.U liii al XCVI-lea Nr. 98NíJWARÜi a u Braşov Dumineca 17 Decemvrie 1«33

nifr?J«atJ

■

unti1 1 letal »lieti•UM

Pili *1 ce unijj I I

1 nel npof 'orni

nela uf;c i jnai

JTcTI\ ŞI ADMINISTRAŢIAgov, STRADA LUNGA Nr. 5. "/Cinematograful „ Astra“)

îKLBi’ON 22*I a n u a l £60 le!

sîminâteta 800 lei radama. dup» Urli Apare de trei ori pe săotâmsnâ

O rd in l i b e r a l :Promiteli, mini ia, ameninţa fi, bau,i şi ucideţi chiar, pen­

tru că párádul liberal a vérit la cârma ţării pentru întronarea moralităţii şi legalităţii /

Pe calea criminalului.

Liberalii dan foc (briila să se încălzească la flăcările ei.

liloslZo

i, îa1 (iul raciiŞO»

ma|hmira|

cerezia|

:u!lireiilaeì

urcinzerlic i'Jd:f

si d â sa

cltosi

italulsenid ii

oará|

Ligii lumii jrel( i,con]d’iuj;SCU| v !

Dfî

i reijasi]>r,c{De

n b‘|}ŞOV

:a °lloel;eric|igiofic|

e ei r |e î<l

MA

ice

■Scrie oficiosul guvernului, că | nouă demagogie şl a făcut Xfifia in viaţa publică a Ro­biei- naţionalismul revolveru- [şj naţionalismul maimuţăre- |r importate de peste hotare". Faptele fac dovada că această tma|iune a „Viitorului* (in­ie asupra „Oardei de fer*, i — ştie-se că în mod sa-

Irolnic, — a fost disolvată de tern.fiu nieste intenţia sa atacăm i să scuzăm nici principiile şi

Iprocedeurile acestei mişcări. IConstafăm în schimb un lu-

purernul d- Iul Duca, — sub jscîî apărării Intereselor ţării/, |a porni.t contra acestei miş-

0 prigoană, care, în sâm- lele el nu poartă interesele I, ci ele partidului, cere vrea pi asigure puterea.

fost (intuită pe stâlpul ne­potismului această mişcare,|pentru a se stăvili eventuale ese, ci de dragul calculelor »rnameateie de a şi deschide

liber spre samavolniciile, Icere vor sâ-şi asigure pute-

Abuzurile şi ferocită|ile electo* f. provocate de guvern, ne ?sc de orice motivare I

|$ub titlul că garda de fier0 mişcare extremistă,

1 periculoasă decât bolşe- nu), a fost persecutată şi

pfiintată această mişcare lionalistă, pentru ca parti- idela putere să-şi ascun- sub acest abuz, orice act somavolncie şi teroare-

Xtorală.i'au deschis liberalii drumul

M fărădelegi. Sub cuvânt, [‘8C parte din organizaţia u-

mişceri nerecunoscute de Ţ a gărzii de fier! — sunt

ICi)t' de jandarmi şi bătăuşi Waşii oricărui partid porniţi propagandă electorală. Bat-

maltratat», închişi etc.’ rasele din ordin ale jan- .niior au putţre nelimitată: 1 titlul că ei apară intere- T tarii de excesele extremiste [reapta, aranjează turceşte Uganda electorală Jandar- ,nu te mai întreabă nici cine 'n;<i ce eşti, ci în numele

P kui dat, te pun pur şi sim- Ţi regimul ordonat pentru Fa de fltr.

alludine a guvernului, careL0h]e b calificală decât: a-\

nu a disolvat garda r Pentru a apăra interesele

1 k* Pentru a inventa moţi- • scutul căruia să şi poată a îndeplinire orice teroare

Uz electoral!ljrerea p rt fă cu tă a li-

extrem iste d e d reap ta , . chiotul d e b u c u r ie a l g u v e r n , c a r e a reuşit ^ s c o c e a s c ă m in c iu n a , ure s ă - ş i p o a tă a s ­

c u n d e crim in ala o fe n s iv ă îm p otriva vo in ţe i tării, d is ­trugând voturile şi g la su l u n ei t«ri pornite contra stăp ân irei lib era le î

E b u cu ria crim inalu lu i, ca re dâ foc, pen tru -ca în în v â lm â şa la p rovoca tă d e n e fa s ta lui isp ravă , să p oată fura ş i jtfu i.

Să fu re ş i să je fu ia scă votu rile ş i v o in ţa unei ţă r i, d e sp re care şt*u că e p ro tiv n ică s tă p â n ire i l ib e r a le !

D-i Ot. [. i n p Iii iiisml

In urma suspendării ilegale a d-lui Dr. C. Voicu din demnita­tea de primar al Municipiului nostru, d-sa în ziua de 7 Dec. şi-a luat rămas bun dela func­ţionarii Municipiului, întrunifi în sala de şedin(e în acest scop, de faţa fiind şi membrii delega- ţiunei Consiliului: Dr. Polony, Dr. T. Brediceanu, Dr. Szele Beta, Dr. Căliman şi Dr. De- breezi şi funcţionarii Primăiief.

Luând cuvântul, d l Dr. Cornel Voicu le a adresat următoarele cuvinte de rămas bun:

V-am chemat aici, peniru ca să vă mulţumesc pentru con­cursul, pe care mi l aţi acordat în tot decursul timpului cât am ocupat demnitatea de primar şi datorită cărui concurs s au pu­tut înfăptui atâtea lucrări, cari imprimă o remarcabilă eră de progres peniru oraşul nostru, scump nouă tuturor.

Plec cu conşliinta împăcată că mi-am făcut datoria şi că lucrările realizate vor fi folosi­toare celăjenilor acestui Muni­cipiu. Dacă de multe ori v-am cerut muncă în plus, n am lă- cuto pentru mine, ci pentru in­teresul colectiv şi pentru a a- răla cetăţenilor, cari şi-eu pus toată încrederea în noi şi in Consiliul Comunei, că ştim sa ne facem datoria în cele mai grele împrejurări.

Cu mândrie şi satisfacţie pot spune tuturor că v-a(i făcut pe deplin datoria, în mod cinstit «i conştiincios, că nu poate sa existe cineva care, de buna ere; dintă f’ind, să nu recunoască aclivitelea desfăşurata de d stră precum şi administrat.» «em- pieră legală, cari pot servi de

AÎl'fet am re.şit &.orbete în fapte «»

trensfonnărite prin cr i = irecut, o poate constata.

In toată fCiiunea7âecut po' ceasta tosbtuţ|® gândurileUtlc*. ” en\ ' enCreiat «ctime, nimănui, n am fost sgţo a lă Pa s iu " e a c e |e n e c e s a r e , fn° c,Zr e ° s c o P am s a c r ii ,c a i iim p% “ Y,fVca.,r . în.? a.n; program am ajut ce trJj”» w * ' , S COMO-cari me-ap I0Sl v

ratori şi cari aji asigurat rezul­tatul operilor, pentru cere vă exprim în numele meu, al Con­siliului Comunal, al Delegaţiei permanente şi al tuturor cetăţe­nilor, mulţumiri.

In acest moment, când mă

despart de d stră, vă rog ca să acordaţi acelaşi concurs cole­gului meu Dr. Polony, care a fost încredinţat cu conducerea primăriei, asigurându*vă pe lo(i că vă voi păstra în sufletul meu recunoştinţa şi o amintire fru­moasă.

Ţin să (mai irimit de aici sa­lutul meu ,d !ui secretar general Emil Socaciu, aflai în Sanator la Sibiu, şi să-i mulţumesc pen­iru activitatea desfăşurată, do- rindu i o restabilire grabnică pentru a se reîntoarce la datorie.

Vă mulţumesc deasemenea d-str5, d lor membrii ei Delega­ţiei Consiliului, pentru concursul ce mi I-aji acordat pentru ridi­carea acestui oraş, exprimând mulţumiri întregului Consiliu şi cetăţenilor cari mi au acordat încrederea lor în toate acţiunile întreprinse, iar d iui coleg Dr. Polony îi doresc putere de muncă şi succes peniru timpul cât va mai conduce Municipiul.

După aceste cuvinte, cari au impresionat pe tofl, în aplauzele cari nu mai conteneau, d l Dr. , Ştefan Popovici şeful serviciului administrativ, în numele Secreta­

rului general, adresându se pri mărului Dr. C. Voicu a răspuns-

Sunt în asentimentul tuturor funcţionarilor — a spus între altele d-l Dr. Popovici — când mulţumesc d lui primar peniru caldele curinte, pe cari ni le-a adresat nouă şi prin care con­stata în fata d lor membrii ai Delegaflei Consiliului că corpul funcţionarilor Municipiului şi a făcut datoria._ Elogiind apoi activitatea des­

făşurată într’un timp aşa de scurt din partea d lui primar, spune că n a existat până a- cuma între primar şi funcţionari o apropiere sufletească şi o co­laborare aşa de armonioasă ca aceea, care a existat înlre d 1 primar Dr. C. Voicu şi funcţio­narii Municipiului, cari îi vor purta în sufletele lor o adâncă recunoştinţă.

Pentru tot ce a făcut în tim­pul cât a condus destinele a- cestui Municipiu, cetăţenii îi sunt d-lui primar recunoscători, şi vor mai apela la serviciile şi energia d-saie.

După aceea d 1 primara strâns mâna tuturor funcţionarilor.

Cum se înşală o ţară.

Pri n ei Î nş i ş iUna din puternicele apucături,

pe care liberalii în opoziţie îşi rezimau pofta venirii la putere, era praful în ochi, că ei au Băn­cile şi astfel ei vor putea ferici (ara î

Puneţi fa]ă în faţă Banca cu Conversiunea, — şi veti desle­ga, fără afle lămuriri, tâlcul pro- misiunei liberale! Veti vedea atunci ciocul de croncan al că- mătărismului sfâşiind cadavrul conversiunei 11

Unde sunt, şi ce aji simjit din binefacerile capitalismului libe­ral ! ?

Nu întindem însă povestea m această direcţie, căci nu per­mite locul să stabilim pe de-a întregul meritele acestui capita­lism, născut din jaful avutului ţării şi îngrăşat cu judaiştii ar­ginti aruncaţi, drept recompensă a vânzării Ţării Româneşti ! — etatizatorilor liberali ai marilor întreprinderi industriale slreine din (ară.

Răsfoiţi registrele acestor în­treprinderi şi veti zări, în pri­mul rând, colţii rânjitori ai Bu­dapestei — de lăcomia oarbe, cu care, de dragul pungei ! — în­grăşaţii liberali s au murdărit cu smântână târgului făcut împotri­va intereselor propriei lor (ăn !

Moi atacau însă liberalii gu­vernarea naţional ţărănistă pe motivul că „experţii strein, ad- mişi de trecuta cârmuire, ar în­semna o îngenunchere a tării sub călcâiul capitalului strein.

Ori, astăzi, meşterul Manoje al finanţelor tării este dus m streinătete tocmai peniru aran­jarea acestei chestiuni. De ca­leva săptămâni se stradueşe zadarnic să traduca in fapta târia politicei financiare a gu­vernării liberale,

Comunicatele, pe care d

Dinu Brătianu le trimite din Paris asupra isprăvilor d sale cu cre­ditorii streini ne reamintesc vorbăriile în vânt, cu care în timpul războiului se ascundea realitatea înfrângerilor pe front.

Puternicul reprezentant el lui „Prin noi înşi ne“, pus în faja realităţii, a rămas şoricelul în coasta stâncei de grend. I a reuşit marelui nimic financiar să-şi recunoască adevăratele calităţi ale cunoscătorului de materie pe care n’o cunoaşte !

Luna viitoare, adecă după ale­geri, vor veni în tară experţii streini peniru ca să încoroneze fruntea guvernării liberale cu cununa, pe care şi-a creiet o din minciună şi neputinţă !

Experţii streini vor veni şi vor

trece frontiera târli pe sub ar­cul de triumf al slrăşniciei libe­rale :

Ţara sub călcâiul capitalis­mului strein! Cu toată atot­puternicia marilorYbancheri liberali!!

Iată, cum se sfârtică nimbul unei glorii mincinoase şi neme­ritate !!

Imparţialitatea ne dictează însă recunoaşterea unui adevăr :

A reuşit totuşi d l Dinu Bră­tianu ceva:

Să vină experţii streini numai după alegeri, pentru ca să nu aibă prilej de a cunoaşte şi în­văţa misterioasele procedee ale experţilor ’noşlri liberali în ma­teria electorală.^

Căci am vinde altfel streină- tatii marele secret de a face negru din alb şi din urnă: pălă­rie de scamator!!

Al şeaselea mortIn comuna Greceanu din judejul Buzău

a căzut a şeasa victimă a teroarei liberale. Săteanul Manole Bădină a fost împuşcat pe când lipea manifeste.

Sărmanul om, părinte iubitor de fami­lie, era un credincios şi neclintit aderent al Partidului Naţional-Ţărănesc, în care vedea singurul partid chemat să ridice bunăstarea ţărănimei şi la care ţinea cu toată sfinţenia şi dragostea inimei sale.

Bădină a fost împuşcat alaltaeri de că­lăul liberal Ştetan Dungan, un cunoscut bătăuş al partidului guvernului din co­muna Greceanu.

Dumnezeu să-l odihnească.

Pagina 2

Liberalii împotrivainstituţiilor Cooperative

înlăturarea abuzivă a d-lui prof I. Răducanu.Instalaţi la guvern, liberalii eu

pornit de îndată asaltul pentru cucerirea pe cale de abuz şi brutalizare, a instituţiilor cen* trate şi regionale ale mişcării cooperative.

Chiar d l profesor Ion Radu- canu, vechi şi credincios susţi­nător şi propovăduitor at acjiunii cooperative, trimis încă în anul 1919, de congresul cooperatori- lor din întreaga ţară, în consi­liul centralei Băncilor Populare, autorui legii pentru organizarea cooperaţiei, care a aşezat orga­nismul cooperativ românesc pe baze temeinice, care să i asigure autonomia şi organizarea tech- nică rajională, a fost înlocuit — sau mai bine zis se fac încer­cări să fie înlăturat — din con­siliul Băncii Centrale Coope­rative.

0-11. Răducanu a adresai Con­siliului băncii următoarea scri­soare, pe care o reproducem, întrucât desvalue de n inune pro­cedeele pe care guvernul a in {eles să le adopte :D lui Vlee-preşedinte al Consi­liului de Administraţie al Băncii

Centrale CooperativeBucureşti

Cu adresa No... din... Minis­terul Agriculturii şi Domeniilor îmi face cunoscut că mandatul meu de delegat al ministerului de agricultura şi domenii la Banca centrală cooperatiuâ în­cetează pe ziua de i Dec, a c,, prin decizia ministerială No. 235.644 din 1 Decemvrie 1933.

Consider aceasia procedare

avizul şi organelor

în justice făcut de

ca iîegda şi abuzivă întru cât mandatul meu mi a fost conferit pe termen de 3 ani prin înaltul Decret Regal No. 2886 din 1 Oefomvrie 1933.

Conslat că acest fel de pro­cedare constitue un sistem, întru cât s a procedet la fel şi la în­locuirea unor membri ai Con siliulai General el Cooperaţiei.

Deasemenea nici Uniunile de Cooperetivp, instituţii autonome care potrivit legii sunt societăţi Cooperative, având organe pro­prii de conducere şi adminis trare, nu au fost scutite de pro­cedeul acesta ilegal şi abuziv prin înlocuirea fără chiar contra voinţei competente.

Injeieg să acjionez actul ilegal şi abuziv Ministerul Agriculturii şi Dome­niilor, privitor la calitatea mea de membru în consiliul de ad­ministraţie el Băncei Centrale Cooperative — pentru termenul rămas de îndeplinit.

Pentru a nu stânjeni însă func­ţionarea normală şt neturburată a institu{iei, căreiai-am dat fiinţă şi unde am colaborat ca un a- derent sincer al Cooperaţiei eli­berate de imixtiunea stalului, de­misionez din calitatea de preşe­dinte al Consiliului de adminis­traţie cu care am fost onorat de colegii noştri şi totdeodată înţeleg să nu mai iau parte la lucrările Consiliului rână la de­finitiva lămurire a situaţiei.

Primiţi d le coleg, asigurarea distinsei mele consideratiuni,

ss. /. Răducanu.

Mare concert de coliadéMarţi, în 19 D ecem vrie, ora 8 seara, va avea loc în

sala festivă a liceului „A ndrei Şaguna“, al IV-lea C on cert de colinde, aranjat de corul bisericii Sf. N icolae sub con ­ducerea părintelui diacon lo a n B râ n ze i.

S e va executa un număr de 18 co linde ş i cân tece de stea din toa te regiunile ţării, p lin e de m ister şi p o e ­zie, arm onizate de com pozitorii : Gh. Dima, G. D. Kiriac, G. Cucu, T. Brediceanu, T im otei P opovici şi N. Praţia.

Concertul fiind sub patronajul Frânei O rtodoxe R o ­m âne s e c ţa Braşov, d l prof. 1. M o şc iu , dir. lic. Şaguna va vorbi despre G ânduri d e Crăciun.

Intrarea: Lei 20 şi 10. Elevii şi elevele 4 lei. Biletul de in­trare va fi însoţit de un program în 4 pagini cu textul cântecelor

Festivalul muzical Iacob MureşianuImplinindu-se 45 ani deîa

moartea marelui compozitor ar­delean, Iacob Mureşianu, un co­mitet de iniţiativă, care şi-a luat şi greaua sarcină de a reedita întreaga operă a maestrului, pre­cum şi secţia locală a „Aslrei“, a organizat cu concursul Ope­rei Române, un mare festival muzical ce s’a desfăşurat pe prima noastră scenă lirică din Cluj.

Festivalul a fost inaugurat cu marşul „Astrei", dirijat de fiul compozitorului, d. iu'iu Mure- şienu, după care d Emil Isac, inspectorul artelor pentru Ardeal, a tino* o frumoasă conferinţă, tratând despre »Viaţa şi opera compozitorului Iacob Mureşianu“, in care a relevat meritele ne­pieritoare ale primului mare mu­zicant ardelean, purtătorul de ge­niale melodii, inspirate din mu­zica noasiră poporană, în lumea din Apus, într’o vreme, când e- ram aşa de puţin cunoscuţi.

A urmat apoi un bogat şi va riat program, cântându se între altele două solo, de către d na Aca Barbu. Partea întâia s’a în­cheiat cu »Primăvara“, un ter- zet cântat de F. Dobranskiia, Tomel Spitaru şi Ujeicu.

Partea a doua a programului a cuprins una dintre cele mai

bune lucrări ale maestrului ou- vertura »Ştefan cel Mare“.

Festivalul a fost încheiat cu balada »Erculeanu*, la care au dat concurs d nete Aca Barbu, Lya Pop, Ducu şi d. Dinu Bă- descu.

Bibliografie

(iAyiKTA11 ■ ..... <•

In m e m o r ia p r ie t in u lu if Radu Orghidan

9«

In seara zilei de 1 Dec. a. c.— aniversarea Unirii Ardealului— a încetat din viată bunul nos­tru tovarăş, de credinţă şi de luptă, Radu Orghidan, unul din­tre cei mai populari comercianţi români at Braşovului. Trupul său debil, — care sălăşluia un suflet mare şi o voinţă tare, n-a mai putut rezista greutăţilor, ceri s eu abătut de ent de zile din cauza crizei economice şi financiare asupra comerţului cu care se îndeletnicia din tinereţe, nici unei boala contractate mai demult, — e fost răpus cu toate îngrijirile dale de medicii-prietini şi de iubitoarea sa solie.

Şt-a păstrat până în uit mele clipe ale vieţii conştiinţa şi do rinţa de-a activa în mijlocul prie­tinilor săi de principii, cărora le spunea până în preajma desno- dământului fatal că vrea să se facă bine şi să lupte cu toate puterile sale când va ft sănătos, penlru neamul şi patria sa, pen­tru care a luptat şi suferit şi pe ceri dorea să le vadă cât mat puternice şi mai consolidate.

Cu această dorinţă fierbinte a închis desigur ochii săi vioi şi nouă atât de dragi şl a tre­cut în lumea veciniciei în ziua închinată pomenirii împlinirii vi­sului părinţilor, moşilor şi stră­moşilor.

Trupul său zace acum în ci­mitirul Bisericei Sf. Treimi de pe Tocile, el cărei clitor esle, ală­turea de osăminteie părinţilor şi fratelui său neuitat Dumitru. Iarna şi a aşternut linţoliul alb asupra proaspătului mormânt ca un o- magiu adus sufletului său curai ca zăpada primei ierni.

A avut o înmormântare, cum rar s’a pomenit la Braşov Cutot gerul cumplit care să lăsase

ofn-Wîn ziua inmofm&nlării asupra o raşului, sute de oameni i-au dat ultimul onor pământesc. Au fost

de faţă membrii tuturor socie­tăţilor din Şchei cu drapelele îndoliate, delegaţii Consiliului Municipiului Braşov şi ai Came­rei de comerţ, at căror membru neobosit şi devotat a fost. mem­bru consiliului şi epiboplei Bi sericilor Sf. Nicolae din Ş:hei şi Sf. Treimi de pe Tocile în mijlocul cărora a activai ant de zile cu sfatul său şi cu dona- ţiuni de clopote şi ajuotare pen Iru scopuri de binefacere, mem­brii organizaţiei Braşov a P. N-Ţ, în frunte cu preşedintele organizaţiei Dr. V. Niţescu şi un număr nesfârşit de barba ţi, femei şi copii, cari nu urmat dricul funerar încărcat cu florile recunoştinţei, dintre cari se des­prindea coroana org P. N. Ţ., cu funia tricoloră închinată „Lup­tătorului credincios".

După trecerea pe sub balda­chinul Bisericei de pe Tocile a sicriului — onor ce se dă cti­torilor Bisericii — s’a oficiat in spaţioasa biserică serviciul fu- nebral de proloereul Dr I. Bluga, I. Priş u şi Dr. N. Slin- ghe în acordurile înduioşătoare ale corului dirijai de d i prof.- diacon I. Brânzea.

In cuvinte impresionante au apreciat caracterul şi activitatea neobosită a defunctului părin lele protopop Dr. I. Blaga în numele Bisericii şi primarul Mu­nicipiului Braşov Dr. C. Voicu în numele Consiliului comunal, iar deasupra mormântului d-l prof. N. Baboie în numele po­porului din Şchei şi a organi­zaţiei politice o cărui membru distins şi devotat a fost până in ultima clipă a vieţii sale »bu­ciumate.

Intre planşetele şi suspinele întregei asistente şi in accentele rugăciunei esecutată de orches tra oraşului, a fost apoi coborât sicriul in proaspătul mormânt.

Din mijlocul n^tr , prins un mare sUfo î " \ « şi când o «vut, a d^at Mrl** «▼UT. » j , «ban pentru cei suf!r- «'l

binefaceri, urmândm l'M sale 9; ele înJ , adllU Scheiul nostru. a*n*oşilQr J

Mă întreb îngândurat JPi.pe cari I-a ajutai,'fapfa îşi vor mai adu*1 S ulde sfătuitorul şi binefă^f a"‘i|î Mă cuget |a o familie care, retrasă în looUinu S IPustie în toiul iern» plânge soţul neuitat «i n ’ riniele iubit. . . 51 p|

Tot eşa de mare c* „ Ii a fost şi caracterul o 4 cuvânt, disciplinat credincios şi neclintit î j gerile sale politice. 1îndurat în ultimul timp d"1 jşt a naraciuni în «ctivilat.8 ’9, A tăcut ş. a servil mai d J cauza căreia s’a închinat P1Nnfln I Iţim t _ >

IllP »

c n ---- , ««cromi.3 Suflet bun, i a erta, , îmi aduc aminte când th QI I J ■ * *U|■ «iii uuuv. atmuie Cftnri I*

lipsit de-un rând de haine' pribegia anilor 1916-17 să plec din Moldova în’ r! trimis fiind să înrolez ,0lu!i, din lagărele de prisonierî6, nit la gară şi ml-e adus, u să cer, un rând de haine depozitul delà laşi, pe car administra.

Ce gest neuitat in acele tre de cumplită mizerie, de foan de gtr şi de boli nriotlpsitoe

I t.m rămas întotdeauna rt< noscător şi am căutat şi j căuta să-l urmez pilda meri moaşă, precum îi voi păstra, < voi trăi, cea mai pioasi, rei noscâloare şi frumoasă aminti

V. B

¥

JkTfA

I

Am primit la redacţie volumul „Honteruspresse in 400 Iah- ren“, o scriere festiva editată de f rma tipografică Fritz Goli din prilejul împlinirii a pairu sute de ani a celei mai vechi tipo­grafii germane în Ostul Europei, înfiinţată la 1533 în Braşov şi trecută acum o sulă ani în pro­prietatea actualei firme.

Este un splendid volum ca lucrare tipografică, care face toată onoarea firmei editoare. Autorul lucrării festive este d-l prof. Herman Tontsch, care ne dă un succint istoric al irecutu* lui acestei tipografii. Intre nu* meroasele clişee reproduse în volum remarcăm cel a primului număr al ziarului nostru, apărut la 1838 tot în tipograf-a Gott. Vom reveni cu amănunte.

Â

V E S T I S S . A .

P o s t ă v ă r i eÂ.

B R A Ş O V

*

P I A Ţ A L IB E R T Ă Ţ II N o . 2 2 .

▲▼A

Â

la poziţie--------------- ---------- bună înValea-Cetăjii (Răcădău), cu o suprafaţă de 500 m. □. Se poate cumpăra şi cu libele Băncii Al­bina. Inform. Str. Prundului 15

A

Vă urează

Sărbători fericite şi

la multi ani!

Termenul de 10 ani prej zut de legea privitoare la c<J sistarea morţii prezumale a lor dispăruţi în timpul războiul şi la regularea situaţiei jaridl a patrimoniilor şi a urmaşii

uB

lor şi care n expirat la 12 Jj cembr e 1933, a fost prelusi ! până Ia 12 AptUVe 19K I

S * 4 * 4 * » > 4 » < < > * + + > < 4 * < 3 « n |

576

OÀZETA TRANSILVANIE

La 3—4 Ianuarie 1934se va |ine tragerea

Clasei a lll-a a Loteriei de stat.

Grăbiji-vă şi reînoiji lozurile la timp.

Comunicat :L oteria d e s ta t a descoperit pe A braam

S tander, c a re a tost înain tat Parchetului Ilfov p en tru c ă a v â n d u t lozurile Loteriei A u striace .

Cu a c e a s ta o c az iu n e se ad u ce la cu ­noştin ţa g e n e ra lă că v â n za re a lozurilor s tră ­ine e ste in te rz isă , iar cum părăto rii sunt co n ­s id era ti com plic i ai agenţilor.

C azu rile de felul celor de m ai sus, se vor a d u c e la cunoştin ţa Loteriei d e Stat, D irecţia C ontenciosu lu i Bucureşti, Bui. Ca­ro! Nr- 4. <.

ceri

vre|foan itoej I re f

meriiIra, <

n i

nintilK fll

p re l a c j 8

îli r i d in a ş i |12élu;«

4\

L o z u r i l e n o r o c o a s e a l e L o t e r i e i d e

S t a t s e v â n d î n A r d e a l ş i B a n a t p r i n

| | Banca Iliescu S. A. Cluj.

C I N E M A „ AS T R A“Delà 15 Dec

Un mare film Ufa ŞlagărBársony Rózsi, Georg Alexander

in

DRAGOSTE GO M i m i|Cu: W olf Albach-Réty, Hilde Hildebrand, Oskár

Szabó, O szkár Sima. Muzica: Wíüi Kollo

" a t e n ţ i u n eDomnii cori doresc să se îm­brace după ultima modă, îşi con*

: fecţionează hainele la :—:

C r o i t o r i a S t o i c aBraşov. Slr. H irscher No. 7.

576 1 - 0care confecţionează la prejuri ;—: absolut convenabile. : •

PublicaţiuneSe aduce ia cunoştinţa P n*

, stoiiarilor din Braşov că plala Pensiilor cu bonuri de pensii pe luna Decemvrie 1933, va a ?®a loc la ghişeul casieriei Ad* mjnistre(iei Financiare de Inca-

j*ări şi pţgţj ;n ordinea şi zdele ae mai Jos :

In ziua de 15 Decemvrie 1933 invalizi), văduvele şi orfanii de ;®*boiu toate literile numai pensii

fn 15 Dec. literile A. B. C. fn 16* „ . D. E. F.In 18 „ , G. H. I.in 19 _ _ ). K. L.in 20 „ M. N. O.In 21 . „ P. R. S.in 22 , „ T. U V.in 23 „ „ W. X. Z.

I Plata se face numai celor în I'drept sau pe baza de procure aatentificate de notarii publici

| dacă vor avea plata impozi* ce datorează la curent. Ve*

iscarea bonurilor (viza) se face ! Ct* 0 zi înainte de plata literei ‘e*pective.

Administrator dc în1 casări şi pl®t'

617 1 - 1 Crişan.

Ciorapi de sport pentru domni

de şase ori îniaiiji

4 5 L e iFabrica de ciorapi

Strada Regele Cerol 38 457 9 -1 0 (in curte)

Costume elegante de toamna x

Baltoane de iarnă, haine de stofă şi i"8»asc ^ execu salonul „Margareta .

Prejuri solide.Roagă bineroilorul concursS a lo n u l „ M a rg a re ta

Palatul MarmoroschPiofa Libertăţii No. 10

513 1-1°

încălţăminte?V i z i t a ţ i D e p o z i t u l d e

v â n z a r e a l

F a b r i c e l o r

M o c i o r n i f ăStr. Voevodul Mihai 14 (fostă Vămii)

U n d e c u p r e ţ u r i r e d u s e , V ă

p r o c u r a ţ i î n c ă l ţ ă m i n t e e l e g a n t ă ,

h i g i e n i c ă , r e z i s t e n t ă ş i e f t i n ă .

F a b r i c a g a r a n t e a z ă s o l i d i t a t e a

c o n f e c ţ i u n i i ş i c a l i t a t e a s u p e r i ­

o a r ă a m a t e r i a l u l u i .

Şoşoni,Galoşi Tretorn şi NokiaT E L E F O N 7Q. 471 3—0

VALABIL DELASosirea în gara Braşov,

Deli Bscaraştl :

mitnu-MM iiAşii8 O s t o m v r i e 1 9 3 3 ,

Plecarea din gara Braşiv,Spre Usciresti:

AcculereiAcceleratPersonalPersonaPersonalAcceleratRapidPersonal

1 oră C5 min. 4 n “““ »

fO - 55 35 2 9 02 b l

59

II131719

»>mm•

2744

Orient (Lunef, Mercuree, Vine- «ea) £

Rap.d ÎLDell Oradea-îare :

Personal (numai cLia Cb j) ţj ore ^ 171 n'A :*.eU ret î " l i "Persomi b # 4 •Rapid ( irculă M ercur, Vr

i e r , Dumneea ” * *Personal , u " , o "Accettisi ( aits-3uci.ieşt) 19 » to »

Del« Arid:Accelero! (de» P e» ) 2 ° 'e « m1"'Rapid (Poris Bu u k j O ° * 4J *Olir r t (Luriu , J iám

b: ia) „ „ 3 ’Delà » F ă g ă r a ş :Personal (WBtai dell FââărâŞ) a ore 02 mm.“C* 8tonal il

18í U 53Personal

Deia Trg Bareş Petri Barei«1 ore 10 min. 9 . 40 .

13 • J 2Dela Bretea:7 ore 20 mia

19 . 04 .Dell U n e ş ti:6 ore 54 min.

14 . 26 .Dela Intorsura Buzăului :

Peison.l ,8a 0,e m "■peisonal 18 * •

Bilete de Ion şi informajiunl h B roul

PersonalAcceleratAcceieiet Pe: sonai Rap dOiient (Lunia. J ,ie, Sâ ra­

bat )Peisonal R pid Pc I sor ol Ace* luat

1 c rî 25 mm.3 • «4 „ 59 .7 . 30 „8 . 53 .

131415 17 19

r-o 38 3 o 55 30

PersonalPersonalPersonal

Personal r e sonai

PersonalPersonal

1 ore 20 mia. 7 . ~ .

44 , 42 .

13 »

153557

*m

Spre Qridee-Hue tÀcceleiet PersonalAccelerai (8.ituî>şti Paris) 13 Personal 14Rapid (irculă M^ij', Joi, Du*

m ne ă) 17Pe sonai (numai până la Ou,) 21Spre Arad:Accelerat (Bu:<j Peste,Frage) 4Orient (Lume, M .rcuee,

Vine'ee) 20Rapi J (3. Vesta V ena Paro-) 22Spre Sibli FAgftrif !Personal 6 ore — roi! ,Personal 13 „ 35 •Personal (KUl pili lî FiglllŞ) 20 . — .Spre Petri Barai—Trg. Mirai tPersonal 5 ore 35 roit.Personal 13 „ 45 »Personal 17 „ 35 •Spre Brak» :Personal 5 ore 35 min*Personal 17 » 35 »Spre ZArieid:Personal’ 7 ore 34 min.Personal 19 * 32 ■

. Spre Intorsura Buzăului :Personal 5 ore 46 mimPersonal 14 » 35 *

de voiaj » E u r o p e * Palatul Hotel »CoroaDa*.

j ina 4 GAZETA TRANSILVANIEI

Guvernul să răspundăTeroarea se înteţeşte cu cât se apropie ziua alegerilor. Eri

a căzut încă un mort, de data aceasta din rândurile partidului najional ţărănesc.

Şi totuşi, cu o îndrăsneală nemai pomenita, guvernul afirmă că a luat toate măsurile de asigurare a libertăţii de propagandă şi a sincerităţii operaţiunilor electorale.

Fa|ă de această îndrăsnea|ă încercare de mistificare a rea- ljtăjii, întrebăm guvernul:

1. D acă n u p u n e la c a le fa ls ificarea a legerilor, p en tru ca re m otiv a o rd o n a t gu v ern u l c o n ce n tra re a ja n d a rm ilo r libera li d in a rm a tă ?

2. D e ce se fac d e p la să ri de un ită ţi ja n d a rm ere ş ti ?Un d e ta şa m e n t de 300 jan d a rm i, cu 100 lăzi c a r­

tu şe , a fost trim is în z iu a d e 5 D ecem brie la H â rşo v a .Din C erna-V odă , u n d e este un cen tru d e instrucţie

a l jan d a rm erie i, a u fost d e ta şa te la C etatea*A lbă d o u ă b a ta lio a n e cu efectiv d e 1000 o am en i

La 7 D ecem brie a u d e b a rc a t în g a ra C h işinău d o u ă co m p an ii d e ja n d a rm i, d in b a ta lio n u l 10, care a re g a rn iz o an a Ia T ârgu l-O cna.

3. In sfârşit, c a re este sco p u l în ca re s a u in s ta la t în c ab in e te le tu tu ro r p refecţilor a p a ra te H u g u es ?

Se p u n e îa ca le fa ls ificarea re z u lta te lo r?Iată trei în trebări 1a c a re so m ăm guvernu l s ă ne

ră sp u n d ă-

Rezistenta cetăţeneascăîmpotriva ilegalităţilor guvernamentale

— î m p i e d i c a r e a f a l s i f i c ă r i i a l e g e r i l o r . —

Conducerea partidului nsfio- nal-Jărănesc a trimes urmăloa- rea încunoştiintâre preşedinţilor organizaţiilor judeţene ne}ional- ţărăniste :

Domnule Preşedinte,Primim numeroase plângeri

de bătăi şi arestări abuzive,Guvernul e înştiinţat despre

acestea zilnic, fie direct, fie prin »Dreptatea* şi alte gazete.

Prin ordine şi circulari guvernul interzice formal actele abuzive şi în deo­sebi împiedecarea propa­gandei libere, dar practică disolvări ilegale, demisio- nări forţate, revocări, sus­pendări de consilieri co­munali.

Contra acestor practice ale guvernului face{i contestajii şi recursuri conform legii.

Guvernul a promis formal, că va da un nou ordin prin care va dispune ca toate organele administrative să vegheze ca li­bertatea de propagandă să fie asigurată şi în ziua alegerii candidaţii, delegaţii şi asistent» să şi exercite nestânjeniji acţiu­nea lor potrivit legii, iar alegă­torii să voteze în libertate.

Fără a face proces de inten- tiune guvernului sau a bănui sinceritatea iui, ţinând seamă de practicele din trecut ale parti­dului liberal şi de atmosfera din {ară în preajma alegerilor, vă invităm să veghiaji ca ordi­nele guvernului să fie executate de organele locale.

Dacă veţi constata însă, că sistemul bătăilor şi a- restărilor continuă, pentru a nu îngădui falsificarea a- legerilor, veţi organiza cu toate mijloacele rezistenţa cetăţenească fie singuri, fie în unire cu reprezentanţii celorlalte partide de opo­ziţie şi veţi răspunde cu vârf şi îndesat.

Partidul naţional-ţărănesc va avea grije de victimele luptei electorale.

Dacă partidul liberal s’a sim­ţit îndreptăţit să propage şi să pregătească rezistenta cetăţe­nească cu caracter ofensiv, în luna Octombrie şi Noembrie trecut — împotriva unui guvern şi unui partid care nu-i ataca,

ci dimpotrivă respecta l.bertă- jile cetăţeneşti, apoi cu atât mai îndreptăţiţi suntem noi să apli­căm rezistenta cetăţenească, noi care suntem în legitimă apărare — şj împotriva a:elora care călcând în picioare ordinele gu­vernului ne atacă şi ne răpesc drepturile formal asigurate de lege.

Sperăm că autorităţile locale vor da ascultare ordinelor gu­vernului şi nu va fi nevoe de rezistenta cetăţenească, Ia care nu veţi recurge decât provocaţi de actele ilegale şi violentele agenţilor guvernamentali.

Cum vor călători alegătorii pe cfr.La alegerile pentru Cameră

şi Senat, alegătorii vor călători în cl. III a cu trenurile perso­nale şi accelerate, fără vre o taxă de‘ transport.

^Alegătorii se vor legitima cu cârjile de alegător, iar călăto­ria se va face numai dela reşe­dinţa alegătorilor la locul de vot.

Alegătorii, cari se găsesc în alte localităţi, decât reşedinţa lor şi posedă cartea de alegă­tor, care le-a fost trimisă acolo, vor putea călători pe baza cărţii de alegător până la locul de vot înscris în cartea de alegător.

Pentru a da dreptul la îna- poere, cărţile de alegător frebue să fie vizate de Cercul de vo­tare.

Alegătorii, cari se găsesc în alte localităţi şi merg să şi ri­dice cărţile de alegător, sau la înapoere merg la localitatea unde au votat sau dela domi­ciliu la localitatea, unde îşi au ocupaţia, — vor putea călători numai pe baza biletelorde călă­torie similare celor prevăzute în instrucţia pentru transportul că­lătorilor, distribuite de ministe­rul de interne.

Alegătorii, cari voesc să călă­torească în cl. I sau a II-a vor plăti diferenţa integrală de clasă.

Funcţionarii de stat, cu car­nete de identitate tip C. F. R. vor plăti diferenţa dela legiti­maţia de cl. IlI-a, socotită cu reducerea la care au dreptul după carnet, 4a un bilet de clasă superioară şi legală cu cea prevăzută în carnet.

Tipografia V itle r B raais«« , K n ş» v

Nr- 98-

Informaţii- - ito

M. S. R egele şi-a luat reşe­dinţa de iarnă la Sinaia, cu în­cepere din ziua de 14 Decern-vrie.

Audientele la M. Sa ' sunt suspendate până în ziua de 10 Ianuarie 1934.

T o a te p a rtid e le in tra te în lu p ta electo rală - i ju d e ţu l n o stru se p lâ n g d e te ro a re a gi,v «r ln, 01

agenţilor e lec to ra li. guv« n u luit purta ţi p e la politie si nQ ,a fişe e le c to ra le - l ib e ra k F s f rC et

et

P re ţu i pâinei. începând dela 15 Decembrie e. c. preţul pâinei la Braşov este următorul: 1 chi* logram pâine albă lei 9, mijlo­cie lei 8 şi neagră lei 7.

A legătorii sun tm otiv că a r fi rupt a u ş e e icc io ra ie -iib e ra le . F«t '" 'Cl Pe a p u c ă tu ră libera lă- ’ 8 Vechea

In sch im b agen ţii liberali îşi faC de111 5 i U c C Q n Jrj f

cu faim osul ag en t cu p icior d e lem n d e p , \ runM e lipeşte cu d e la s in e p u te re , în v ăzu l lum” ° C-e « sto p u rile“ a şe z a te la în c ru c işa re a d ru m u ri/1’ a^?l

tru reg lem en ta rea c ircu la ţie i, pe săn ii, p e cai, p° r Pen

Vacanţa şcolilor. Ministerul instrucţiunii ţine să precizeze că vacanţa de Crăciun la şcoa- lele primare se va lua la 16 Decembrie, iar Ia şcoalele se­cundare de toate categoriile la 22 Decembrie, afară de acelea în a căror localuri se vor instala secjii de votare, Jcare, vor lua vacanţă tot la 16 Decembrie.

buze, etc. etc. a m e n in ţâ n d pe cei ra r i p ro testează '“f c 1 bietu v a rd iş ti nu ştiu ce s a m ai fa c ă d e a 'nu fie d a ji a fa ră . c Ca să

Pe s a te ja n d a rm ii şi b ă tă u ş ii su n t la |ar„ui j A m en in ţă , în ju ră , b a t şi p u n pe fugă pe oam eni ‘°r'

Ne în treb ăm : ce v a fi în p re a jm a şi în ziua rilor, c â n d d e p e -a cu m a în cep u t te ro a rea :e-

Z ilele a c e s te a m ed icu l dr- N eguş d in Râşno fost sco s d in c o m u n ă şi trim is în dom iciliu forţat \B ucureşti, nefiind p a rtiz a n libera l.

Un incendiu s’a iscat Joi spre Vineri noaptea, pe la ora trei şi jumătate, la fabrica «Fo- logen* din Ioc. Avertizat fiind serviciul de pompieri, s-a pre­zentat imediat la faţa locului o echipă cu două pompe-moto- rice, care după două ore a stins focul.

M edicul dr. Puiu d in Ţ â n ţa ri a fost concediat d’ serv iciu cu z iu a d e 15 D ec., fiind s u sp e c ta t ca nurii.a l n o s tru.

F uncţionarii su n t te ro riza ţi şi am en in ţa ţi cu concedier A legeri d e p o m in ă 1 e‘

Au ars două vegoane-cisterne de păcură. Pagubele se urcă la 2—3 sute mii le».

Condam narea revizionismuluiG lasul unui fost depu ta t m aghiar.

Cu o caz ia Sf. Sărbători,dela 23 Decembrie 1933 până la 8 Ianuarie 1934 inclusiv, ta­riful telegramelor de felicitare Loco şi Interne t se reduce cu 50 la sulă.

Asemenea, taxa de sărbătoare, noapte şi minimum de cuvinte nu se aplică.

Permisele CFR. ale ziariş­t i lo r . D irecţia p rese i de pe lângă preşedinţia consiliului de miniştri comunică:

«Se educe la cunoştinţa d-lor ziarişti profesionişti, că în confor­mitate cu noul regulament pentru distribuirea carnetelor de liberă călătorie pe CFR, nu pot do­bândi permise ziarişti cari n’eu împlinii cinci ani de func­ţionare salarizată neîntreruptă la cotidiane, nici ziariştii profe­sionişti, cari — ind.ferent de vechime — nu fac parte din- tr’una din asociaţiile de presă reprezentate în comisiune.

Certificatele eliberate de ziare pentru dovedirea vechimei tre- bue Bă fie semnate de direc­torul ziarului şi un redactor, u* nul din aceştia doi având per­mis. Când se dovedeşte, că cert ficatul n’a fost sincer, sem­natarii certificatului pierd drep­tul la permis.

Marele ziar englez «Manches­ter Guardian* publică o scri­soare semnată de Ladislaus Fe- nyes, fost deputat liberal în Par­lamentul din Budapesta, iar acum refugiat la Viena, împo­triva acţiunii revizioniste a con­telui Bethlen.

Dacă mi aş exprima părerile Ia Budapesta — scrie Fenyes — aş fi imediat închis. Cred însă că publicul englez Irebue să cunoască şi astfel de păreri, acum când contele Bethlen este trimis de guvernul ungar să fină conferinţe la Londra, în favoa­rea revizuirii.

Desigur, continuă scrisoarea, Unaeria a fost nedreptăţită. Da­că însă Ungaria n’ar fi suferit nici o nedreptate, ar fi trebuit să fie nedrepta|i|i mult mai grav vecinii ei. Astfel, Secuii din Tran­silvania nu ar putea fi reda|i Un­gariei, pentru că orice om cu mintea întreagă vede că aceasta ar însemna o şi mai mare ne­dreptele pentru România.

Ne-a venit greu nouă Unguri­lor — spune mai departe Fe­nyes, — să renunţăm la Unga­ria Mare, dar interesul umani­tăţii, şi deci şi al Ungariei, a cerut sâ facem aceasta. Defec-

lele tratatului dela Trianon se pot remedia în primul rând prin protec|ia minorităţilor.

Chiar o revizuire parţială atratatelor — scrie Fenyes _prezintă primejdii pentru pacea Europei. De această revizuire ar profila o Ungarie mililarislă şi imperialista, care ar fi astfel în­curajată să continue pe aceasta cale.

Autorul accentuiază deosebi­rea între acţiunea iredentistă de acasă şi cea din străinătate. A- casă. Ungaria întreţine o mie de şcoli de sport coie, piegitiad o armată secretă, pregătesc răz­boiul.

Fenyes constată că statele succesoare au dat libertăţi şi pământ poporului, iar Ungurii care s’ar întoarce la Ungaria ar pierde aceste privilegii. In aceste state, şomeurii primesc ajutoare; Ungaria nu |nă nimic pentru şomeuri.

îmi iubesc patrie, încheie Fenyes, şi nu doresc ca viitorii: ei să fie periclitat de un nou răsbolu. Am urmat ,în trecui o politică de răsboiu şi am ajuns unde suntem; să încetăm dec. cu această politică.

O r g a n i z a r e a

AVIZ Duminecă la 17 I. c. ora 11, se va fine în capela pa- rochiei unite din Sfr. Lungă 111, parastas penlru sufletul marelui mucenic f loan Micu-Moldovan fost prelat al Mitropoliei din Blaj şi ctitor al bisericei noas­tre. — Protopop M. Hodârnău.

desfacerii p ro d u se lo r să teş ti.Autorul articolelor publicate »ub

titlul de mai bus în ziarul nostru a- junge ca concluziune la urm&toarel* realizări, cari ar trebui să se înfăptu­iască în judeţul nostru :

E x p o z i f i a d e p i c t u r ă M . l o r d a

Duminecă 17 Dec. se des­chide la Braşov, în sala «Biblio­tecii Asfra“ a doua expoziţie a pictorului M. Iorda. D-sa expune de data aceasta o serie de col­turi pitoreşti din oraşele arde­lene şi desene în alb şi negru. O noutate o va constitui nume­roasele tablouri ilustrative cari reprezintă scene din viata co­pilului. In icoane colorate viu sunt redate atitudini şi expre- siuni, cari dovedesc anumite stări sufleteşti ale celor mici.

Verinsagiul expoziţiei va fi la ora 11 dim.

1. O societate cooperativă, cere să aibă de sco p :

a) Valorificarea produselor în general ale judeţului şi’n deosebi ale producătorilor săteni, prin căutarea debuşeuri or, atât pe piaja locală, cât şi’n afară;

b) Intrarea în directă legătură cu industriile producătoare de mărfuri cerute de trebuinţele gospodăriilor săteşti, ca şi de-ale consumatorilor locali;

c) întreţinerea unui muzeu sau expoziţii permanente de mostre de mărfurile valorificate prin a- ce astă cooperativă, putând servi şi ca sală de vânzare;

d) întreţinerea unor ospeiării populare, penlru înlesnirea tra­iului lucrătorilor, funcţionarilor şi*al elevilor-şeolari;

e) Aprovizionarea funcţionari­lor publici cu mărfuri de îmbră­căminte, etc., pe bază de cre­dite lunare, gerantate prin ca­

sieriile respective ale salar zării lor; ,

f) Intret'nerea unui depoz t vinuri naturale, la îndeman membrilor cooperativei, Pen , înlăturarea fraudelor în acea ' direcţie. . ..

Toate acestea vor fi ,n^ I treptat şi pe bază de corn mision.

P r e s c h i m b a r e a b i l ^

i e l o r d e u n a m ic lelP re lu n g irea termenului-

Banca Naţională f f fas?tru preschimbarea bilete una mie lei, ca ultim termen,Decembrie 1V33. . irli

Conducerea institutul*c onaucerea rirde emisiune, constatând poariele primite, c ă °rpSChitn'până acum, spre a fi PrJ s eWj. bate, numai jumătate nSsiunea veche a bilete o mie. b ’a hotărât ca * l sChim' lungit termenul de P .g54*bare până la 31 lanua

R sdac io r - ţ e t ş i g i r m i : Victor Bren>scC

(I vinov a cal forilo

voi r I făcut- prigo prore d a t i Dom

condgineePietri

t*lor,a co credi rân d Sfânevan

laş c nua t lui Ii

văzâ rea i dice „Da< delava o să o

ascucătoisfârşved ibúit

Saninire«

sufleborì

Cetiţi şi răspândiţi «G a z e t a Trausiivi*n»e

tru î âper care dinţe oam