitorii Latini.

Land parte activá la evenimentele ce descrie, Nicetas,fAra sà recurgl la izvoare istorice scrise, ne expune faptesituatii cunoscute i triite de el personal, procurându-neastfel informatiuni de cea mai mare insematate pentru cu-noasterea acelei epoci. Asupra Vlahilor i in special asupraformArii statului româno-bulgar, datele lui Nicetas pot fisocotite ca cel mai de seamâ izvor istoric, iar negarea acestordate din partea scriitorilor slavi, ca o grosolaa mistificarea adev5rului 2).

Nicetas a mai scris despre Statui, lucräri de retoricd çi poezii, intre cari poema:Logodna impáratului Isaac Angel cu Margareta, fiica regelui Bela al Ungariei.

2) Vezi in aceasta privintl N. Banesc u, Crearea i caracterul statului Asdnel-i lor (2185), in An. Ac. Rom., III, Mem. Ist., XXV, I 2 543.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 139

De Manuelo Comneno IV, p. 171 ed. BonnTEXTE TRADUSE.

Andronicus, luand dela el (Pupace) merinde si calauze de drum,pleca in Galitia. Dar, tocmai and incepuse sä prinda curaj, crezandci scäpase de maim urmäritorilor sai si tocmai ajunsese la hotareleGalitiei 1), la care tindea ca la un azil de scapare, tocmai atunci a calutin laturile vanatorilor, pentruca nifte Vlahi, la cari ajunsese vestea de-spre fuga lui, au pus mana pe dansul si s'au apucat sä-1 duel inapoila imparatKoct A0068.110 TeC ipatcc xcet. ilyep.6vcov 6ao5 eincokaccq Thy 6çI'Avrccv 67ropel'ivro... au?alpOetg ydcp Tcapdc BAcfaaw, otç 1] qykrq Tirocc6.roi3 cpOdtcroccroc cpuyiN l'irngroc-co, k Tarrctaco 7cp6ç poccraia racAr.v cbrhycro.Aci neavand niciun sprijin, niciun prieten, niciun soldat, niciun ser-vitor, a scäpat din nou numai prin iscusinta sa. Prefäcandu-se bolnavde stomac si iesind mereu afara, a stiut sa pacaleasca pe paznici si afugit pentru a doua oarä, pe o aka cale, in Galitia. 6 n 7cocXív.rcol4yev6p.evoç ae Oariç siç l'eavro:v kero.

Isac Anghel, c 4 2)Petru si Asan, respinsi de Isac, rascoall

pe Vlahi (1186)Iar and s'au linistit popoarele räsaritene nu numai primind vre-

melnice daruri, si chiar si dari pe fiecare an (caci asa stiu imparatiiRomeilor din zilele noastre sä se aiba cu limbile sträine, spre tihnäpururea nazuind, ca niste fete de casä cari stau de torsul lanii), Isacvru sa-si ia femeie de neam strain, cäci femeia ce o avusese o pier-duse prin moarte. Deci ajungandu-se prin soli cu Bela, craiul Ungariei,a luat pe fiica lui, care insa nu implinise zece ani. Dar scumpindu-sesa ridice nunta cu cheltueli din visteria imparatiei, a facut far% cru-tare sä se stranga bani din Wile supuse lui: si pe sub mink din la-comic, a jefuit intre altele si orasele din partile din spre Anhialos, fa-and in acest chip siesi si Romeilor neimpacati dusmani pe acei bar-bari ce locuesc peste tot cuprinsul muntelui Emos si. cari inainte senumeau Mysi, iar acum Vlahi se chiamd. Acestia bizuindu-se pe stram-tori si sumetindu-se in cetatile lor, de cari foarte multe sunt si seinalta drepte pe stanci prapastioase, si aka data s'au incumetat a seimpotrivi Romeilor, dar atunci dandu-li-se prilej binevenit cu rapireaturmelor si bantuirea lor, au fäcut rascoala infricosata. Cei cari auiscodit räul si au vanzolit intreg neamul era unul Petru §i Asan, doifrati din aceiasi semintie, cari nevrand sä faca inceputul färä cuvantse infatiseaz1 la impäratul pe cand acesta petrecea la Kypsella. Dansii

1) Aci nu poate fi vorba de Galati, cum au crezut unii, ci de hotarele ;Aril Gall-tiei' seòv ..r."4ç rceAK-qç dpEcav taiá ce pe acele vremuri (a. 1167) se vede cAse intindea mult mai spre miazAzi.

2) Traducerea G. Murn u, Vlahia Mare.

www.digibuc.ro

140 G. POPA-LISSEANU

ii cer dreptul sd fie wig aldturea cu Romeii) i prin carte impärkeascisa li se dea un loc de mosie cu venit putin din muntele Emos; dar ce-rerea lor fu respinsk fünd dumnezeiasca putere mai presus de ceaa omului. Deci vazandu-se neluati in seamk dansii incepurá a carti,.

pe cand din nou stäruiau in cererea lor, au indrasnit pe neganditesà rosteasca chiar cuvinte cari tradau rasvrairea si tot rail ce aveaude gand sa faca la intorsul lor acasa. Dintre amandoi cel mai cute-zkor 0 crud era Asan care pedepsindu-se pentru neobrazare a fost

pälmuit din porunca lui Ioan sevastocratorul. i astfel ei fara ispravä.plini de ocara s'au intors inapoi. Dar multimea de rele ce au facut

Romeilor acesti blestemati i nelcgiuii, cu ce cuvant s'ar putea spune ?Au ce fel de povestire ar putea cuprinde atatea Iliade de amaruri ?

C a p. 5, p. 485, 3 C a p. 6, p. 491(Vlahii, condusi de Petru si Asan, se coboara din Emos i fac prada-

ciuni din Tracia, Isac iese impotriva lor si Ii atacä. Assan i Petru cerajutorul Cumanilor cu cari impreunà ocupa. apoi Mysia. Isac trimite perand impotriva Vlahilor pe Ioan sevastocratorul, pe Than Cantacuzina§i pe Alexie Vrana).

Iara and Vlahii au pus la cale infricosata kr räzvraire sub povatapomenitilor incepatori ai raului, iesi imparatul impotriva kr cacinu trebue sa läsam nepovestite i faptele petrecute pe atunci. Din-tru'ntai cu neincredere privind märimea lucrului, Vlahii se fereau sáporneasca räscoala, la care erau indemnati de Petru i Asan. Deciamandoi fratii vrand sä scoatä din frica neamul, au zidit o bisericd athramul sfintului mucenic Dimitrie, unde stransera multi oameni

bärbati i femei, cu pleoapele intoarse i inrosite, cu parul valvoisi lasat pe spate si cu toate semnele cu care aievea se invedereazä ceistapaniti de duhuri rele; si-i invätara sa zica in furia lor cum ea « Dum-nezeul neamului .Bulgarilor fl Vlahilor a binevoit libertate §i incuviintatscuturarea jugului celui de demult; drept care mucenicul Dimitrie a 0päräsit Thessalonice, cetatea-i de scaun i templul ski de acolo precum

saläsluirea lui printre Romei si a venit la dansii cu gand sä-i ajutesa le fie 'Arta§ la lupta Apoi odihnindu-se putin apucatii acestia

si de napraznä adunandu-si mai multa räsuflare i ie§indu-si iarä dinminti, se sbuciumau si se sghihuiau i cu glas rasunkor, ca insuflatide dumnezeire strigau CA nu mai este de acum vreme de stat locului,ci armele sa ia in mana i drept asupra Romeilor sa purceadk iarä pecei prinsi in razboiu aft' nu-i crute, ci sa-i injunghe i sa-i omoare färàmilk nici sk le dea drumul pe räsplata, nici sä se induplece la rugilelor, nici sà se moaie, de le vor cadea in genunchi, ci in chipul ote-lului sa fie neindurati la toata ruga lor i sa-i piardä de istov pe cei ce lecad la mana ». De niste asemenea vrajitori fiind dar castigat nearnul

1) Una din pretentiile Vlahilor dela Haemus era §i aceea de a li se acorda dreptulde a face parte din armata imperiului dreptul sd fie ostiti aldiuri de Romei.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 141

intreg, cu totii se repezirä la arme. Si cum indata miscarea le fu cuizbanda, au si prins tot mai vartos sa creazä ca a pläcut lui Dumnezeudesrobirea bor. Si socotind ca nu putin lucru e dobandirea libertätii sineatarnärii kr, se latesc si spre targurile si catunele mai departate deEmos. Iará unul din frati, Petru, isi puse pe cap o coronitä de aursi in picioare incältaminte rosii. Si lovind Preslava (cetate era aceasta,straveche si toatä ziditä din caramidä si avea un foarte mare cuprinssub muntele Emos) si vazand ca impresurarea ei nu era farl de primejdieau paräsit-o. Apoi coborindu-se din Emos si färä de veste nävälindspre alte oräsele de ale Romeilor, multi oameni si multi boi si dobi-toace de povarä si multime mare de vite räpesc. A pornit dar atunci¡sac cu ostirea asupra kr.

Ei insä apucand de iznoava locurile inguste si grele, multä vreme stä-tura impotrivä. Dar o ceatä deasa din senin starnindu-se cu voia luiDumnezeu, a carui ascunzatoare in intunerec este, si acoperind muntiiunde barbarii panditori pazeau stramtorile, pe furis le-au iesit in fataRomeii si i-au imprästiat si i-au umplut de spaima. Capii ränlui si aiostirii, adica Petru si Asan si tovarasii lor de rascoalä, intocmai ca siturma porcilor despre care zice-se in Evanghelie ca s'au aruncat inmare, s'au repezit spre Dunäre si luntrarind-o s'au dus la vecinii lorC'umani. Imparatul macar ea nu gasi nicio piedeca in Mysia si puteasa o cutreere toatä si sa aseze armie de straje in toate cetätile de acolo,de cari multe sunt de-a-lungul Emului, iar cele mai multe sau mai toateclädite sunt pe rapi stancoase si pe culmi acoperite cu nouri n'afäcut nimic din toate acestea, ci dand foc secerisului strans in snopisi ademenit ffind de vorbele inselätoare ale Vlahilor cari i s'au infa-tisat, se grabi sä se intoarca inapoi fail ca deplin sa vindece raneledin fata locului. Deci el a fäcut ca barbarii sä se trufeascä si sä se im-bärbateze tot mai tare impotriva Romeilor.

Si sosind impäratul in capitalä se arata falos de isprävile lui si pecand unul din judecätori (acesta era Leon Monasteriotes) i-ar fi ziscä sufletul lui Vasile, ucigätorul de Bulgari,nialnitrate, ea impäratulnu se tinu de randuiala si de toate hotäririle aceluia asezate in mänäs-tirea Sosthenios si cä din pricina asta s'au räsculat Vlahii Isac nus'a läsat mai pre jos, ci cu ras si batjocurä a räspuns, el prevederealui Vasile fu gresita, intru cat el atat de repede a induplecat si a aduspe räzvrätiti la supunerea si robia de mai inainte, pe cand Vasile n'aizbutit sa facä aceasta deck dupä vreme indelungata si a deci in zadarel ca de pe tripedul oracolului delfic si-a rostit prorociile deserte simincinoase.

Iarä barbarii ce intoväräseau pe Asan, trecand Dunärea se intal-nira cu Cumanii si stransera acolo mare multime de soii de arme dupävoie si se intorseserä in patria lor Mysia. Si gasind-o cu totul päräsitasi desertatä de oastea Romeilor, au intrat in tail cu mai multä semetie,aducand cu sine gloatele ajutätoare ale Cumanilor, ca pe niste cete4ole duhuri. De aceea nu mai erau multumiti sä poatä pastra ce era al

www.digibuc.ro

G. POPA-LISSEANU

lor, IndestulAndu-se numai cu stApAnirea Mysiei, fiind cu totul ho-tAriti s aducä impárätiei Romeilor cea mai puternicA lovituräimpreune domnia Vlahilor # a Bulgarilor 1), precum a fost odinioarA.

ar fi fost poate mai bine, clack' însui impáratul i acum ar fi pornitasupra rAzveätitilor; dar el purcederea sa amánat-o pe altá vreme,iar comanda ostilor a incredintat-o unchiului au de pe tatá lui loansevastocratorul. Dar acesta, dupä ce cu multA destoinicie i in chipfoarte vrednic de laudä a cfirmuit ostirea Wand nu putin rAu dus-manilor cari se impreunaserä inteo singurä armie si se coboriserá pesesuri bune de cAllrime, in curánd fu indepArtat din capul otirii, fündbänuit cà rivneste la impArAtie. Il mosteneste dar ca general ChesarulIoan Cantacuzino, cumnat de soil al impAratului, care bärbat de mi-nune era la vedere i bogat in stiinta ostäsiei; dar de astA data n'a fostnorocos in rAzboiul cu Vlahii. Drept care in locul lui orAnduit a fostAlexie Vrana.

C. I, p. 515 a C. 2, p. 54A doua expeditie si a treia expeditie a lui Isac

impotiva Vlahilor (1187-1188)Iar impAratul purcede a doua oarA asupra Vlahilor, cAindu-se cA in

rândul intAiu nu pusese la cale trebile din tara dusmanului si cá sou-lAndu-se a plecat repede de acolo, ca si and vräjmasii ar fi stat sA-1batá; nici straje de osteni romei asez And in cetAti c nici ostateci luindtot ce barbarii aveau mai scump. Atunci a pornit din Constantinopolcu putinA oaste ce avea cu dAnsul; cäci auzise cA Vla Hi nu mai státeautupilati pe dealuri i munti, ci, ndimind oaste de a Cumanilor, potopi-serä pärtile despre Agathopolis, pe care din rAsputeri le prädau i fá-ceau grozave stricAciuni. Iar cealaltA parte a ostirii, chematä de impärat,incepu sá se adune sub steaguri. FatA de návAlirea neasteptatá a bar-barilor urml sit impAratul pilda lor; deci avAnd grije sá tie piept.ismpiedice pe dusmani i vrAnd sl imbárbäteze pe ai lui in ostitul acestaal doilea asupra Vlahi lor, el insusi cel dintái impotriva lor de astä datáa luat armele si a incálecat calul de räzboiu. i sosind la Taurocomos,un sat asezat nu departe de Adrianopol, astepta impreunarea tuturorostirilor lui. TotodatA porunci si Chesarului Corrado a vie fArA zAbavä 2).

Iar impAratul osebind vreo douä mid de osteni alesi i impärtindu-learme si cai iuti de picior, s'au repezit din Taurocomos cAtre dusmani,dupá ce poruncise la toatä slujitorimea ca lucrurile c dobitoacele depovará sä meargl la Adrianopol. In vremea asta cercetasii vesteau clvräjmasii cAlcaserA pArtile despre Lardea c präpädiserä multime marede oameni c robiserá nu mai putini i cá acum se intorceau incArcaticu belsug de pradá. Deci el peste noapte a plecat cälare si la sunetul

Bulgarii sunt amintiti aláturea de Vlahi; ei nu sunt confundati de autor.2) Acesta nu-1 asculd ci, ca cruciat, se duce in Palestina, unde moare in lupd.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 143

trambitii a mers drept inainte ci sosind la un loc ce-i zice Vasnernas'a oprit acolo spre odihnirea otirii, cAci dusmanii nu se iviserä de

Iarä peste trei zile, plecând de acolo ajunse pe manecate ladrumul ce duce drept cAtre Veroe. Dar abia bátu cale de 4 parasangheci iatà se apropie un orn ucor inarmat, pe a cárui fatä zugrävità eravestea räului, i zicea gafaind, cà undeva pe aproape se intorceau pro-.tivnicii noctri cu pleanuri, mai mult pe indelete, mergand cäläripedectri, cäci nirneni nu li se impotrivise i erau incärcati cu rnultimenenumäratä de präzi. Indatä dar impAratul impärtindu-si oastea la cä-petenii i randuind-o in chip de räzboiu, apucl drumul pe care se ziceaca merge vräsmacul. Când pe urmä noi pe dânii i-am väzut i ei penoi ne vAzurä cdci fi eu am urmat atunci pe Impörat, slujindu-i cascriitor 1) Cumanii i Vlahii §i-au incredintat pleanurile unora dincetele lor ci au poruncit sä aleagä cele mai scurte &Ai i s sileascä pankce vor apuca muntii. lax% ceilalti inglotindu-se, cu indräsnealä se ati-neau la cälgrimea Romeilo ce gonea cäträ dâncii si se räzboiau dupàdatina lor strdbunä; adicä apropiindu-se aruncau sägeti ci se incAeraucu sulitele, peste putin insä prefäcând nävala lor in fugá i intetindpe ducmanii lor sk se atie dupa ei, ca dupa nicte fugari, ei de iznoavä,cu iuteala pasärilor ce taie väzduhul se invartejau spre ducmani, seinhätau cu dânsii ci cu mai multà inirnä se bateau. i aceasta de multeori fIcand i väzandu-se acum mai tari cleat Romeii, dânii îi con-tenirl invartejirile i smulgand säbiile i &rid strigät späimantätorfoarte, aproape mai iute ca gandul se aruncarl in randurile Romeilor,secerand deopotrivä pe oricine prindeau, pe cel ce indräznea sä lupte

pe cel ce se trägea inapoi de teamä. i poate in ziva aceea Cumaniiizbandà mare fAcand ar fi ras de noi ci am fi fost prada batjocurei unuinorod nebun, daca însui imparatul n'ar fi alergat in ajutor, teafäräavanduli Ina gloata din preajma lui; i vuetul cumplit al trambitelor

räsunetul din gura clopotelor de aramä precum i ivirea chipurilorde balauri ce atarnau de sulite catinate in \rant au umplut de spaimäpe ducman i l-au fäcut sä creada cä oastea noasträ era mai multa cleataievea. Atunci impäratul cu putina parte din pleanuri räpitä ca dingura fiarelor, a näzuit spre Adrianopol, päräsind calea ce-ci pusese ingand sä apuce. Barbarii ing nu s'au linitit i el s'a intors inapoi pedrumul ce päräsise. i sosind la Veroe a oprit ravala Cumanilor i Vla-hilor nu numai prin sfatul i ajutorul unor bärbati cu deplinä ctiintäde räzboire, ci ci mai ales prin el insuci.

Dar ducmanii, macar ca se temeau de Romei ci se dedeau inapoi infata implratului, tot näväleau pe furic, i aci se arätau gata de härtuit,aici pandeau i cautau prilej de lovire; i in dreapta i in stanga mer-gand se alegeau cu ate o izbandä. Cand impAratul alerga spre Aga-thopolis ca sa-i opreascä din goanä, dânii stricau satele cele mai apro-piate de Filipopol i pe and el se gräbea sä ajute pärtile bantuite,

Autorul descrie fapte väzute si träite.

www.digibuc.ro

144 G. POPA-LISSEANU

barbarii porneau fuga spre locul de unde pleca impäratul. Acestea lefäcea unul din frati, anume Asan, care era cu deosebire istet la mintesi foarte destoinic intru a näscoci lucruri de folos la vreme de nevoie.Deci hotäri impäratul sä intre iar in Zagora ca in tot chipul sä incercesä supuie pc Vlahi. Deci pleand din Filipopol se duce la Triaditzacàci auzise CA de acolo drumul spre Emos nu era atat de greu si peune locuri se deschideau chiar cAräri drepte si cä apà din belsug segäsea pentru vite, de ajungea cineva acolo de vreme. Dar cum se apro-piase iarna si cum apele incepuserl sa inghete de frig ca inteo sarimai spre miazänoapte i friguroasä, si fata päinantului acoperità eracu troiene de zäpadd, care nu numai Valle introienise ci i portile ca-selor infundase, impäratul si-a zabovit rizboiul 'Aril la primAvarä.Deci el, läsAndu-si oastea sä ierneze in acest tinut, se intoarse slobodla Constantinopol, unde petrecu la alergärile de cai si se desfitä cuprivelitile frumoase.

Cand apoi a venit primävara, s'a ostenit iarä impotriva Vlahilor.Iar dupä ce vreme de trei luni s'a räzboit si foarte mult s'a ostenit intruluarea ceatii care-i zice Lovitos, läsatu-si-a lucrul iarä fárä ispraväiarä s'a intors la scaunul säu; caci mftndretea Propontidei si petreceriledesfäatoare de aici si vinätorile c càlàriile, inläntuind oarecum peimpäratii din zilele noastre, nu-i läsau sä stea multá vreme afará, cica pe niste lepädätori de arme îi induplecau sä fugä spre ele. Cu pri-lejul acesta impgratul a robit i pe femeia lui Asan fi a luat ostatic pefratele lui al doilea ; dar nici cu aceasta nu s'a putut opri inmultirea

Cart. III a Domniei lui Isac AnghelC. II, p. 56o, 6 C. III, p. 566, i3

Generalul Constantin Aspiete in lupta cuVlahii. A patra expeditie a lui Isac (ii9o)

Dar nu numai cu Alexie si cu Andronic asa s'a purtat Isac, ci si peConstantin Aspiete, care luAndu-si in apärare ostirea in capul armse afla and fäcea räzboi cu Vlahii, a zis numai cä « ostenii säi nu potduce lupta cu foametea i cu Vlahii, douä rele greu de räbdat, darca trebue sä li se pläteascA simbria pe un an » impäratul neputandu-sistäpani mânia, 1-a prins indatä c, luandu-i comanda, 1-a orbit pre-puind cá el, sub cuvant ca al:4ra ostirea, umblä sä o räscoale impo-triva lui.

Fiul räposatului imparat Andronic Comnenul, vr and sä räscoalepoporul, este prins si orbit.

Cum insä trebile din apus mereu se inriutäteau c Vlahii c Cumaniinäväleau adeseori in tam. Romeilor jefuind c pustiind, iarä se sculäimpäratul impotriva bor. i cotind Anchialos prin incunjur a intratin Emos. Dar nefiind in stare sä punk' la cale nimic vrednic de fata unui

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 145

impärat, si-a trIgInat ostitul vreme de douI luni, cIci gäsi ceatileoräselele de acolo cu mult mai bine intärite deck inainte, fiind im-

prejmuite cu ziduri i cu turnuri nouI, iarä cei ce le apArau din afarIumblau ca niste cerbi si se acItau prin prIpastii in chipul caprelor, fe-rindu-se de incIerare. Apoi i teama imparatului de nävälirea Cumanilor(cici i vremea trecerii lor pe Dun Ire nu era potrivitä) 1-a silit sä plececat mai de grabä de acolo. Darä nevrand sI se intoarne pe unde in-trase in munti, ci autand o altä cale mai scurtä prin niste vIi säse coboare la Veroe si-a pierdut cea mai mare parte din oaste i dacan'ar fi fost Domnul cu dansul, ar fi pierit si el; cáci pe and el tre-buia sI apuce o cale destul de latä pre unele locuri si bunk pentrutrecerea cAlärimii, el s'a varit cu oastea prin infundäturile unor locurigrele si prin vägIunile muntilor, pe unde curgea i apl adusI de ploisi de zIpadä topia. Cei din fatà erau protostatorul Manuil Camytze

Isac Comnenul, ginerele lui Alexie, care mai apoi i-a urmat in domnie;in coada armatei mergea sevastocratorul Ioan Duca, unchiul de petatà al impäratului, iar impäratul Isac i fratele acestuia, sevastocratorulAlexie, umblau cu gloata dela mijloc, inaintea cgreia mergeau pove-rile si slujitorimea iesitg din rand. Intr'asta barbarii de amandoul la-turile acelei stramtori ivindu-se, mereu se arItau gata de fapte cum-plite. Numai oastea ce mergea inainte a trecut nelovitI, nefiind intam-pinata de Vlahi la stramtoarea drumului.

Vor fi socotit poate acestia cà e mai bine pentru ei sà lase pe cei dintaisi treacä inainte prin munti flea värsare de sange i sI tabere asupraoastei dela mijloc, unde era impäratul i insotitorii lui i cu top boieriimari ce erau cu dansul. §i nici n'au gresit in tinta lor. Cäci pe candpäratul vartos inaintase in locul acela greu si nu mai avea pe undesl fugá, atunci barbarii s'au näpustit in numär nespus de mare. Darnici pedestrimea Romeilor nu pregeta impotriva lor, ci gräbindu-se

ei ca sä nu fie impresurati, desi cu mula trudä i primejdie se repe-zeau la deal si respingeau pe barbari, cand coborau din culmile bor.

InsI fiind de multime imbulziti i suferind räu de rostogolitul pie-trelor, Romeii au rupt-o la fuga, dar i atunci domol si nu fat% cumpät

numai pe catäva vreme; cäci necurmata izbandire a potrivnicilor co-tropitori prin putere i multime i-a silit spre neoranduialä. Deci inväl-mIsindu-se i cAutand care incotro sä se mantue pe sine, ca pe nistevite ingrAdite inteun %arc, dusmanii schilodeau pe cei prinsi i omoraupe cei ce le sta la indemanI. i nu era nimeni sa-i ajute i nici nu eracu putintà. Insusi impäratul ca inteo cursä incIput, de multe ori aincercat sä respingä pe barbarii cari näväleau asupra lui, ci nimic n'aizbutit, ba chiar si-a pierdut i coiful. Dar erau in preajma lui

oameni multi i cei mai alesi in vitejie, acestia omorind multe do-bitoace incärcate, ba chiar, cum se zice, necrutand nici pe ostenii Romeicare inghesuindu-se impiedecau trecerea lui, i-au inlesnit iesirea dinstramtoare i astfel el, unul singur a scäpat de pieirea multora. i andapoi ajunse cetele ce trecuserä inainte nevätämate, in chipul lui David

ro A. R. Studii i Cercetdri. LXV.

www.digibuc.ro

146 G. POPA-LISSEANU

multumi lui Dumnezeu care-i adumbrise capul in cursul rIzboiuluiacesta. Sevestocratorul Duca, väzând cà anevoie era de räzbit inainte,se intoarse pe altá cale si a scäpat neispitit de cel räu, avand noroculsä dea de o bunä cäräuzä, unul anume Litovoi pe care 11 alese luldin ceata barbarilor ce erau sub porunca lui. Iar impäratul fugindsosind prin Crenos la Veroe gäsit oastea iesità färl pierdere inainte,in mare grije ffind pentru sine, cki se svonea c i el insusi pieriseimpreunä cu tabära lui. Deci pentru neadevärul acestui svon impà-ratul, dupä zäbavl de putine zile prin pärtile acelea se intoarse in ca-pitalä. Vestea cobitoare despre pieirea domnitorului era intrecutà dealta, pe care impäratul, intocmai ca si Amon Cartagineanul, a intärit-o

räspandit-o prin orase ca sà-1 intâmpine drept biruitor...

Cart. III a domniei lui Isac Anghel c. 4, p. 568Vlahii dar trufindu-se dupà neincetatele biruinte asupra Romeilordobândind avutie multä si tot felul de arme, ajunserä de acum de

nu mai puteau fi struniti in goana u prigoana lor si nu numai satelecampiile cutreerau, ci au inceput sä batä u orase bine intärite. Luat-au

dar Anchialos 0 Varna au supus i sosind la Triaditza, vechea Ser-dick stricarà mare parte dinteinsa i mnsui Stumbion 1-au pustiit delocuitori. i sosind chiar p Aril la Nisos au fäcut de acolo nu putinäpradl de oameni si vite. Iar impäratul ca un fagure impresurat de al-bine, fiind din toate pärtile incins de rele i nestiind caruia din ceiobiditi sl ajute mai intai i cäruia pe urml isi imparte oastea la ape-tenu i. astfel zideste din nou cetatea Varna si intäreste Anchialos cuziduri i straje. i cu toatä grija impäräteascl ce 'Area cä aratä pentrutoate cele, dusmänii erau tot mai tari si mai covfirsitori. Deci cätratoamnä luind i muieretul cu el s'a dus in tinutul Filipopolului si acäutat din räsputeri sà curme näpustirile Vlahilor i Cumanilor. Serepezi i pAnä la jupanul Sdrbilor care fäcea stricäciuni i risipeaScopia. i d Andu-se lupta pe apa ce se chiamä Morava, barbarii au fostinfrânti i fiind pusi pe goanä, nu putini pierirl unii innecati in apà,iar alii sträpunsi cu sulitele. i treand dincolo de Nisos impäratulsosind la rfiul Saovon (Sava) s'a intalnit cu socrul säu Bela, craiul Un-gariei. i zile multe pe aci petrecand se intoarse inapoi la Filipopolsi de acolo la scaunul sgu ocolind muntele Emos.

näzuind sä dea un nou chip de carmuire provinciei Filipopo-lului care mereu si mai mult cleat toate pätimea, trimise impAratulca strateg pe värul ski Constantin, pe care II oranduise i « duce pestecoräbii ». Acesta mäcar cl nu era inck cleat un copilandru, arätä multàiniml i indräsnealä, asemenea unui pui de leu, care chiar dela nas-tere îi vádeste mandria i desimea coamei i ascutimea ghiarelor.Asa fäcu el sä fie ascultat i temut de ostirea ce avea cu dânsul, incitnu numai la un semn, ci i chiar la un gaud al lui usor se pleca impli-nindu-i porunca.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI x47

Avea, ca general, desteptaciune fireasca; dar clack' cumva sburdareatineretei 11 abätea dela datorie, infranat era el de generalii ce erau subascultarea lui, oameni incercati la räzboaie, cari Il povatuiau sa nu treacápeste hotarele cuvenite ale osteniei. Deci inteatata räzvrätitii Vlahis'au temut de dansul, cat nu s'au speriat nici la vederea impAratului.Si de multe ori vrand Petru cu Asan sa prade tinuturile Filipopoluluisi a Veroei, nu puturl sa scape de privigherea lui Constantin. El erapururea pe urma lor i pururea le punea pe fuga cetele, de nu mai pu-teau face dese naväliri ca inainte...

Atat de mult s'au bucurat Vlahii si s'au veselit Petru si Asan dupapatania aceasta a lui Constantin (a fost orbit fiindca s'a proclamatimparat) ca i and el le supusese neamul la imparätia lui i ca impa-ratul nu putea sä le facä alt bine decal sä scoatä ochii lui Constantin.Prin aceasta dadeau dovada de intelepciune si luau in r as impärätiaRomeilor, care mereu aluneca i mergea din scadere in scAdere.

Tot dansii urau chiar dornnia indelungatä a familiei Anghelilor,stäpanitoarea Romeilor i rugau pe Dumnezeu ca aceasta, clack' sepoate sä nu moara niciodata, sau sä nu fie niciodata lipsitä de impärätie.Aratau i pricina acestor uräri i prevedeau blestematii cà « pe vremeacat vor imparati Anghelii, domnia Vlahilor va spori i va creste totmai vartos si cà ei vor dobandi àri i orase sträine si din coapsele lorvor odräsli domni si sap anitori » cari toate aceste lucruri nu stiude unde si cum le spuneau

Deci cu gand ca sA surpe vreo cetate sau satele sä prade, iesirä cuo gloatä de Cumani potopind tot ce gäseau in cale, acum navälind spreFilipopol, acum atiindu-se asupra Serdicei, ba uneori chiar nazuind

asupra Adrianopolului. Iar Romeii slabeau tot mai mutt din puterechiar de s'au impotrivit cateodatä ori s'au hArtuit, putin au stricat

dusmanului...Iar impAratul, neputand suferi nAvälirile i talhäriile Vlahilor into-

värasiti cu Cumanii si fiind necäjit ca Alexie Ghidos si Vasile Vatatzecel dintfii comandant al ostirii räsAritene, iar al doilea al celei apusene,incaerandu-se cu dusmanii pe undeva cu totul aproape de orasul Ar-cadiopol, nu numai ca n'au izbutit nimica bun, ci pe de o parte Ghidosa fugit in risipa pierdut cea mai mare parte din wire, iar Va-tatze a pierit impreuna cu cetele de sub porunca lui, s'a hotärit iarlsingur sä inceapä razboiul cu vrasmasii. Deci adunä i chemä sub steagostiri din tail si näimeste un mare numar de straini. Totdeodata tri-mite si la socrul säu, craiul Hunilor (Ungurilor) de-i cere ajutor; acestas'a invoit bucuros sa-I ajute i i-a fälgaduit sa-i trimeata cetele lui prinVidin.

Adunand dar in tabärä oaste destull si land din visterie centenarede aur cincisprezece, iar de argint saizeci i gatindu-se cu tot ce erade nevoie pentru ostire, pomi dela scaunul säu in zilele lui Martie.Si era plin de incredere in Dunnezeu i însài fata lui sprijinindintArind drept stancl impotriva barbarilor, el îi puse in gand sä nu

zo*

www.digibuc.ro

148 G. POPA-LISSEANU

se intoarcä inapoi deck numai dupa ce va isprävi lucrul pentru cares'a ostit asupra razvatitilor, asa incat de va birui, sa multumeasca luiDumnezeu, iar de i se va intampla vreo nenorocire, impotriva careiase ruga sa se lase in judecata celui de sus, care Inca mai incuviin-teaza si toiagul celor packosi sa loveascI in soarta celor drepti.

Deci cu astfel de ravnä si inima plecand se indrepteazä catre Wilein cari primejdia era mai mare. Dar maim si puterea ce stä deasupratuturor era ilia mai ridicata si mania lui Dumnezeu, dupa cum fapteleau invederat, nu se imblanzise cu toate biruintele dinainte ale Vlahilorintariti. i astfel pe and ochii impäratului erau atintiti asupra amar-nicilor räzvratiti si mintea lui id urmärea de departe, el nu vedea, macarca erau aproape, pe cei ce voiau A-1 rastoarne de pe scaun si treceausor peste cuiul din casä, parch' ar fi fost cu totul neprimejdios...

Domnia lui Alexe Anghel (1195-1203)c. 4, p. 612, 5, p. 617

Alexe, dela inceputul imparatiei lui, a autat in tot chipul sä incheiepace cu Vlahii, pentru care la urmä si soli a trimis la Petru si Asan.Dar incercarile lui n'au ajuns la nimic bun, caci oamenii acestia au daträspunsuri trufase si voiau sä faca o tocmeala de pace, care nu numaiinfruntätoare Romeilor era, ci si cu neputinta de implinit. Iar pe andimpäratul se afla la rasarit (in provinciile asiatice), ddnfii ndpddesctinuturile bulgörefti despre Serres, infrang armia Romeilor care erape acolo, omoara o multime dinteinsii si la urma prind de viu pe AlexieAspiete, generalul lor. Dupa aceea cuceresc multele cetati din acelepal* si intärindu-le se intoarna cu nenumärate pleanuri. Iar impa-ratul temandu-se ca aceasta sa nu se mai intample iarä, trimite impo-triva lor cu oaste puternica pe ginerele sail, sevastocratorul Isac. In vremeaasta unii povItuiau pe Vlahi ca in luptele kr sa nu se napusteasa or-beste in Romei, ci sä umble cu mestesug ostenesc, zicand ea <( acum auaflat ca asupra Rorneilor stäpaneste un orn razboinic si foarte deosebitde fratele lui ». Dar Asan cu ingamfare raspunde ca nu totdeauna tre-bue nescine sä-si plece auzul la svonuri; nici se cuvine sa tremure cade un adevarat viteaz de unul ce se svoneste el e viteaz si nici se cadea nesocoti si a nu-1 lua in searna inainte de a-1 pune la incercare, peunul ce se zice ea" e misel si fricos; dar totusi sä nu se nesocoteascäsvonul ca lipsit cu totul de temeiu, mai ales and numärul svonitorilore cat se poate de mare, ci sa ia drept piatra de incercare faptele bar-batilor ce se defaimä sau se laudà de cätre ei, si, de multe ori chiarochiul sa-si puna judecator celor svonite si numai asa sä-1 primeascade va fi intemeiat; sau sä nu-i dea ascultare de va fi mincinos. Caciauzul nu vede faptele, ci prinzand de veste din limba multimii, adunainteinsul cuvinte straine cari adeseori nu se potrivesc intre sine. Numaiochiul este negreselnicul judecator al faptelor si nesmintitul martor

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 149

al celor väzute, dci nu din afará ca auzul, ci prin el insusi capätä incre-dintare asupra lor. Deci nu VA temeti cä impAratul de acum al Romeiorse vesteste cl e viteaz. Noi trebue sä arätäm dad in adevär e asaprecum ii merge vestea. Traiul lui de mai inainte sä ne fie nouà intruaceasta povätuitor si invätätor desävärsit. Dacà dinadins yeti socotilucrul, veti sti d el nu s'a insemnat prin nicio faptä deosebitä; cäciel n'a umblat in räzboaie si nu s'a supus la primejdii ostindu-se, nicinu s'a ostenit luptandu-se aläturea de fratele sätt pentru Romei, pe cateu stiu, de and tot cutreer si pustiesc tara dusmanului si port biruintepeste biruinte si grämädesc trofee peste trofee. Apoi el nici n'a do-bändit coroana si porfira impäräteascl drept räsplatä pentru trudelesale, ci precum cu fapte a arätat, jocul norocului orb i-a pus sceptrulin mänä. In ce chip dar el färä de veste s'a prefäcut cu totul dimpo-trivä, el care niciodatá nu s'a ivit in bätälie, nici cu glasul, nici cu bratulnici cu sfatul n'a supärat vreodatä pe Wahl mie mi-e peste putintäa pricepe. Dar, pentru ca dinteo pildä, pe at se poate, sä vä lämuresctot ce priveste pe acest orn si neamul lui vedeti firele aceste feluritela fatá si la tesäturà, care acuma atarnä fälfaind de sulita mea ? Elesunt dintr'o singurä materie si un singur tesätor le-a nevedit; dar to-tusi deosebite fiind väpselele lor se pare cä nu le-a lucrat acelasi mesterdin aceiasi materie, ceea ce este cu totul gresit. Si Isac, bunäoarä,fostul impärat, este frate cu Alexie care acum impärä'teste si au amändoiun singur párinte si o singurä marnä, s'au näscut in aceeasi tarä si toateau mostenit inteun fel, mäcar d unul Alexie e mai vechiu de zile...Auzind sevastocratorul Isac de nävälirea barbarilor Cumani la Serressi fiind el tänär si mandru de o biruintä dobandità de curänd asupraVlahilor, n'a cercetat dinainte sä vadà care era puterea dusmanului,ci, cum a oblicit despre ei, a si purces impotriva bor... Iar and els'a apropiat de tabära dusmanului, Asan si-a pus la panda' prin ascun-zAtori cea mai mare parte si mai aleasä din oaste. Isac neintelegandmestesugul si viclenia lui, s'a repezit cu näivalä nebunä, fiind incredintatcA-1 va bate si-1 va pune pe fuga. In vremea aceasta 1-au lovit cetelepänditoare si prins fiind ca inteo cursä a pierdut o multime de oamenisi la urmä si el insusi a dzut in robia Cumanilor. Din care pricinä aurrnat ca barbarii, ca niste lei asupra unor vite, s'au näpustit pretutin-deni, färä nicio teaml lovind si jefuind, cäci nu era nimeni de parteaRomeilor sä-i impiedice; dintre acestia cei ce au sdpat de sabie, cu-prinsi de spaimä, in goana cailor s'au dus de s'au oplosit in orasulSerres. Cumanul care robind pe sevastocratorul Isac, nu stia cumsà-1 ascundä mai bine pe acesta, ca sä nu fie descoperit de Asan, sise legana cu nädejdea nu tocmai proastä, d de-1 va putea strecuraprintre Vlahi si-1 va aduce acasä la el, grozavg räsplatä va dpäta delaimparatul. Dar inteacestea se svonise 61 generalul era prins, si fäan-du-se cercetare amanuntità el se descopere si se infdtiseazä lui Asan.

Pe and se intamplau acestea, iatä unul din preptii robiti, pe and eradus ca rob in Emos, se roagä de Asan, grdindu-i iii limba lui, ftiutor fiind

www.digibuc.ro

150 G. POPA-LISSEANU

de limba Vlahilor, sä aiba milä de el si sa-I sloboada. Dar Asan 1-a respins,zicandu-i ea el e hotärit ca niciodata sä nu sloboadä Romei, ci purureasa-i piarda, caci aceasta este si voia lui Dumnezeu. La care zice-se elpreotul, suspinand din greu si cu ochii scaldati in lacrami ar fi 1ntam-pinat « ca nici de el nu va avea mill Dumnezeu, caci el nu s'a milostivitde un orn sarac, care prin darul preotiei se apropie de Dumnezeu, sica nu e departe nici sarsitul vietii lui, si ca.' sfarsitu1 nu-i va fi demoarte fireasca, ca intr'un somn bland, ci dupa cum de cele mai multeori se intarnpla celor ce aleg omorul cu sabia. *i nici n'a fost desartäproorocia preotului caci peste putina vreme, Asan intorcandu-se inMysia fu omorit de unul din ai lui in chipul urmator:

(Ornorul lui Asan \prin Ivanco si încercarea de a birui pe Petru cuajutorul Irnpäratului).

Cartea a II-a a domniei lui Alexie Anghel, c. 3Impäratul dupa aceasta, urmandu-si drumul inainte, se duce la

Kypsella cu gaud ca sä scape orasele Traciei stricate de Vlahi si Cumanisi dupä aceea sa prinzä pe Hrysos sau mäcar sä opreasca nävälirile pe'cari el le facea pe ascuns pustiind partile dinspre Serres. $i era acestHrysos dupd neam, un Vlah, marunt de stat si nu se potrivise lui Petrusi Asan la rascoala lor Impotriva Romeilor, ci cu cei soo de oamenidin semintia lui a ridicat armele asupra lor, insotindu-se cu Romeii.Dar, putina vreme dupä aceea, descoperit fiind cä umblä sa se alaturede cei de un neam cu dansul si a nu se mai abätea din aceasta cale,ci el tot se gätea sä-si facä domnie pentru sine, fu prins si aruncat inInchisoare. Dar, mai pe urmä fu slobozit si trimis spre paza Strumitzei.Aci el a inselat nädejdea impäratului care 11 trimisese acolo si si-a pusde gand si el sa fie pacostea Romeilor din vecinätate. Deci impäratuladucand oaste multä la Kypsella pomi impotriva lui. Dar in scurtävreme si-a päräsit gandul acesta si a cautat sä se intoarcä inapoi. Indesert ii fuse dar adunarea ostilor acolo si in desert se indreptase catreKypsella, caci a läsat lucrurile din apus in starea lor nenorocitädinainte si s'a Intors la Bizant, fled sa se Indure sa-si indelunge ostitulnici mäcar vreme de douä luni... Pe and irnpäratul se afla Inca sufe-rind, Cumanii cu o gloatd de Vlahi1), trecand Dunärea si navälind in taräprädau in ziva de Sf. Gheorghe orasele Traciei de pe langä Mesenasi Tzurulos si toate ate erau In tinuturile acestora.

loan AsanPetru luase de mai inainte ca tovaras trudelor sale si partas la domnie

pe acest frate Ioan 2) care multa vreme petrecuse ca ostatic printre

1) Gloata de Vlahi dela nordul Dun Aril nu puteau fi Bulgari.2) Joan, cunoscut din documente ca loanitiu.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 151

Romei, de pe cänd impäratul Isac se ostise a doua oarl asupra Mysilor,dar fugind pe furi i intorcându-se inapoi in %am lui, n'a stricat siprädat impgrätia Romeior cu mai multà bländetä deck Asan. Cacinici pe acesta nu l-a flcut firea mai potolit fatä de noi si ale noastre.

Dar cine ar putea socoti, ate si de ate ori pe an au fost näpustirileCumanilor si Vlahilor precum i urgiile sävärsite de dânsii ? De bungseamä faptele intamplate, pustiirea tärilor despre Emos i prädareaMacedoniei si a Traciei märturisesc mai lämurit decât oHce monu-ment si mai värtos cleat orice povestire 1).

Cartea III a lui Alexei AnghelC a p. II, p. 691-67, 7. Murn u, p. 55

. . . Vlahii fi Cumanii ngvAlesc in çàrile bizantine. Roman, print rusdin Galitia pustieste tara Cumanilor, iar Joanitiu cucereste Constantasi Varna ... loan din Mysia cucereste Constanta i asediazä Varna;cei mai multi oameni din cetate erau din neamul latin 2) xpaTtavaviivorcov v.7.w iaeE(s-row xckx TO5 ACCVNLIVA cnicpoug avyxexporynlév(ov.

Moartea impäratului BalduinFiind acut prizonier in räzboiul cu Scitii 3), Balduin a fost aruncat

in lanturi la Tärnova i inut mai multä vreme. Dar, dupâ ce Aspietesa trecut la Latini, Joan, clocotind de mânie si ajungänd chiar furios,a dat ordin ca Balduin sä fie scos din inchisoare, sä i se taie cu o securemainile i picioarele i sä fie aruncat inteo vale, unde dupä trei zilesi-a dat sufletul, servind de mâncare pentru pasdri. *i nu numai el,ci i multi Romei prizonieri au fost omoriti cu aceeasi cruzime, refu-zändu-li-se orice vorbä i orice gest de rugä...

Moartea lui AsanPutin in urmg Asan intorandu-se in Mysia a fost omorit de unul

dintre rudele sale. Cineva, asemenea cu el ca fire si ca moravuri, fiindinteo intima prietenie, cu numele de Ivancu, cäci astfel numesc Vlahiipe Ioan "Ißceyxoq óvot,ta Te crqt,tocEvet Agt.g Tòv koávvv, avandrelatii cu sora sotiei lui Asan, a fost implicaf inteun scandal 4).

1) Asupra acestui Ioanitiu, In afara de datele ce ni le procurfi autorii bizantini, avemdoeumentele cu cari incepe seria documentelor strânse de N. Densuseanu

in marea Colectie de documente Hurmuzaki.2) Acesti Latini de neam nu puteau fi Bulgari.3) Vlahii ffind uniti cu Cumanii, in lupta lor contra Bizantinilor, poartá numele

de Sciti.4) Asan a fost omorit de acest Ivancu si nu mult in urtra a fost ucis i Petru, fra-

tele

www.digibuc.ro

152 G. POPA-LISSEANU

Anul 1186Scitii 1), popor care 0116 asfázi incl n'a fost robit, neospitalier 0 foarte

rkboinic 0 acei ce-0 trag originea din Bordoni 2), dispretuitori demoarte 0 fiind o ramurä a Tauroscitilor Tow pocrxMcov eacoanctSeçpopor indrägit de zeul räzboiuluit da.nd ajutor barbarilor 3), au cgzut,fi pind invin0 impreung, 0 au ent, iar alianta de arme cu Per0i caridedeau ajutor rebelilor 0 Egiptenilor învecinati a desfacut-o, respin-gandu-i din nou 0 In urmA i-a gonit, omorîndu-i.

XLVEUSTATHIUS (sec. XII, d. Cr.)

TEXTE TRADUSE.

NAscut la Constantinopol si crescut inteo mi'nästire, Eu-stathius a ajuns diacon al celebrei biserici a Sf. Sofia dinBizant, apoi « Libellorum supplicum magister » si profesorde gramatia si retoria. Bucurându-se de o mare trecerela curtea impAratilor bizantini, a fost numit arhiepiscop inTesalonic. Moue la adânci bàtrânete lisând in urma sa,inafari de renumele astigat la Constantinopol, uncle casasa era un fel de academie pentru educarea tineretului ointrea0 operà literati si istoricä. A scris mai multe comen-tarii intre care comentariul lui Dionysius Periegetul, apoistudii de gramaticä si de lexic, de istorie si de geografie.

Fiind un mare invätat, Eustathius se foloseste de buneizvoare. Pe noi ne intereseazA in primul rând luctirile salede istorie si de geografie, in care ne citeazi in special Etnicalui Stephanus din Bizant si Geografia lui Strabo.

A. Eustathius, Commentarii in Dionsyium 146,vol. II, ed. Didot, p. 243

INTRODUCERE.

Pontul Euxin care odinioarä nu era navigabil, iar marea se numeaAxinum sau neospitalierä, urmasii 1-au numit Euxin, schimbandu-i

3) Se numeau Sciti popoarele dela nordul Dunärii. In vremia aceasta, la anul s i86,conducerea politica in regiunile dela stanga Dunärii o aveau Cumanii cari traiau insimbiozá cu Romanii. Cf. Izv. 1st. Rom., XI si XII.

3) Bordonii, adica Brodonii, considerati de unii istorici ca Brodnici.3) Barbarii sunt Vlahii si Bulgarii cari se luptau impotriva impäratului din Bizant,

Isaac Angel.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 153

printr'un eufernism numele. Se numea insa Axinus (ceea ce dupa So-focle s'ar spune doz6Eavoç), fie pentruca nu avea insule unde coräbiile&a &eased un refugiu, fie pentruca locuitorii Sciti de acolo, oamenibarbari i flea de legaturi cu alte neamuri, sacrificau pe straini i mancaucarnea celor sacrificati si de titvele acestora se foloseau ca de cupe.Unii spun cä si Hercule a cutreerat acele locuri i cä a prefäcut pe Axenusin Euxinus. Altii atribue aceasta fapta Jonienilor, cari au intemeiatmai multe cetäti pe tarmii marilor.

Ibidem 18o, IITrogloditi se gäsesc si in Europa, in unele regiuni ale Triballilor

de asemenea langa Caucasul boreal 1). Ei insa din cauza frigului preamare locuesc in pamânt. j autohtonii din Parnasus sunt unii la fel.Despre Trogloditi si Erembi am vorbit in Commentariile asupra Odis-seei. De altfel cei cari la Dionysius sunt Erembi, retorul Ii numesteTrogloditi, spunand: « Trogloditii, popor din Etiopia, din neamul No-mazilor, vecini cu Arabii. Se zice ca ei intrec pe toti in iutealä i suntfoarte buni arcasi >>. Tot el, explicand numele acestui popor dupa eti-mologia cuvantului, ne spune ca ei, and sunt atacati de dusmani,fug cu o iuteala ca dusi de aripi spre gäurile lor cu o intrare ingusta

inträ in cavernele ascunse ale stancilor. Herodot in sfarsit spunevorbind despre Trogloditii din Etiopia: Trogloditii Etiopiei sunt ceimai iuti dintre toti muritorii si se hränesc cu serpi i oparle si in vorbascot un strigat ca de liliac.

Eustathius, Comment. 298, p. 268, ed. DidotIn apropiere de Rin sizvoräste, dintr'un loc ceva mai jos, Istrul care

de obicei se numeste sacru. El îi varsa spuma apelor sale in PontulEuxin, pe cinci guri, adeca pe cinci brate, inconjurând insula Peuce 2).Insula triunghiulara, Peuce se gaseste la gurile Istrului. Ptolemeu insäsustine ca i Istrul se varsä, ca i Nilul pe sapte guri. i de asemeneaGeograful care II descrie ne spune ca este cel mai mare fluviu din Eu-ropa si cä luandu-si inceputul dela Germani curge spre Sud; apoi spreräsarit pang in Pontul Euxin este la o departare de o mie de stadiide extremitatea golfului Adriatic si cä cea mai mare gurä a Istruluieste aceea care se numeste Sacrum 1,epóv i pe care odinioaräDarius a unit-o printr'un pod, precum Xerxes a unit stramtoarea He-lespontului. De altfel, Istrul mai cuprinde in gurile sale si alte insulemai mici, in afara de Peuce. Herodot cunoaste Istrul ca un fluviu celtic

Triballi un trib tracic träiau prin regiunea Dobrogei. Tot acolo trAiau i Troglo-ditii, dupa cum ne spune geograf. Strabo, XVI. Vezi i Cete(i fl orafe gr. rom. in noulterit. al Dobrogei, p.

2) Cf. Apollonius Rho dius, (sec. II in. d. Chr.) Argonautica, VI, 303C. Valerius Flaccus, Argonautica, VIII, 217.

www.digibuc.ro

154 G. POPA-LISSEANU

care se märeste prin mai multe räuri si luandu-si inceputul dela Celti,curge prin intreaga Europa. i el ne spune cl are cinci guH si cl tot-deauna curge egal cu sine si ne aratá si motivele pentru aceasta. Geo-graful insä ne vorbeste si de un alt Istru, izvorind din acelasi loc sicare, dupg unii, se varsä in Adriatica. Prin el cred cei mai multi c'dArgo a scäpat din Pontul Euxin refugiindu-se in marea Adriatick intimpul and Argonautii, furand lAna de aur, au fugit din Colchida. Acestfapt il cunoaste si Aristotel care ne spune a numai sardelele cälätorescdin Pont in Istru; apoi, and acesta se desparte, se scoboarl in Adria-tica. Cáci si el admite un al doilea pe längä acest Istru de care amin-teste Geograful. Tot Geograful adaugä c'd Istrul s'a numit odinioaräMatoa ceea ce insemneaz1 ca si and ai spune in greceste gxn.og coe-nosus, plin de nomol. Scitii treandu-1 de multe ori n'au suferit nicioprimejdie; dar and au suferit un dezastru, fluviul 1-au poreclit Da-nubes sau Danusis, ca si când ar fi fost vinovat de pgtania lor, ori càprin acest nume, in limba lor, fluviul era acuzat ca autorul nenorociriilor insisi. Mai spune pe längl aceea cl in fata Istrului la o egalä dis-tantä dela Adriatica la Pontul Euxin sunt munti, mai intai muntiiIlirici, apoi Peonici, in sarsit cei Tracici, intre cari este si Haemussituat spre Pontul Euxin. Intre acesti munti, la mijloc este Peonia,regiune in intregime mai ridicatk de care spre Tracia este alipitä Rho-dope, unde se gäseste acum asa numita Clocotinitza1). Unii insä spundespre Istru foarte scurt: Istrul care curge prin Panonia izvorästedin muntii Hercynieni, navigabil dela izvoarele sale si despärtindu-sein douk parte se varsä in Pont, parte in Adriatica.

302. La nordul Istrului sunt urmätoarele popoare: Germanii, Sa-matii, adecä Sarmatii, prin elipsa literii r, dupä cum am arätat. maisus, si Getii si Bastarnii si regiunea nenuIrginitä a Dacilor 2) si Alaniisi Taurii cari se numesc si Rosi, locuind längl Cursa lui Achile si Me-lanchlaenii si Hippomolgii, despre cari am vorbit in Comentariul asupraIliadei si Neurii si Hippopozii, aceiasi cari dupä unii se numesc Cha-zari si Gelonii si Agathyrsii. Acestia insä la nord. La Sud insä de Istrusunt Gerrii si foarte multe orase Notice si Panonii, aceiasi cari duplunii se numesc si Bulgari si Moesii, acestia mai la Nord deat Traciisi Tracii insisi cuprinzänd o regiune imensk. Dintre acestia, despreGermani am vorbit in deajuns, despre ceilalti insk se va aräta acumceea ce pe scurt va trebui spus...

Dionysius a arätat pe Getii in partea de nord a Istrului, dupä cums'a spus, ca si Sarmatii cari sunt un popor Scitic. Herodot insä e depärere CA Getii sunt o parte din Traci. Iar Geograful 3) ne spune aei locuesc pe ambele maluri ale fluviului, ca si Moesii si Tracii. Suntinsk zice el, muieratici si aplecati spre religiositate; la ei a fost Za-

') Amintiti de Acropolita, p. 725. Spitteru s, Memoriae Bizantin. II, p. 725.2) Accxe..iv 're &arre'roç yrri.3) Strabo, numit prin excelentä Geograful.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 155

molxis, elevul lui Pitagora 0 al Egiptenilor, care prezicand multe, afost numit de aceea de ei zeu si impreunä cu regele a luat parte la ad-ministrarea statului. Mai spune cA GeVii au fost odinioarä spaima Ro-manilor 1) cand, trecand peste Istru, prädau pe Iliri, pe Traci si peMacedoneni. Este in obiceiul Getilor ca femeia sä fie ucisä peste bar-batul ei, cand acesta moare si sä ante din chitarl cand herolzii trateazIin privinta Sell. Herodot ne mai spune cA ei aruncä spre cer sägeti im-potriva tunetelor si fulgerelor, amenintand pe zeu. Geograful spunemai departe el odinioarä Alexandru a pätruns la Getii cari suntpeste Istru, dar primind daruri s'a intors repede inapoi. Tot el ne maipovesteste cd Getii §i Dacii panä inteatata s'au inmultit odinioarä cäscoteau la räzboiu douä sute de mii de oameni; in urmä insä asa de multau sazut cä n'a lipsit mult ca sà fie supusi de Romani. De asemeneaJulianus inteo cuvantare a sa ne spune cä neamul Getilor, pe undes'a aflat, a fost foarte räzboinic atat din cauza vitejiei sale cat si dincauza lui Zamolxes pe care il venereazä. Crezand cä ei nu mor, ci nu-mai emigreazà, infruntä mai bucuros moartea decat sä primeascI säfie transportati in regiuni sträine. Si Herodot ii numeste sustinätoriai nemuririi din cauza scamatorului acela de Zamolxes de care si. elspune ea' a urmat pe Pitagora. Ne mai povesteste chiar cä Getii suntcei mai viteji si cei mai drepti dintre toti Tracii '2). In sfarsit, ne spunecl Darius i-a supus and, trecandu-si cu plutele armata din Asia, fAceadrumul prin Tracia.

305. Pe Daci unii i-au numit Dai. Chiar Geograful ne spune ca. Daciis'au numit odinioarä Dai. Herodot insä sustine cä Daii sunt un poporde nomazi din Persia. Dar scriitorul Etnicei 5) afirmai a Dacia se tinede localitätile invecinate cu fluviul Boristene, despre care va fi vorbamai jos. Ne mai aminteste chiar el la Atici numele sclavilor era maiales Davus si Geta. De asijderea, istoria ne mai invatä el mai la nordde Istru sunt Daci, cäci ni se istoriseste ca.' Aurelian a readus de ad peRomanii trimifi sci locuiascei in Dacia 4) din cauza primejdiilor la careei erau expusi pe malul de dincolo al Istrului, el i-a asezat in mijloculMoesiei si cä acea regiune a numit-o Dacia. .

Muntele Alanus e in Sarmatia, dupä care s'ar pairea ea si-a primitnumele poporul Alanilor, pe care Dionysius ni-i aratà ca viteji si. bo-gati in cal. .

306. Cursa lui Achile 5) in care locuesc popoarele Taurice este untinut ingust si lung 0 dupal Geograf, o peninsula' ce se ridicA nu multdeasupra märii, ca o lipitoare sau ca o fäsie nisipoasä, ce se intindein räsärit pe o lungime de o mie de stadii, iar ca lätime de cel multdoi stadii.

1) OE ri-rat. Tiiç `PayatoLc po6cpot.2) 'AvSpELOTÓVLOL Onxiiiv ot Fg-roct. wet SMOCLOT&T04.3) $t e f an din Bi z an T, autorul unei lucrAri intitulatl Etnica.4) Eustathius nu ne vorbeste de trecerea populatiunilor dace, ci numai de Romani.-3) '0 'Axt,XX6o4 Sp6p:K.

www.digibuc.ro

156 G. POPA-LISSEANU

Aceastä cursä a inconjurat-o acel faimos grec Achile, urrrarind peIphigenia, fiica lui Agamemnon, dusä din Aulida in Scitia, and inlocul ei Diana a läsat sä fie jertfità o cerboaick Aci Achile rämänändmai multà vreme, dupä cum sustine Lycophron, a dat numele sal lo-calitätii. Iphigenia insä la inceput a fost fIgAduitä sà ia in asätoriepe Achile, dupä cum ne spune traditia in general. Cu toate a uniicred a a fost 0 un al doilea Achile, rege al Scitilor din acele locali-t4i, care cuprins de iubire pentru Iphigenia trimisä ad, pe and segäsea in autarea ei, a rämas acolo, dupä care locul s'a numit al luiAchile. Cei ce sustin aceasta aduc ca dovaclä pe Alcaeus care nespune: « Achile care sapanesti Scitia ». Dupä Achile s'a numit si in-sula Leuce (de care vom vorbi mai tärziu) din Pontul Euxin, undespun Scitii a a trecut sufletul lui Achile si a aci petrece el. Iar po-ponil Taurilor se spune a s'a numit dupa un taur, deoarece aici Osirisar fi arat cu um bou la jug. Aproape de acestia este insula Tauricd, carese numeste si Maeotica, mare 0 foarte insemnatä, länga care se gäsestePhanagoria si Hermonassa, cum se va vedea mai jos. i Diana Tauro-polos pare a se fi numit dupa acei Tauri, la cari ea tinea, fiinda pentruea jertfeau pe sträini. Dar Noricii Taurisci de cari aminteste Strabosunt un popor diferit de acesti Tauri.

309. Melanclzlaenii sunt numiti dupa vestmintul ce-1 poartk de co-loare neagrà 0 inchisk dupa cum crede aceasta 0 Herodot care nemai spune cl ei mänâna chiar carne de mu §i ni-i arata ca locuinddincolo de Tauri, in ni§te lacuri 0 o regiune pustie ...

541. In fata Borysthenului, fluviu nordic care se varsä in parteastängä a Poutului Euxin se gäseste situatä in mare o insula a eroilorfoarte celebrk consacrata lui Achile, dupa care s'a numit si acea Cursera lui Achile de care am vorbit mai sus. Aceastä insulä se numeste Leucesau Alba, dupä faptul a animalele ce se gäsesc acolo sunt albe...

B. Anonymus, Geographia Compendiaria,ed. Didot, p. 496

ii. In cea mai occidentall parte a Sarmatiei, indreptatä spre miazázi,dupà Iazygii Metana§ti, se gäseste Dacia, care se märgineste de ase-menea cu fluviul Istru. Sub celelalte regiuni insä, in spre räsärit, esteMoesia Inferioarä care ocupä o mare parte si dincolo de Istru si cu-prinde tot tinutul maritim ce se intinde dela Borysthenes päna la ora§ulMesembria.

12. Mai jos de Dacia, langä Istru este Moesia Superioarä ce se már-gineste la räsärit cu Moesia Inferioarä, spre apus ing cu Dalmatia siPanonia Inferioark In urmä sub Dalmatia 0 o parte din Moesia Su-perioara se gäse§te Macedonia; apoi sub o parte din restul MoesieiSuperioare 0 mai jos de Moesia Inferioarä este Tracia » 1)...

i) Anonimul geograf ne precizeaza prin acest pasaj al sau ca partea de rlsirit aDaciei acea parte din Moesia Inferioará.

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 157

XLVICONSTANTINUS MANASSES (sec. XII)

INTRODUCERE.

Träind in jumAtatea intâia a veacului al XII-lea, Con-stantinus Manasses, poet si prozator, ne-a lAsat o cronicäin 6733 versuri de ate 15 silabe. Ele trateazd istoria impe-riului roman, incepând cu creatiunea si ajungând pâtià lamoartea lui Nicephorus Botaneiates, din anul io8i.

Cu versul 2142, autorul, ajungând in povestirea sa ladomnia impàratului Traian, desi nu aminteste nimica de-spre cucerirea Daciei, are totusi numai cuvinte de lamapentru ctitorul neamului nostru.

Impáratul TraianTEXTE TRADUSE.

Moartea räpindu-1 repede pe acesta (Nerva), numai dui:4 o domniede un an si patru luni, a ajuns la arma statului Traian, un bärbat foartepriceput in afacerile militare, care astigase sase sute de victorii, vi-teaz, curajos si märinimos, un bärbat indràznet in luptä cu dusmanulsi tinfind justä balanta dreptätii. El a subjugat pe Celti, cari mai inaintenu puteau fi subjugati, a respins atacurile fázboinicilor Parti cari, invremea aceasta, imprästiati in lung si lat, pustiau toate teritoriile dinAsia, le jefuiau in toate pärtile, fäceau mAceluri, devastand totul prinfoc §i ducandu-si tabära pänä la Eufrat. Traian afländ despre acesteplanuri ale lor si cunoscand Flank' unde le merge indräsneala, a pornitindatà dela cele mai indepärtate hotare ale imperiului la extremitateaopusä, s'a ciocnit cu dusmanul, a spart falangele inimice, a umplutde cadavre campiile acelor locuri, a silit pe Parti A.' se märgineasd in-läuntrul hotarelor lor §i s'a intors acasä nu cu o mid victorie pentrutriumful säu. Traian era fäcut dela natura sä mângâe pe cei obiditi, säajute pe cei loviti de nenorociri, sä fie fatä de straini cu bunävointl,sä mangilie pe prieteni, sä suporte cu räbdare orice ocarä, ziand càun impArat trebuie sà fie asemenea cu un zeu si sä rabde usor obräz-nicia vorbelor räutkioase. Sabia scoasä din tead o dete in pre-zenta senatului si a magistratilor, prefectului cetätii din Roma cu vor-bele acestea: « Primeste aceastä sabie, si dad in imperiu mä voiu purtacu nedreptate, foloseste-te de ea in contra mea si nu-mi cruta vieata;dad insä voiu fi dat ordinele mele dupà legi, cu dreptate si echitate,socoteste cI ti-am dat-o pentru apärarea mea ».

www.digibuc.ro

158 G. POPA-LISSEANU

XLVIIIOAN CINNAMUS (sec. XII d. Cr.)

INTRODUCERE.

Autor al unei istorii bizantine, Ioan Cinnamus (Kinnamos)a träit in secolul al XII-lea i ne descrie, intr'o lucrare dincare ni s'a pästrat sapte everiimentele din timpul im-pâratilor I. Comnen si Manuel.

Voind sá completeze pe Zonaras i pe Anna Comnena,Cinnamus ia de model pe istoricii Herodot si Xenophon sitrateazá intâmplArile petrecute intre anii 1118 si 1176. Ne-având o prea mare publicitate, caci din opera sa nu ni s'apâstrat decât un singur manuscris i nici acela, probabil,nu este decât un rezumat al originalului, opera lui Cinnamuseste mai mult un panegiric al impäratului Manuel, ale cäruifapte le admirä i pe care cautà sa le preamäreascä. Bineinformat, mai ales din punctul de vedere militar, istorialui Cinnamus are o mare valoare documentará. Pentru autorteritoriul dacic este cel dela sudul

Pentru istoria noasträ din epocile ei intunecoase, de omare insemnAtate este in special descrierea unei expeditiiimpotriva Ungurilor.

Historia II, 13, p. 69, ed. BonnTEXTE TRADUSE.

Asa de mare era multimea lor (a Germanilor). Când s'au apropiatde Naisus (Nis) care este metropola cetätilor dacice, Michael, supra-numit Branas, cäruia îi se incredintase de impärat prefectura provin-ciei, a orânduit toate cele necesare, precum îi se poruncise. Dupa cea sosit la Serdica (Sofia), s'au dus doi din cei mai ilustri barbati...

His t or ia VI, 3, p. 257, ed. Bonnlntr'aceea regele Ungurilor, cAlcand tratatul de alianta, a trimis pe

un oarecare Dionysius, unul dintre fruntasii curtii sale, un bärbat cese distinsese in mai multe räzboaie, cu o mare armed ca sä cucereascädin nou Sirmium. Comandantii romani, indatä ce auzirà despre aceasta,tin sfat ce e de fäcut; dar consatuirea lor n'a fost spre folosul Romanilor,càci consilierii se gandeau cum sä se insele mai mult unul pe altul;in special erau cei doi Michael, anume Gabra care era seful acelei re-

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 159

giuni i Brana care §i el era comandantul armatei, ambii doritori deräzboiu. A fost admisä pärerea lui Brana...

Ungurii au iesit invingátori...Impäratul, indignat nu putin pe ei, a hotärit el insusi din nou sä

intervinä in Ungaria 1) . i avea aminte mai ales sà dea o dovadä dusma-nilor de vitejia romanä. Pe Alexius, dupà care märitase pe fiica sa,Il trimise cu multä oaste peste care era comandant (protostrator) laIstru spre a amagi pe Unguri cl ar avea de gand sä näväleasel asupralor din nou din locurile obisnuite. Iar lui Leon, cu numele de Vatatzei-a dal ordin sä näväleascä cu o armatä mare din altá parte, mai alescu o nenumdratd multime de Valachi despre cari se spune cd au fost co-lonii de odinioard ai Ita lilor 2), sä atace Ungaria din locurile vecinecu Pontul Euxin, pe unde nimeni pânä acum, din primele veacuri,nu i-a atacat. Deci, Alexius cu cealaltä armatä a Romanilor, ajun-gfind la Istru, a fäcut pe Unguri sà se tearnä c toti ar trece pe acolo.Iar Vatatze, &And nävalä din locurile amintite, a pustiit tot ce i-a statin cale si a ucis o mare multime de oameni si a luat nu putini prizo-nieri. Pe langä aceasta, ducand cu sine turme de vite, cai §i alte dobi-toace, s'a intors la impärat. Voind apoi sä dea Ungurilor si o altä lo-viturà a trimis impotriva lor trupe noul, poruncindu-le sä se ducA inlocurile de mai sus §i sä atace pe Ungurii ce locuesc in Tauroscitia..In fruntea acestor trupe erau Andronicus Lampardas i NicephorusPetralipha i altii, nu putini. Comanda supremä era in mAna lui _loanDucas, de care nu o singurl datä am pomenit. Nezäbovind mult timp,a pätruns in locuri indepärtate §i in ;hi neumblate §i lipsite cu totulde oameni §i, invadand in Ungaria, au ajuns in mai multe sate popu-late §i fac o mare pradà. Ucid multi oameni i pe foarte multi îi iauc a prizonieri si and s'au gandit sä plece de acolo, fac o troità de metalpe care o a§eaz1 acolo cu urmAtoarea inscriptie:

Numero§ii urma§i ai neamului Panonic i-a nimic aici Marteputernicile cete ale Ausonilor, in vremea and la Roma stgpinireaavea divul Manuel, cea mai de seamä glorie a augustei dinastii a Cora-nenilor » 3).

XLVIIIEPHRAEMIUS (sec. XIII d. Cr.)

INTRODUCERE.

Autor al unei cronici versificate, scrisa In trimetri bizan-tini, Ephraenius are o vieatá cu totul necunoscutl. Intru cât

') Cf. gi I. Lupa g, Lecturi din izvoarele istoriei romine, p. 31.2) Kcci. 6 xeci. Daxcov rroXi,v tiv.aov, o ,r(ov & 'IrcaLceç dirromot. raacct etvoct.

Àkyovrat, &x Tay 7Tpòç Tr!) E6Eetvcp xcaouvcp 716vor(p xcoptov ip.6ocXetv Exaeucvd. rv Oimtx-6v.

8) Cf. I. Nistor, Emanciparea politica a Dacoromanilor din Transdanuvia, p.

www.digibuc.ro

160 G. POPA-LISSEANU

insA opera sa se terminA cu recucerirea, la anul iz6i, a Con-stantinopolului de Mihail Paleologul, se pare cA a trAit Insecolul al XIII-lea.

Cronica lui Ephraemius, scrisA din preocuparea sa de acelebra evenimentele de seamA ale bisericii crestine, este corn-pusA din 9564 versuri cari trateazA istoria impAratilor ro-mani, inceputul lucrArii care va fi descris vieata lui Caesar,August si Tiberiu s'a pierdut panA la Mihail Paleologul;la ea se mai adaugA, ca supliment, vietile episcopilor si pa-triarhilor, versurile dela 9565 pAnA la 10.392.

Ephraenius, fiind preocupat mai mult de formA, nu cautAadevArul istoric. El ia de temeiu opera lui Zonaras; pentraanii din urmA pe cea a lui Georgios Acropolites, si versificAmaterialul procurat de acestia.

De Leone MagnoTEXTE TRADUSE.

Vers. 874. Dupä moartea lui Marcianus ajunge la puterea regeasaun oarecare numit Leon, supranumit Mace lles, un bärbat bun, vir-tuos, împodobit mai ales cu rnilostenie, principe distins si rázboiniciscusit, care zdrobea ca un leu cetele de dusmani. De origine el era dinTracia, sau din Dacia, cum cred unii, strasnic apàrätor al ortodoxiei,l'arg distribuitor de ajutoare pentru cei lipsiti.

De Isaacio AngeloVers. 5756. Murindu-i prima sotie Isaac s'a însurat a doua oarà

cu fiica regelui Ungariei. Pentru särbkoarea nuntii sale, nevoind Afad cheltueli din fiscul impArkesc, deoarece cuprins de sgArcenie nuvoia sä se atingl de acesta, a inceput sä strangä bani dela supusii silidin cetäti si din celelalte castele. De aceea popoarele Moesiilor mis-candu-se, locuitorii din Haemus cari se numesc Blachi au refuzat cre-dinta imperiului roman, fiinda se vedeau spoliati de turmele lor: pre-textul Patroclus, cum se spune la proverbiu. Pe langa aceasta, au fostîmpinsi la aceastà crima de doi frati, Asan §i Petru §i ei Moesieni deneam si fire. Acestia au atatat prin viclenie pe compatriotii lor carise temeau de a se desface de partida imperiului, printr'o inselkoriedelceascä ca sä zic asa. Ei au fundat, pentru martini! care unge cumir 1), o biseria si aci au asezat cu viclenie pe cativa dintre prietenii

1) Sf. Dumitru din Thessalonic.

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI i6x

kr, indräciti i entusiasti, cari inholbandu-si ochii i cu pärul sburlitsà vorbeased mu1imii ca inspirati, cà Dumnezeu vrea ca BulgariiMoesii sä-si dobandeascä libertatea. De aceea si Mare le Sf. Dumitru,päräsindu-si vechea sa locuintä, a venit aci sä le dea ajutor. Iar, deacum inainte, rup and pregetul lor, sä loveascä pe Romani cu armelein manä i sä ucidä färä de iertare, ca la rizboiu, pe toti aceia i si nusloboazä pe nimenea pe bani. Acesti profeti bachici proclamand astfelde lucruri convinserl pe barbari sä prinzä armele. Ei, cutreerand toatàregiunea dela Haemus, au jefuit-o. Ba încä Petru si-a pus si o coroanáde aur pe cap si in picioare sandale de purpurä. Impäratul, atacandu-icu armele, i-a invins i i-a pus pe fugä. Asan insä i Petru, autorii ne-legiuirii, au trecut peste Istru i s'au unit cu barbarii ce locuiau acolo.Impäratul, desi putea sä cuprinzä toatä Moesia i sä o linisteascä inintregime, fiindcl nimeni nu i se impotrivea nickrea, n'a fäcut nimica-ce ar fi folosit apärärii. Deci, dupä ce a dat foc depozitelor de grau,fiind päcälit, in acelasi timp, de viclenia Vlahilor, s'a intors la resedintaimperiall, läsand acolo lucrurile incurcate. Atunci Asan i Petru, Wandcu ei pe Sciti, se intorc in patrie, neimpiedecati de nimenea, si intranddin nou in tinuturile romane, fac un jaf vrednic de Moesi...

Vers. 5875. Impgratul pleacI din nou in Moesia... Prinde pe sotialui Asan si ia, ca obstatic, pe al treilea frate al lor, pe loan.

Vers. 6o68. Fiindcä Blachii ci Cumanii incepuel sä devasteze dinnou regiunile romane din apus, impäratul a luat iaräsi armele impo-triva bor. Si,-trecand peste orasul Anchialos, a intrat in regiunea Hae-mului, ldcacul Vlahilor, dar, fiinda a gäsit aci gatnizoane puternice

castele c orase intdrite si investite cu ziduri si turnuri c fiinded aobservat pe Moesi, ca pe niste capre, ocup and locurile präpästioasesi d nepkruns, pentru ca sä nu dea cu Romanii o luptä de ses ci apoi,fiindca se mai temea si de o invazie a Scitilor, s'a gandit sä se pregä-teased de o intoarcere acasä. A pornit prin locuri inguste si nepracti--cabile, printr'o vale strarntä si oarecum de nepätruns, indreptandu-sespre Berroe, pierzand o mare parte din armatà si era cat pe aci sà piaräsi el, dacl Dumnezeu mantuitorul nu 1-ar fi ajutat.

Vers. 6152. Poporul Vlahilor era de nesuferit, fiind bogat din prä-zile si jafurile luate dela Romani. Avand mijloace de räzboiu deosebitde bune, au nävälit in regiunile Romanilor, au cucerit orasul Varna,a luat Anchialos, a invadat tinutul dela Triaditza si au däramatNaissus. . .

Vers. 6271. Ajungand la domnie Alexius c avand sä conducá singurafacerile statului, nu s'a gräbit sä vinä la Bizant, ci, fiinda regiuniledin apus se &eau in suferintä din cauza supärätorilor principi ai Moe-silor, nenorocitii frati, Asan si Petru, a gäsit de cuviintà sä vinä in aju-torul acelor regiuni.

Vers. 6381. Isaciu, ginerele impäratului, desi a plecat cu o armatäputernick a fost prins totusi de barbarul Asan, a fost pus in lanturi

aruncat in inchisoare, unde a murit de o moarte violentä. Dar, si

.r.r A. R. Studii Cercetdri. LXV.

www.digibuc.ro

z 62 G. POPA-LISSEANU

barbarul Asan a pierit de 'liana unui oarecare Moes Ivanciu 1). lar,un pumnal ridiandu-i 0 acestuia vieata, a urmat ca §ef al Moesenilorloan 2), fratele lui Petru 0 Asan, un orn de o fire ticäloasä, pieirea ce-tätilor romane. Ioancus insk refugiindu-se la irnpärat 0 fiind bineprirnit de acesta, a trecut de partea Romanilor, fiind un orn in floareavärstei, viteaz §i gata de manie. Lui imparatul i-a dat in casätorie, anda venit la curtea impäräteasck pe nepoata sa, incredintandu-i §i pre-fectura din Philippopolis. El a ajuns o puternicl pavkä a imperiuluiroman in contra Moesiilor 0 Sciti lor.

Vers. 6541. Tic 'Mosul neam al Moesilor, intovari§indu-se cu o ceatäde Cumani din Paristrion, invadau tinuturile romane 0 luau multapradä 0 multi robi, cu cari imbogätiti se intorceau acasä 3). Si aceastas'ar fi repetat mereu si in urink dacä prea evlaviosul neam al Ru§ilorcrestini n'ar fi impiedicat pe barbari dela färädelegile lor. Cäci princi-pele din Galitia, indemnat de inalta cäpetenie a bisericii ruse, stran-gAndu-si o mare oaste, a nävälit ark de veste in tara Cumanilor 0..,a pustnt-o in chip ingrozitor. Aceasta fäcând-o mai adeseori, spre bu-curia 0 manglierea cre§tinilor evlaviosi, ajutorul Cumanilor pentruMeosieni a incetat.

Vers. 6615. Pe and domnea Alexius, Ioan, fratele lui Asan §i Petrudin Moesia, urmasul in principatul patriei lor, a ridicat armele impo-triva impärätiei si cu o mare armata a atacat, in muntii Rodope, ce-tatea intärità Constanta...

Vers. 7369. Cu ajutorul Blahilor, Romanii nnai retineau Didimotica0 Adrianopolul, unde puserä garnizoane puternice. Ioan 'frig strAngeatrupe 0 cherna si ajutoare scitice 0 aceasta cäuta sä o facl pe ascunsde Latini. Dar Balduin, regele Italilor, afland de mischile Romanilorconspiratori Aik6vcov a trirnis soldati in orasele rebele. Ei cu-ceresc Bizya 0 Tzurulus 0 ambele cetäti sunt supuse Latinilor.

Vers. 8038. Theodorus, ocup and aceastä cetate, a dat mereu de lucruLatinilor, nelinistindu-le 0 prädändu-le cetätile. A atacat 0 cetateaLatinilor Byzia si Brysa 0 irnprejurimile lor 0 toatà vecinätatea a je-fuit-o. In urmk a ajuns panä la zidurile Bizantului, bägand groaza inItalici. Acesta a incheiat prin jurämânt o aliantä cu regele B4garilorAsan. Acest Asan era insà fiul acelui Asan care odinio4rä domnea pesteBulgari 4). Acesta, dupä moartea pärintelui ski si dupä ce regatul Bul-garilor a fost räpit de Borilk dupä cum istoria noasträ a spus-o maisus, a scApat cu fuga peste Istru in Scitia. In urmk insotit de o armatkscitica 0 ruseasek a fäcut räzboiu domnitorului Borild si a reocupatdomnia pärinteasck iar pe rivalul sgu, bätut in luptk ha prins, l-a

1) In altä parte acestui Ivanciu i se spune ci este din neamul Vlahilor.2) Cunoscut in deobste sub numele de Ionitrt.a) Dunärea n'a fost niciodatá un fluviu despärtitor, iar Paristrienii se gäseau pe

ambele maluri ale Dunfirii.4) Poetul confunda aci pe Vlabi cu Bulgari; pentru el pare a fi unul si acelasi popor.

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 161

orbit si a ocupat el insusi domnia 1). Cu acest Asan loan, dupa cum amspus, usurpatorul demnitatii regale, Theodor Lascaris a facut un tratatde alian i in acelasi timp i una de rudenie, caci pe Maria, fiica bas-tardä a acestuia, a dat-o in casätorie legitima fratelui sau Manuel.Dar, putin dupa aceea, calcand tratatul i strangandu-si o mare arma-tä, a pornit cu razboiu in contra domnului bulgar. . Dupa ciocnire Theodora suferit un mare dezastru, oastea sa fiind cu totul distrusä. El insusipati rusinea de a cádea prizonier in mâinile Moesienilor; nefericituleste legat de Asan, impreunä cu cei mai de seamä fruntasi ai sài i cuo multime de popor. Asan insä l-a tratat cu multä bunatate

onoruri, lasandu-I atat pe el cat i poporul captiv sä se intoarca liberiin patrie; de sigur insa i spre folosul sau. Caci, dupa ce a dat drurnulprizonierilor a putut sä se abata cu armata sa pe la cetäti, pe care le-acucerit repede färä de lupta iar orasele si le-a supus stapanirii sale.A ocupat orasul Adrianopol, orasul fortificat Didymotica, apoi Traciasi Macedonia intreaga.... A cuprins intreaga V lahie 2) plina de muntixal -r^* BAocx(ccç -rok 6pouç XCL.Torrpizet; In urma s'a intors acasa.Orasele insa, parte ni le-a dat nouä, parte le-a retinut sub stapanireasa. Pentru aceste fapte ale sale, Asan s'a dovedit a fi un barbat de seama,laudat de toti. Era in adevar un orn indurator si bland peste masurä;nu suferea omorul supusilor sai; nu admitea cruzirnea fireascä a bar-barilor, socotind-o ca fiind fäcuta impotriva sa. Nu se bucura de san-gele nostru, ca regii nelegiuiti de mai inainte ai Bulgarilor ; ci era unorn de o fire bunà i milos, iubit deopotriva si de ai nostri si de Bulgari 3) .

ILGEORGIUS ACROPOLITES (sec. XIII)

INTRODUCERE.

Náscut la Constantinopol in anul 1217, Georgios Acro-polites a ajuns la demnitäti Malte la curtea imperialà. FiMdinstructorul lui Theodor Lascaris, mostenitorul tronului,Georgius Acropolites s'a bucurat, i In urmâ, de incredereanoului impärat care l-a numit chiar comandantul unei armatein räzboiul impotriva despotului Michael din Epir. Fiind'Mg bâtut, a cAzut prizonier i n'a scapat din captivitatedecât mai târziu, prin interventia impAratului Michael alVIII-lea. In urmA a fost intrebuintat In diplomatie.

1) Cf. N. BAnescu, Crearea fi caracterul statului Asaneftilor, An. Acad. Rom.,Mem. sec. ist., XXV, 565.

2) Despre aceastA Vlahie poetul vorbeate i in versurile 8360 al 8599.3) In dorinta lor de a obtinea confirmarea Papei, regii Asaneati, urmaai ai fratilor

Petru, Asan i Ionilä, renuntAnd la caracterul romfinesc al miacarii pArintilor lor, in-vocau, dupA pArerea d-lui G. BrAtianu, drepturile moatenite ale primului tarat bulgar.

rr*

www.digibuc.ro

164 G. POPA-L1SSEANU

Georgius Acropolites a scris istorie, In care ne poveste§teintâmplArile dela cucerirea Constantinopolului de Latini pânIla restaurarea bizantinâ (1203-1261), continuând lucrarealui Nicetas Acominatus.

Land parte la evenimentele ce ne descrie, autorul estemai totdeauna bine informat.

Luptele Asane§tilor le atribue Bulgarilor. Pentru el Vlachiisunt numai cei din Tesalia, iar popoarele dela Nordul Du-nârii sunt numite Sciti.

Anna le s, p. 42, ed. Heisenberg.TEXTE TRADUSE.

Lui Asan ii s'au supus Adrianopolul, Didymotica, Bolerum intreg,apoi Serres, Pelagonia, PriIapus vi localitätiIe invecinate. A sträbltutBlachia Mare 1), a ocupat Elbanum vi jefuind a devastat toate pAnäin Iliria xocT68pectie in xca Tillg p.eyeckilg BAccztag.

Ibide m, p. 61, ed. Heisenberg.In urmä se intilni cu impAratul vi e bine primit de acesta, fiind din

acelavi neam vi fiind ales odinioarä ca despot vi, dupä ce i-a dat banivi vase trireme, s'a indreptat spre Maria Blachie, luAndu-i mai inainte,de fricä de sigur, jurgmântul de credintä, ca unul ce era prevgzAtorvi. intelept bri. ,r;lv 1.1.E-1401v Moczítxv eup`ipcsv.

Ibide m, p. 18, ed. Heinseberg.Pe când impäratul Isaac conducea afacerile la Constantinopol, i-a

murit sotia, precum am spus mai sus, vi vi-a luat ca o nouä sotie unadin Ungaria, fiica regelui Ungurilor. Având sd facä o cäskorie regeasa,a hotärit sä facä vi cheltueli regevti. De aceea, din intreaga sa impà-rätie ii se strAngeau oi, porci vi. boi. Dar, fiindcä Bulgaria era cea maibogatä din toate in acestea, a cerut dela ea mai mult. Bulgarii insä vimai inainte erau dusmani ai Romanilor...

LGEORGIUS PACHIMERES (1242-1310).

INTRODUCERE.

NAscut la Nicaea, la anul 1242, Georgius Pachimeres seduce ca tânär la Constantinopol, unde ajunge curând la

1) Localitatile muntoase ale Tesaliei, unde dupl Pachhneres locuiau Meycao6Xcc-xi:Tat., I, 3o.

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 165

inalte demnitäti civile i bisericesti. Activitatea sa literarls'a manifestat pe mai multe tärâmuri, cAci pe lângl poezii,a scris in prozI lucräri de istorie, retorick filosofie, drept

ne-a läsat i epistole.In istorie Pachimeres descrie evenimente tráite de el si

scrisul säu tocmai prin aceasta are o mare valoare documen-tal-5; el continuà povestirea de unde a fost lgsata de Acropolitul.

Vorbind despre invazia Scitilor dela nordul Dunärii, au-torul are prilejul sä aminteasa despre Vlahi pe cari îi so-coteste din acelasi neam cu Scitii.

Asupra Vlahilor si a indeletnicirilor lor a se vedea celece ne spune i Geograful anonim din 1308, an cu care îiincheie Pachimeres istorisirea sa 1).

Historiae II, p. 59De nunciata incursione piratica

TEXTE TRADUSE.

Aceeasi imprejurare vestea despre o invazie de pradà a Scitilordela nordul DunArii i-a produs impäratului Andronic ingrijo-rare si in privinta Vlahilor. . Acestia erau un neam de oameni nestabilicari ritAceau färà sà aibà locuinte anumite, ci vagabondau in acea vremeprin tinuturile ce se intind dela suburbiile Constantinopolului pan5.la Bizya i dincolo chiar. Inmultindu-se in aceste locuri peste mAsurkerau pe drept bänuiti, ca nu cumva sà-si uneasd fortele lor, nu nein-semnate, cu cele ale Scitilor cari aveau sa &el invazia ce se astepta,tat-4i fiind de partea lor prin asemänarea vietii §i poate fi a originiilor comune. Multimea acestor Vlahi era greu de numärat, tineretullor fiind vanjos din pricina felului lor de traiu si a cresterii lor aspre.In locurile in cari le placea sà trAiasck lor nu le lipseau averile din ve-nitul turmelor de oi si a vitelor pe care le hräneau in pAsuni bogate 2).In sfArsit, ei erau socotiti nu neexperimenta(i in afacerile militare, pecari le cuno§teau nu numai din vanatul zilnic al fiarelor, ci si din exer-citiile lor dese in lupte nu fàfal succes impotriva unor oameni inarmati.Spre a preveni aceastà primejdie (a unirii lor cu Scitii nàvälitori), s'agdsit cal lucrul cel mai bun de fIcut era de a strAmuta acest popor dinregiunile din apus in cele de tigrit §i de a-1 aseza dincolo de mare petärmul din fata cetätii Bizant §i, pe deasupra, de a slei puterile prinamenzi si prin fiscalitate pentru ca ei, constienti de puterile lor proprii,sit nu se mai fdleascd cu numeirullor i cu bucatele lor, cum o faceau pan51

1) Fontes Hist. Dacorom., vol. II.2) Vezi An on i mu 1 geograf din 2308 in Rom., in izv. ist. med. p. 213.

www.digibuc.ro

166 G. POPA-LISSEANU

acum. Si astfel Vlahii au fost foarte mult pagubiti atat prin fiscalitateaexcesivä a därilor, cat si prin siluirea neomenoasä de a se muta culocuintele peste Helespont; aceasta era pentru ei mai supärätoare chiarcleat nedreptatea därilor. Caci, pe de o parte, cu ocazia strämutarii,agentii statului ii zoreau fall de nicio mill si lucrurile nu era usor dea le transporta dinteo localitate unde traiserä, si in fata hotilor cariprofitau de imprejurari, iar, pe de altà parte, erau siliti sa-si \Tamil'lucrurile cu pagubä, pe un pret de nimic, in aceste vremuri critice.Se mai adauga si faptul ca stramutarea aceasta, fäcandu-se in timpuliernii, le aducea o mare pierdere atat de oameni, mai ales a celor deo varstä mai slat* cat si de tanära prasila a oilor; de aci a rezultat pentruei o mare paguba. Si, neputandu-se obisnui inteo noua climä si mor-tile inmultindu-se zilnic, le-a venit multora gandul de a-si rescumpäracu multi bani putinta de a se intoarce inapoi in solul natal, experientaaratandu-le cl nu pot trai ei si ale lor, departe de acesta.

APENDICELI

IOHANNES CANTACUZENUS (sec. XIV)INTRODUCERE.

Ioan Cantacuzen care a domnit la Constantinopol dela1341 pâng. la 1355, dupa ce a pArasit tronul, s'a retras inteomAnAstire, unde a compus lucrári de polemica religioasä siscrieri istorice. Memoriile ce ni s'au pdstrat dela el imbrati-seaa. istoria imperiului bizantin dela anul 132o 'Ana la1360. Aceastà operá, impärtità in patru at-0, in care autorulcautd sä calce pe urmele lui Tucidide, la inaltimea cgruiainsá nu se poate ridica, este mai mult o apologie personalä.

Vlachii si Ungrovlachii se intâlnesc de mai multe ori inpaginile lui Ioan Cantacuzen.

Hist or iae I, 30 ed. Bonn, p. 146TEXTE TRADUSE.

Marele stratopedarch Palaeologus, comandantul prefecturilor din Ro-dope, a determinat in a. 1322 cetatile ce ii se incredintasera,precum si ostirea, sä päraseascà pe nepot si sä dea ascultare unchiuluiAlexios II : Unul singur frisk', de natiune Dac, un pdstor cu numelede Syrmpanus (Serban) gva K TCOV GUTÓ ¶05. Aocxmo5 Tivoli; yoga«.ZupFcávou 6v9p,ocap.ivou si,..)v 6v-cwv circoarepipag lipsit de avere, fiindcä

www.digibuc.ro

DACIA TINT AUTORII GRECI SI BIZANTINI 167

era de partea nepotului, dupa ce a fost de mai multe ori batut si tor-turat 1), este aruncat cu catuse in inchisoare. Scapand insä de aci, s'aunit cu alti pastori 2) mai multi si, desi aid arme ostäsesti, s'a ame-stecat printre trupele trimise sa se impotriveascl lui Palaeologus sise gäsea acum prin tinuturile dela Rodope.

Historiae I, 36, vol I, p. 175, ed. BonnCam in acelasi timp, dupä moartea fail' mostenitor a lui Terter,

fruntafii Moesilor chiamä si proclaml ca rege al lor pe Michael, fiullui Sdreantzimer, unul din dinastia bor, prefect de Vidin si care isiträgea originea din neamul Moesilor fi al Cumanilor dandu-i ca re-sedintä regard Tarnova impreunl cu restul principatului lor. Acesta,dupa ce si-a strans trupele la un loc, n'a gäsit de cuviinta sä atace, ne-stiindu-se destul de puternic, pe imparatul roman care, cu trupe auxi-liare de Ungrovlahi si de Sciti, asedia Philippopolul. A asediat insasi a devastat campiile acelor cetäti care, situate in munti, se predaseräRomanilor, dupl moartea lui Terter, si pe cari le aparau Scitii si altiarcasi aliati. Aducandu-i-se aceasta la cunostinta impäratului, acesta,convocandu-si pe consilierii &al, a hotärit sä päraseascä asediul si sáiasa inaintea lui Michael...

Historiae III, 53, p. 319, ed. BonnDe aceea, fiindca maiestatea noastra spune impäratul loan Can-

tacuzen vrea sa recompenseze intotdeauna si in chip demn, ba trick'sä o tread aceasta ca un dar in bula de aur, dä ordin, consfinteste sidecreteazä ca prea iubitul nostru frate domnul Ioan Angelos sl fieseful sau prefectul castelelor si al tarilor Blachiei cat timp va träi-r(7.w xeccrspon xat xcopi5v BAccxíce; ... fiind obligat sä le pästreze ne-atinse, dupa cum cu jurämant a fägaduit aceasta maiestätii noastre, caprea iubitul nostru frate, domnul Than Angelos sa fie amic al amicilornostri si dusman al dusmanilor... ca sa retina prefectura acestei Blachiipang la sfarsitul vietii sale, dar sä nu aibä libertate de a o läsa fiuluisäu ca mostenire, färä porunca si aprobarea maiestatii noastre, si safie dator supunere nu numai maiestätii noastre, ci si domnului IoanPalaeologul imparatul, clack' il vom fi instituit pe acesta ca succesor.Iar clack', din voia lui Dunmezeu, imparatul Palaeologul ar muri, atuncisä-i fie supus aceluia pe care maiestatea noastra II va fi fäcut, cu voialui Dumnezeu, succesor si mostenitor. Si aceasta sá se promulge si sase faca cunoscut in toatä Blachia b, Taccrn 1 VopT Til-q BX,xx(ccg...§i sà se pastreze ca mai inainte hotarele Blachiei Tec. crinopa Tilç

.) I s'a scos dupa spusa autorului doi dinti si i s'a ars falca cu fierul rosiu.2) Pentru autor Vlahii dela Rodope erau Daci nomazi, adicä veniti din regiunile

dela nord. Cf. si Sacer do tean u, Cönsid. de Ist. Rom., p. 25x.

www.digibuc.ro

168 G. POPA-LISSEANU

BAcqtag si ale despotatului, ca si mai inainte, spre a nu se producevr'o neintelegere; iar daca ar primi fortärete in preajma Blachiei, peacestea sä le OA in prefecturä i intocmai ca i restul Blachiei lecvnapoOan Tec gy Tr!) rceptopLailc7) sijç BXo:xtocg xeccrrpa, yj xod -rocilroc ek1-6 xeyoaccrtimov odyro5 eoq xca Aomilv BAoatocv dupä cum s'alämurit mai sus.

LIIGEORGIUS PHRANTZES (sec. XV)

INTRODUCERE.

Secretar al impAratului Manuel al II-lea, Georgius Phran-tzes, nAscut la Constantinopol la anul 1401 a trAit in preajmacurtii imperiale si a insotit pe impArat peste tot locul. Ajun-gând in inalte demnitäti, protovestiar si prefect, GeorgiusPhrantzes a cAzut prizonier la cucerirea Constantinopoluluide atre Turci (1453). Dupà liberare insà, s'a refugiat inPeloponez i in urmA in Italia. Vieata sfârsi ca un cAlugärinteo mânAstire din Corfu. Aci a compus o cronicl ce cu-prindea povestirea evenimentelor dela anul 1258 pânà laanul 1476.

Câteva pasaje privesc de aproape i istoria noastrà dinepoca intemeierii Principatelor române.

Annales I, 26, p. 82 ed. BonnTEXTE TRADUSE.

Apoi, intorandu-se in Europa (Baiazet), porneste impotriva Ungu-rilor invinge in mai multe randuri i ocupà o parte din Albania.De asemenea, plecand impotriva lui Milt= (Mircea), principele Bla-chiei, a pustiit mai multe localitäti ale acestuia. Dar and Miltza aajuns la o adeväratà luptä, inteun loc dificil, Turcul cedând in fatalocului primejdios, a päräsit bàtälia i s'a intors. In urml au cAzut lainvoialk in care Miltza i-a fägäduit cl-i va pläti un tribut i s'a in-cheiat pacea.

Annales I, 31, p. 91 ed. BonnA atacat (Amurat al II-lea) apoi Tesalonicul, supus pe atunci Ve-

netienilor i asediindu-1 1-au luat cu asalt §i 1-au adus in stäpAnireasa. i din Ungaria a supus nu o micä parte si dupá ce s'a luptat curegele Ladislau, a iesit biruitor. Plecand insä impotriva Blahilor fi aMoldoblahilor, n'a avut izbandä, ba s'a retras chiar cu pagubl. In urml,

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI

a pornit din nou impotriva lor: Blahii chiaml in ajutor pe Unguri,dar dandu-se lupta victoria a rämas a Turcului; aceia risipiti o iaula fugä. In aceasta luptä au pierit dintre Unguri i Blahi mai mult detreizeci de mii; dintre Turci se spune cl au cazut foarte putini. Anul6958 (14.5o).

Annales IV, zo, p. 414, ed. Bonn

In primAvara aceluiasi an (1463) a plecat in Marea Valachie §i, dupàce a pus regulä in aceastä provincie, s'a intors refäcut flota caretrimisä la Lesbos a adus sub stäp anirea sa acea insulà.

In Noemvrie, acelasi an (6971), Amurat, fiul lui Turachan, fäcândo invazie, a ocupat toata regiunea de lfingA Naupactul Aetoliei care senumeste Galata si fAcut tributari nu numai pe Veneti, dar chiarpe locuitorii Micii Valachii ce se numeste Phlampuros. Aflând despreaceasta prefectul triremelor Venetiene, a alergat in ajutorul bor.

LIIILAONICUS CHALCONDYLAS (sec. XV)

INTRODUCERE.

Ndscut la Atena, pe la inceputul secolului al XV-lea Lao-nicus Chalcondylas sau Chalcocondylas, se trAgea dintr'ofamilie nobilà care a fost nevoità, din cauza luptelor internedin imperiul bizantin, sä se refugieze in Italia. Laonicusinsa a 'limas in Grecia, unde a avut prilejul sl observe deaproape aceste lupte ce i-au sângerat patria. Despre viataacestui autor se stie foarte putin, inafará de faptul Ca' a fostarestat in douä rânduri.

Laonicus Chalcondylas a compus o istorie a imperiuluibizantin dela anul 1298 pânà la 1463. Dar, istoria sa se deo-sebeste de istoria compusà de predecesorii sài; cAci el areca punct central, nu imperiul grecesc cu nesfârsitele luilupte mArunte i cu certurile lui religioase asupra dogmelor,ci statul cel 11011 al Turcilor ce se intemeia pe ruinele vechilorstapâniri grecesti, slave, etc.

Ca model Laonicus ia pe Herodot i Thucydide.Desi acest autor nu inträ in cadrul lucedrii noastre, el

scriind dupä intemeierea Principatelor Române, totusi pentrucâteva date generale îi facem loc in Apendicele acestui volum.

www.digibuc.ro

170 G. POPA-LISSEANU

De rebus Turcicis II, p.83 Patr. gr.Descrierea Daciei

TEXTE TRADUSE.

Baiazet, trimitandu-si in urmä armatele, a devastat Panonia. Dardupà catäva vreme, a pornit räzboi impotriva lui Mircea, principeleDaciei Tòy AGOd.04 Ilyelvívot invinuindu-1 cä, unindu-se mai inaintecu Panonii, a purtat räzboiu impotriva sa. Acest neam al Dacilor 1) estefoarte priceput la räzboi km. 8i yivog 1-05,ro (Aaxe4) nxtp.6v -reTec k -rdv rcastLov dar nu prea este guvernat de legi bune. Eilocuesc de obicei in sate, träind ca nomazi dupa päsuni. Tara lor 2)se intinde dela Ardealul Panonilor Daciei panä la Marea NeagrA; ea,la dreapta, pe unde se lungeste spre mare, e udatä de fluviul Dunk-ea,la stanga ei este tinutul numit Bogdania. Tara lor dinspre Paeonodaciao separl un munte ce se intinde departe numit de locuitori Prasovos 3).Langa tara aceasta se gäsesc unii, nu putini, din neamul Scitilor nomazi,un neam de oameni mare si bogat, supusi ai regelui Casimir. Scitiinomazi II urmeazA pe acesta ori unde ar voi el, in räzboiu, el fiind de ovitejie recunoscuta in lupte. Vecini cu ei spre miaza-noapte sunt Po-lonii, iar la räsIrit Sarmatii. Dacii intrebuinteazä un grai asemänätorcu al Italienilor Acixeg Si xpalvTca cpcovh nocpocralcría, 1 'Iroav,dar asa de stricat si de diferit cà numai cu greu pot sä inteleagä celece se spune in graiul acestora. Folosindu-se de o limbl si de obiceiuriromane, de unde vor fi venit in aceastä regiune in care si-au stabilitlocuintele, n'am aflat dela nimenea si nici n'am auzit pe cineva caresä-o spunl. Se zice totusi cl oamenii au venit din toate partite si aupätruns in tinutul de aci. Cäci in istorie nu este nici un indiciu de unastfel de exemplu. Ei se aseamänä cu Italienii si in alte privinte, infelul de trai, in arme, folosindu-se si acum de aceleasi mobile. Desipoporul acesta este impärtit in douä principate si anume in Bogdania0 in regiunea Pariaria, ele nu sunt prea bine guvernate. Nu au principicari sä rämanä mult timp, ci dupl cum gäsesc cu cale, isi schimbldomnii, avand and pe acest principe and pe acela. Pe Mircea acesta,näscut dintr'un vechiu neam de principi si 1-au ales de domn dupä uci-derea lui Dan, care avusese puterea. Acest Mircea a avut cu o con-cubina mai multi fii bastarzi in Dacia. Iar dupä moartea lui Mirceas'au ivit si alti domni ai Dacilor cari au dAinuit in domnie 'Anain timpul de acum. Impotriva acestui Mircea, Baiazet, fiul lui Amurat,invinuindu-1 cl ar fi inceput el cel dintai räzboiul, unindu-si armata

9 Sub numele de Daci autorul intelege §i pe Moldoveni.2) 0 notitä marginall: a monte Orbalo ac Peucinis initiuln sumens.3) Traducatorul lui Chalcocondylas crede ca este vorba de Haemus-Balcani.

Poetul sas Schesaeus, din sec. XVI-lea in Ruinae Pannonicae libri IV, ne vorbe§tede muntele Prasobus, dupà care s'ar fi numit ora§ul Bra§ov:

Haec (urbs Coronae) a Prasobo Braschovia molte vocatur.Numele Prasobus a dispärut din intrebuintarea curentá spre sfargitul veacului

2.1 XVIII-lea.

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 171

cu cea a lui Sigismund, impgratul Romanilor, a pornit cu oastea sa.Inainand apoi, dupä ce a trecut peste Dunäre, a robit multä lumedin acea tará. Mircea, strängändu-si nu putinä armatä din lark pominevi-And sä stie cum are sä lupte. Pe sotii si pe copii, ducându-i pemuntele Prasobus, a urmärit oastea lui Baiazet prin regiunile plinede päduri de stejar, care fiind foarte multe aci, inconjoarä tinutul, asacä nu lasä pe dusmani &A se apropie de Mircea, care nu este usor deprins 1).

LIVInscriptia lui ACORNION dela Dionysopolis-Balcic

INTRODUCERE.

In timpurile din urmA s'a descoperit la Balcic, oras cefAcea parte dintre orasele celebre ale Scitiei celei Mici oinscriptie din care se poate vedea care era situatia acestuioras in secolul I-iu in. d. Cr.

Inscriptiunea aceasta, comentatà cu deamAnuntul de Laty-schew 2), dateazA din anul 48 in. d. Cr. Din ea se vede càsenatul i poporul Dionysopolitanilor aduc un decret inonoarea unui oarecare Acornion, fiul lui Dionysius care debura voia sa i cu cheltuiala proprie luat aa-upra-si osolie cAtrA tatAl lui Boerebista, regele Dacilor, apoi chiarcare Boerebista insusi; cA orasul Dionysopolis Balciculde astAzi s'a gAsit In secolul I-iu in mari primejdiia recunoscut dependenta sa fatä de regatul Dacilor; cl acestAcornion a intrat in gratia lui Boerebista i CA a fost trimisca sol al acestuia la Roma, la Cnaeus Pompeius i el a stiutsà se achite cu succes de insArcinarea datA i sà cAstige fo-loase pentru patria sa. Mai rezultA din inscriptie cà atuncic And marele rege al Dacilor, Boerebista, a ingeput sl cuce-reascA Tracia i cetAtile grecesti dela Pontul Euxin, orasulBalcic s'a supus de bung voie si n'a voit sA infrunte _urgiaregelui dac i cA Acornion a putut sA deving un devotat alregelui reprezinte interesele pe lângA generalul roman.

Tot din aceqstA inscriptie mai vedem care era starea fi-nanciarA a orasului pe aceste vremuri.

Informatiunile lui Chalcocondylas ni le confirmA in mare parte, si istoricul germanLeunclavius-Loewenklau (1533 z 593) care urmáreste de aproape, inAnnales Sultanorum §i in Historiae Musulmanicae, expunerea istoricului bizantin.

2) Latyschew, Journal du Ministare de l'Instruction publique, 1896.

www.digibuc.ro

172 G. POPA-LISSEANU

Inscriptia lui Acornion dela Dionysopolis-Balcic1)

TEXTE TRADUSE.

...dimpreunä cu tovarasii cautând scapare se duse la Argedavon,la tatal regelui Burevista, si fiind acolo si intalnindu-se cu ei astigädela ei bunavointa pentru oras, iar de cheltuiala avutä liberä pe popor,

fäcfindu-se preot al zeului Jupiter Maximus, indeplini jertfele siceremoniile religioase cu cucernicie si carnea o imparti intre conceta-tenii sli. Ales apoi preot al lui Serapis suporta de asemenea cheltuelilecu bunavointä si cu tragere de inimä. Dionysos (Bacchus), zeul eponirnal orasului, neavfind de mai multi ani preot, fiind aclamat el de con-cetäteni, a primit si luand coroana zeului, in timpul and Gaius An-tonius isi avea aci cartierul de iarnä, indeplini bine si cu magnificentäjertfele si cerimoniile religioase si carnea o imparti cu darnicie intreconcetätenii säi. Luand apoi coroana zeilor din Samothrace pe vieatä,indeplini jertfele 0 cerimoniile religioase si ale initiatilor si ale orasului_In tineretea sa, pe and era rege Burebista, cel dintai si cel mai maredintre regii stapanitori asupra Thraciei si ,obtinand dela acesta sta-p ânirea peste intreg tinutul de dincolo de Potamos (raul ce curge pelângA Marcianopolis, oras zidit de imparatul Traian) si peste impre-jurimi si face pentru aceasta in prima si marea domnie foarte multelucruri bune patriei sale, spunând si dändu-i totdeauna cele mai bunesfaturi si astigand prin vorbele sale bunavointa regelui pentru orasuisau; in celelalte toate arätfindu-se cu ravna fatä de reprezentanta ora-sului si ocupändu-se fail preget de nevoile lui si interesandu-1 tot cepriveste binele patriei sale. Sr fiind trimis de regele Burebista ca am-basador la Gaius Pompeius, fiul lui Graecus, &tap anitorul roman, siintalnindu-1 pe acela in Macedonia langa Heraclea de langa Lycos,duse la bun sal-sit nu numai tratativele referitoare la rege, astigandpentru rege bunavointa Romanilor, ci isprävi si tratativele foarte fa-vorabile pentru patria sa si in special chibzuind In sufletul si corpulski intreaga situatiune a imprejurärilor si fäcând cheltueli in vieatä simarind prin sine bunä starea cetatenilor säi, dovedeste mare ravnapentru binele si mântuirea patriei sale. De aceea, pentru ca si poporulsä se arate recunoscätor fatä de bärbatii säi bravi si buni si cari ii facbine, senatul si poporul a hotärit sa se aduca pentru aceasta laude pu-blice lui Acornion, fiul lui Dionysius si sä fie incoronat la serbäriledionysiace cu o coroanä de aur si cu o imagine de metal si sd se In-coroneze si In viitor in fiecare an la särbätorile dionysiace cu o coroanade aur si pentru a i se ridica o statuä sa-i se dea locul cel mai bine si-tuat din piatä.

1) Vezi Cetqi # orate greco-romane in noul Teritoriu al Dobrogei, p. 24.

www.digibuc.ro

INDICELE NUMELOR PROPRII

A

Aaron 127Abdera 24Abderiti 6oAbii 48Absyrt 75, 103Acamas joAchelous 84Achei, Acheianá xo, 59Achille ix, 23, 26, 34, 35, 36, 37, 38,

39, 47, 49, 52, 53, 54, 55, 56, 57,15o, 156

Acominatus 138, 164Acmonia 64Acontisma 114Acornion 171, 172Acra, Acrae 55, 115Acropolites 160, 163, 165Acum 103Adria, Adriatic 22, 48, 55, 56, 153, 154.Adrian, Hadrian so, 59, 7x, 72, 73, 76-,

94, 126Adrianopol 114, 126, 142, 143, 162, 163,

164, 187Adrimyttum 89Abac 29Aeetis 75Aegissus 115Aelia 127Aeliams 74, 75Aemilian 83Aemus 114Aetius 7Aetolia 169Acthiopida 23Africa 41, 65, 76, 83Africanul 28Agamemnon io, 156Agathocles 29, 59Agatias 15Agathyrsi 18, 20, 39,Agathopolis 142, 143Agavi 39Agnias 27

48, 154

Agrieni 24, 3zAgrippa 33Aiax 35Aizisis 63Alani, Mania 39, 50, 115, 116, 154Alanus, munte 155Alazoni 16, 19Alba -Leuce 23, 156Alba Aspron 116Albania 168Albocensi 63Alcaeus 156Alexandru 26,

77, 96, 155Alexandru Sever 65Alexandria 27, 57, 62Alexe 133, 134, 135, 137Aliphas Petrus 136Allothus 84Alexius 159Alpis 18Aluta, Alutanus 6, 62Amasea 44Amazoane II, 36, 37Amida 91Amidon joAmon Cartagineanul 146Amphitrita 35Ampoiu 8oAmurat z68, 169, I70Amutrium 64Amyntas 55, 56Anacharsis 17Anarti 63Anasarba 39Anastasius 107, 108, 109, x 1o, IIIAnastasia 128Anchialos 83, IIo, 114, 136, 139, 144,

146, 161Androfagi 21Andromacha 22Andronia 134Andronic 539, 144, x65Andronicus Lampadas 159Androtios 75

31, 49, 50, 51, 52, 59,

www.digibuc.ro

174 G. POPA-LISSEANU

Anghel Alexe, Ioan, Isac 138, 144,148, 150, ISI, 152

Angros 78Angustia 63Anna Comnena 133, 134, 136, 138Annianos 104Anti 85, 86, 88Antiochia 6o, 90, 91, 105, 127Antonin Piul 64Antoninus 131Antonius 65, 73Antonius Caius 172Antiphilus 54Antropofagi 16Aphrodisia 714Apiria IliApocapes 125Apollo ix, 58, 62Apollonia 19, 50, 58Apcllonius Rhodius 27, 153Apollonius din Tyana 34, 38Apperia 95Appianus 57, 138Apros 114Apsich 99Apuleius 40, 42Apulum 63Aquae 64, 96, noArabi, Arabia 72, 76,Arabon 62Ararus z8Araxes 12, 15Arcadia 28Arcadiopolis 114, 147Arciar 110Arcobadara 63Arctinus 23Ardagast 107Ardealul 7, 112, 170Ares ioArgedavon 172Argidava 63Argipei 17Argo 154Argonauti 27, 154Argyrium 29Ariani 78Arie 83Aristotel 76, 154Armenia 4-4, 73, 82Arcinna 64Aroteri 57Aromâni 8Arpad 117, 118, 119Arpi 64Arpispolis 64Arpoxais 13, 14

153

147, Arrianus soArrivantium 64Arsaces 6oArtanes 18Artemidorus 54Asanesti Ioan, Petru, Asan 139, 140, 141,

144, 147, 148, 149, 150, 151, 16o, 16x,x62, 163, 164

Asbolus 35Asia de mai multe oriAsirieni 61Asparuch 109Aspietes 744, 148, z5xAspron x 16Astica 95Astingi 73Astyage 56Atel 115Atelcuzu 117Atena, Athena

84, 169Athos 737Atlas z8Atoniti 137Atris 18Attaliota 132, 133Attica, Attici 46, 155Attila, 7, 78, 79, 88, 92,Auchati 14Augustus 6, 46, 66, 70, 80, 90, 130, z6c,Aulida /56 ,Auras 18Aurel-Marcu 6oAurelian 6, 91, 105, io6, 132, 155Aureolus 129, 130Ausoni 79, 8o, 159, 162Attalia 732Auxentius 78Auxonius 82Avari 95, 97, 98, 99, ioo, Ica, 107, 1o8,

109, mo, izo, III, 118, 120Axinus 152, 153Axiacus 64Axenos 49Axius 1o, 75Axiopolis 64,

25, 33, 46, 49,

112

59, 76,

ns

B

Babiloneni 12Bacchus 22, 55, 172Bactriani 77Baiazet 768, 270, 171Baimundus 134Balcania, penins 9, zoo, 122Balduin 151, 162

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 175

Balcic 17x, 172Baltzar 128Balta Sacra 136Banat 79Bandurius x i 6Banescu N. 81, 85, 1 1o, 136, 137, 138, 163Barbaricum 7Bargus 48Baruch 1 x7Basilios - Vasile 75, 119, 137Bastarni 39, 46, 47, 48, 54, 56, 58, 66,Batan 115Batania 75Batbaia ¡IoBatna. 73Baudarius io8Bazargic I loBebryci 45, 48Bela 139, 146Belemarnis 128Belgrada i i8Berivoos 122Berroe Veroe 114, 121, 136, 16iBerzelia 110Bessi 61, 28, 44, 122, 123Bicilis 72Biezi 63Bisseni x x 5Bitini, Bithynia 38, 45, 48, 50, 64Bizant Bizantini 7, 9, 24, 5x, 81, 83,

8s, 86, 87, 88, 94, 96, 98, 99, Ioo, 105',107, x 09, 112, 113, 114, 124, 125, 127,x28, 138, 150, 151, 152, 16x, 162, /65.

Bizone 55, 56Bizus 53Bizya 114, 162, 165Blach, Blachia - Vlach-Vlachia 92, 16o,

162, 164, 167, 168, 169Blachernae 92, 120Boa 91Bogdania 170Boieni 45Bolerum 164Bononia 110Borani 83Bordoni x52Boreion 63Boreas, Borreas 27, 76Boerebiste - Burevista 45, 46, 171Bolosudes 126, 132BoriM 162Borotalmar II 5Borysthenee 13, 16, 17, 19, 34, 39, 47,

48, 49, 52, 53, 54, 56, 57, 64, 128,155, 156

Bosfor 16, 39, 48, 56, 83, 92, 112, 116BOIls 127

154

Bosnia 122Botaneates Nicophorus 125, 132,Brana x58, x59Brandza 41Braschovia-Brasov 170Brfitianu G. 163Brigi 45Britania 83Britolagi 64Brodnici 152Brodoni 152Brongus 18Brutus 117Brygi 48Brysa 16Budini 17, 21Bug 6, 47Bulcsu 126, 132Bultzus 119Bulatzospon x x 5Bulgari-Bulgaria 95, Ioo IOI, 102, 104,

108, 109, 110, 113, 114, 115, 116, 1I9,120, 121, 123, 125, 127, 135, 140, 141,142, 150, 151, 152, 154, 161, 162, 163,164

Burebista - Boerebiste, 6, 172Buri 69Buridensi 63Buredaensi 63Buza i i i

157

Cabari x x 8Caesar CaesareaCaidum 115Calais 27Calcidica ioxCalea sacra 19Calecarcha 119Callatis so, 53,Callipolis 114Calimach 27Calliope 35Callippizi 16Calum 53Camitze ManuelCancar 116, 117Canoba 62Cantacuzen 140, 142, r66, 167Capedunum 48Capidava x z 5Capitoliu 58Cappadocia 44, 50,Caracalla 65Care 118

C

44, 45, 58, 65, 90, 16o

55, 56, 58, 114,

145

77,

115

78, 82, 83

www.digibuc.ro

176 G. POPA-LISSEANU

Carea 55Caria ii, 50, 53, 55Carpati 7, rooCarpi, Carpizi 6, 57, 83, 93Carpodaci 84Carpis 18Carpus x x 5Carsidava 63Carsum 64Carthago, Carthagineni 28, 76Carum 55Case x x 8Caspick marea, Caspieni 49, 77Cassandra 26Cassius Dio 64, 65Castamonitu 100Castoria 127Castus 110, I x ICatacalo Euphorbenus 136Cataracte 49,99Catiari 14Catti 66Catus 6Caucaz 16, 153Caucoensi 63Cazimir 170Cecropia 27Cedrenus 125, 126Celti 18, 26, 45, 55, 56, 59, 65, 66, 76,

83, 84, 134, 154, 157Ceramisia lox , 102Ceres 50Chabuxingyla ii 6Chalcondylas 169Chariopolis 135Charmides 25Charoboe 115, ix 6Chatzo 100Chasari 96, izo, zig, 116, 117, z z 8, 120,

154Chaganul 94, 95Cheas joChelandia 117Cherson 54, 88, xis, 116Chidmas 116Chingylus 116Chios 36Chone 138Choniatus 138Chopon 1'5Christos 33Chrobati zigChronos 114Chtysostomus 88Ciconi IOCiclade 83Cilicia 39, 73, 82

Cimbri 48Cimeria, Cimerieni 13, x 5, x6, 48,

56, xi6Cinnamus 138, x58Cipru 83Cirene 83Cissavon 134Cistoboci 68Claudius Aelianus 74Claudius Livianus 69Clemente 73Clima x14Clisuri 97, 135, 136Clocotinitza 154Coades 92Codrus 25Cogaeonum 45Coelia 114Colaxais 13, 14Colchida 27, 75, 159Comentiolus 94,

110, IIICommodus 65, 91, 131Comnenus 125, 129, 134, 137, 138, 139,

158, 159Comidava 63Comitopuli 187S. Conon 92Contragi 114Corfu x 68Corinth 28Corrado 142Corsica 83Cotensi 6oCotini 6oCotys 29, 31Constanta 97, 110, 151, 162Constantiola 99Constantiana 115Constantius 78Constantinus 7, 78, 81, 82, 94, 108, II0,

112, 114, 120, 122, 126, 127, 132, 137,146, 147

Constantinopol de mai multe oriCracnacatae ii6Crassus 66Creminisci 54Cremni 16Crenos 146Crestonei 21Cretensi 83Crimea 44Crinitus 89Cristasir 45Cri sus 119Crito 89Croati 119

55,

97, 98, 99, 108, 109,

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 177

Crobatus 109Croesus 89Crobyzi 18, 55, 56Cruni 55, 56Cuartzitzur 115, ji6Cuber zoo, rot, 102, 103Cubra: rotCubu .17

Cuel 115Culpee x z5Cumani 135, 136, 137, 149, 141, 142,

143, 144, 1451 146, 147; 149; 150,152, r6z, 162, 167

Curcutan x 5Curopalates 124Cursa lui Achilles 23, 39, 52, 154, 155,

x 56Curtius Quintus soCurtogermati 118Custan 115Custoboci 73Cuzu x 8

Cylleni 61Cyr xCyzic 126

151,

Debatenus 136Daci-Dacia 5, 6, 7, 8, 9, 23, 20, 32, 39,

40, 41, 42, 43, 44, 46, 47, 49, 53, 58,62, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 72, 73, 83,87, 88, 91, 92, 94, loci, 104, 105, 120,122, 129, 129, 130, 131, 132, 134, 135,136, 137, 150, 154, 155, 157, 16o, 166,167, 170, 171

Daco-geti 7, 122Dacringi 73Dai 23, 46, 49, 155Daicoviciu 45, goDalmatia, Dalmatini 32, 65, 66, 87, 137,

x 56Dan 170Danapris - Danapru 54,Danastru 109Danubes, Danubis 55, 154Danubius 44, 46, 62, zDanusis 154Daphne 91Dardania - Dardanizi 36, 58, 64, 66, 99,

zooDarius 19, 12, 13, 14, 17, 20, 21, 47, 49,

153, 155Dausdava 64David 104, 145, 127Davus 46, 155

zoo, 115, 116

12 A. R. - Studii i Cercetdri. LXV.

Decebal 67, 68, 69, 70, 71, 72, 89, 92,93, 122, 123, 130, 131

Deceneu - Decaeneus 45, 46Decius 83, 105Demensi, Deimensi 64Demetrius 54, 56Sf. Demetrius 103Demetrescu Anghel 67Demosthenes 38Densusianu N. 151Dentheleti 28, 66Derbici 76Derblenini x x6DercosDeveltus 114Devnia ItoDixippus ro4, 105Diacum 64Dial 66Diana II, 22, 91, 156Didimotica 162, 163, 164Diegis 67Dieni 24Dierna 64Dinogetia 64Dio Cassius 64Diocletian 104, zo6Dion 38Diodor din Sicilia 29Dionysius 38, 39, 56, 152, 153, 154, 155,

158Dionysius delegat 171Dionysos 172Dionysopolis 53, 55, 56, 58, 115, 171,

172Dioscorides 39, 40,Dioscuri 53Doberus 83Dobrogea 153Docidava 63Dolonchus 114Domitian 38, 67, 68, 89, 92, 104Dorieni 114Dorticum 64Dragobiti 102Dracon 79Drepana 127Drisipera zo8Dristra 133DrAstor 128Drys:ol, Durostor, Dorystol 64, 107, 110,

120, 128Dromos Achilli 39Dromychaetes 6, 29, 30, 31, 47, 49, 59Dryphegis 64Drusus 66Duca x25, 145, 146, 159

41, 42, 44.

www.digibuc.ro

1 78 G. POPA-LISSEANU

Michael Duca izoDumastheni 76Sf. Dumitru 99, 140, 16o, 161Dunarea s, 6, 7, 25, 26, 29, 29,32, 44,

46, Si, 58, 66, 71, 77, 81, 82, 83, 84,85, 86, 87, 91, 95, 96, 97, 98, 99, Ioo,xoz, 103, 107, 108, 109, no, in, 118,120, 122, 123, 133, 134, 135, 136,-137,138, 14, 45, 150, 152, 104; 165, 170,171

Dura 67Dyrrachium 137

Echidna 14, 15Egee, mareaEgipt -Egipteni 17, 25, 27, 34, 41, 45,

46, 57, 61, 62, 82, lox, 105, 152, 155Elada 121, 122, 123, 124Elbanum 164Eioneu ioElena 34, 35, 36Elga x26, 132Elini, 14, 15Eneti zzEphesus 83Ephorus 47, 57Ephraemius 159, x6oEpidamnum 87Epir 29, 83, 84,Erambi 153Erechteu 76Erithea 14Ermonactus 64Ernas 8oErtem 115Eschil 22Etel ii8Etela 64Etiopia 44, 6i, 153Eudoxiopolis 114Eufrat z57Euphrates filos. 38Eufemos IoEuphorbenus 136auipides 22, 23Eurydice 59Europa 17, 24, 29, 48, 50, 75,

92, 113, 114, 153, 154, 168Eusebius 78, 104, 105Eustathius 39, 152, 153, 155Euthimius 129Euximus Ponthus 152, 153Exampaeus 19Ezeban 134Ezelech 119

122, 123

Fabius Maximus 66Fenicia Fenician 34, 75Filip - Philippus 52, 59Filipopol -Philippopolis 121, 138,

144, 146, 147, 167Flaccus Valerius 27, 153Flandra 136Flavia 32Florentius 108Fonteius 33Fortareata nouà 105, 106Franci 87, 119, 126, 129, z32Frateria 64Frigia FrigieniFritigern 84Fuscus 70, 02

143,

45, 46, 48, 61, 138

Gabra 158Gades x4Galata 169Galatia 77Galati 139Galia - Gallia, Gallus 41, 44, 48, 6o, 66,

83, 88, 105, x30, 137Galileeni 91Galitia 139, 151, z62Gallienus 129Gallus Rubrius 33Ganos 114Gantze Gulielmus 136Gebeleisis 19Geech 115Gelon xsGeloni 39, 154Genach xi8Genesios 119Georgii 57Sf. Gheorghe isoGepes 107Gepizi 85, 87, 88, 92, 98, 109, 112Gerion x4Germani 17, 33, 39, 46, 47, 48, 49, 73,

86,88,104,124,127,129,133,154,15877, 83, Germanicus 130

Geron 16Genzon 107Gerri 154Gerrhus 17, 19Geti 6, 17, 19, 20, 21, 24, 30, 38) 39,

45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 59, 6o,65, 66, 67, 77, 78, 8o, 85, 89, 96, 129,134, 154, 155

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 179

Giaze 115Giazichopon 115Giaiucatae 116Ghica D. x2Ghidos Alexe 147Glom 92Glycera, Hagia 129Godela 1o8Go loe 136Goti, Gothia 7, 17, 25, 77, 78, 8o, 83,

85, 87, 88, 93, 105, 127, 132Gr Adiste 131Graul 136Gratianus 83, 84Greeni 24Greci, Grecia 7, 9, io, II, 12, 14, 15,

16, 17, 19, 20, 21, 28, 31, 45, 48, 53,56, 59, 6o, 6z, 66, 67, 75, 76, 83, 88,124, 125, 127, 169

Grod 92Gyla, Gylas 115, 116, 126, 132

H

Hadrian -Adrian 59Haemus -Emos, Hemimont 18, 23, 24,

27, 66, 67, 82, 94, in, 114, 137, 139,140, 141, 144, 146, 149, 151, 154, 161,170

Hairebolu 135Halmyris x isHali 134Halicarnas IIHalys 30, 36Harnack 77Hasdeu 23, 123Hebru 24, '74, 135Hector 36Helenopolis 127Helespont XO, 20, 24, 37, 153, x66Helis 30Heorta 48Heraclea 50, 52, 55, 56, 75, 105, 112, 114,

x72Hercules 14, 15, 27, 35, 105, 153Hercynia 48, 1-54Hermonassa 156Hermonact 47Herodot 5, 1 1, 12, 17, 49, 58, 153, 154,

155, 156, 158, 169Heruli 87, 129Hierasus 6zHieron 63Hierostoma 47Hierocles 1 x3, 114, x x5Hilbudius 85, 86

12.

Hipotoos 16Hippomolgi 39, 48, 154Hippopozi 39, 154Hircania 46Hispani 83Homer 9, 10, 35, 48, 49, 53, 77Honorius 85Hortarea z36Hrysos IsoHuni 8o, 84, 85, 86, 88, 92, 112, 147Hurmuzaki 151Hylas 27Hylaci 57Hypacyris 17Hypanis 16, 17, 18, 19, 47, 49, 53, 56Hypoplacea 89Hyrcanieni 77Hystaspes 47, 49

Iabdierti ii6Iafa 66Iapozi 58Iatros 97Iazygi 48, 49,Iberi 68Ibis 61Ielech 119Ieroteu 126Iernstedt 122Ierusalim 32, 126, x27Iisus 33Jiul 6zIlea x4, 16Ilion 37Iliria, Iliricul, Ilirieni x8, 31, 32, 45, 46,

48, 57, 80, 83, 86, 87, 88, Ioo, 105,108, 121, 133, 154, 155, 164

Imbros 83India, Indieni 21, 5o, 6r, 6z, 72, 97, io8Ingenuus 129, 130Insula $erpilor 26, 34Joan sevastocrator x40,Ioan Asan i5xloan Comnenul 134Ioanichie Valmas 137Ioanitiu Iso, 151Joe 52Ionian golf 24, 88, 153Iorga 7Iosif 127Iosephus Flavius 32Iotapata 32Ipaon 115Iphicrates 76

I

51, 62, 74, 158

142

www.digibuc.ro

18o G. POPA-LISSEANU

Iphigenia 22, 23, 26, 156Irebol -Erebol 135Isac - Isaac 125, 134, 139, 141, 142,

145, 146, 148, 149, 151, r61, 167Isauria 105Isiac, portul 52Issedcni 12, 17Istriani port 52, 54Istru de mai multe oriIstros cetatea 50, 53, 55, 56, 58, 83Itali, Italia de mai multe oriIudei 104Iul 66 .

Iulianus 68, 155Iustinian 85, 86, 87, 88, 90, 92, 113Iustinus i o8Jupiter 13, 39, 61, 62, 76, 172Iutotzas 119Ivanciu 151, 162Ivancus, Ivanco iso, 162Iyrci 17

K

Kalon 63Kegenes 128, 129Keiageisi 63Kekaumenos 14, 122, 123Kiaginsi -Keiageisi 63Kilter 128Krumbacher 130Krybyzi 64Kypsella 140, 150

L

Lacedomoneni 114Lactofagi 48Ladislau 168Laeni 24Lampadas Andronicus 159Laodicea 76Lardea 142Larisa Io, 122, 134Lascaris Teodor 138, 163Latini 42, 43, 44, 58, 138,Latona x xLatyschew 171Lebedias x 16, 117Lemnos 33, 83Lenzenini I x 6Leon xo6, III, 112, 118, 119, x6oLeontius 77Lesbos x x, 169Lluce 22, 23, 26, 34,

54, 64, 156

Letos ioLeunclavius 171Libia 82Lionez 66Lipoxais 13, 14Litovos 146Liuntin 1 r8Livia 70Livian Claudiu 69Licinius Sura 72Lividurgos 94Lizisis 63Longin 70, 71, 105Longobarzi 87, 88Lot Fer. iozLovitos 144Lucian 34, 6o, 61, 127Lucius Romanus 28L. Lucullus 58M. Lucullus 58Lunus 61Lupas I. 5o, 126, 159Lusius 69Lycophron 26, i56Lycos 172Lydia -Lydieni 45, 48, 88Lydus Iohannes 46, 88Lydus Laurentius 88Lysandra 59Lysimach 29, 30, 31, 47, 49, 59

M

Macedonia xi, 25, 28, 29, 31, 49, 55, 59,6o, 66, 83, lc*, 104, 121, 122, 123,137, 151, 155, 156, 163, 172

Macelles 16oMeotida, Maeotis 48, 49,Maghiari x 15Maitzan 115Malalas 90, 91, 92, 129Malchius 75Male Josphre 136Malech 75Manas 46

151, x62 Manasses 157Manuel 138, 139, x58, 163, 168Mangiuci 122Marcianus 16oMarcodava 63Margus 48Marcella 76Marcellus Ulpius 131Marcianopolis 82, 96, 1 xo, III, 172

49, 52, Marcomani 51, 67Marcu-Aurel 74, 90

,5o, 8r, 156

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI t8

Marcu 73, 94Marinus 136Maris 18Maria 163Marisus 46Marifa 35Marcius Quintus 28Marmara, marea 78, 103, 1o6Marte II, 22, 36, 159Martinus 1 1 o, I I IMassageti 12, 15, 17, 76Matiopolis 55Matoa 154Maurus, Mauri 102, 103, 130Mauricius 94, 98, 99, 107, 109, 112Maximianopolis 5X4Maximus 70Mazari 115Medea 75Media, Mizi 13, 16, 22, 54, 56, 530Medobithyni 45, 48Mediolanum 129Megara, Megarenzi 25, 114Megere ii8Melanchlaeni 16, 39, 85, 154, 156Meleagru 52Melissenus Nicephoros 135, 136Memfis 6,Maeotis - Meotida 13, 16, 17, 34, 38, 39Menophilus 93, 94MerCur 22, 62Merizus 114Merula 66Mesembria 19, 41, 55, 56, no, 113, 156Mesena 150Mesopotamia 73, 82Mesticon 114Metanasti 62, 156Meursius ii8Michael lo6, 120, 128, 158, 163Michael Sdreantzimer 167Midas 46Migne 99, 103, noMilet 23Milesieni 48, 49, 50, 54, 55, 56Miltiades 23Minerva 62, 76Miriandysi 45, 48Mircea Miltza 168, 170, 171Mitridate 49, 58Mithras 76Mnesarech 20Modestus 82Moesia de mai multe oriMoise 78, lox, 127Moldova 6Moldoveni 170

Moldoblachi 168Monasteriotes Leon 141Monastra 136Morava 146Moravia 117, n8Mordia 116Moreses 119Moscova iziMuntele Sfânt 45, 104,Muntenia 7Miiller 23, 41, 52,Mundraga 118Mures 72Murnu G. IC), 122, 124, 159, 151Musugius 107Mutzipara 41Mysi, Mysia de mai multe oriMygdonieni 45, 48

55

121

Naissus - Nis i58, 16,Naparis 18Napuca 63Naracum - Narakion 53,Nárses 86Nasamoni 104Naupact 169Nece 118Necsulescu 135Neagrii, marea ii, 24, 51, 56, 82, no,

III, 170Nedao 92NaessoS 64Nesos 64Nemea 23Neoplatonicus 75Neoptolem 47, 54Neptun 34, 35, 62Nereu 23Nereidele 35Nero 6, 35, 104Nerva 68, 89, 90, 104, 115Nestor 133Nestos 24, 6oNetindava 64NeuH 16, x8, 21, 39, 57, 154Nicea - Nicaea 64, 65, 138Nicanor 51Nicephor Botaniates 123, 132Nicephor Petralipha 159Sf. Nicephor iiiNicephor 112, 134, 139Nicetas Choniates Acominatus 138Nicolae, patriarch 137Nicomedia 50, z27, 135

55, 63

www.digibuc.ro

182 G. POPA-LISSEANU

Niconia 47Niconium 54, 64Nicopolis 97, 105Niculitä 121, 122, 124Nil 74, 153Nipsei 19Nis 158Nisibe 73Nisos 146,Nistor I. 6, 116, 133, 136, 159Noarul 48Noes 78Nomazi 109, 153Noricum 87, 154Novae 64, 96, 98, 109Novgorod 13Novidunum 64, 115Nucraunum 64

0

Oceanul 14Ochrida /20Octavius Caesar 57Octavian August 94Odessus -Varna 95Odessus 50, 52, 53,Odrysi 6, 23, 24, 25,Oescus 64Oitrnsi 67Olbia 47, 49, 52, 53,Olbiopoliti x6Olga 132Olgon 109Olgu 110Olimpia 62Oltul 62Ombri 121On dui MO, 122Onogunduri 114Ophiussa 47, 64Optimus 73Orbalus 170Ordessus 18Orithyia 27Orni 114Oronte 91Orpheus 9, 6o, 75Orea 64Osiris 156Oskios 24Osroes 6oOstrogoti 17Ovidius 49Ovrei 32, 33, IoI, 126Ovulinsi 64

54, 56, 58, 11028, 29, 32, 59

56

P

Pachimeres 164, 165Pacinati 115, 127, 133Paeonodacia 170Pagumanis x28Palastolum 99Palaeologus 136, 16o, 166, 167Palestina 75, 84, 90, x42Pallas 76Palma 72Palmyreni xosPaloda 63Pamphilia 82, 132Panion 78, x 14Panites Priscus 78Panonia 57, 58, 65, 66, 67, 73, 83,

87, Ioo, 128, 130, 154, 159, 170Panodorus 104Panticapes 16, 17Paphlagonia 46Paralati 14Parapotamia 91Parce 34Parmenio 32Paristrion 135, 162, 170Parnassus 78, 153Paros 59, 103Partanaspete 73Parti 6o, 73, 157Parthicopolis 114Particus 73Patridava 63Pârvan V. 9Patroclu 35, 52, 53, 160Patruissa 63Pausanias 58, 59, 74Pecenegi 115, 116, 117, 118, 124, 125,

127, 128, 129, 133Pedanius 39Pelagonia 164Pelasgi loPeleu 22Peloponez 23, 28, x68Pelusium 61Pentapolis 82Penthesilea x iPeoni -Peonia Io, /8, 24, 31, 48, 154Peres Zupanus 137Perganum 75Persi, Persia II, 24, 29, 49, 61, 81, 82,

85, 92, 117, 118, 129, 152, 155Persthlabum 118Pertinax 65Pesinus 83Petra 72Petralipha Nicephor 159

84,

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI $1 BIZANTINI 183

Petrodava 63Petru (Asan) 139, 141, 148Petrus general 95, 96, 99Petru 124, 127, 140, 147, 150, 151, 16o,

161, 16zPetrus Patricius 92Pervund 103Peuce, Peucini 39,

63, 64, 153, 170Phale 119

.'es 6xPriS azin 119Phanagoria x56Phasis Ix, 36, 8zPhaedon 38Phidias 61, 62Philadelphia 88Philippi x x4Philippus 28, 31Philippopolis 28, 99,105,109,114, 137, 162Philostratus 33, 34, 104, 105Philostorgius 78, 79Phlampuros 169Phocas 99Photie, Photius I , 23,Phrantzes x68Phylarchus 76Piarensi 64Picensi 64Piezigi 63Pilaios xoPilat 33Pindar 23Pinum 64Pirechmes roPiroboridava 64Pirum 63Pirus roPisa 62Pitagoras, Phagoreeni, Phythagoras zo,

45, 49, 76, 155Plato 25, 38Plautius Silvanus 6Plavitza 134Plinius Secundus 39, x 05Plotin 76Plotina 130Plutinopolis 114Pogonatus ConstantinPoloni 170Poltyobria 41Polybius 28, 44Polyclet 6rPompeius 171, 172Pontus Euxinus 14, 15, 17, 20, 23, 34

35, 36, 37, 39, 49, 50, 52, 53, 55, 150,152, 153, 154, 159, 171

47, 49, si, 53, 56,

77

114

Pontine, b5ltile 72Porata 17Porolissum 63Porphyrogenitus Iro, 112, x 19Porphyrius 75, 76Portmea Cimeria 1gPotamos 172Potulatensi 63Praeneste 74Praetoria Augusta 63Prasobus 170, 171Praxiteles 61Praxithea 76Prendavensi 63Preslava 14IPrespa 127Prevalitana rooPriam 26, 36Prilapus 164Prilep 101Principi, insula 129Printzitas Ritzerdus 136Priscus Panites 78, 79, 8oPriscus general 96, 97, 98, 108, 109Probus 105Proclus rProconissus 103Procopius 81, 84, 85Propontida 144Proserpina 5oPrusia 38Pseudo Apuleius 40, 41, 44Pseudo Diogenes 136Pseudostoma 63Psilon, 52, 53, 54, 63Ptolemais 62Ptolemaeus 59, 62, 153Ptyscepolis 64Pudilus 136Pulchrum 54, 55Pupace 137Pylade 70Pyretus 18Pyrrhus 29

Quazi 5r, 67, 74Quintilian 91

Rahova 95Raetiaria 64Ratiaria ItoRfimleni 8Ramidava 63Ratacensi 63

www.digibuc.ro

181. G. POPA-L IS SEANU

Rausimod 81Ravens 73Regianum 64Resus ioRevärsarea lui Tyras 64Rhabon 6zRhaos 73Rhaptos 73Rhea 62Rhodius 27Rhodope -Rodope 18, 23, 24, 65, loo,

114, 154, 162, 166, 167Rin 39, 65, 83, 84, 153Rinchini -Runchini 103, 104Rinchos zooRiscardus 137Ritzerdus 136Rodos 55, 56Rogeres 136Roman 78, 127, 151Roma si Romani de mai multe oriRomania 7, 123Romanus Lucius 28Roma Noul 114Romaeus Paulus 136Romei 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145,

146, x47, 148, 149, 150, 151Romani 6, 7, 8, 100, 121, 152, 169Roxolani 49Rubrius 33Rusi - Rosi - Rusia 116, x26, 128, 132,

154, 162Rucconium 63

S

Sabartoeasphali 116Sabiri 9xSacacatae II 6*Sacerdoteanu Au. ioo, xo/, 124, 127,

137, 167Sacrum 47, 49, 50, 55, 153Sadagoltina 78Safrax 84Sagudati 104Salinae 63Salmacate x i 6Salonic, vezi Thessalonic xoo, urnSalmutzes 117Salmydessus 19Saldensi 63Saltice 114Salustius 82Samos II, 20, 6oSamosata 6oSamuel 127Samotrace 83, 106, 114, 172

Sandava 63Saovon x46Saraceni 91Saracenus 41Sarbi 146Sardinia 83Sargetia, Sargetica 48, 72Saturn 62Satzas 134Sau 123Sauromati, Sarmati 17, 33, 39, 46, 48,

49, 51, 81, 85, 110, 127, 130, 132, 134,135, 154, 155, x58, 170

Sava 58, 66, 123, z46Savada x 14Savus 66Scamandru 37Scipio Africanus 28Scitia, Sciti de mai multe oriSchesaeus 170Scius 18Sclaveni, Sclavini 85, 86, 88, 96, 107,

109, x 16Sclavi, 98, 99, 1o2, 1 x6Scoloti 14Scombros 24Scopia 146Scopuli 54Scotinum 135Scordisti 48, 50Scupi 64, 96Scymnus Chios 56Scyri 84Scyrmiazi 19Sebatrocasphali 117Secui 112Sdreantzimer 167Segesta, Segestica, Segestani 57, 58, 66,Serbia, Serbi 123, 137Selinunte 73, 105Seleucia 105Selte x 25Sensi 63Serdica 94, 125, 134, 147, 158Selymbria 41, 113Serapis 172Seretus 117Serrae 114Serres 127, 148, 149, 150, x64Sesthlav 134Senthes 24Sevastopol 59Severus 94Sicambri 48, 66Sitilia 25, 29, 83Sigismund 171Sigriane 106

www.digibuc.ro

DACIA IN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 185

Sigyni 22Silistra IzoSilivri iiiSilvanus 6Simon 137Siniscardus Riscardus 137Sincai I 2Singidunum 64, 85, 87, 108Singidava 63Sinope j6Siretul 62Siria 72, 73, 90Sirmium 85, 87, 88, ioo, z 08, 129,Si rtele 83Sisman 127Sistov 98Sitalces 23, 24, 25Sitas 66Sitioenta 64Slavi 7, x oo, 103Slavobulgari 100Sfendopluc xx8Skylitzes 124, 126, 132Solomon 135Solon 25Smirna 65Socrate 28Sofia 94, 108, 125, 134, 158S. Sofia 152Sofocle 22, 153S011111111 64Spania 44, x30Stasanor 77Stefan din Bizant 113, 152, 155Strabo 44, 152, 153, 154, 155, 156Streia 72Strimon 103Strymon 24Strumitza 150Strymni 11 4Stumbion 146Sucidava 41, 64Suevi 48, 65, 66Suidas 28Sura Licinius 69, 72, 73Susiana 38Symeon 8Sympanus 166Syncellus 104, 106, 124, 126Syria, Siria 6o, 76, 77, 105, 115Syrucalpee 115Syrus 46

Tacupertus 136Tafrali 100

Talmat 115Tamasidava 64Tanais 16, 17Tanatis 64Tape 68, 69Tara sios 112Targitau 13, 14Tariani ix8Taronita 136Tatu 134Tatemer 107Tauri, Taurida Taurici 13, x 6, 36, 39,

z 58 49, 154, 155, 156Taurisci 46, 63, 156Taurocomos 142Tauropolis 156Taurosciti 152, 159Taurus x x4Tarcatzus 119Tarnova 151, 167Tase 119Tasius 49Taxi n 9Taxin 119Tebele, Tebeles 119relamon 27Teleph 75Temesul 62, 118Tere' ronius 105Termatus 119

rter 167Tertulian 105Tesalia 83, 122; 164Tesalonic, Thessalonic, Salonic 23, 92,

99, z oo, lOI, 102; 103, 105, 125, 140,152, 160, 168

Tetrisiade 53, 55Teutamos 10Thasus 114Theba 89Theodora 121Theodorus 162Theodosie 76, 77, 78, 8o, 83, 84Theophanes 99, 104, x 06, no, 114, 124,

i26ThersitTheophylactus Simocatta 94, 109Theophylactus din Ochrida 94, 120, 126Thermodon i,, 34, 36, 37Thetis 22, 23, 34, 52, 54Thiagola 63Thucydide 23, ¡ 69ThuriumThynieril 45, 48Thyrageti 17Thyssageti 17Tiasum 64

www.digibuc.ro

186 G. POPA-LISSEANU

Tiarantus 18Tiberian 77, 90Tiberiu 66, 130, 168Tibios 46Tibisca 64TibisisTibiscus 62, 64Tigas 79Tilateeni 24Tirnaeum 64TimoclesTiphisas 79Tiphys 27Tiriscum 63Tiristepolis 64Tiriza acra 55Tisa 40, 98, 109Tissus 98, 109Titanis 114Titus 32, 33, 99, IolTitza 1i 9Tomaschek 104Tomea 97, 98, to8, iioTorni, Tomis 50, 53, 55, 56, 75, 83, 115Totila 87Toxaris 6zTraci, Tracia de mai multe oriTraian, de mai multe oriTraianopolis 73, 114Transdanubieni i joTransdanuvia 6, 133,Transistrieni 77TransilvaniaTrapezus 82Traspi 14Trausi 21Treri 24Trezenus ioTriaditza 125, 134, 144, 146, x6iTriballi 6, 18, 24, 32, 46, 48, 50, 51,

64, 65, 66, 83, 153Triconinsi 64Tricornion 64Trimmanium, Trimamrnium 64Triphulum 63Tripolis 77Trismis 64Trogloditi 64, 153Troia, Troada, Troian 9, Io, ri, 26, 34,

35, 36, 45, 48Tromarisca 64Troismis, Trosmis 64, 115Tropaeus 115Trullus 117Tucidide 166 vezi ThucydideTullius Menophilus 93Tungatae r16

159

Turachan 169Turci - Unguri 115, 116, 117, 118, 119,

126, 132, 168, 169Tunis 86Tutes 118Tyana 38Tyr 38, 73Tyras 15, 17, 18, 19,Tyrageti 48, 49Tyrah 128, 129Tyranx 92Tyrana 92Tyraspol 64Tzelgu r35Tzimiskes 127Tzoidus 114Tzopon 115Tzur 115Tzurulos 162

47, 49, 54, 56

Ulfila 77, 78Ulise iI, 38Ulpianurn 63Ulpius 89Ultinii ix6Umbrienii 18UmpertopulusUrnpertus 136Ungaria - Ungurii 115, 116, x 18, 124,

125, 126, 132, 137, 139, 146, 147,159, 16o, 164, 168, 169

Ungrovlachi r66, 167Unnobundo 114Unogunduri 83Urfila -Ulfila 77Utidava 63Uzi 175, x16, 125, 128Uzia 115, 116

V

Valachi -Valachia 7, 159Valens 8x, 82Valeria 83Valerian 77, 105, 129Valmas Ioanichie 137Vandali 85Varna x xo, 146, 15IVasile Basilios 113, 124, 141Vasnerna 143Vassiliewsky 122Vatatze Leon 159Vatatze Vasile 147Vellanis 64Vendenis 64

158,

www.digibuc.ro

DACIA TN AUTORII GRECI SI BIZANTINI 187

Veneti, Venetiani 87, 88, 168, 169Veroe Beioe 143, 145, 146, 147Vespasian 32, 33Vezina 68Vidin no, 147, i67Viminacium 64, 97, 98, xo8, 109Vitalian 83Vizigoti 17, 85Vlachi - VIachia 7, zoo, Iol, x16, 121,

122, 123, 124, 126, 127, 134, 135, 136,137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144,145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152,161, 163, 165, 166, 167, 169

Vlachorinchini Ioo, 103, 104Volochi 8Vrana Alexe 140, 142Vulpianum 64

XXerxes 6o, 153Xenofon 158Xiphilin 65

Z

Zagora 144Zaldapa 96Zaltas 119Zandapa IxoZamobte sau Zalmoxe 19, 20, 25, 26, 45,

46, 49, 51, 61, 155Zargidava 64Zarmizegethusa 63, 70Zelici 120Zelpa ix5Zenobia 91, 105Zercon 8oZermizirga 6oZetes 27Zeugma 64Zicidiba 97Zizidava 63Zonaras 129, 131, 158, 166Zosimus 8o, 81Zurobara 63Zusidava 63

www.digibuc.ro

CUPRINSUL

PrefitaIntroducere

1. Homer, sec.

,

IX in. d. Cr. Introducere, Texte traduse .

Pag.

359

2. Herodot, * V * » * o * . x r

3. Euripide, » V * * * » * 224. Tucidide, * V * * * * 235. Plato, * IV * o 0 256. Licofron, * III * * o * * 267. Apoloniu R., * III A * * 278. Polibiu, * II * * * 289. Diodor S.,

ro. Iosef Fl.,*

»

I * *

I d. Cr.*

5 *

2932

1 1 . Filostrat,rz. Dionisiu,

*

»

I *

I *

*

»

*

*

*

63338

13. Dioscoride, * I * * 0 * 3914. Strabo a I * » » * 4415. Arrian, * II * II * 5016. Appian,r7. Pausania,

*

*

II *

II *

*

*

*

* 55758

18. Lucian, * II * o * * 6o19. Ptolemeu, * II * * * * * 6220. Dio Casiu, III * * » 6421. Aelian, * III * » * * * 74,22. Porfiriu, o III * o 4 o 7523. Filostorgiu, * IV * * 7724. Priscus, * V » 0 7825. ZOsinl, V 1 » 8o26. Procopiu, * VI * * s 8427. I. Lydus, » VI * o 8828. I. Malalas, * VI 0 0 9029. P. Patriciu, * VI » * » 9230. Teofilact Sim., VII * o 9431. Legenda Sf. Dumitru, * VII * * * * . . 9932. G. Syncellus, * VIII 0 * * io433. Teofanes, * VIII * * * To xo634. S. Nicephorus, * IX * * * Tr 135. Const. Porfirogenitul, * X * 0 » * * x1236. Genesiu, * X * * * a * . . 11937. Theophylactus arch., * XI * * * s * I2038. Kekaumenos, 0 XI » * * * a 12139. I. Skylitzes, * XI * * 5 5 * 12440. Cedren, * XII * * * * * 12541. Zonaras, XII * * * * 12942. Mih. Ataliota, * XI * * * * * 532

www.digibuc.ro

190 G. POPA-LISSEANU

43. Ana Comnena, sec. XI in. d. Cr. Introducere, Texte traduse

Pag.

53344. Niceta Choniate, » XII * a » a a 13845. Eustatiu, a XII a » » a * 15246. Const. Manase, a XII » a » a a 15747. Cinamus, * XII a a o o 15848. Efremius, » XIII * * a * 15949. G. Acropolitul,so. G. Pachimere,

»

»

XIII »

XIII O

* * a

I * O

163I 64

Apendice:

51. I. Cantacuzen, sec. XIV d. Cr. Introducere, Texte traduse r6652. G. Frantes, » XV a a * O * 16853. Calcondylas, * XV * * * a * . 16954. Inscript. lui Acornion, * I in. d. Cr. * * 5 x71

Indicele numelor proprii 573

www.digibuc.ro

ERRATAVol. I, pag. 70 Pater Urcund in loc de parter Urcund

# V, v 30 Capillum o # # eapellum, adecA un fir de pör in locde un bugean

* XIV, n 84 Siluri # o 41, Si Iii

www.digibuc.ro

Lei

XX. TH. CAPIDAN, AromAnii, dialectul aromAn, 1932. 400XXI. NICOLAE DRAGANU, RomAnii in veacurile

IXXIV pe baza toponimiei si a onomasticei, 1933 sooXXII. G. BOGDAN-DUICA, Ioan Bare; studii, 1933 . 100

XXIII. VESPASIAN ERBICEANU, Nationalizarea justi-tiei i unificarea legislativd in Basarabia, x934 . . zso

XXIV. TR. SAVULESCU $1 T. RAYSS, Materialepentru flora Basarabiei, 1934 300

XXV. N. GEORGESCU-TISTU, Ion Ghica scriitorul,cu prilejul unor texte inedite, 1935 130

XXVI. $TEFAN PA$CA, Nume de persoane si nume deanimale in Tara Oltului, 1936 250

XXVII. OTTO WITING, Istoria Dreptului de vAnfitoareIn Transilvania, 1936 8o

XXVIII. AL. DOBO$I, Datul oilor (quinquagesima ovium),1937 6o

XXIX. ILIE CORFUS, Mihai Viteazul i Polonii, 1937 350XXX. ARTUR GOROVEI, OulEe de Pasti, 1937 . . . 150

XXXI. G. BOGDAN-DUICA, tEftimie Murgu s . . 120XXXII. PETRE P. PANAITESCU, Documente slavo-ro-

mfine din Sibiu (1470-1653) 40XXXIII. GENERALUL R. ROSETTI, Familia Rosetti I,

1938 300XXXIV. CONSTANTIN GEORGIADE, Originile magice

ale minciunii i geneza gdndirii, 1938 225XXXV. Prof. VASILE GRECU, Izvorul principal bizantin

pentru Cartes cu InvdtAturd a Diaconului Coresidin 158x Iso

XXXVI. $TEFAN PA$CA, Cel mai vechiu ceaslov românesc zooXXXVII. TEODOR HOLBAN. Documente romfinesti din

arhivele franceze (1801 1812) 8oXXXVIII. N. I. $TEFANESCU, Menandru x8oXXXIX. Dr. VASILE GHEORGHIU, Codex Argenteus

Upsaliensis soXL. N. IORGA, Observatii ij probleme bAndtene . rooXLI. Dr. VASILE GHEORGHIU, Lectionarul evan-

gelic grecesc din Iasi (Ms. 194) 90XLII. N. IORGA. Le voyageur français al Abatelui

Joseph Delaporte ZOO

XLIII. AL. CIORANESCU, Documente privitoare la isto-ria Romftnilor, culese din Arhivele din Simancas 165

XLIV. D. R. MAZILU, M. Eminescu, Poezii i Variante sooXLV. I. BRUCAR, Titu Maiorescu, Logica x 8o

XLVI. PAUL MIHAILOVICI, TipArituri romanesti inBasarabia dela 1812 pAnd la 1918. , 250

www.digibuc.ro

Lei

XLVII. GENERALUL R. 11::)SETTI, Familia Rosetti II,1940 200

XLVIII. ION G. COMAN, Miracolul clasic, 1940 . . . 140XLIX. N. IORGA. Un oras romrinesc In Ardeal. Condica

Hategului, 1940 120L. VICTOR SLAVESCU. Vieata si opera economis-

tului Alexandru D. Moruzi, 1941 250LI. ANA M. PAUCA. Studiu fitosociologic, in Muntii

Codru si Muma, 1941 120LII. TRAIAN SAVULESCU. Mana vitei de vie, 194t 250LII1. P. P. NEGULESCU. Istoria filosofici conteropo-

rane, I. 1941 200LIV. N. BAGDASAR. Teoria cuncstintei, I. 1941 , . ¡soLV. H. DJ. SIRUNI. Domnii români la Poarta Oto-

mand, 1941 150LVI. GENERAL M. RACOVITA-CEHAN, Familia

Racovitä-Cehan, 1941 200LVII. N. BAGDASAR. Teoria cunostintei. II. . . . /50LVIII. VICTOR SLAVESCU. Vieata si opera econornis-

twin Nicolae Sutti, 1941 350LIX. P. P. NEGULESCU Istoria filosofiei contempo-

r;,ue, II. 1942 300LX. VASILE GRECU. Versiunea greceasca a invAtä-

turilor lui Neagoe Basarab, 1942 500LXI. G POPA-LISSEANU. Dacia in autorii

I. Autorii latini clasici i postclasiciLXII. P. NEGULESCU. Istoria fiksofiei contempo-

nne, III. 943 500LNI.1 VICTOR SLAVESCU. Vieata si opera econorniu-

lui D onisie Pop Martian 1829-2865. Vol. I. 1943 too,.XIV. VICTOR SLAVESCU. Vieata si opera economistu-

iut Di rasie Pop Martian 1829-2865 Vol. II, (sub tipar)G. P...,PA LIS..EANU. iiacia in autorii clasici.

350

C. 16.275. PIZETUL LEI 3$0.www.digibuc.ro