Jacques Philippe

Dacd ai fi cunoscutdarul lui Dumnezeu

Arta de a invd{a sd primegti

Traducere din- limba francezdCristian $oimuqan

Cluj-Napoca2017

. ta7

Cuprins

CuvAnt inainte ...............5

Capitolul IReceptivitatea spiritual[................... ....................7

Introducere ..............7

Stridania in rugiciune................... ...............12

increderea.. ............13

Ascultarea ............' 18

Practicarea picii 16untrice............... .............2L

A trei chpa de fa!6.............. .......22

DetaEarea... ............23

Recuno9tinfa................... ...........23

Concluzie... .'..........25

Capitolul2A trli sub privirea lui Dumnezeu cu Tereza de Lisieux....29

Importanla privirii la sfdnta Terc2a..................... ............2g

Si nu te indep[rtezi niciodati de privirea lui Isus.........30

Privirea divini......... ................." 31

Privirea inviluiti a lui Isus..... ......................41

Nevoia sufletului de a tr[i in privirea lui Isus ................44

Capitolul3,,Atunci cdnd sunt slab,atunci sunt puternic" (2 Corinteni 12,10)..............................49

Lumea moderni il trimite pe omla propria lui slibiciune................... ..............49

Spiritul Sfint iqi doregte o BisericiL a sirmanilor............51

Cu cdt imi doresc si fiu mai sfdnt, cu atit imidau seama c[ sunt mai neputincios..............................,,.. 53

De la siricie omeneasci la siricie spirituall...............'..55

Experienfa sfAntului Pavel........... .................57

188

Credinfa, deschidere a slibiciunii omului in falaputerii iui Dumne2eu................ ....................Sg

Sl[biciunea - nu o piedici, ci o cale ............60

A te bucura de propriile infirmitifi ............61

Iubirea este o biruinfi a slibiciunii..................................63Maria, mama sirmanilor gi a celor mici..........................66

Capitolul4Libertate adevirati gi falsi ...........69

intrebiri legate de ideea de libertate ...........69

Libertate gi atotputernicie.............. ...............72

Libertate gi posibilitate de alegere. ...............74

Libertate gi independenli............. .................77

Libertate gi spontaneitate.............. ................79

Legitura indisociabill dintre libertate gi iubire....... .......82

Iubirea se bazeazd pe credinli gi pe sperante.................. 85

Cum si deosebim in noilipsurile concrete de libertate? ......................87

Fericirea sufletului liber pentru ci iubegte...................... 91

Capitolul5

Chemarea de a ne lisa impicati........................................ 95

Pacea interioari, promisiune divinl ...........98

De ce si ciuti'm pacea interioari?.................................... 99

O munci de implcare de lungi durati..........................101

Capitolul6in clutarea propriei identiti(i.... .....................105

Recunoagterea social[ in crizit ...................105

Fragila recunoaqtere afectivi.... ..................106

Personalitatea psihologici................. ..........108

Tatll care face din noi proprii Sei fii..............................108

Capitolul T

Sfinta Euharistie, mister al credinfei ............ 111

Anul Sfintei Euharistii ,.......... 111

189

Sfinta Euharistie, Ecoali de maturitate spiritualiqi de credin!e................... .........113

Mysterium fidei............. .........;113

Si pdtrundem in infelepciunea lui Dumne2eu............. 1 1 5

Credinfa descoperi realitili adevirate ..... 116

Capitolul8Euharistie gi speranfi. ..................119

Sfhnta Euharistie, fericirea celor sirmani gi

speranta impiriliei ce va si vie...................................... 119

Speranli gi siricie spirituali.... ..................120

Euharistia, bogi{ie a celor siraci ...............I22

Euharistia qi speranla lmpiri[iei.. .............124

Capitolul g

Sfinta Euharistie, mister al dragostei ...........I27

Sacramentul iubirii lui Dumne2eu................................. 1 28

Dumnezeu ne di darul de a ne dirui.............................131

Sacrament al iubirii frifeqti........ ................132

Masa picitogilor............. .............................. 135

Capitolul l0Vino, Doamne, Isuse!.......... .........137

Capitolul llA-L cunoagte pe Dumnezeu prin Maria............................. 143

Capitolul 12

A-L atinge pe Dumnezeu prin rugiciune .....149

Rugiciunea este credinli, speranli gi iubire ................. 1 50

Credinfa singuri e de ajuns... .....................150

Credinla gi simful tactil............ ...................153

Capitolul 13

Terezt de Avila qi Castelul interior ................155

Tereza de Avila ........................159

Sfintul Ioan al Crucii (Cdnt spiritualB 1,6-8)............. 161

Sora Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein)................162

190

Capitolul 14

Etty Hillesum, martor al speranfei..;..................................165

O viafi imprdgtiati .................166

O intilnire providenliaH................. ...........167

Via{a e frumoasi gi plini de sens........ .......170

Avem dreptul de a suferi, dar nu gi de a sucombain fafa suferinlei (Etty Hlllesum)....................................171

A trii precum crinii cAmpu1ui.............. .....172

Angajati in Consiliul evreiesc....... .............173

Lagirul din Westerbork............... ...............176

Refuzul de a uri....... ................178

<Ne-am dori sifim un balsam aplicatpe atitea rinil............180

A-L ajuta pe Dumne2eu................ ..............181

Ultima cilitorie...... .................182

Capitolul 1

Rn c r prtrrritrEA s pmrcua tA

Introducere

intrebarea cea mai arziltoarc a viegii de cregtin este

urmitoarea: cum si primim harul Spiritului Sfint? Cumsi r[minem mereu deschisi lucrlrii Sale?

,,Scopul vielii cregtirre este dobindirea SpirituluiSfhnt", spunea Serafim din Sarov, unul din cei mai marisfinti ai Bisericii ruse, mort in anul 1833. Plrintele Marie-Eugdne al Pruncului Isusa spune c[:

,,Unirea noastri cu Spiritul Sfint nu este un lux ce tine deculmile vieEii spirituale... Nu! Ea este cel dintii act gi cea

dintii nevoie a noastri."

intr-adevir, fhri harul Spirituiui Sfint, nu putem face

nimic care s[ fie bun sau durabil: ,,Fdrd Mine nu pute{ifacenimic", spune Isus (In 15,5). Iar Psalmul 127 spune ace-

lagi lucru: oDacd Dornnul n-ar zidi casa, in zadar ar trudicei care o zidesc. Dacd Domnul n-ar pdzi cetatea, in zadararueghea cel care o pdze;te", dupl care adaug[, nu fhr[ oumbri de ironie: ,,In zadar od sculali dis-de-dimineald ;i

a Preot carmelitan (1894-7967), scriitor de spiritualitate cres-tinl si fondator al institutului Notre-Dame de Vie. Beatificarea luia fost anuntatl de citre Vatican in anul 2016.

8 | DncA ar rr cuNoscur DARUL LUt DuMNEzEU

vd culcali tdrziu, rndncdndu-ad pdinea in oboseald, pe cdndDomnul o dd preaiubi1ilor Sai in tirnpul sorunului!"

Evident, asta nu-nseamn[ c[ ar trebui s[ ne petrecemzilele intingi intr-un fotoliu, cerindu-i Spiritului Sfhnt sifacl,treaba in locul nostru. Lucrarea Spiritului Sfint nuo inlocuiegte pe aceea a facultdgilor omenegti; rolul ei este

doar de a le sustine gi de a le cirmui pe acestea din urm[.Una dintre primele condigii pentru a primi Spiritul Sfdnteste generozitatea in slujirea gi d[ruirea noastrd de sine:

numai d[ruindu-ne primim.Psalmul de mai sus, ins[, ne amintegte de un adevlr

fundamental: orice cugetare 9i orice lucrare sivir;im,dac[ nu sunt luminate gi susfinute de harul divin, riscifoarte mult si rim6.nI filrd, roade. Se-ntimpli uneori sine istovim cu un lucru ori altul ce n-aduc niciun folos si

stabilitate, doar pentru cI facem totul dupi cum ne taiecapul 9i mintea, in loc s[ fim cilliluziEi de Spiritul S{hnt.

A9 putea s[ mai vin gi cu alte motive pentru caredeschiderea in fala lucr[rii Spiritului S{hnt este atit de

importantfl. Numai Spiritul Sfdnt ne duce pe calea uneilibertili adevlrate: ,,Unde este Spiritul Domnului, acolo este

libertate!", spune sfintul Pavel (2Cor 3,17). Doar SpiritulSfhnt este cel care ne determini sI ne descoperim gi si ne

aprofund[m neincetat tdevilrata identitate, aceea de copiiai lui Dumfiezev:

,$i pentru cd sunte/i fii, Durnnezeu l-a trimis pe SpiritulFiului stiu, care strigi: Abba, Tatd!" (Gal4,6)

Unele persoane au impresia cd, a fi crestin inseamni a

face un anumit numlr de lucruri gi cI, de fapt, cu cit facimai multe asemenea lucruri, cu atit egti mai bun cregtin.Aga ceva nu intdlnim in Evanghelie. Ceea ce conteazilinviaga unui cregtin nu este de a te azvddi cu capul inainte

Receptivitateo spirituatd I S

in tot felul de lucruri ce tin de exterior, ci de a descoperigi de a pune in practici acele atitudini si comportamentecare ne deschid in calea acliunii Spiritului. Orice altceva osI vin[ de la sine ca urmare a acestui fapt, iar noi vom fi instare, c6.nd va sosi vremea, si ducem la bun sfirsit ,rfaptetebune pe care le-a pregdtit Dumnezeu de mai inainte ca sd

umbldm in ele", precum spunea sfintul Pavel (Ef 2,L0).In viata spiritual[, important e nu atit sdfacem, cdt sd

lasarn pe altcineva safacd in locul nostru, adic5. sd.-L hsimpe Dumnezer sd.Iucreze asupra noastr[, s[-L l5slm sItreaci prin noi.

Haidegi, totu;i, si facem o remarcl referitoare la lu-crarea Spiritului Sfhnt in viala noastrl. LJneori, aceastilucrare a Spiritului Sfrnt poate fi observati, ii simlimprezemi.a, felul cum coboar[ asupra noastr[, dar de celemai multe ori ea este pentru noi o tain[. Se-ntimpi[, insl,,ca uneori Spiritul Sft.nt si reverse asupra noastrl bognfiadamrilor Sale, 9i anume tot felul de carisme, haruri, inspi-ratii etc. Dar, la fel, se-ntimpl[ sn ne gi siriceascl, adiclne face congtienfi de starea noastr[ jalnici. Nu trebuie simisurim prezefl1z gi lucrarea Spiritului S{hnt in funcpiede niste criterii superficiale. Ea este cdteodatl sesizabili,iltidatl ascunsl simturilor; citeodati plinl de bucurie,altadatl pltrunsl de durere. insl prea pu]in conte az|. dacdlucrarea Spiritului este perceptibili ori nu, dac[ ne aducemingiiere ori ne pune la incercare; important e cI ea

aduce intotdeauna roade. Ceea ce conteazl" cu adevlrateste si punem in practici atitudinile care ne fac sI fimrec?tivi fa1[ de ea.

Chemarea cregtini are in sine aceasti exigengi de a netice sI daruim mult. Dar pentru a d[rui mult (ftr[ ca priniceasta, diruirea de sine s[ ajungl fie a se istovi, fie a se

asa pitruns[ de amlrlciune, fie a cunoagte dezamilgirea)

10 | OacA At Fr cuNoscur DARUr LUt DuMNEzEU

e nevoie s[ invilim arta de a primi. ,,Meritul nu constdnici in afice, nici in a da mult, ci mai curind in a primisi in a iubi mult", spune Tercza de Lisieux.s

Ne lipsegte arta de a in<td/a cum sd primim. Acesta e celmai important lucru in viala unui cregtin, dar citeodatisi cel mai greu.

Ni se intimpli si nu ne fie ugor a dirui, pentru cIsuntem pringi in capcana propriilor zgdrcenli, egoisme,frici. Dar la fel de bine ni se int6.mpl[ gi s[ nu ne fie ugora primi. Remarcali, vI rogr faptul ci din punct de vedereomenesc citeodat5. e mult mai ugor si dIm decdt s[ pri-mim, s[ iubim decit si ne hslm iubili. Diruirea poate fi opozigie avantajoasl pentru propriul nostru orgoliu: eu suntpersoana generoas[ care se diruiegte celorlalgi, care-gi iade la gurfl pentru ca ceilalli si aibi... Da! Uneori e maigreu si primesti dec6.t si dai. Fiindcl a primi ceva de laalli presupune, intr-un fel, a fi umil (a recunoagte cd. *inevoie de celd.lalt) si implici, totodati, a te increde in ce-lilalt, a te deschideinfala.lui, ceea ce nu igi e intotdeaunala indemdnS..

Si toate astea pentru a spune ci ,,a primi" nu-i in-totdeauna aga de usor cum ne vine a crede. $i totugiavem de-a face cu atitudinea cea mai importanti dinviaga spirituali., pentru cI suntem creaturi gi depindemin intregime de Creator. Suntem, de asemenea, persoanecare au nevoie si fie salvate, care sunt cu totul la milaDomnului, ceea ce ne vine greu s[ acceptlm. De fapt,cu togii ne-am dori, mai mult sau mai pulin constient,si-I lulm locul lui Dumnezeu, si stim noi la baza a ceea

ce suntem si facem. Tiebuie sd.-ntelegem c[, din contrl,in viata noastrl ceea ce e mai important 9i mai rodnic

s Scrisoareal42.

Receptivitateo spirituold I ff

e atitudinea de acceptare, de primire, ag zice chiar de

pasivitate.

Motiv pentru care este foarte important si invl;dmarta de a primi, de a ne primi pe noi si tot ceea ce vinede la Dumfiezeu. Numai in mlsura in care invltim siprimim totul de la Dumnezeu, suntem in stare se ieruimcelorlalgi ce-i mai bun din noi insine.

Mi-ag dori, agadar, ca in cele ce urmeazd. si descriustirile care ln opinia mea par a fi cele mai importantepentru garuntarca unei receptivit[fi constante a haruluivenit din partel Spiritului Sfhnt. Ar fi vorba despre optasemenea st[ri. Desigur ci cifra aceasta e una ugor subiec-tivI, pentru c[ n-ai cum si tai pe- bucl1i diferitele trisituriale vielii spirituale, astfel c[ tema de care-mi doresc a miocupa ar putea s[ fie infagigatn gi altfel. Dar mi s-a plrutmai usor s[ restring la opt num[rul diferitelor aspecte

ale vielii cregtine, ce ing[duie o mai bunl deschidere intata lucririi Spiritului Sfdnt. E vorba despre opt aspecte

bine cunoscute, dar consider c[ e foarte interesant s[ leparcurg din acest punct de vedere asupra clruia insist atitde mult: cel al ,,receptivit[lii". Fiecare dintre ele ar puteasi fie explicat;i mai bine decit wmeazd. s-o fac.u MI voimulgumi s[ spun doar esengialul, scopul meu fiind acela

de a prezenta o viziune sintetic[ a chestiunii in cauzil.

6 Unele au flcut obiectul investigatiei citorva capitole apargi-nind cirgilor mele anterioare. A se vedea indeosebi Cautd pacea giurwaz-o; Libertatea interioard; Sd inodldrn a ne ruga ca sd-nvdldm aiabi; Chemali la ztiald.