Lunar arădean de informaţie culturalăMONITORUL CULTURAL

Noiembrie 2015

Lunar arădean de informaţie culturalăSupliment al revistei de cultură ARCAAnul IX, nr. 8 (69) – noiembrie 2015

Director: Ana Maria DragoşRedactor-şef: Ioan Ma uţ

Colaborează: Rodica Colta, Ovidiu Pecican, Sorin Sabău, Adelina Stoenescu, Corina Huţan, Gheorghe Mocuţa,

Eugen Rogojan, Flavius Drăgan.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Filip CenadeDTP: Călin Chendea

Corectură: Petre DonTipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Judeţean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conţinutul textelor revine autorilor.Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modifi cările survenite în

programul ins tuţiilor. uralculturalcultculturalnoiembrie 2015 3

Adrian Sandu, WL copy

ED

ITOR

IAL

Cochetarea Aradului cu titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021, a produs oarecare agitaţie

în viaţa culturală arădeană. Astfel au apărut evenimente interesante, unele chiar notabile cum este Festivalul de Literatură „Discuţia secretă” sau recent încheiatul Festival de Film Documentar fARAD. Însă într-un oraş în care s-a servit cu predilecţie cultură de masă aducătoare de public şi implicit de voturi, apariţia deodată a unor evenimente de cultură înaltă, nu a găsit şi un public pe măsură.

Formarea consumatorului de cultură nu a fost şi nu este o prio-ritate. Lipsa unor politici la nivel central, local şi instituţional, a unor parteneriate între instituţiile de cultură şi şcoli, universităţi prin care să se trezească şi să se cultive gusturile pentru actul autentic de cultură, face ca acesta să se consume aproape dis-cret.

Festivalul de literatură „Discuţia secretă” a adus în Arad o bună parte din elita tânără a literaturii române. Însă de la lec-turile publice oferite de către aceştia au lipsit nu numai elevii şi studenţii arădeni, ci şi profesorii de limba şi literatura română care ar trebui să fi e cei mai interesaţi de fenomenul literar viu. De altfel, cele două sisteme, cel al învăţământului şi cel literar, nu se întâlnesc decât în manualele osifi cate din care elevii învaţă că scriitorii, de regulă, sunt morţi iar opera lor trebuie interpretată după o anumită grilă impusă. Această ghidare asupra gustului şi a judecăţii unui text literar, duce la excluderea sensibilităţii şi emoţiei oferite de acesta.

Întâlnirile dintre public şi scriitori, atunci când au loc, pro-voacă o bucurie a lecturii şi experienţe estetice unice care duc la câştigarea unor viitori cititori şi chiar creatori de literatură.

Festival de Film Documentar fARAD şi-a găsit mai rep e de un public interesat, mai ales în rândul tinerilor. Selecţia excelentă a fi lmelor prezentate, făcută de profesionişti ai genului, precum şi o promovare efi cientă prin mass-media, tipărituri dar mai ales prin reţelele de socializare, a făcut săli aproape pline la această a doua ediţie a festivalului. Un caz fericit în care un public tânăr cu deschidere spre arta vizuală, a empatizat rapid cu evenimen-tul.

Pe termen lung, cel mai mare câştig al Aradului din demer-sul pentru Capitală Culturală Europeană în anul 2021, ar putea fi tocmai creşterea interesului şi a gustului publicului pentru actul artistic autentic şi o preţuire a valorilor.

Ioan Matiuţ

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic Adrian SanduGrafi cian. Născut la 17 septembrie 1968, în Arad. Studii: Facultatea de Arte, Universitatea de Vest din Timişoara, specializarea grafi că. 2005-2006 Universitatea din Timişoara, Facultatea de Arte, master în grafi că, doctor în arte vizuale. Profesori: Gabriel Kaszinczy şi Constantin Catargiu membru UAPR, membru Kinema Ikon Group. Prezent în numeroase expoziţii interne şi internaţionale unde a obţinut premii importante.E-mail: sanduadrian2001@yahoo.com

Ediţia a II-a a Zilelor Culturii Austriece la Arad, o suită de evenimente culturale la cel mai înalt nivel

Ediţia din acest an a Zilelor Culturii Austriece la Arad se va desfăşura în perioada 9-11 noiembrie, oferind cadrul

potrivit pentru stabilirea unor contacte între reprezentanţi ai unor organizaţii şi/sau instituţii din Austria şi din Arad

cu obiect de activitate în domeniul cultural, educativ, artistic şi/sau socio-cultural, în vederea dezvoltării ulterioare a unor reţele culturale cu deschidere spre Europa.

În contextul candidaturii oraşului nostru la titlul de Capitală Culturală a Europei în anul 2021 întâlnirea dintre Austria şi Arad pe aceste coordonate culturale reprezintă un moment de maximă importanţă. Aradul îşi asumă în acest context al can-didaturii ACTIVISMUL său care timp mai bine de un secol i-a conturat, cu precădere în domeniul economiei şi al comerţului, dimensiunea europeană.

Acest ACTIVISM caracteristic arădean, transferat şi asupra domeniului cultural, al creării de valori europene, va deveni în viitor o adevărată provocare pentru toţi cetăţenii oraşului de pe Mureş.

Ediţia din acest an a Zilelor Culturii Austriece la Arad invită şi provoacă arădenii la evenimente, activităţi şi acţiuni care propulsează viaţa culturală a urbei noastre într-o zonă conectată deja la sistemul de valori europene.

Tema principală în jurul căreia este grupată suita de mani-festări culturale propuse este Anul 1955 – O răscruce istorică în-tre Estul şi Vestul Europei.

Dacă în urmă cu 60 de ani istoria despărţea Estul de Vestul Europei, prin semnarea pe de-o parte de către ţările occidentale aliate a Tratatului de Stat de la Viena iar pe de altă parte cele şapte ţări din aşa numitul „Bloc al Țărilor Est – Europene” ade-rau la Pactul de la Varşovia, astăzi ne reunim cu toţii în dorinţa de a ne regăsi identitatea de cetăţeni ai aceleiaşi bătrâne Europe. Această regăsire constă în cea mai mare măsură în recunoaşterea aceluiaşi sistem de valori de referinţă demarcat de mutlicultu-ralitate, de ideea de unitate în diversitate.

Austria este o ţară care trăieşte cultural, o naţiune culturală recunoscută ca atare pe întreg mapamondul.

Fiecare ediţie a Zilelor Culturii Austriece la Arad reprezintă un dialog al elitelor culturale austriece şi româneşti, o „infuzie”

de cultură vie, o succesiune de e -venimente de cel mai înalt nivel prin care Aradul se conectează tot mai profund la circuitul de valori europene.

Deschiderea ofi cială a Zilelor Culturii Austriece la Arad care va avea loc luni, 9 noiembrie la Consiliul Judeţean Arad va fi prezidată de domnul Adrian Țolea, Preşedinte al Consiliului Judeţean Arad.

Invitaţi ai acestei ediţii sunt personalităţi marcante ale diplo-maţiei şi vieţii cultural-artistice austriece precum Excelenţa Sa, dl. Gerhard Reiweger, Ambasa-dor al Republicii Austria la Bucureşti, doamna Elisabeth Marinkovic, Ataşat Cultural al Ambasadei Austriei şi Director al Forumului Cultural Austriac la Bucureşti, domnul av. Vasile Onofrei, Consul onorifi c al Republicii Austria la Timişoara, domnul dr. Helmut Wohnout – istoric, Director al Departamen-tului pentru media din Cancelariei Federală a Austriei şi nu în ultimul rând a Cvartetului Koehne de la Viena.

Ne onorează în egală măsură prezenţa doamnei prof. univ. dr. Lavinia Betea de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad şi a doamnei Irina Margareta Nistor, unul dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi critici de fi lm din România, care completează distribuţia de elită a programului oferit în cadrul Zilelor Cul-turii Arădene 2015.

Una dintre oportunităţile pe care ediţia din acest an a Zilelor Culturii Austriece la Arad o oferă se materializează prin invitaţia adresată reprezentanţilor unor instituţii, asociaţii sau organizaţii din Austria şi din Arad cu acelaşi obiect de activitate, care deţin potenţialul necesar pentru a realiza noi reţele culturale la nivel euroregional. Prin stabilirea unor relaţii de colaborare între aceste organizaţii se prefi gurează intensifi carea activităţilor in-terculturale şi interdisciplinare precum şi permanentizarea con-tactului între comunitatea arădeană şi cea austriacă.

Extinzând acest concept, putem previziona deschiderea spre spaţiul cultural multinaţional al Europei.

Instituţiile şi/sau asociaţiile, fundaţiile sau organizaţiile men-ţionate desfăşoară activităţi şi proiecte şi se adresează unui pu-blic eterogen (toate categoriile de vârstă, preocupări şi/sau apar-tenenţă socială) şi vizează o paletă largă a zonelor de interes socio-cultural sau educativ.

noiembrie 2015 54 noiembrie 2015

uralculturalcultcultural

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

noiembrie 2015 76 noiembrie 2015

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

PR

OIE

CTE

C

ULTU

RA

LE

Programul Zilele Culturii Austriece găzduite la Consiliul Judeţean Arad în perioada 9-11 noiembrie 2015 Organizate sub egida Consiliului Judeţean Arad în co-laborare cu Centrul Cultural Judeţean Arad, Asociaţia culturală Musikforum Europa Arad, Forumul Cultural Austriac Bucureşti, sub înaltul patronaj al Consulatului Onorifi c al Republicii Austria la Timişoara şi al Ambasa-dei Austriei la Bucureşti, Zilele Culturii Austriece la Arad vor oferi publicului arădean timp de trei zile o suită de

manifestări culturale incluzând conferinţe, proiecţii de fi lm, un concert cameral şi o expoziţie.

Deschiderea ofi cială a Zilelor Culturii Austriece la Arad 2015 va avea loc luni, 9 noiembrie, începând cu orele 16, în Sala de conferinţe „Vasile Goldiş”, a Consiliului Judeţean Arad

În mai 1955, Austria şi-a recăpătat suveranitatea după sem-narea, împreună cu puterile aliate a Tratatului de Stat. În acelaşi timp România devenea unul dintre membrii fondatori ai Pactu-lui de la Varşovia. Dr. Helmut Wohnout, istoric şi director al Departamentului pentru media din cadrul Cancelariei Federale a Austriei şi prof. univ. dr. Lavinia Betea de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, cunoscuta şi apreciata specialistă în istorie recentă, vor vorbi pe larg despre ce a însemnat anul 1955 pentru ambele ţări precum şi despre relaţiile dintre ele.

Seara de deschidere se va încheia cu proiecţia fi lmului Oh Du mein Österreich (O, tu Austria mea), regizat de Robert Dornhelm.

În 1975, când regizorul austriac de origine română, Robert Dornhelm, regiza, un documentar cu ocazia a 20 de ani de la semnarea Tratatului de Stat al Austriei, nimeni nu putea şti că acesta era fi lmul unui viitor regizor de la Hollywood, nomina-lizat la premiile Oscar. Câteva decenii mai târziu, Dornhelm se întoarce cu Oh Du mein Österreich la această temă, colaborând cu Gabriele Flossmann. Un fi lm despre aniversarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la 15 mai 1955.

Concertul de muzică de cameră cu titlul Classic meets jazz programat pentru a doua zi, marţi, 10 noiembrie, orele 18, la Sala „Regele Ferdinand” a Palatului Administrativ din Arad, propune publicului meloman un program incluzând lucrări din creaţia enesciană precum şi muzică contemporană austriacă, creaţii ale compozitorilor în preajma anului 1955 până în prezent, în interpretarea Cvartetului Koehne din Austria.

Pentru seara aceleiaşi zile este programată o întâlnire în-tre oameni de afaceri austrieci şi români, cu precădere arădeni, organizată în cadrul unei colaborări între Camera de Comerţ şi Industrie Arad, Secţia Comercială a Ambasadei Austriei la Bucureşti şi Consulatul Onorifi c al Austriei la Timişoara.

Cea de-a treia zi, miercuri, 11 noiembrie, este dedicată cinematografi ei. În prim plan va fi prezentată legendara actriţă de origine austriacă Romy Schneider (1938, Viena – 1982, Paris), una dintre puţinele actriţe austriece care şi-au clădit o carieră internaţională. Schneider s-a născut într-o familie cu tradiţie în arta teatrală, bunica ei Rosa Albach-Retty (1874 – 1980) fi ind actriţă la curtea regală şi, la fel ca şi tatăl Wolf Albach-Retty (1906-1967), membră a ansamblului Burgtheater. Mama ei, Magda Schneider (1909-1996), a fost o vedetă de cinema în anii ‘30.

Expoziţia de fotografi i Viaţa lui Romy Schneider, organizată cu sprijinul Muzeului Austriac de Teatru şi al Arhivei Vieneze de Film, ilustrând viaţa zbuciumată a acestei actriţe de excepţie, va fi vernisată miercuri, începând cu orele 17, în holul Consiliu-lui Judeţean Arad şi prezentată de către criticul de fi lm Irina Margareta Nistor şi de către doamna Elisabeth Marinkovic, Ataşat cultural al Ambasadei Austriei la Bucureşti .

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 11-30 noiem-brie, de luni până duminică, între orele 8 şi 18.

Primul fi lm din trilogia Sissi, regizat de Ernst Marischka, a avut premiera în 1955 şi este tipic pentru creaţia cinematografi că a acelor vremuri. Doamna Irina Margareta Nistor va vorbi des-pre acest aspect într-o scurtă introducere înainte de proiecţia fi lmului, programată în aceeaşi seară, la orele 18, în Sala de conferinţe „Vasile Goldiş” a Consiliului Judeţean Arad.

Cele trei zile dedicate Culturii Austriei vor constitui un punct de referinţă în agenda culturală a judeţului Arad cu ecou în întreaga ţară şi dincolo de graniţe.

Accesul publicului este liber în limita locurilor disponibile.

Centrul Cultural Judeţean Arad

Adrian Sandu, 08 mixed media on paper

noiembrie 2015 98 noiembrie 2015

TRA

DIŢ

II

uralculturalcultcultural Dr. Rodica Colta

„Frunză verde doi bujori, Vai de maica cu feciori, Necăjeşte până-’i creşte, Şi ‘mpăratu-’i stăpâneşte Şi-’l dă puşca şi sabie; Cu puşca nu şti puşca, Cu sabia nu şti da. Nu ştiu rîndul plumbului, Ci ştiu rândui plugului. De când la plug n’am umblat. Pită albă n’am mâncat Numa! profontul uscat Cu picioare-le călcat Şi cu maja măsurat Mândruţă cu casa ‘n colţ, Fosta-i drăguţă la toţi,

Dar mi-ai fost dragă şi mie Din a mea copilărie ; Dar noi, mândră, ne-am lăsat, Căci cătană m’au luat Şi eu seara ţi-am cântat Cu jele şi cu bănat, Auzind că m’ai lăsat; Şi eu trebe să pornescLa Neamţul să cătănesc.Frunză verde mai una, Mândruţă nu mă uita, Ci-mi trimite-o cărticea Să-mi mai stâmpăr inima, Că eu unde m’oiu afl a, De tine nu m’oiu uita.”

Cătană la împărat sau cântec de cătănie din Cuvin

Recrutarea în armata cezaro-crăiască a fost una sis-tematică, obligatorie, devenind o secvenţă importantă

din viaţa oricărui bărbat din imperiu. Referitor la sentimentele românilor faţă de austrieci,

trebuie să spunem că amintirea uniformei, cu care au intrat armatele împăratului în teritoriile ocupate de turci pentru a le elibera, se mai păstrează şi azi în judeţul

Arad, pe Valea Mureşului, adică în partea bănăţeană a terito-riului, în postavul verde-albăstrui, culoare numită gheneral, folosit numai la laiberele bărbăteşti din această zonă. O altă piesă vestimentară, de culoare verde, cu glugă, numită burcă,

croită după modelul mantalelor grănicereşti ne trimite cu gândul la fostul Confi niu militar Tisa-Mureşan, înfi inţat de împăratul Leopold I, în anul 1701, prin care o parte din aşezările de la Mureş au funcţionat ca localităţi grănicereşti, obligate să apere frontiera cu „Turcia”.

În sfârşit, perioada de armată în slujba împăratului o găsim te-zaurizată, începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, în camerele curate, fi e sub forma unei litografi i reprezentând un soldat în uniformă, încadrat de simbolurile imperiale, la care a fost lipit capul cătanei familiei, fi e în cutiile cu suveniruri ale bătrânilor, sub formă de cărţi poştale şi fotografi i.

Examinând cătănia din per-spectiva ţăranului, aceasta a cons-tituit un moment important în viaţa comunităţilor, ce privea a -tât grupul feciorilor recrutaţi în fi ecare toamnă cât şi pe cel al fe-telor de măritat şi al părinţilor rămaşi, să se descurce singuri cu muncile din gospodărie. Che-

marea la asentare, cum s-a numit recrutarea în trecut, din-colo de amărăciunea din cântece, a fost un motiv de mân-drie, ea echivalând cu o recunoaştere a integrităţii fi zice şi psihice a celui convocat:

„Rozmalin verde crengos, M’a făcut maica frumos1, Neamţului de bun folos.2

Ca „să fi e uom în lume” adică să se poată însura, feciorii trebuiau să fi făcut obligatoriu serviciul militar de trei ani.

„Când eram la fete drag, M’a jurat neamţu sub steag, Sub steag roşu de mătase, Trei ani să nu vin acasă”.3

A nu face armata era considerat de comunitate un fel de han dicap, un indiciu că ceva nu era în regulă cu cel respins. Prin urmare nu se punea problema sustragerii. În plus, legea împăratului era lege, toţi trebuiau să se supună.

Cătănia şi războiul a produs un mare număr de creaţii popu-lare anonime, auzite, învăţate în cazărmi şi transmise mai de-parte. Din cele învăţate şi aduse acasă, odinioară, fi ecare sat şi-a alcătuit propriul repertoriu, cunoscut şi cântat de toţi bărbaţii din comunitate, când le venea rândul să plece în armată.

O parte din acest cântece, venite din diferite localităţi, au fost publicate de „Tribuna poporului” încă din primul an de apariţie. Printre ele se numără şi cântecul trimis de Dimitrie Bosneacu din Cuvin, apărut în anul 1900, în numărul 141, de duminică, al periodicului:

Grenadier călare austriac (cca 1730)

Artilerişti austrieci (cca. 1710)

NOTE:1 Pentru ţăran conceptul de frumos îngloba şi sănătatea.2 „Tribuna poporului” nr.116 /19073 „Tribuna poporului”, Arad, nr. 168 /1900

TRA

DIŢII

noiembrie 2015 1110 noiembrie 2015

Câteva din „darurile naturii nesilite” în Ţara Zărandului

Pe lângă vânătoare şi pescuit, natura oferă şi o serie de plante spontane pe care ţăranul a ştiut din vechime să

le folosească în alimentaţia sa şi a animalelor, în medicina populară, pentru obţinerea pigmenţilor textili, pentru acţiuni curative etc.

Merii şi perii pădureţi sunt des întâlniţi în Ţara Ză-randului. Din fructele lor ţăranii făceau oţetul pe care

apoi îl foloseau în alimentaţie. Se adunau 2-3 coşuri de mere pădureţe, după care acestea erau zdrobite şi puse într-un butoi peste care se punea apă. Se lăsau la dospit câteva luni. Prin pro-cesul de fermentaţie se obţinea un lichid dulce acrişor cu care se înăcreau ciorbele de cartofi , fasole, varză etc.1

Coarnele se găsesc şi ele din abundenţă. Acestea erau uscate câteva zile la umbră şi apoi puse la păstrare. La nevoie, se fi erbeau câteva coarne în apă, obţinându-se un ceai care consumat neîn-dulcit făcea să treacă deranja-

mentele stomacale2. Tot din corane, în zona Hălmagiului, dar şi a Gurahonţului se făcea ţuică3.

Alunele se culegeau şi ele din pădure şi ele erau dăruite co-piilor care le primeau peste tot cu mare bucurie4. Se mai con-sumau măcieşe, porumbele, păducele, cireşe sălbatice etc.

Din mulţimea de fructe care, în zonele muntoase mai înalte, unde pomicultura era mai slab dezvoltată, se culegeau direct din natură şi se consumau proaspete sau conservate, amintim: murele, zmeura, frăguţele, afi nele, merişorul etc.5.

Pădurile din Ţara Zărandului ofereau şi o serie de plante spon-tane alimentare cum sunt: leurda (care se folosea pe post de us-turoi), urzica, loboda, sălăţica, ştevia, cimbrişorul de câmp etc.6.

Dintre bureţii comestibili se culegeau bureţi albi usturoi, pi-toance (hribi), suri, lăptuca, roinele, mihăieşii etc.7

Toate aceste „daruri ale naturii nesilite”8, aşa cum le de nu-meşte sugestiv profesorul Traian Mager, constituiau un impor-tant supliment de hrană pentru populaţia Zărandului.

Și animalele aveau de câştigat din bogata ofertă a naturii înconjurătoare. Porcii lăsaţi să pască în pădure se hrăneau şi se îngrăşau cu jir şi ghindă, caprele cu mugurii arborilor iar vacile mâncau unele soiuri de bureţi.

Tot „natura nesilită” oferea şi plante care se foloseau la ob-ţinerea unor pigmenţi naturali pentru vopsirea fi brelor textile.

ETN

OG

RA

FIE În trecut, „plantele sau numai anumite părţi ale acestora

se fi erbeau până cedau colorantul, apoi se adăuga piatră acră, iar după ce aceasta se topea se introduceau fi rele sau materialele9”.

O altă categorie de plante erau culese pentru calităţile lor curative. Numărul lor este foarte mare, dar ţăranii le ştiau foarte bine calităţile.

NOTE:1 Aurelia Tița, „Fructele în alimentația populară în zonele Lăpuș-Maramureș

și Zărand-Hinedoara”, în Anuarul Muzeului Etnografi c al Transilvanie pe anii 1965-1967, Cluj, 1967, p. 553

2 Ibidem3 Traian Mager, Ținutul Hălmagiului. Aspecte economice. Partea I, Arad, Tiparul

Tipografi ei Diecezane, Arad, 1928, p. 244 Valer Butură, Străvechi mărturii de civilizație românească (Transilvania –

studiu etnografi c), București, Editura Științifi că și Enciclopedică, 1989, p. 2595 Traian Mager, Ținutul Hălmagiului. Aspecte...., p. 24-25 și Aurelia Tița,

„Fructele în alimentația......”, p.5326 Valer Butură, op. cit., p. 259 și Carmen Braica, Ioan Toșa, „Vegetale în

alimentația tradițională românească” în, Istorie. Etnologie. Artă. Studii în ono-area lui Ioan Godea, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2009, p. 299

7 Traian Mager, Ținutul Hălmagiului. Aspecte...., p. 258 Ibidem, p. 239 Valer Butură, op. cit., p. 260

Sorin Sabău

uralculturalcultcultural

ETN

OG

RA

FIE

Adrian Sandu, variable buildings

noiembrie 2015 13cultural

paradoxal, Oradea, în pofi da dezvoltării ei urbanistice excelente din secolul al XIX-lea când, prin unifi carea administrativă a celor patru comunităţi – Olosig, Oraşul Nou, Subcetate şi Velenţa – în 1849, oraşul de pe Crişul Repede atingea o dezvoltare exuberantă, devenind Oradea Mare.)

De ce rămâne, prin urmare, baronul Orczy Lőrincz al II-lea o mare personalitate arădeană? Cele trei motive rămân evidente: întâi, pentru că a negociat izbutit înălţarea rangului oraşului lui. Apoi, datorită donaţiei în benefi ciul public a terenului destinat amenajării parcului orăşenesc. În fi ne, pentru că a înzestrat aşezarea cu un fond de carte aleasă de mare consistenţă, punând baze culturale solide în societatea arădeană. În fond, cele trei acte denotă un program civic şi politic remarcabil. Să asiguri un statut mai bun comunităţii urbane în fruntea căreia ai ajuns, să o înzestrezi cu un teren natural de o valoare excepţională, pentru a crea o bază de loisir demn şi sănătos concitadinilor tăi şi să le dai posibilitatea să citească opere literare şi ştiinţifi ce de prima mână era un nec plus ultra pe care baronul l-a izbutit cu deplin succes. Asemenea înfăptuiri nu se datoresc, cum s-ar putea crede, simplei înlesniri în viaţă, averii puse la bătaie. Fără acompaniamentul de fond al unui simţ civic dublat de o generozitate pe măsură, ca şi fără înţelepciunea de decizie şi de acţiune pe care întregul lanţ al demersurilor a presupus-o, rezultatele nu ar fi fost de acelaşi calibru.

Rămâne de mirare că Aradul nu etalează încă în niciuna dintre instituţiile lui publice şirul prefecţilor lui de onoare, din rândul cărora Orczy Lőrincz al II-lea se detaşează clar ca o excelentă fi gură de fondator.

Ovidiu Pecican

12 noiembrie 2015

Istoria Aradului în oglinzi mişcătoare

Când, la 1 martie 1830, baronul Wenckheim József se stin-gea din viaţă, cumnatul lui, baronul Orczy Lőrincz al II-lea

(1784-1861), îl înlocuia în funcţia de prefect al Aradului. El a onorat acest ofi ciu public vreme de şapte ani, din 9 august 1830 şi până în 18 septembrie 1837. Figura lui luminoasă se des prinde cu pregnanţă din galeria personalităţilor interesate de binele Aradului şi al arădenilor. El a făcut o donaţie consistentă către oraş, din imensul domeniu de vânătoare pe care îl deţinea, în vederea amenajării unui parc public orăşenesc. Astfel, a trecut în posesia publică o suprafaţă împădurită de 17 jugăre (adică de 8 hectare şi jumătate), destinând-o amenajării unui parc al Aradului.

În răstimpul cât a fost pre-fectul Aradului, cu ocazia pri-mirii titlului de oraş liber regesc şi ca semn de solidaritate cu arădenii, Orczy a făcut o donaţie de cărţi. Se socoteşte, fără a se şti cu precizie, că aşa au ajuns la Arad câteva mii de volume din biblioteca familiei baronului. Împreună cu suita lui, Orczy

Lőrinc al II-lea, a adus acasă diploma în 1834. Aradul a organizat cu acel prilej fast din viaţa oraşului un marş cu făclii, în faţa primăriei. Este vorba despre vechea primărie a Aradului, situată în zona actualei pieţe Avram Iancu.

Statutul de oraş liber regesc aducea Aradului o ridicare în rang. Timişoara obţinuse acest privilegiu încă din 21 decembrie 1781, prin graţia împăratului Iosif al II-lea (1780-1790). Da-torită deţinerii unui asemenea act, oraşele care benefi ciau de el obţineau egalitate de drepturi cu oraşele Ungariei, ceea ce atrăgea noi posibilităţi de dezvoltare pe seama localităţii urbane. După cum aminteşte Corneliu Pădureanu, „în momentul în care îţi obţineai privilegiul de Oraş Liber Regesc, ... o serie întreagă din câştigurile, din realizările economice, rămâneau oraşului şi nu mai mergeau spre Imperiu. Asta însemna că Imperiul, ca să dea acest titlu, avea pretenţii fi nanciare care să acopere eventualele pierderi în impozite, în venituri care reveneau Casei de Austria”.

Cu o diferenţă de numai trei decenii, Aradul venea să se alinieze, astfel, alături de capitala Banatului salbei de oraşe regale dintre Tisa şi Transilvania istorică. (Din aceasta a lipsit însă, Adrian Sandu, 07 mixed media on paper

noiembrie 2015 15

răbdare urmările perioadei comuniste în viaţa Aradului. Mereu disponibil şi vizibil datorită staturii şi vocii sale din agora arădeană, a fost un educator al bunului simţ atât în meserie (UTA şi TEBA sunt un capitol al inginerului textilist), în politică dar şi în pasiunea sa pentru salvarea patrimoniului arădean de la degradare. Unde nu gândeşti, acolo îl afl i pe senior. La întruniri, la primărie, la ziar, la televiziune, la lansări de carte şi expoziţii. Activitatea sa din ultima vreme, atât de insistentă, de la „Pro Urbe” a devenit bătălia vieţii sale. Articolele din presă, cu foto-grafi i şi argumente, înfi erează nepăsarea unor edili şi a unor cetăţeni, turmentaţi de atâta libertate şi nesimţire faţă de mediul în care trăiesc. Emisiunile sale, de multe ori improvizate şi pli-ate pe chestiunea zilei, dar cu invitaţi de marcă atingeau puncte sensibile pe harta unui oraş care nu reuşeşte întotdeauna să se smulgă din marasmul provinciei. Cutreierând cimitirele pline de amintiri cu aparatul de fi lmat şi cu istorici şi arhitecţi, el reuşeşte să le aducă aminte concitadinilor cine sunt şi cine au fost. Lecţia sa de luciditate senină, de dragoste pentru urbe şi de respect al valorilor şi toleranţei într-un mediu multicultural unic, e actuală şi efi cientă. Cu farmecul discret al senectuţii, Bujor Buda îţi transmite acea „joie de vivre” pe care o răspândeşte în jur ca pe un parfum de preţ; e capabil nu numai de nostalgii dar şi de frisoane romantice sau bonton mucalit, pe care le exprimă într-o paletă largă de întrebări, observaţii şi sfaturi.

La mulţi şi sănătoşi ani, Buji!Gheorghe Mocuţa

uralcultural

PR

OFILP

RO

FIL

14 noiembrie 2015

Bujor Buda, o personalitate şi un promotor al Aradului

La 80 de ani Bujor Buda este un domn încă vioi şi activ, senin şi cu o gândire sprinţară. Un personaj care nu

renunţă la bătăliile sale, are iniţiative, face lobby, e un in-telectual care citeşte şi scrie, se documentează şi fi lmează, ia interviuri, e un negociator redutabil. După pensionare e atras de ziaristică, scrie cărţi, realizează programe radio-tv

şi devine preşedintele Asociaţiei „Pro Urbe Arad”. Pasiunea pen-tru literatură şi călătorie au făcut din acest personaj pitoresc, un scriitor care n-a uitat să-şi scruteze trecutul (în Dosarul cu pete), să-şi evalueze contemporanii în pagini bune de portretistică şi dialog, de observaţie acidă asupra unor aspecte ale tranziţiei (în volumul Five o’clock) sau să ne invite în călătoriile sale (în cartea despre Israel).

Când ai o biografi e atât de si nu-oasă şi de interesantă ca dl. Bujor Buda, dar şi o experienţă atât de bogată în relaţiile cu oamenii, nimic nu pare prea greu. Nici măcar să inter-vievezi 106 personaje ale Aradului. Cu atâţia oameni a reuşit să stea de vorbă consilierul judeţean la radio, la emisiunea sa, Five o’clock. Principiul listei nu e nou, e vechi de când lumea. Fiecare om mizează pe alţii, pe un anumit cerc de valori şi empatii. Dar nu exigenţa este principala calitate a celui de-al doilea volum de convor-biri, ci perseverenţa. Poft a de taifas a celui care provoacă mărturisiri este,

în cazul său, o formă de bucurie de a trăi ce emană din spiritul dotat cu forţă persuasivă şi răbdare, cu talent pedagogic şi fl er. Dar mai ales cu perseverenţă. Dl. Bujor Buda se pricepe la oa-meni, e un profesionist al dialogului, aşa cum alţii sunt chemaţi să realizeze studii ale psihologiei umane. Pe el îl interesează viaţa personalităţilor accentuate ale Aradului şi nu opera, ceea ce fac, pentru că se ştie din experienţă că nu poţi vorbi nestânjenit des-pre ceea ce faci.

Fruntaş liberal de modă veche cu idei clare şi pragmatice, urmaş al unei vechi familii de intelectuali de pe Valea Deznei, nepot al reputatului istoric Cornelia Bodea, Seniorul Buda a devenit un om de atitudine într-o tranziţie nemiloasă, a schimbărilor, a trădărilor, a cristalizărilor sociale şi morale. Ob-sedat de degradarea vieţii în postcomunism el radiografi ază cu cultcultural Adrian Sandu, 06 mixed media on paper

Pecica „Şanţul Mare”, 1898

Pecica, „Cărămidărie”, 1967

noiembrie 2015 17uralcultural

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

A treia etapă înseamnă intra-rea în scenă a arheologilor a -rădeni. Primul a fost Egon Dörn-er, secondat de Nicolae Kiss. Dörner a pus bazele secţiei de is-torie veche a muzeului arădean, reorganizând atât depozitul, cât şi expoziţia permanentă. Cerce-tările sale de teren care au impli-cat mai mulţi colaboratori fi deli, au permis trecerea pe harta ar-heologică a judeţului a unui nu-măr mare de situri noi.

Perioada săpăturilor sistema-tice realizate de specialiştii mu-zeului a început abia în deceniul opt al secolului al XX-lea şi se datorează activităţii lui Mircea Zdroba şi Mircea Barbu, cărora li s-au alăturat George Pascu Hurezan (din 1981) şi dr. Peter Hügel (din 1990).

Noua generaţie de specialişti ai muzeului, dr. Florin Mărginean (din 2004) şi dr. Victor Sava (din 2007), redefi nesc resorturile cer-cetării arheologice arădene, con-comitent cu săpăturile preventi-ve, condiţionate de marile lu crări de infrastructură rutieră şi ener-getică, care au dus la des coperirea de zeci de situri noi în ultimii ani.

BIBLIOGRAFIE - dr. Peter Hügel, George Pascu Hurezan,

dr. Florin Mărginean (din 2004) şi dr. Victor Sava Cercetarea arheologică în zona arădeană. Scurt istoric, în Zirida va, XVI, Arad, 2010, p. 7-24.

Sânpetru German, „Fântâna Vacilor”, 1963

Aspect de pe şantierul arheologic de la Arad-Ceala, 1962. Se întocmeşte profi lul unei secţiuni, în care au apărut urmele unei aşezări cu gropi de provizii,

vetre etc. Descoperirea e o dovadă importantă a persistenţei populaţiei dacice pe teritoriul arădean

în cursul secolului al IV-lea.

Săvârşin „Cetăţuie”, 1967

MU

ZEU

Cercetarea arheologică în zona arădeană (1868-2015)

Muzeul din Arad a fost deschis în 1893 ca expoziţie de relicve al revoluţiei paşoptiste, etalată în holul de

la etajul II al Teatrului de Stat. Două decenii mai târziu, muzeul a fost mutat în nou construitul Palat Cultural (1913), alături de fi larmonica şi biblioteca oraşului. Aici au fost amenajate, alături de vechea expoziţie de relicve, săli

de expunere pentru colecţia de arheologie şi istorie medievală precum şi o galerie de artă europeană.

Începuturile preocupărilor legate de vestigiile antice sunt greu de fi xat în timp. Faptul că, în zidăria mănăstirilor, ridicate în secolele XII-XIII pe Valea Mureşului, au fost refolosite mate-riale de construcţie romane, indică o raportare foarte pragmatică la vestigiile antichităţii clasice care, deşi în ruină, mai erau în picioare. Situaţia implică un paradox: pe de o parte mănăstirile au fost păstrătoarele moştenirii spirituale a antichităţii clasice, pe de alta au desconsiderat vestigiile materiale ale acesteia. Există dovezi că, încă din secolele X-XI, căutătorii de comori scotoceau siturile romane pentru a da de obiecte de valoare, care ulterior erau vândute unor aşezăminte monahale. Cele mai vechi „săpături arheologice”, despre care avem date sigure, se datorează unor pâncotani, curioşi şi întreprinzători, care au scormonit, pe la 1847, ruinele de pe Dealul Cetăţii Pâncotei, cunoscut şi cu denumirea de „Cetatea turcească” sau „La mănăstire”.

Abia peste 20 de ani, în anul 1868, aveau loc primele cercetări de teren realizate de un cunoscător al antichităţii romane, cleri-cul şi profesorul Fl. Rómer, delegat de Muzeul Naţional de Antichităţi din Budapesta pentru a depista vestigiile arheologice din zona Mureşului inferior.

Privită în ansamblu evoluţia cercetării arheologice a zonei arădene a parcurs mai multe etape importante. Prima, cea a în-ceputurilor, este marcată de activitatea lui L.Dömötor, care şi-a propus strângerea materialului necesar organizării unei expoziţii arheologice, scop care a fost atins în anul 1903, Dömötor fi ind socotit fondatorul ei. În schimb, din perspectiva metodei de lucru, el rămâne un precursor al cercetării ştiinţifi ce de teren. Următoarea etapă, cea a săpăturilor arheologice propriu-zise, a fost inaugurată de M. Roska, prin campania din 1910 de la Pe-cica. În următoarea jumătate de secol toate săpăturile din zonă au fost conduse de specialişti din centrele univeristare de la Cluj (M.Roska, M. Rusu, I.H.Crişan) şi Bucureşti (D. Popescu).

16 noiembrie 2015

cultcultural

noiembrie 2015 19uralcultural

20 de ani în Siberia monolog dramatic după cartea 20 de ani în Siberia. Amintiri din viață de Anița Nandriș-CudlaAdaptarea, scenografi a și regia: Sorin Misirianțu

Ora 20.00 – Sala MareTeatrul L.S. Bulandra București Rața Sălbatică de Henrik Ibsen Regia: Peter Kerek

19 noiembrie 2015

Ora 18.00 – Sala MareTeatrul Tineretului - Piatra Neamț Vicleniile lui Scapino de MolièreRegia: Alexandru Mâzgăreanu

Ora 20.00 – Sala Studio Teatrul „Maria Filotti’’ Brăila Platonov de A.P. Cehov Regia: Andreea Vulpe

20 noiembrie 2015

Ora 19.00 – Sala MareTeatrul Odeon – București Casanova după Memoriile lui J.Casanova de Seingalt, scrise de el însuși Regia: Dragoș Galgoțiu

21 noiembrie 2015

Ora 18.00 – Sala Mare Vorbe, vorbe, vorbe...- recital excepțional susținut de Ion Caramitru, invitat special violoncelistul Adrian Naidin.

Ora 20.30 – Sala MareTeatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara Opera cerşetorilor după textul omonim al lui John Gay - spectacol în limba maghiară, subtitrat în limba română Regia: Kokan Mladenović

22 noiembrie 2015

Ora 19.00 – Sala Mare Teatrul Național Pecs UngariaBeznă de mină de Székely Csaba – spectacol în limba maghiară, subtitrat în limba română.Regia: László Bérczes

Pe lângă selecţia din acest an, în festival se regăseşte pro-ducţia Teatrului Naţional din Pecs, partenerul instituţiei ară-dene de mai bine de un dece-niu.

18 noiembrie 2015

Ediţia a XXI-a a Festivalului Internaţional de Teatru Clasic devine locul de întâlnire a celor mai reprezen-

tativi artişti din ţară şi aduce la Arad spectacole de teatru care se constituie în oferte de nerefuzat.

Selecţionerul festivalului, Maria Zărnescu, critic de teatru, spune despre eveniment: „Selecţia din acest an con-fi rmă (aparentul) paradox, conform căruia «o creaţie este clasică atunci când e modernă». Shakespeare, Cervantes, Molière, Vivaldi, Cehov sau Ibsen rezistă vremii şi vremu-rilor prin artiştii contemporani inspiraţi de operele origi-

nale. Producţii de secol XXI se vor aduna pe scenele festivalului, într-o diversitate a formelor de spectacol: teatru dramatic, mu-sical, teatru-dans, cabaret sau recitaluri ce pun în evidenţă Arta Actorului. «Unitatea în diversitate» nu este deloc un clişeu. Aşa sunt şi publicurile. Sperăm ca spectatorii arădeni să se bucure de această sărbătoare a talentului şi profesionalismului dramatic’’.

PROGRAMFestivalul Internațional de Teatru Clasic

Arad, 14-22 noiembrie 2015, ediția a XXI a

cultcultural

TEAT

RU

14 noiembrie 2015

ora 19.00 – Sala Mare Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad Mult zgomot pentru nimic de William Shakespeare – PREMIERĂRegia: Alexander Hausvater

15 noiembrie 2015

Ora 19.00 – Sala MareTeatrul „Regina Maria” Oradea Omul din La Mancha - un musical de Dale Wasserman Regia: Korcsmáros György

16 noiembrie 2015

Ora 19.00 – Sala Mare Teatrul Național Târgu-Mureș Vivaldi și anotimpurile – Un spectacol de teatru coregrafi c

Scenariul, regia și coregrafi a: Gigi Căciuleanu

Ora 20.30 – Sala Studio Teatrul Evreiesc de Stat BucureștiAstă seară: Lola Blau de Georg Kreisler – spectacol în limba idiș, tradus în limba română Regia: Alexandru Dabija

17 noiembrie 2015

Ora 19.00 – Sala Mare Teatrul Mic București Trei gemeni venețieni de An-tonio Mattiuzz Collalto Regia: Nona Ciobanu

18 noiembrie 2015

Ora 19.00 – Sala Studio Teatrul Național „I.L.Caragiale’’ București

noiembrie 2015 21

control trafi c aerian ROMATSA, Centrul de Dirijare a Zborului. O săptămână mai târziu, în 18 noiembrie, de la ora 13.00, Dan Antoci va povesti Secretele Zeilor iar în 27 noiembrie cei interesaţi pot afl a informaţii despre Marea Britanie în cadrul evenimentului Voyages, Voyages….

Tot în luna noiembrie, Biblioteca Judeţeană va găzdui Partituri în expoziţie – Jean Sibelius (1865-1957), Cenaclul „Toth Arpad” şi Se deapănă poveşti.

Bienala de Artă Contemporană Meeting Point Bienala de artă „MEETING POINT-ARAD BIENNIAL 2015” - ediţia a VI-a, care se va desfăşura în Arad în luna noiembrie, este un reper important al manifestărilor artistice din ţară, a cărui menire principală este de a conecta realităţi culturale naţionale şi judeţene la reţeaua mult mai amplă a unei comunităţi largi, internaţionale, cu reverberaţii imediate în spaţiul central şi sud-est european. Ea şi-a propus exploatarea pe plan cultural a oportunităţilor pe care calitatea de membru UE al României îl oferă.

Manifestarea de talie internaţională este concepută a se des-făşura în 3 etape: mediatizarea activităţilor şi a evenimentului în sine, organizarea propriu-zisă a manifestării şi diseminarea rezultatelor proiectului.

Mediatizarea evenimentului (concursul de arte vizuale, vernisarea expoziţiei şi decernarea premiilor) este o activi-tate importantă, determinată de anvergura evenimentului. Cu această ocazie se vor folosi mai multe elemente ale mixului de comunicare, fi ecare cu instrumentele de comunicare specifi ce: publicitatea în mass-media (comunicate de presă, publicitatea prin materiale promo-afi şe, bannere, invitaţii- publicitatea prin site-ul manifestării, relaţii publice, organizarea de mese rotunde, simpozioane etc.

Evenimentul propriu-zis se dezvoltă în jurul concursului de artă plastică, care va fi evaluat de către juriul de preselecţie şi jurul de premii, format exclusiv din teoreticieni. Premiile se vor materializa în sume de bani acceptabile. Premiile se vor acorda conform Regulamentului bienalei.

Expoziţia şi workshop-ul vor conduce la o cunoaştere apro-fundată a operei artiştilor participanţi, a modalităţii şi tehnicilor aplicate de către aceştia pentru realizarea operelor.

Corina Huţanuralcultural

AVAN

CR

ON

ICĂ

20 noiembrie 2015

Toamna Muzicală ArădeanăCea de-a patra ediţie a Toamnei Muzicale Arădene, care a debu-tat în 22 octombrie, continuă şi în prima săptămână a lunii noiembrie cu trei concerte de excepţie.

În data de 3 noiembrie, melomanii sunt invitaţi în Sala Festivă a Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” unde, cu începere de la ora 19.00, este programat o seară cu Jazz în sunet, imagine şi comentariu – Umorul în jazz. În cadrul evenimentului, mode-rat de Florian Lungu, vor fi prezentate înregistrări audio – video insolite cu Johnnz Răducanu, Stanislaw Sojka, Clark Terry, Louis Amstrong, grupul Spike Jones and His City Skillers, Ella Fitzgerald, Fats Waller, Bobby McFerrin, James Morrison, Jack-son Sisters, etc.

In 4 noiembrie, începând cu ora 19.00, tot în Sala Festivă a Liceului de Artă „Sabin Drăgoi”, continuă periplul prin Jazz în sunet, imagine şi comentariu cu prezentarea unor performanţe de virtuozitate în Jazz-ul mondial (înregistrări video-audio). Amintim aici: Wynton Marsalls, Art Tatum, Stanley Jordan, James Morrison, Aura Urziceanu şi orchestra Th ad Jones – Mel Lewis, Oscar Peterson, Louis Bellson, Simon Phillips, Ella Fitzgerald, Bobby Enriquez, Take 6, Orchestra Count Basie/ Duke Ellington. Prezintă Florian Lungu.

Toamna Muzicală Arădeană se va încheia în 5 noiembrie, cu un concert vocal – simfonic care va începe la ora 19.00 şi se va desfăşura sub bagheta maestrului Roberto Salvalaio şi a dirijorului corului Robert Daniel Rădoiaş. Solişti: Adrian Du-mitru (tenor) şi Paride Pandolfo (bariton). Evenimentul se va desfăşura la Cercul Militar (B-dul Decebal Nr. 19).

Evenimente la bibliotecăLuna noiembrie vine cu eveni-mente diversifi cate şi la Biblio-teca Judeţeană „A. D. Xenopol”. În data de 11 noiembrie, cu în-cepere de la ora 13.00, continuă seria Personalităţilor Arădene. Cu Szokan Ştefan – supervizor cultcultural

noiembrie 2015 23

Cedry2k@Nerv | Lansare România FrântăUn alt eveniment „de menţionat” ce va avea loc în seara lui 6 noiembrie este lansarea al bu-mului România Frântă, al lui Cedry2k, ce se va desfăşura în Nerv, de la 22:00. Vor mai urca pe scenă şi Euforic, Robert DRG, Constant In, Zeze, Dj Muh’fucka şi Presto, iar biletul de intrare costă 20 de lei. Acelaşi Presto, care va urca în seara de 6 noiembrie pe scena Nerv-ului, îşi va lansa în decembrie albumul numit Rădăcini, pe aceeaşi scenă. Despre acest eveniment, însă, voi povesti în următorul număr al Monitorului Cultural.

Magazin Mixt cont’d| FITCA 21De asemenea, în noiembrie continuă să fi e deschisă expoziţia de la etajul doi al Atrium-ului, a celor de la Media Art Festival – Remix: „Magazin Mixt”. La această expoziţie participă în jur de 80 de artişti, împărţiţi în secţiunile Magazin Mixt, salonvideo_clip (VII), Cinemagic, Radio Lounge,l’ENE - Th e Bedroom. În acelaşi timp aş vrea să menţionez şi un alt eveniment ce se va desfăşura între 14 şi 22 noiembrie la Arad, deşi nu face parte din zona underground, dar merită vizitat. Este vorba despre Festivalul Internaţional de Teatru Clasic Arad, afl at anul acesta la cea de-a 21-a ediţie. Seria de evenimente realizate de către Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad va reuni în cele nouă zile de spectacole, artişti consacraţi ai teatrului românesc şi al celui internaţional, aşa că este interzisă ratarea evenimentelor din cadrul festivalului!

Eugen Rogojan

uralcultural22 noiembrie 2015

Noiembrie@TEBA | CitiZenitAm să încep prin a pre-zenta evenimentele ce se vor desfăşura în această lună de toamnă la Teba, în Hala Olimpia, cu ajutorul celor de la CitiZenit şi a partenerilor acestora, ca-

re continuă să facă din fosta fabrică un spaţiu al culturii contemporane, spaţiu foarte necesar oraşului nostru.

În primul rând, sunt de menţionat cele două proiecţii din cadrul proiectului „Filmele One World Romania în Arad”, desfăşurat în octombrie şi noiembrie la Teba, în organizarea celor de la CitiZenit şi One World Romania. Este vorba despre proiecţiile documentarelor Cardiopolitika, pe 6 noiembrie şi Th e Term, pe 13 noiembrie, ambele de la ora 20:00.

Filmele vor benefi cia de intrare gratuită şi au fost premiate la Moscow International Film Festival şi Flahertiana în Rusia şi la Verzio Film Festival, în Ungaria - Cardiopolitika, respectiv la 11 festivaluri din Rusia, Georgia, Olanda, Italia, Germania, Danemarca, Armenia, Portugalia, Franţa şi Republica Cehă - Th e Term

cultcultural

AVA

NC

RO

NICĂ

UN

DE

RG

RO

UN

D

Adrian Sandu, 09 mixed media on paper