Anni «1 XCVIII-lea Nr. 2 4 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 24 Maifie 1935

DACŢIA Şi ADMINISTRAŢIAttASOV STRADA LUNGA Nr. 5.

Telefon 226Abonament anual 200 lei.Pentru strein ătate 500 lei. p«ntru autorităţi 500 lei. Anunţuri, reclame, după tarif

FONDATA LA 1838 DI GHEORGHE BARILII]Apare de trei ori pe săptămână

A fost numai firesc ca desa- narea attudinei d-lui Al. Vaida- oevod şi desărcinarea nesh-

«tară a d sale din preşidentia dealului şi Banatului de cHră alegaţia centrală a P. N Ţ.

ă aducă cu sine protestul în ntra acestor hotărâri el celor

1 foşti miniştri şi subsecretari e stei. între ceri şi şeful orga- izaţîei Braşov d l dr. Voicu ijescu fost ministru, precum şi lidarizarea lor cu atitudinea etă d l Al. Vaida Voevod în

e priveşte afirmarea în pro emul P. N. Ţ. a proporţio alitătii etnice a elementului orrânesc în toate ramurile vieţii ublice a statului român.Pornită odată pe această pantă

rofund regretabilă a desavuă- lor şi desărcinărilor Delegaţia entrală a P. N. Ţ. nu s’a putui pri numai la persoana d-lui aida ci a procedat şi la de ărcinerea din calitatea de pre- edinţi ai organizf-ţ ilor judeţene d-nilor dr. Al. Vaida-Voeood Caraş, a d lut dr. Aurel Vlad Hunedoara şi Severin, a d lui

. R. loanilescu la Vlaşce, a lui dr. Voicu Ni/eseu la Bra

ov, a d lui E. Mirlo la Teleor- an şi a d lui A nderco Cuza la aramurâş, fiind înlocuiţi în mod

rovizoriu cu alţi preşedinţi cari precum se spune în comu-

Scaiul olicial — „vor proceda e urgenţă la înlăturarea din emnităţile de partid a elemen- lor ce se vor fi abătut dela

iscipline partidului“.In Braşov au fost încredinţaţi

u conducerea provizorie a or- anizaţiei noastre d nii: dr, Că- maţi şi dr. Jinga, acest din mă, fund stabilit la Cluj, ne-

ăcând parte nici măcar din or- aniziţia judejuiui nostru.A fost iarăşi numai firesc, ca

mediat ce s’a afl-it la Braşov de esărcinarea şi înlocuirea meri-

uosului nostru preşed. si luptător aţional dr. V. Niţescu, Delegaţia oastrâ permanentă să se întru- ească de urgenţă şi în şedinţa inută alallăeri seara să şi spună u hotărâre cuvântul, formulând u unanimitale moţiunea pe cere

publicăm mai Jos. Credem că • cei patru membrii ai Delega- iei noastre permanente, cari au putut lua parte din diferite

motive la şedinja de alaltăeri, e vorM Viitura acestei moţiuni.

După această moţiune deşi- flur că ne putem aştepta ca azi au mâne organizaţia noastră să >e disoivată iar cei cari aderă ® acţiunea naţională a d-lui vaida să fie daţi afară din par-

. ^mo/ câ atunci cân d dai a- oineua dinlr’un m are

Partid, precum este partidul na- onal-fărânesc, nu ajunge nu- 01 0°tul d-lor Lupu şi Mad-

n^AU> ~~ sfâtuitoni râi d e azi o d iu, preşedinte M ihalache—

moi trebuie să -şi spună ci- ctil}ântul său de m are cum-

rât în corpul sănătos al nea­mului nostru prea tolerant.Şi acest popor, talpa de veci a ţârii şi neamului nostru, va şti să râ«pun^ă cu vârf şi îndesat.

Cum adecă, când noi toţi ce­rem în România mare ca Ro­mânul să fie cu adeoărat stăpân în ţara iui, când în fruntea a- cestei acţiuni naţionale s’a pus încărunţitul, dar vecinie tinărul nostru fruntaş între fruntaşi, dl Vaida Voevod, cere nu mai pu­tea privi nepăsător la stoarce rea măduvei neamului nostru, De cere înzadar a încercat o ca fost prim-minisiru s’o oprească, şi care cere azi ca jeceastă ecţlune de redeşteptare a neamului nos­tru să fie trecută în programul partidului nostru la loc de frunte, — d-l Vaida, d-nii Aurel Vlad, Voicu Niţescu, noi toţi nădră- garii născuţi direct d n popor şi întreg poporul nostru să fie dat afară din partidul nostru na- ţional-ţărănesc, pe care n o i l am făcut şi noi l-am întărit ş i susţinut in toate lupteie meri din trecut ? !

Şi de cine? De un dr. Lupu, care deabea de un an a reve­nit în partidul nostru, după ce ne-a părăsit şi după ce a co lindat pe ia liberali şi apoi şi-a format un partid propriu, ca să vină apoi din nou lângă d-l Mi baiache, ca după un an de zile să propună in Delegaţia per­manentă pscluderea d lui Vaida? Acel dr. Lupu, care acum 3 ani a deslăoţuit in parlament sub

guvernarea d lui Vaida cu aju­torul liberalilor şi a celo.lalte perfide conlra d-lui Meniu, scan dalul „Skoda“, pentru ca acum când se discută această maşi­naţie politică şi când e atacat îndeosebi d-l Maniu, acest dr Lupu s’o şteargă în streinătale. şi să umble pe Ia freţii săi de cruce evrei ?!

Curat povestea lupului ajuns ia strunga odor l

S’au de d l Madgearu armea­nul, — al doilea sfătuitor râu al d lui Mihalache, — despre care ne am convins cu toţii, pe când era ministru, că e un duş­man al Ardelenilor, dar care nu e văzut cu ochi buni nici de fraţii din regat, cari nu l au ales la ultimele alegeri in parlament, dar care, numai mulţămită arde­lenilor, a putut îrtra în parla­ment, optând d l I. Mihalache pentru Sibiu, ca d sa sa poată apoi ceda locul său din vechiul regat d-lui Madgearu?

lată dar cine sunt autorii a- devăraţi ei desavuării şi desăr cinârii d-lor Vaida şi soţi.

Să se ştie însă ! Poporul ro­mânesc de pretutindeni a dat viaţă şi a susţinut partidul na- ţional-lărănesc şi numai acest popor poate lua cuiva încrede­rea sa.

Nu va lua însă încrederea niciodată acelora, cari vreau ca România mare sâ fie a R om â­nilor de origină românească şi să nu mai fie a streinilor, ci să fie păstrată şi asigurată pe veci fiilor neamului nostru.

Noi prin urmare cu tot ii for­măm, suntem şi rămânem în par tidul \na ional-fărănesc, din care numai poporul \nostru ne poate da afară,luându ne încrederea sa .

PânăIm a anume poporul nos- sî c a ? r aş şi ţară m âncat

IÎLU!^ ^e stre in i ş i de lichelele cari s ’au vâ-

l i s M S l i i tu u i n i O t i t aDelegaţia Partidului Naţional Ţărănesc din Judeţul Braşov, în

şedinţa din 21 Martie a. c., ţinută sub preşedinţia d-lui vice pre­şedinte Gheorghe Cuteanu, fost prefect, — examinând situaţia po littcă şi văzând ultimele hotărâri ale Delegaţiei centrale a parti­dului, a votat cu unanimitale următoarea

M O Ţ I U N E

1. Faţă de nesăbuita hotărâre de a desavua acţiu­nea naţională în partid a d-lui Dr. Al. Vaida-Voevod, bărbatul cu trecutul glorios, cunoscut de toată lumea şi a cărui figură este încadrată în nepieritoarea aureolă câştigată în lupta pentru revendicarea şi dobândirea drepturilor poporului românesc, precum şi fată de în- drâsneala necuviincioasă a unor nesocotiţi, străini de neam sau vânduţi străinilor, de a înlătura din situaţiile statutare şi binemeritate din partid, pe acela, care a fost chiar preşedintele partidului şi care repetă azi che­marea profetică a glasului sângelui: „Deşteaptă-te R o­mâne“, strigată aici, în cetatea Braşovului de bardul redeşteptării naţionale Andreii1 Mureşianu,

Ne exprimăm toată indignarea şi profunda noastră revoltă sufletească, protestăm împotriva ei şi ne decla­răm în totul solidari cu d-sa.

2. Aprobând cu întreg sufletul nostru hotărârea d-lui Vaida, de a lupta cu fermitate pentru realizarea integrală a testamentului, scris pe roata dela Alba-lulia cu sângele mucenicilor Horia, Cloşca şi crişan, protes­tăm deasemenea împotriva înlăturării dela şefia orga­nizaţiei judeţului Braşov a d-lui Dr. Voicu Niţescu, cucare ne solidarizăm cu totii-

Activitatea sa politică naţionala, pecetluita de stă­pânirea străină de odinioară cu întemniţarea în închi

Horea, C loşca şi Crişan au Jo ş i ucişi prin m lşelească trădare.

Azi, după 150 ani, în lupta pentru realizarea tes'amenlului lor scris cu sângele roţii dela Bălgărad, se vor mai găsi ; tră­dători ? ? ?

soarea Seghedinului, tăria lui de caracter şi purita­tea lui sufletească nu îndrituiau Delegaţia centrală, pretinsă conducătoarea unui Partid, Ia a cărui înche­gare prin actul de fuziune d-l dr. Voicu Niţescu şi-a dat din plin contribuţia sa, să dea o asifel de hotărâre.

Aşteptăm ca luptătorii noştri consacraţi să fie cin­s ti^ în primul rând de partidul, ai cărui ostaşi sunt. Nefăcând aceasta, Delegaţia centrală dă dovadă că se găseşte pe alte linii, decât acelea ale susţinerii şi apă­rării demnităţii noastre naţionale.

3. Luând în discuţie dispoziţia Delegaţiei centrale de a se sărbători aniversarea unui an dela fuziunea cu partidul d-lui Dr. N. Lupu, constată, că această fu­ziune se adevereşte a fi fost principala cauză a tulbu­rărilor din partidul nostru: Dr. Lupu aducea ca zestre în acest partid gălăgioasa provocare a scandalului „Skoda", dela a cărui discuţie în timpul din urmă s’a eschivat pur şi simplu, precum şi atitudini contrare spiritului adevărat democratic şi naţional românesc.

Mai văzând, că Dr- Lupu a fost acela care a de­terminat revoltătoarele hotărâri ale Delegaţiei centrale împotriva Domnului Vaida şi că D-sa a propus şi a urmărit chiar escluderea acestuia din partid, şi în sfârşit cunoscând faimoasa şi penibila instabilitate po­litică a celui-ce se vrea sărbătorit cu ori-ce preţ, dele­gaţia noastră refuză a preamări această nenorocită pa­coste, care se chiamâ fuziunea cu partidul d-rului Lupu.

4. Delegafia permanentă refuză a accepta şefia a- cordată prin abuz unor persoane, pe care nici un merit în viata naţională nu le indică pentru Jocul de răs­pundere al unei organizaţii ca a noastră, de care sunt străini şi la închegarea şi strălucirea căreia n’au con­tribuit cu nimic.

5. Afirmăm nestrămutata noastră voinţă şi hotă­râre de a aproba şi recunoaşte o singură conducere, acea a Domnului Dr, Voicu Niţescu.

6. Suntem cu totii pentru biruinţa aciiunei naţio­nale, sintetizată în justa formulă: „Numerus Valachicus".

Braşov, la 21 Martie 1935.ss. Gh. Cuteanu, v.-preşed. fost prefect şi primar ss. Victor B ran isce secretar general, fost senator ss. Dr. Petru Debu preot, fost deputat şi senator ss. Dr. C orn el Voicu adv., fost primar al Municipiului, ss. Dr. Aurel Stoian medic, fost preşedinle al Cons. ju­

deţean şi aciuai cons. judeţeanss. G. R oşcu leţ cons. judeţean, fost preşed. al Camerii agric.ss. Preot N. Furnică profesorss. Preot M ircea Tom as fost cons. judeţeanss. Dr. G B a lcSş advocatss. Rom ulus Cosm a fost revizor şcolarss. loan B rotea redactorss. loan Frăciu învăţător, fost cons. judeţean.ss. loan C răciunel delegatul tinerimei n. |.

„Numerus Valahicus”Chemarea mesianică a celui

ce propagă prioritalea elemen­tului aufochton pe plaiurile Ro­mâniei Mari, a încălzit inima adevăraţilor Români, a pus noui raze de speranţă pe feţele tu­turor acelora, cari simt româ­neşte şi a trezit adevăratul ro­mânism la o viaţă nouă.

Astăzi, când datorită uriaşului vel al străinismului sufocant şi tiranic, încetăţenit în Ţara noa­stră românească, ne simţim su­fletele pline de durere şi umerii incovăiaţi de mizerie, oportuni­tatea lui „Numerus Valahicus“, în cele mai grele momente ale existenţei noastre naţionale, este indiscutabilă.

Ingenunchiaţi pe strămoşeasca glie românească prin propria şi nemăsurata noastră toleranţă frebue să ispăşim — mai ales noi tânăra generaţie de astăzi

— păcatele diferitelor guverne* cari s ’au perindat la cârma sia" tului nostru şi cari n’au înţeles să reziste şi să stăruiască pe cărările politicei începute de pa­triotul I. C. Brătianu şi preco­nizate de marele M. Cogăini* ceanu.

Cu inima însângerată de du­rere asistăm neputincioşi şi dez­orientaţi la nedreptăţile ce se fac nouă, elementului autoch- ton.

Simţind cu toţii prăpastia fără fund a mizeriei, către care, în­cet, încet, braţele străine ne a- runcă pe noi fii acestei ţări şi cuprinşi de disperare n’am vă­zut scăparea, nu vedem apăra­rea acestor fii decât astăzi, când un adevărat român, înfruntând cu curaj vitregia vremurilor prin care trecem, a făcut să răsune strigătul implacabil al dureri

I

f l*y iT A "lT 3 A rcgnvw rciflPagina 2 ■•24,

înăbuşite până acum : „NumerusValahicus“.

Reprezentantul adevăratului naţionalism rom ânesc, d l Dr. Vaida■ Voevod, cuprins de cele mai sincere ş i frum oase senti­mente de iubire fa ţ ă 'de t nerii f i i ai Rom âniei Mari, a căror idealuri, griji şi chinuri sufle­teşti le-a cunoscut şt înţeles în­totdeauna, a dat alarma arâtân- du-ne azi drumul c e avem de urm at: „Numerus Valahicus“, singura noastră nădejde, singura noastră mântuire l

Pătrunşi de o adâncă recu noştinţă fajă de cel mai naţio nalist şi democrat om al tării noastre, noi, tânăra generaţie de astăzi, pentru binele şi feri­cirea noastră, îl vom urma cu tot eianui nostru sufletesc, cu toată convingerea şi cu tostă energia noastră tinerească şi-i vom ej Ha după puterile noastre 13 împlinirea marei opere de salvare a neamului românesc : »Numerus Valahicus“ salvarea noastră! Strâns uniţi, ducând astăzi o luptă tenace, curajoasă

şi stăruitoare pentru promovarea crezului nostru, vom putea săr­bători mâine izbânda idealului nostru naţional: »Numerus Va­lahicus*!

Nu facem rassism, dar nu pu tem, nu vrem şi nu trebue să ne lăsăm sufocaţi de cotropito­rul val al străinilor pripăşiţi în f ara noastră.

Noi înţelegem să respectăm tratatele dela Versailles şi Sainl Germain, dar nu înţelegem să prelungim toleranta noastră mai ieparte pentru a periclita exis­tenta elementului românesc. »Numerus Valahicus*: instru­mentul emwcipării noastre na­ţionale ! Vrem să ne cucerim doar drepturile noastre sfinte şi inalienabile 1 Noi vrem — şi a- ceasta o spunem celor cu su­fletele sterpe — că noi Românii, cari suntem astăzi doar stăpânii virtuali ai Ţării noastre, să fim mâine adevăraţi şi singurii stă pani în România Mare 1!

Braşov, 21 Martie 1935.

Student Constantin I. Odor

S p i c u i r idin conferinţa d-lui Vaida(mută Luni la Arad.

Găsindu-mă în cuibul acelui ne- u'tat ară dan, care a fost marele Stefan Cicio Pop, am văzut pe perete o fotografie, unde Cicio Pop cu preşedintele senatului belgian Lafontaine privesc în zarea infinită pe Valea Mureşu­lui. Iar sub acest tablou e scris de d 1 Lafontaine:

„Idealist es te acela care are idei înaintea altora şi care are curajul să le apere, s ă le pro page şi să su fere pentru ele chiar contra batjocurei şi sar­casmului c e s e deslănţuie în contra lui".

Aceste cuvinte au fost pentru m‘ne o mângăere. Pentrucă, ori cât ai fi de convins de drepta­tea ideilor tale, când vezi câte valuri duşmănoase se deslăn- ţuîe îmootrivăţi chiar din par­tea apropiaţilor t«i, când vezi ca fraţii tăi se pun pe aceiaş plan cu duşmanii natiunei cari vreau să o prăpădească, te cu­prinde o decepjie, şi atunci ce tind aceste cuvinte ale lui Lafon­taine şi văzând viata lui Cicio Pop am câştig it îmbărbătare să lupt cu un nou elan pentru ideile mele, ca să înfăptuesc o mare misiune naţională. (Aplauze),

Ce este naţionalism ul?

rJlor români Minoritarii intere­seze se de ţărănimea lor.

Eu înţeleg şi un program ţă­rănist, care să cuprindă intere sele oricărei ţărănimi, dar dacă mă gândesc la un program na­ţionalist, înainte de toate mă gândesc la rom ânii mei. Mino ritarii nu întră in această soco­teală.

Ce este naţionalismul? Ini voi permite să citez un text, care relevă antiteza dintre na­ţionalism şi internaţionalism şi care este principiul conducător al nurelui preşedinte al repu- blicei cehos'ovace Thomas Ma- saryk, unul dintre cei mai dis­tinşi sociologi ai tuturor tirnpu riior. El spune :

„Internaţionalism nu există f ă r ă naţionalism, pentrucă o m e­nirea este totalul unei organi­zaţii d e naţiuni; internaţiona­liştii pretind c ă ideia lor repre­zintă umanitarismul, dar umani­tarismul nu es te un lucru ab stract, ci ceva viu ş i concret. Cu cât e cineva m ai naţiona­list, cu atât e m ai umanitar şi cu cât e mai umanitar, cu atât e mai naţionali st".

Mă provoc la aceasta pentru că la postulatele ce le-am înfă­ţişat partidului meu mi s’a spus că aceste postulate ar ft anti­democratice, ar fi anticulturale, barbare, ba un domn dela Chi- şinău a spus că sunt canibalice. (Ilaritate).r. Eu ce am voit? Să fac din partidul naţional ţărănesc un partid veritabil naţional şi ţără­nesc, pentrucă nu poţi fi ţără­nist dacă nu eşti şi naţional. Dar nu poţi fi nici ţărănist dacă nu te interesează situaţia tăra-

Căsătoriile mixte.Fac apel la femei, la oră

şence şi la ţărance, ca să-şi îm bărbăteze bărbaţii.

O v o ce : „O ar mulţi au un gu roaice“.

D-l Vaida: Ar trebui ca reu niunile de femei să reinaugu reze vechea tradiţie a soţiilor, cari (ineau pe bărbatul român în frâu, ferindu-I de a se abate dela căile cerinţelor naţionale. Pe vremea mea n’am cunoscut decât un singur caz ca un co leg, fecior de popă, să aducă de la Viena o nevastă străină, o protestantă. Şi atunci ce s’a întâmplat? Când uliul se rătă ceşte între ciori, toate ciorile sar pe el ca să i scoată ochii; fot astfel toate româncele au tăbărât pe biata femeie, cu sa­botări şi cu alte mijloace, încât ea însăşi a cerut să divorţeze, plecând apoi din {ară.

Eu nu înţeleg căsătoriile m’xle, pentrucă după cum cioara nu s’amestecă cu vrabia, nici omul nu poate să nesocotească le gea naturii. Dacă totuşi se în­tâmplă căsătorii amestecate, a- pai mac >r să se ţină seamă de vorba lui Slavici: Să fie străină sau de neam înalt, sau prea bo­gată, sau frumoasă ca Elena a grecilor, dar în orice caz s ă treacă la leg ea noastră. Pentru cazurile, cari sunt atât de dese la noi, că se cresc copiii în altă limbă, în altă lege, eu aş pro­pune doamnelor românce de aici să ceară arbitrajul coman dantului armatei şi al P. S. Sale episcopului. Ruşinea de astăzi nu poate să continue.

Să mă scuzaţi că am făcut digresiunea aceasta; m’a obligat însă s’o fac, în afară de domnul întrerupător, d na prezidentă a Reuniunii femeilor din Oradea, care mi a cerut să vorbesc şi despre acest numerus feme- ninus.

Un apel.Făcând un apri cătră gene­

raţia tinără, aceash este datoare să sară peste partide, ca să în­ceteze odată corupţia în această tară. Şi dacă generaţia nouă va vedea că noi din generaţia ve­che nu suntem destul de expe­ditivi, să ne deparaziteze, dacă nu se poate cu periuţa de ca­tifea sau cu t^sala de cai, a- tunci cu ciomagul. Să se dea peste toate acele mâini cari sau b»g-t în buzunarele romă neşti si peste mâ nile celor cari dau pe români afară din slujbe, ca să a iucă în locul lor străini; iar dacă -ceste mâini nu se cu minjesc, să fie tăiate.

Pentru copil, d am i ş i dom ni găsiţi

încălţăminteaC ea mai

T R A I N I C AF R U M O A S A

E F T I I S Udin materiale garantate la

[Depozitai D. MOCIORHmBraşov, Slr. Voevodul M,hai (Vămii) ^

154 1 3

Conirbuirt Denevoiepentru Societatea „r rucea

R oşie“ braşov.— Continuare. —

Dem ocraţia presei noastre „democrate“.

Democraţia acestei prese per­mite tot, dar cu o condijie : să nu carecumva să ceri ceva pen tru români, că eşti g-ita. E o ru şine pentru presa românească de a tolera în sânul ei o presa, care pretinzând că i românească boicotează până şi societăţii* sportive româneşti,trâ mb ţându-le înfrângerile şi trecându-le sub tăcere biruinţele.

Am fost şi eu sclavul acestei mari puteri, a nu ştiu cât a în siaf. Am respectat şi eu liber tatea cuvântului; dar ce e liber tajea cuvântului? Libertatea ca să fabrice opinie publică contra noastră.

Eu n’am presă. Suni de 63 de ani şi măcar la sfârşitul vieţii lapăd botniţa oficială şi voi spp- ne;ce am pe conştiinţa fără să mi pese cum are să scrie despre mine această presă demorali zantă şi aninaţianală.

In continuare a arătat că presa aceasta îşi bate joc şi de creş­tinism, de răstignire, de Maica Domnului; a făcut apoi apel ia episcopi ca să ceară legi împo­triva acestei batjocuri şi dease menea conira literaturii porno­grafice.

A ctivitatea M S. Regelui pe teren naţi nai

Vreau să f se o scurtă măr­turisire: După legendele noas- •re, până azi op-rele mari nu s’nu put t înfăptui, decât când intre naţiune ş R ge e deplină omogenitate. Da ă -unt atacat, am mâmgăier a că M. S Re­gele a creat Fu .d-iţa Regală

u o bibuol*că remarcabilă; a rmrns e< hipe tudenteşti ca să adă are sunt auz le degene­

rării neamului; a făcut in vre- a din urma, instrucţia premi-

I tară, de care o anumită presă ş bate joc, şi apoi străjer,tul.

Dară aş veni eu cu astfel de lucruri, s’or spune că sunt hit- lerist. Ce-a făcut Hitler altceva, decâl că a înch* gat neamul ger­man, şi asta o f-ice Regele Carol.

Dacă sunt critiot, am mângâie rea că ma găsesc pe aceiaş plan de gândire cu M. S Regele. Câ ne va aduce, sau nu, la putere, este indiferent pentru noi. Nu e vorba aci de căpătuială, ci de o luptă românească.

Cu câte 100 l e i : Ecaterina general M'hăilescu, d na Popo- viei, Arsenie Badea, Farmacia Tulliu, Firma Beer, Firma E lei şi Ziriekus, Firma Binder şi Diirr, Firma Robert Weber, Firma Graeser (farmacie) Firma W. Hiemesch, Firma ii k şi Oyn tzen, Firma H Z idner, Mereţ Vic­toria, I. Angelescu, Firma Darko şi Zaminer, Firma Ipsen, Firma Ste* kl (linoleum), Firma Orendi, Firma Fritz Flagn*r, Firma M. Kamner (drogherie), Maria Po pescu-Bogd >n, Firma Samuel, Firma R Kugler, Firma Leonida, Firma Iul. Teutsch, Banca Arde­leană Generală, d na dr. Boeriu, E dr Roman, Vasilescu Const

Cu câte 60 l e i : Firma Sin- ger, d l Vasiiescu.

Cu câte 50 l e i : D na leii nek V. Orghidnn.

Contribuiri mai mici total 170 lei.

Contribuiri în natură : Cooperativa de lăptarie 3 klg.

«nt, Firma Siegens 30 k'g. pâine, Firma Bruss 2 klg, cârnat, Hohr2 k!g câmat, Belindes u, sa am, Stângei 1 'fi k'g. cârmii, B*-dners3 klg. câmat, Firma Vajda 17 kg cârmit, Rudolf R^schka 2 sticle de vin, Fabrica Siollw^rrk 3 klg. bomboane, Firma Meinl 3 cută conserve, Hilgers Carol 10 portocale, Radu Vlaicu 1 pa­chet ceai, 1 gh!veci, Firma Russu 10 portocale, Taşcu T-diu 10 portocale, CStănoiu 1 cotlet pur­cel, Tepner Carol 2 conserve.

Tuturor acelor care au d--i sprijin acestei Serate dansante a Crucei Roşiii, se esprimă în numele Corn teiului cele mai calde mulţumiri.

Preşedintă:M aria B . B aiu lescu .

nu se va aproba tara mplanuri, car! Irebuesc 'de instalatorul autoriza» execută lucrarea. ** <*■

Braşov, la 7 Martie 1935.

Comisia interimară, p. Preşedinte :

Dr. Stinghe.

Secretar generth Dr Vrerii Vofc,123 2 - 2

ConvocareSocietatea „Junilor Braşo^l

cheni“ ţine |adunare generalii ordinară Duminecă 31 M ^ l a c. ora 3 p. m. in locaNl Şcoaiei Primare de Stat foi Slr. de M ijoc, ia ordinea d e j fiind :

1. înscrierea de noi membrii! 2 Raportul secretarului general; I 3. Reporiui cassieriei; 4. Rapor-’ ' Iul cenzorilor; 5. Alegerea ser- Jilor; 6 . Diverse.

Dacă la ora fixaiă nu se ?a întruni numărul de membrii con­form statui ilui, adunarea se i- î mână pentru ora 4 p. m. io a- ceeaşi zi, când se va ţine a l orice număr.151 1—2 Comitetul. |

Primăria Municipiului Braşov j

<»

rulholbruad

No 23.461— 1934Serv. sanitar.

Primăria Municipiului Braşov

Convocare.Reuniunea Agricolă din Bra-

şov-Ş heiu ia conform t ,te cu art. 11 al. 1 din statute, îşi va ţineadunarea gen era lă ordinarăDumineca, in 7 Aprilie 1935 oreie 3 p. m„ în casele Uniunsi So­cietăţilor din Prund, In caz că numărul membrilor nu va co respunde se va amâna pentru Oumine ă 14 Aprilie ora 3 p. m,, cu ori ce număr de membri,

1. Deschiderea adunării.2 . Raportul general.3. Raportul casierului.4. Raportul b biiotecarului.5. Raportul economului.6. Alegerea vi e-preşed., ca

sarului şi a unui membru în comitet.

7. Diverse propuneri.Se observă câ la adunarea

generală au drept de vnt numai membrii cari au taxele achitate.* Comitelui.

Nr. 5049 -1935 Serv. economic.

Publicatiune

Publicatiune.Se educe la cunoştinţă pu­

blică, că pentru obţinerea auto rizafiunei de racordare la con­ducta publică de apă, în baza ari. 11 din Regulamentul apa- ductuiui, toate cererile Irebuesc însoţite de următoarele planuri în câte 3 exemplare :

1. Un plan de situaţie în scara 1 : 200, cu indicarea clă direi, alinierei spre stradă, a conduciei de racordare şi lo­cului contorului.

2. Proiectul complect al insta- laţiunitor în atâtea secţiuni ori­zontale câte etaje şi atâtea sec­ţiuni verticale câte- conducte verticale, cuprinzând conduc tele cu indicarea diametrului, grosimei păreţilor şi materia­lului şi toate piesele de insta­laţie.

Nici o cerere de racordare

In baza hotărârii ConsiliaM de Igienă No. 18—1934 se a duce din nou la cunoştinţa pa- blică următoarele: ■

1. Vânzătorii ambulanţi de | cornuri, covrigi, prăjiluri, bont-j boane etc. vor avea asupra Iffljl un certificat medical de săniij tate, eliberat de un medic oii-jj cial. Acest certificat nu va aveao ve h!me mai mare de un an

2. Alimentele oferite vor li sau împachetate in tocuri saa ţinute în cutie închisă, provăzuli cu capac de sticlă.

Braşov, ta 12 Martie 1935. Comisia Interimară,

P- preşedinte :Dr. Stinghe.

Secretar General: y 136 2—3 Dr. Virgil Voicu.

Şeful serv. sanitar. dr. UI. Ş tefan .

ma.mirSfi,căceliseaceimede

dl

T r a d u c e r ia

Şi

l e g a l i z ă r iîoPiV(

din diferite limbi, m u ltip li^ de acte, la m aşină, execut» urgent şi convenabil, bi“r°f Dr Lemeny, Piaţa Libertăţii 2* j etaj. Aprindeiţ lumina Ia intraţi;

67 stânga. 4 - 8

Cetiji şi răspândiţi JGazeta Transilvani I

,î cj.d!''.u.rif- a» 'feci imediat

Nevralgii, RăceliDaren de cap

u «Mtt - Farmacii „ “ S Ä

; 24 -1935 SAZBTA TRANSILVANIEI pnçivm S

*

•ici

pentru Primăvara

1935I TROTTEUR

MARTINIQUE T R O C A D ER O

TROTINETTE

Aceste ţesături originale segăsesc de vânzare în detail

numai la

ALLIA Sncrola BRAŞOV Piaţa libertăţii &r 3

BTl 1 - 1

A c o n d u c e o a f a c e r e

F À R À T E L E F O Nastăzi, este ca şi cum

: )

Convocaretjcietafpa Coslenilor „Ajuto-

din Braşov Scheiu, conform rării comitetului din 22 Fe- boierie 1935 îşi va ţine

adunarea generală ordinară

în ziua de Duminecă 24 Martie a. c. ia orele 11 a. m. după ter- miliarea parastasului în biserica Sfl Nicolae din Prund In caz că numărul membrilor nu va fi ce prescris de siatute, aduna­re« se amână pe ora 12 în a- ce >aşi zi cu orice număr de nu mbrii, cu următoarea ordine de zu

ll. Cuvânt de deschidere al d 1 i preşedinte.

Raportul genera).5. Raportul cassarului.

J4 , Raportul economului.. Votarea proiectului de bu-

» pe 1935.16. Cenzurarea socotelilor.

P* Distribuirea diplomelor.8 Alegerea noului comitet,9. Diverse.Se observă, că conform §lui

statute, la adunarea gene­ra i au drept de vot numai mem-

H n , cari au taxele achitate la curent.

Membrii societăţii sunt rugaţi lua parte la parastas.întrunirea la sediul societăţi-

j? »Unirea*, casele bisericii din ■ und la ora 9 'U a. m. de unde ( >r pleca în corpore.

Preşedinte, Secretar, ®r9hidan. D. C aţanaş

117 2 - 2

ConvocareIn conformitate cu art. 25 din

statute, onor. domni membri ai Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăceilor, sodaiilor şi mese­riaşilor români „Avram Iancu“ din Braşov, sunt invitaţi a lua parte la

adunarea generală ordinară,

care se va ţinea Duminecă 24 Martie 1935, ora 3 p. m. în lo calul Asociaţiunei din Braşov, Piaţa Libertăţii No. 27 (vis â vis de Sfat) cu următoarea

Ordine de z i:

1. Deschiderea adunării gene­rale ordinare şi numirea a 3 ve­rificatori.

2. Raportul general el comi­tetului pe anul expirat.

3. Raportul casierului pe anul expirat.

4 Raportul cenzorilor.5. Votarea bugetului pe anul

în curs.6. înscrierile de membri noui.7. Diverse.In cazul când membrii nu se

vor întruni în numărul recerut de statute pentru a aduce hotă rari valide, adunarea generală ordinară se amână cu o oră, după care timp se va ţine cu oricare număr de membri şi cu aceeaşi ordine de zi.

Braşov, la 14 Martie 1935.Pentru comitet.

ss. Dumitru N. Câpăfinâ, preşedinte,

ss. G eorge Aorigeanu 122 2 - 2 secretar.

A sosit primăvara ISe curăţă şi se vopseşte cu îngrijire haine de dame şi

b ărbaţi cu preţuri ieftine la

A . K R A T J Svopsitorie şi curăţătorie chimică

Braşov Strada Scăldătoarei 13; Telefon 6 -9 5 .Depozitul principal: Strada Spitalului 60.

Sucursale: Strada Fântânii 20 şi Strada Lunga 101.. rePerări pentru asigurarea hainelor de iară şi blănurilor

contra moliilor. *

Ea telefon!

aţi voiaja cu.. . .

P O Ş T A L I O N U L !Telefonul măreşte clientela Dv., vă pune în legătura c« * pieţe noui de desfacere sau de aprovizionare şi vă

ţine în curent cu fluctuaţiunile preţurilor. Telefonul vă mă­reşte şî vă urgentează încasările. Profitaţi de condiţiile speciaie acordate de Societatea Română de Telefoane.Cine se abonează în interval de o lună, dela data de 1 Mar­tie până la 1 Aprilie, nu va plăti nici o taxă de Instalaţie.Plata abonamentului pe o lună, este de-ajuns pentru a avea telefon la Dv.

Primăria Municipiului Braşov.

No. 7524-1935 C I. 6244 Serv. FinanciarIn atenţiunea consu­matorilor de carne.

Se aduce Ia cunoştinţa gene­rală că pentru prevenirea lipsei j de carne pe tot timpul, cât^ va dura boicotul unora din măce­lari contra tăierei în abatorul municipal, toţi cetăţenii ceri la cumpărarea de carne vor fi re­fuzaţi în măcelării să fie serviţi, sunt rugaţi a se adresa imedia d lui preşedinte al Comisiei Int terimare, fie personal, fie prin telefon 24, anunţând măcelăria care nu serveşte carne, cu indi­carea adresei exacte a firmei cât şi a acelui ce reclamă, pentru ca în virtutea art. 55 şi 58 din Legea XVII din anul 1884 şi a celorlalte dispoziţiuni în vigoare să li se dreseze procese verbale de contravenţie din partea or­ganelor Primăriei.

Aceste reclamatiuni le pot face şi direct agenţilor de piaţă cari în tot acest timp vor sta la dispoziţia publicului.

Conform hotărârei Comisiei Interimare 6244 din şedinţa din 21 Martie 1935.

Braşov, ta 21 Martie 1935. Comisia Interimară,

p. Preşedinte :Dr. Stinghe.

Secretar general: 148 1—1 Dr. V. Voicu

de valoare româneşti şi „ U1i, nemţeşti de vânzare. A

adresa la redacţia ziarului.149 1—3

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 7524-1935 Serv. FinanciarIn atenţiunea consu­matorilor de carne.

Primăria Municipiului Braşov sesizată de intenţiunea unora din măcelari, de a opri in mod demonstrativ tăierea vitelor în abatorul comunal, cu scopul măririi preţurilor maximale, în urma cărui fapt piaţa de carne s’ar putea resimţi întrucâtva, a- duce la cunoştinţa cetăţenilor că s’au luat toate măsurile de asigurare pentruca populaţia să nu fie expusă din cauza acestei izolate acţiuni.

Această comunicare se face pentruca publicul să nu se a- larmeze, făcându-şi aprovizionări de carne peste trebuinţele zilni­ce, ţinând seamă de cele de mei sus, cât şi de faptul că piaţa de pasări şi celelalte produse alimentare oferă din abundenţă m'jloace de traiu pentru orice împrejurare.

Braşov, la 20 Martie 1935.Comisia Interimară,

Preşedinte :C. Dumitrescu-Pârâu.

Secretar genera) ! 143 1 - 1 Dr. Virgil Voicu.

DPOfl TI meditaţii la elevi de ilUUilll curs primar, secundar şi şcoală comercială, cu preţ foarte moderat. Informaţiuni la ziar sub „meditaţii*. 1—5

I conversaţiei în l IiiIA iMmUlU limba germană

predau conversaţie şi meditaţii în limba română. Informaţiuni sub „conversaţii*. 1—10

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 7312—1935 Serv. economic.

liPentru închirierea pe timp de

3 ani a localului d e p răoă lie din ca sa S lr Voeuodul M ihai N o. 12 (fost chiriaş H. Hermann) se va ţine în ziua de 10 Aprilie 1933 ora 11 la Primăria Braşov o licitaţie publică cu oferte sigi­late şi timbrate în conformitate cu dispoziţiunile legii contabi­lităţii publice.

Garanţia provizorie este de 5#/o din chiria oferita şi se va complecta după acceptarea o-fertei la 50Vo.

Condiţiunile detailate se po$ vedea la Serviciul economic al Primăriei.

Braşov, la 18 Martie 1935. Comisia Interimară,

p. Preşedinte :Dr. Stinghe.

Secretar general sr146 1—3 Dr. V. Voica., — -----Pubiscapune

Direcţiunea Băilor Vâlcele ve- da în erendă prin licitaţie, ce se va ţine în 31 Martie, la o r* 9 a. m. în biroul direcţiune! di*Vâlcele:

1. Baia caldă şi stabilimentul balnear împreună cu curenta necesar pentru luminat.

2. Cafeneaua restaurant. Condiţiile de licitare se pof

afla în b<roul direcţiunei.147 1—1 Direcţiunea B ă ilor* * 150

Ia maga­zin de în­

călţăminte. Adresa la ziar.150 1—f

0AZFTA TRANSILVAN® Nr. 24s

Ecoul actfuuei d-lui VaidaPrecum era de prevăzut, sunelul de alarmă el redeşteptării

îiaţianaie, dat de d-1 Alex. Vaida, a trezit toate colturile ţârii.Nu se putea altcum! N’a fmorjit înfr'atâla sentimentul neţio-

stal al neamului românesc, încât să nu simtă fiorul acestei chemări.

Acţiunea d-lui Vaida întâlneşte simpatii nu numai în cadrele partidului neţicnal-lărănesc, ci şi în efeiă de acesta. Cu o formi­dabilă putere de atracţie goarna lui „numerus valehicus* adună în jurul ei tot românismul pătruns şi convins de drepturile, [pe care neamul românesc trebue să le aibă în Jara sa.

Eri şi azi sunt întruniţi la Sinaia numeroşi reprezentant! al organizaţiilor P. N. Ţ. din ţara întreaga în frunte cu d-1 Al. Vaida-Voevod, pentru a fixa definitiv planul şi conducerea ac- ponei nationale pe întreg cuprinsul Jării.

Sutele^ de scrisori, pe care d-1 Alex. Vaida Ie primeşte zilnic din toate părţile ţârii, sunt o dovadă a răsunetului chemării d-sale şi a elanului cu care este urmată acţiunea d-sale.

Publicăm în altă parte a ziarului, decursul şedinţei delegatei permanente a org. P. N. Ţ. Braşov precum şi viguroasa mo pune votată.

- ^ 'n. ^.rat! 8 ° telegramă, prin care este anunţat cădoua treimi din Comitetul de conducere al organizaţiei national ţărăniste eu aderat la mişcarea sa.

Organizaţiile judeţene sunt de altfel în refacere în întreaga jara. S eu primit adeziuni şi înştiinţări de constituiri de comitete de iniţiativă şi ecjiune din Sibiu, Cluj, Hunedoara, Caraş. Târnava- M are şi Mică, B ihor pecum şi din celelalte judeţe ale Ardealului.

La fel în Vechiul R egat sporeşte numărul adeziunilor. Ilfo­vul, Prahova, ialom iţa, Mehedinţi, Dolj, Argeş, Romonafi, iaşi etc. etc. se alatură cu aleşi fruntaşi şi multă lume însufleţită miş­cării d-lui Vaida.

Bucovina şi B asarab ia sunt răpite de aceeaşi însifleţire.Tinerelul în întreaga tară a pornit şi duce o vie propagandă

pentru acţiunea d e repunere a elementului etnic rom ânesc în drepturile sa le.

Şi tot astfel intelectuali, advocaţi, medici, ingineri, etc. per­sonal şi corporativ în asociat» profesionale, aderă la problema proporjionaiilăjii etnice, care a fost ridicată ca o condiţie de

vjaja a ferii noastre.

Baletinnl Politiei. viaţa i n t ^

Din ceartă Ia crimă. In seara de 16 Martie femeea Ko- vacs Elena din Str. Curmă turei, luându-se Ia ceartă cu fiul ei Kovacs Vilmos de 19 ani, acea sta a degenerat în bătaie. La un moment, mama lui a pus mâna pe un cufit de pe masa bucă­tăriei şi i’a aruncat în copil, ast­fel încât cuplul i-s’a înfipt în abdomen. In stare gravă a fost imediat transportat la spitalul Ch. Mârzescu, unde în ziua de 19 Martie a încetat din viată.

Convocarea Comitetuluijud. al P. N.-Ţ. fin

Membrii Comitetului jud. a l organizaţiei p \r sunt convocaţi în şed in ţă p e ziua d e Vineri 29 Ma »*11 a. m. în localul ziarului „G azeta Transilvaniei« nie *• c.’J

La ordinea z ile i: Exam inarea situaţiei politice • Braşov , 2 2 M artie 1955. 'n er,e-

Gh. C uteanu,v.-preşedinte.

D-1 Vaida la Tnrnn-Severin şi CraiovaD-1 V r. Al. Vaida-Voevod va conferenţia mâne, Du-

jnineca, la Turnu-Severin, iar poimâne Luni la Craiovadespre problema proportionalităiii etnice în viata sta­tului roman. *

Tentaiivă de crimă. In seara zilei de 22 Martie a. c. pe la ora 23, dentistul Schwartz Adal- bert din sfr. Regele Carol Nr. 25 s’a dus la domiciliul sofiei sale Edith Mittelman din strada Regina Maria Nr. 27 de care era despărptă, cu intenţia să se împace şi s’o convingă să revie la domiciliu, în caz contrar să o împuşie şi apoi pe el.

> Discupa a degenerai. Soţia n’a acceptai propunerile sofului, atunci el a scos un revolver din buzunar în care avea 3 cartuşe şi a tras un glonte spre sojie, însă din fericire giontele a ră­mas în Jeavă înţepenii. A tras şi al doilea glonte, care şi a- cesta a rămas în Jeavă, fără a avea vre-un efect. La strigătele de disperare ale sojiei au sărit vecinii, au alarmai publicul şi garda dela Şcoala de subofiţeri, cere a reuşii să aresteze pe Schwartz pe când vroia să dis­pară.

La interogator a recunoscut că intenpona să o omoare, dacă nu consimte la împăcare.

Cu actele dresate a fost îna­intat Parchetului Trib. Braşov.

V. Braniscesecretar gen^ Ql

întrunirea Comitetului jud. al P. N.-Ţ. Treiscaun,

Comitetul judejean al P. N. Ţ. din judeţul Trei^» convocat pe ziua de 24 M artie a. c. ora 11 diminenL T 1 dina Coljea în şedinţă ordinară. d 9 Gif

La ordinea zilei:

ullfmel' sD/dto!,i dere“ ?edl" lel ?1 ,er,,iM rea Pro™“ <»‘ « * ■2. Examinarea situaţiei politice.Această convocare Jine loc de orice altă încunostiin»,,« Sj. G heorghe, 21 Martie 1935. e’

D r. N icolae Crăciun, preşed. org. P. N.-Ţ.’

Situaţia international !

In urma gestului german

Purtătorului cuvântului redeşteptării noastre naţio­nale se pregătesc în ambele oraşe strălucite primiri.

Din cercnrile preoţime! noastreReducerea salariilor. — Dr. Lupu la bref cu Tri fa.

r - -W « *® 8crie:^Preoţime a ort rom. din oro- 1 k tapârător, ° l lui 1. Trifa a topopiaful Branîntrunită în con- I apar'it ?' <?mu/ politic N. Lupu, ferinjă de primăvară în comuna ?- 8r“‘ chp- foa,a - Isus Bbui- Râşnov, în ziua de 22 Martie 1935, după desvolierea între-

A ccident de automobil. Ş o ­ferul lanosi Petru a condus în stare de ebrietate autobuzul său Braşov—Feldioara şi pe strada I G. Duca, prin dreplul Casar- mei Regimentului 41 Artilerie a ciocnit o căruţă şi cum era beat a căzut cu fata in .geamul din faje, rănindu-se grav. La cărujă nu s’a Întâmplat nici o strică­ciune.

Atât Franţa cât şi Italia au remis notele-răspuns la hotă­rârea Germaniei de a denunţa clauzele militare ale tratatului dela Versailles. Ambele note sunt redactaie într’un ton foarte energic, accentuând că guvernul german calcă cu bună ştllntă principiul esenţial al dreptului internaţional, care spune că nici o putere nu se poate deslega de un angajament şi de un tratat şi nici nu poate modifica siipuleţiunile unui tratat decât cu asentimentul părţilor con­tractante şi pe calea bunei în­ţelegeri. Se erftă apoi gravita­tea faptului comis de Germania prin compromiterea negocierilor de înţelegere cerute de ea, ră­pind in felul "acesta unul din obiectivele principale ale aces­tor tratative.

Atât Franţa cât şi I|a|ja Anglia sunt de acord că gesh Reichului a depăşit obligaţiunii Internationale şi a sdruncim profund bazele de organiza: a păcii.

Toate ziarele aprobă cuprinşi notei franceze şi ii liene remisâl Berlin.Faptui că argumentarea vernului francez şi italian n’afoi exceptată de guvernul gerraai n’a stârni uimire. Se sublinia] în schimb satisfacţia, pe carei dă noua manifestare de solidtl ritate franco italiană.

Pentru stabilirea comunilijj de vederi şi acţiune fa(ă Berlin, va avea loc o conferiţi anglo-franco-italiană la Corn sub prezidenţia d-lui Mussolini

gutui program, a luet în discuţie situaţia deplorabilă a preojimei, creeaiă în urma măsurilor ne­drepte de reducere a salarului dela stat în contul venitelor sfolare.

Cum prin această măsură, preofimea este pusă într’o si­tuaţie degradatoare fată de cei- Jalji funcţionari ai sfatului, iar aia organe misionare de înalt ideal ii-se impune a fi cerşitori ai nulelor, avizaţi numai la spri­jinul nesigur ai credincioşilor, mtreaga conferinţă a ţinui s ă protesteze împotriva a ces te i măsuri nedrepte şi cerând ca sa se revie asupra acestei mă­suri mai devreme.

Situaţia creiată bisericii domi­nante şi slujitorilor ei este în- tr adevăr intolerabilă şi nedrep­tatea trebuie să fie reparată. Starea acestor slujitori în mo­ralizarea societăţii trebuie spri­jinită şi nu boicotată, prin astfel de măsuri.

S ’au trimis în acest senz mo­ţiuni organelor bis. superioare şl ministerului de culte.

In ch estiu n ea „O astei D om ­nului“. |

Suntem informaţi că asocia­ţiile de pe sate ale „Oastei Domnului“, râmase credincioase programului de moralizare a so­cietăţii pornită din iniţiativa I. P. S . Mitropolitului Nicolae Bălan, văzând acţiunea duşmă­noasa a lui I. Trifa pornită din îndemnuri ascunse şi inieresate în fărâmiţarea acţiunilor bisericii ortodoxe, şi aflând c ă în a- e t a s î ă acfiune duşm ănoasă şi

torul“ îl publică în doi numeri consecutivi cu mari elogii, au luat iniţiativa de a trimite în parte fiecare organizaţie protest d-lui dr. N. Lupu, învitându 1 a nu mai da mână de sprijin tră­dătorilor „Oastei“. Ca fiu de preot este chemat a contribui la unitatea bisericii ortodoxe şi nu ferămijarea ei. Acţiunea Oas­tei esle voinţa de moralizare a tuturor românilor şi nu politica, cum crede Domnia sa.

Informaţi,4

D iverse.

Alfa.

A m ânarea C ongresu lu i r e ­gional al „A strei* din S e ­cuim e. Dm partea biroului „As- Irei* Sf. Gheorghe primim ur­mătorul avis: Din motive inde­pendente de voinţa noastră am tost nevoiţi să amânăm Congre­sul regional ai „Astrei“ din S e­cuime, ce a fost fixat pe ziua de 24 şi 25 Martie a. c. aşa că nu se va mai ţinea la data fi xată.

Demisie In bloc din partidul liberal local

Suntem informaţi, că condu catorn organizaţiilor liberale din comunele Buzae, cari fac parte dm organizaţia judeţeană a par- tidulul liberal, condusă de d-1™,n! f ru A,a LaPedalu, — au ho- tărât să-şi trimită dem is a în bloc, din partidul liberal.

Vom aduce amănunte.

C onferinţă. Duminecă, 24 Martie, ora 5 p. m. va conferen­ţia în sala festivă a liceului „An­drei Şaguna“ d l N ichifor C rai nic, prof. univ. despre: „Izvoa­re le unei noi religiosităfi

Convocare

"litografia Vick» Granisce,Braşov"

Şcoala Comercială Superioară • ... ® din Braşov roagă pă­

rinţii şi membrii să ia parte la a- dunarea generală a comitetului şcolar, ce va avea loc Dumi­necă 7 Aprilie a. c. ora 11 dim. penfru aprobarea bugetului pe exerciţiul 1935—36.

In cazul că nu se întruneşte majoritatea, adunarea generală se amână pentru ziua de 14 A- prilie la aceeeş oră şi se va Jine cu orice număr de membri. 152

152 1 - 2

Aviz. Neputându se ţinea a dunărea generală a „Societăţii comercianţilor români din Bra şov“, convocată pentru J, c,, adunarea se va finea la 24 Mar­tie 1955 ora 4 d. a. în localul C asinei române, vis-a-vis de Sfatul orăşenesc. — Biroul So cietătii.

Togal, un advărat am ic al c a s e i ! Cu multă plăcere vă ctrhfic, că în farmacia mea de casa nu-mi lipseşte niciodată loga u . Eu insu-mi întrebuinţez Togai-ulia migrenă, soţul meu contra durerilor reumatice, şi de când cunoaştem Togal-ul nu mai întrebuinţam 6lt medicament. To-

Srieten rfL* ~Veni‘ U" Sincersă nf, ir CâS*' ?are ar treb“i podârie"18“ 804 d'n " id o Sos-

G. Borgidai, Timişoara.

Unde se afli urna cu cenuşa lui [ristof Columb?

Din casa unui medic din San Doming, din Haiti, s’a furat urna care conţinea cenuşa lui Cris- tof Columb. Furtul acesta a lă­murit cercetătorilor veracitatea urnii. Columb a murit la 1506 ia Valladolid.

Pe patul de moarte a lăsat cuvânt greu ca să fie înmor mantat la San Doming, unde a pus pentru întâia oară piciorul pe pământul american. So|ia iui însă n’a vroit să se despartă de rămăşiţele pământeşti şi l-a în­gropat în biserica din Valla­dolid.

După câţiva ani rămăşiţele corpului lui Columb au fost transportate Ia Sevilla, de unde se credea că se frage desco­peritorul Americei. După trei­zeci de ani rămăşiţele lui au fost duse la San Doming, îm- plinindu-se cu aceasta ultima dorinjă a lui Columb. După 250 ani insula Haiti a căzui în mâi­nile francezilor. Spaniolii au transporlat cenuşa iui Columb la Havana, capitala insulei Cuba. Caad, in fine, Spaniolii au lăsat Cuba Statelor Unite, cenuşa marelui descoperitor a [fost a- dusă din nou la Sevilla.

Se presupune că Americanii au dat Spaniolilor o altă urnă, astfel că urna cea adevărată a rămas la San Domingo. Cu toate acestea chiar la San Do­mingo nu se ştie precis care e urna cea adevărată, fiindcă în muzeul local se mai află o urnă mica de aur, în care iarăşi se crede că odihneşte cenuşa lui Columb (Ceps).

Sportul de popiaS’a înfiinţai o nouă echipaţi

12 membri sub numele de „Vie toria“ şi are sediul la Ionesco

Concurs amical: Blumâna-KT. E. 176 -175 .

Comunicat oficial.Regionala Braşov cere di*

nou ca echipele să înainleiţ foile de concurs în 24 ore i taxele concursurilor cu premii-

Au sosit diplomele, al căror cost este de 35 lei bucala şi s* pot cumpăra ia d 1 cassier.

Au sosit deasemenea şi bilele şi popiceie comandate, cari pot primi la casierie.

Luni seara ia ora 9 fix îf dinţa Comitetului in localul C* ruinului C. F, R. unde sunt W gaji a lua parte toţi membri comitetului executiv.

La campionatul individual f* menin de Duminecă vor lua parte numai damele IG(Fiua pane numai aameie w-w mate până ia 31 Decembrie 1^1 ........................................... .... f- all»!sau trecu|i dintr’o echipă în < , până la acea dată, fiind cam'j pionat pentru anul 1934.

Se cautăBonuri de impozitpână sumă de 70.000 le** |

Ofertă şi adresa la Admin‘strajia ziarului sub Nr. 13- . *■

155 H 1

Abonaţii cari ne fac clamaţioni şi comunicări I scris în chestia ziarului ş0® I rugaţi a ne indica îmuna şi n-rnl de pe adre , sub care li se trimite I

R^dArtnrao of —I_. _ A . Xii „ __14.1 tiiißCG