ARTA DE A IUBI

DON MICUDL RUIZ

Traducere:

Cristian Hanu

MIX2017

@EDITURACRISTIAN

CupnrNs

Toltecii llIntroducere - Maestrul 15

IMintea r6nita 2t

)Pierderea inocentei

3Omul care nu eredea tn iubire 57

4Calea iubirii, calea fricii

5Relatia perfectd 87

6Bucdtdria magicd 105

7Maestrul din vis 119

8Sexul: cel mai mare demon din iad r33

9Zeila vfultorii 147

l0Cum putem privi prin ochii iubirii 159

Vindecatea ."ht"r"i emofirinal t7s

195t2

Dumnezeul din noi

21,3

':;11:

--MINTDA RANITA

Poate cI nu v-a{i gdndit niciodat[ la acest lucru,' I l'

dar pe un nivel sau altul suqtem cu tofii maeqtri.

Suntem maegtri pentru cb avem puterea de a crea gi

de a ne co:rduce propriile vie{i.aga cum dorim.

La fel cum civilizatiile gi religiile lumii igi creeaz.6

mitologii incredibile, noi pe oredm pppriile noastre

mitologii, populate cu eroi pozitivi gi negativi, cu

ingeri qi demoni, cu regi r.$i cer$etori. Noi credm in

mintea noastr5 o intrcag6 poBulafie, inclusiv diferite

personalitdfi ale noastre, dtry6 care ne folosim de o

imagine sau alta, in fimo{ie de circunnstan{ele in care

ne aflim. Devenim astfel adev6ra{i artigti dramatici,

21

DON MIQUDL RUIZ

proiectdnd ?n exterior diferite imagini ale noastrepi control0nd cine 9i ce dorim sI fim. Atunci cdndne intdlnim cu alte persoane, le clasific6m imediat,

atribuindu-le un rol sau altul in via{a noastr6. Cre6mastfel o imagine a lor, in frrncfie de rolul pe care li-latribuim. Iar acest proces se repetd cu absolut toatepersoanele din jurul nostru.

. Noi avem puterea de a crea. Aceast[ putere este

at0t de mare, inc0t tot ceea ce credem se transform[pentru noi in realitate. Noi ne crebm pe noi ingine gi

devenim cei care credem cd suntem. Suntem ceea ce

suntem pentru c[ asta credem noi despre noi ingine.infeaga noastrd realitate este in intregime creatd de

noi ingine. Aceeaqi putere o au ins[ gi ceilaltri oameni.Singura diferenfd dintre noi gi o alt6 persoand constiin fs'lul in care folosim aceast[ putere, in destina{iape care o ddm puterii noastre creatoare. Chiar dacisembnEm cu unii sau cu al1ii, nu exist[ totugi nimeniin intreaga lume care sd iqi tr[iasci via{a exact la felca noi.

in acest fel, noi juc[m de-a lungul intregii vie{iun anumit'rol, pe care am ajuns s[-l juc[m at0tde bine incdt am devenit maestrul propriei noastrerealitifi. Ajungem astfel s[ ne control[m persona-

litatea, convingerile, fiecare acfiune, fiecare reac{ie

22

A:RTA DE A IUBI

a noastrd. Dupd ce am practicat ani de zile, am ajuns

maegtrii propriei noastre lumi subiective, a propriei

noastre realitdli. Dac6 ve{i ajunge sd in{elegeti cIfiecare om este propriul sdu maestru, veli lnlelege pi

tipul de control pe care il exercitali personal.

De pild6, atunci cdnd suntem copii qi cineva ne

ueeazd probleme, noi ne supdrdm pe el sau pe' ea.

tntr-un fel sau altul, mdnia noasffd face oa problema

s6 dispar[ (cel mai adesea in subcongtient); in acest

fel, noi atingern rezultatul dorit (problema a disp[rut).

CAnd situa{ia se repet6, noi gtim deja cum trebuie

sb reacfionlm - prin m0nie - pentru ca problema s[

dispard. $i astfel, noi continudm s[ practicdm arta

m6niei, pdn[ cdnd devenim adevdrafi mae9tri ai ei.

in mod similaq noi inv[tbm sd devenim maeqtri

ai geloziei, ai tristefii, ai lipsei de incredere in sine.

Toat[ drama noastrd existen{ia16, toate suferin{ele

noastre, se invafb prin practic6' Noi facem un

legdmdnt cu noi inqine 9i continu6m sd practicdm

acest legEmflnt pdn6 c6nd atingem un control absolut

asupra lui. Felul ln care gdndim; in care'simlim 9i

in care acfionlm devin atdt de rutiniere inc6t nu

mai avem nevoie sd fim atenfi la'ceea ce facem.

Comportamentul nostru a devenit un tipar, o reaolie

de acelagi fel la stimulii exteriori.

DON MIQUDL RIJIZ

c, Ca sE devenim maeqhi ai iubirii, noi tuebuiesd practicdm afia de a iubi. La fel ca qi orice alt6manifestare, arta relaliilor interumane se invafd prinpractic5, iar cei care practicd sufioient de mult potatinge un control perfect asupra ei. Agadar, controlulunei rela{ii de cuplu sau de prietenie fine de acJiune,nu de cunoaqtere sau de teoretizarc. Totul este legatde acfiune. Evident, pentru a intra intr_o acfiune estenecesar sd dispunem de o anumitd cunoagter., ,uu

".1pufin de congtientizarea felului in care funcfioneazdoamenii.

Imagina{i-vd, c6 trd"ifi pe o planetd ai cdreilocuitori sufer5 de o boald de piele. Timp de doud saude trei mii de ani, locuitorii acestei planete au suferitcu tofii de aceeapi boal6: corpurile lor sunt acoperitede rlni infectate, care dor dacd sunt atinse. Evident,dupl at0ta weme ei au ajuns sd creadd c[ aceasta estefiziologianormald a pielii. Chiar qi cirfile lor medicaledescriu aceastd boal6 ca fiind starea normald a pielii.C0nd oamenii se nasc, pielea lor este s5n6toas[, darin trei-patr-u ani incep sd apar[ primele r6ni. Cdndcopilul atinge vdrsta adolescen{ei, trupul lui este dejacomplet acoperit cu rini.

*

ARM'DE A IUBI

Cum credeli ci vor ae{iona,ace$ti oameni uniifa!6 de ceilalli? Pentru a stabili o legitwi cu altepersoane, ei vor trebui sd-gi protej eze cu cea maimare atentie rdnile. Ei nu vor atinge niciodatd pe

nimeni, clci atingerea este foarte dureroas[ pentruei. Dacd cineva atinge din greqealf, pielea alteipersoane,. aceasta va simfi o asemenea durere inc6tse va infuria imediat gi se va rdzbuna atingdnd lardndul ei pielea primeia. Chiar qi aga, instinctul de

a iubi este atdt de puternic incdt toatd lumea va fidispusi sI plSteasci un prel ridicat numai pentru a

intra in relafii cu alte persoane.

Imaginati-vd acum cd intr-o bund zi se petrece

un miracol: vd trezili complei vindecat. Pe trupuldumneavoastrl nu mai existb rdni, iar atingerea numai este dureroasd pentru dumneavoastrd. Mai mult,dacd cineva vd atinge pielea sdnltoasS, senzatia este

minunatd, cSci pielea a fost special creatd pentruatingere. Vd putefi imagina,cu o piele sdndtoasd

intr-o lume in care tofi ceilal{i suferd de o boal6lngrozitoare a pielii? Dumneavoastrd nu-i putefiatinge pe cei din jur, c[ci acest lucru le provoacddureri, gi nimeni nu indrbznepte sd vd atingd, pornindde la premisa cE acest lucru v-ar provoca aceleagi

dureri.

DON MIQUEL RUIZ

Dac[ vd pute{i imagina aceasti viziune, ve{iinfelege cu siguran{[ ce ar sim{i un vizitator de pe oaltd planet[ care ar veni si vad6 cum trdiesc oamenii.Pielea noastr6 nu este insd acoperiti cu r6ni... Ceeace ar descoperi vizitatorul de pe o alt6 planetl ar fio minte acoperitd bu rini, iar boala de care suferdea este teama. La fel ca in descrierea de mai sus,

referitoare la pielea infectatd, corpul nostru emo{ionaleste acoperit cu rini, care sunt infectat6 de otravaemofiilor negative. Printre manifestdrile acestei bolia fricii se num[r[: mdnia, ura, triste{ea, invidia gi

ipocrizia. Rezultatul acestei boli sunt toate acele emofiicare ii fac pe oameni si sufere.

Tofi oamenii de pe planeta noastrd suferd deaceeaqi boali mentald. Nu am gregi cu nimic dac6am afirma cE aceastd lume este un spital de nebuni.Dar tulburfuile psihice de care suferd qamenii existdde atdtea mii de ani lncdt toate cirfile medicale, depsihologie gi de psihiatie au ajuns s6 considere boalaca fiind starea de normalitate. Ele o considerd cevanormal, dar eu afirm cE nu este deloc nomal.

Cdnd teama devine prea mare, mintea ra{ionaldincepe sd clacheze gi nu mai suporti toate acesterdni cu otrava care le macin6. C[rfile de psihologie

ARTA DE A IUBI

numesc acest proces boal6 psihic6, schizofrenie,paranoia, psihozS, dar toate aceste boli sunt create

doar atunci cdnd mintea rafionald ajunge sd fie atdt

de inspdimdntatd gi rlnile ei devin atAt de dureroase

incdt minfii i se pare rnai uqor s5 rupd contactul culumea exterioard.. Oamenii triiesc cu teama continud de a nu fi

r6nili, iar acest lucru creeazd o dram6 uriagl, pe

care o regdsim oriunde ne-am afla. Felul in care

comunicIm unii cu ceilal{i este atdt de dureros dinpunct de vedere emofional incdt ftr[ nici un motivaparent noi ne infuriem, ne intristdm, devenim gelogi

sau invidioqi. Chiar gi a spune ,,Te iubesc" poate ficeva inspdimAntltor. Totuqi, chiar dacl ne ternem at0t

de tare de interac{iunea emofionald, noi cbntinudms[ incercdm, credm rela{ii de cuplu, ne cis[torim gi

facem copii.Pentru a-gi proteja rlnile emofionale qi penfu

a nu fi rdnili, oamenii ueeazd in minte un sistem

foarte sofisticat al negdrii. Acest sistem ii transform[in nigte mincinopi perfec{i. Oamenii au ajuns sd mintdatAt de perfect inc6t se mint chiar qi pe ei inqigi, ba

chiar ajung sd creadd in propriile lor minciuni. Einici nu-qi mai dau seama cd mint, sau chiar daci igidau seama, gdsesc pretexte gi scuze pentru minciunile

27

-_ DOIf MIOUEL RUIZ

lor, numai pentru a se proteja de durerea pe care le-arputea-o provoca zghddrirea rdnilor lor.

Acest sistem al neglrii seamlnd cu un perete decea[E" aqezat in fala ochilor noqtri, care ne impiediclsi vedem adevdrul. Noi purtdm o mascd sociald, c[cieste prea dureros sd ne afigbm a$a cum suntem sausi-i ldsdm pe altrii s[ ne vadd a$a cum credem noi cIsuntem. Sistemul negirii ne face sd pretindem cd" toatdlumea crede ceea ce dorim noi ca ei sI creadd desprenoi inqine. Noi ridiclm aceste bariere pentru protec{ie,pentru a ne feri de ceilalf oameni, dar aceleaqibariere ne restricfioneazd propria noastr[ libertate,ne impiedic6 sI mai iegim in exterior. Oamenii se

acoperd cu tot felul de straturi protectoare, iar atuncicdnd cineva spune: ,,Nu md mai presa", el se referl laatingerea unei r[ni din mintea sa, la care reacfioneazdpentru cI il doare.

Dacd, a{i in{eles faptul c6 to{i cei din juruldumneavoastr[ au rdni emofionale infectate cu otravaemoliilor negative, ve{i ?n{elege cu uqurinfd relafiileinterumane din ceea ce toltecii numesc visul iadului.inviziunea toltec6, tot ceea ce credem despre noi inqinegi tot ceea ce cunoaqtem despre lumea in care tr[imnu este altceva decAt un vis. Dacd privili descrierilereligioase ale iadului, ve{i constata cd acesteanu diferd

28

ARTA DE A IUBI -.

deloc de societatea uman5, de felul in care visdm noi.ladul este un loc al suferinfei, al fricii, al luptelor qi

violenfelor, al judecSfilor gi al injustifiei, un loc alpedepsei care nu se sfhrqeqte niciodat6. Oamenii se

luptd cu oamenii intr-o jungll a prldltorilor; ei suntplini de prejudec6{i, de vinovSfie, de resentimente, de

otrava emo{iilor negative: invidie, m6nie, ur6, triste{e,sufbrin{6. Noi credm singuri to{i acegti demoni in minlilenoaske, cdci ne-am obiqnuit s5 visbm iadul in proprianoastrd via{d.

Fiecare om igi creeazdpropria sa dram[ personaldin care iqi desfrqo ard via[a, dar oamenii care autrlit inaintea noastrd au creat impreun[ un mare viscxterior, visul societ[fii umane. Visul exterior, Visull)lanetei, este Visul colectiv creat de miliardele de

visdtori. Marele Vis include toate regulile sociale,toate legile, religiile, culturile, toate manierele inr:are triiesc astdzi oamenii. Toate aceste informaliiitnagazinate in min{ile noastre seamdnE cu o mietlc voci care ne vorbesc simultan. Toltecii numescircest proces: mitote.

Realitatea dinlluntrul nostru este iubire pur6; noisuntem Viala. SineIe nostru real nu are nimic de-a facecrr visul, dar procesul de mitote ne impiedici sb vedemt'irre suntem cu adevbrat. Atunci cAnd privim Visul din

DON MIOUEL RUIZ

aceastd perspectivE, con$tientri cd suntem cine suntem,ne ddm imediat seama de comportamentul prostesc aloamenilor, care devine chiar amuzant. Marea dram6devine astfel o comedie. Ne dlm seama c[ oameniisuferd pentru lucruri practic lipsite de importanfE,unele dintre ele chiar ireale. Nu avem ins6 de ales.Ne-am nflscut in aceastd societate, am crescut in ea gi

am inv6fat s[ ne comportdm la fel ca ceilalli, inff-unnonsens generalizat.

Imagina{i-vd c6 putefi vizita o alt6 planeti, incare locuitorii au o minte emofionali diferitd de anoastrE. Ei comunicd unii cu ceilaltri prin iubire,prin fericire, prin pace. Imaginafi-v[ cd dup[ ce a(istat o vreme acolo, v6 treziti din nou pe planetanoastr6, dar nu mai aveli nici un fel de rdni pe corpuldumneavoastr[ emofional. Nu vd mai este teami s6fifi cel care suntefi. Orice v-ar spune altcineva, oricear face, nimic nu v[ mai poate afecta personal, gi decinu vd mai poate r6ni. Practic, nu mai avefi nevoiede protec{ie. Nu v[ rnai este team6 s[ iubili, s6 v[imp6rtdgdi sentimentele, s[ v[ deschidetri inima. Darnimeni din cei din jur nu seamdnd cu dumneavoastrd.Cum a{i putea stabili relafii de comuniune cu oamenicare sunt rdni{i din punct de vedere emofional qi caresunt bolnavi de team6?

ARTA DE A IUEI

*'La naqtere, mintea emolionald a omului este

perfect sdndtoasd. Primele rlni pe corpul sdu emofionalapar in jurul v6rstei de 3-4 ani, cdnd copilul se

infecteazd pentru prima oar6 cu otrava emofiilornegative. Observafi ins6 copiii cu v0rste cuprinseintre doi gi trei ani: ei nu fac altceva decdt s6 sejoace tot timpul, sb rdd6 tot timpul. Imaginafia loreste extrem de puternici gi ei igi trliesc visul ca pe

o aventurd a explordrii. CAnd intdlnesc un obstacol,ei reacfione azd ,gi se aplr[, dar apoi uitd gi tr[iescla fel de intens momentul urmltor, igi reincep jocul,explorarea gi amuzamentul. Ei trdiesc in permanenfE

in clipa prezentd,. Nu se rugineazl de trecutul lor, nusunt ingrijorafi de viitor. Copiii mici exprimd exactceea ce simt qi nu se tem s[ iubeascI.

Cele mai fericite momente din viafa noastrd suntcele in care ne jucdm la fel ca gi copiii mici, cdndc6nt6m gi c6nd dansdm, cdnd explordm gi credmdiferite lucruri numai pentru a ne amuza. Aceastd starede fericire maxim[ care caraoterizeazil comportamentulde copil este fireascd, intrucdt ea exprimi minteauman[ normal[. Copiii sunt inocenfi gi este firesc caei s6 exprime iubirea. Ce s-a intdmplat ins6 cu noi?