Preţul secretai mmmtr 3 Loi

JlìfìSiB XXII. I L & J , la 21 Ianuarie C&i&za^rat

. 3

i

«EIA ' i n M U I V

£5

;ìD C i n i p i " u

IUI k ^ P. -

œtm-2 & B 0 R Â M 9 R 7 f L :

:.?». ea I M Lei

^ gassiate . . . . 75 Lei M î^Mtai ta te . . . 808 Lei

fcweolaî Ia rsghtral pahlleatlnallor PARFADLM «1 Mbimalnlai T4r»»r« Miaă înb Ni. S—ÎMI.

Pîoprîetar: Mitropolit Romană Unită dm Blal Infornatalo?]: + Ăl. L u p e » n u - M e d l n OI IMIIH M a i o r

Diruto? , I V L I U MMOn Redactor, * B V B * B A R B U

iii

INUUŢURI f i RICLAiOi TBFTFFRM RAGALAAAAMTMLBL da ».fU«*r* a tarlatimi («VARALA], «ategaria T

a mee Aca-8 e sată de ani, marele nottra post,

Sfifrie Akxantlrtscu (1S12-1885) întimplaa anal 1840 ca armatoarele versori, potrivite şi anatal 1040:

Si stăpânim durere* tar* pe om supune, Si aşteptăm tn paee ai soarlei ajutor; €ie( sine ştie »tre ti cine tmi va spune Ce o s'adusă ziua şi anul ctitor?

Mine, pelmtne, ţoale, soarele fericire! Se aa arăta vssel pe orizon senin: Binele ades tine p e armele mihnirel Şl o zimbire dulce dup'un amar suspin.

Aţi xlee let emul, co'n viitor trăieşte, Aşa zieea •dată copilăria mea. Şi — un an vine, treee şt-alt an tl moşteneşte Şi ee nădejdi di unul, celalalt le ta.

Aşa patera zice şî atârna, cu deosebirea, c i na prea patern a ş t ep t a t a pace al soartel aţntor, ci mal de graba a soartei pedeapsă. Iar de soarta aceasta înşişi oamenii sant vi­novaţi, prin ara lor păcătoasă.

In adevăr, ciad popoarele sar la bătaie, încetează labirea deaproapelai dintre ele. Iu-blrea deaproapelai e insă o poruncă dumne-seeascl, iar ara a pornoca diavolului. Rasboa-iele na pat fi daci tademnurila ini Dumnezea, cl eaeltirlle diavolului.

Dacă diavolul isbsteşte de malteori ca anclt rile sale, e semn că popoarele sant foarte păcătoase. Dlavolal aici na trebae să se oste­nească mait de a râsvrăti pe oameni, pentrucă râsvrătl{i saat ai safleteşte, încă dela naştere. HK încap aail da alţii. Na pot trăi aali de alţii. Le trebae „spatia vital" (loc de viaţi)». Dar Elveţia, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda şl altele a» arată câ hărnicie şl omenia aunt condiţiile de viaţă principale. Bespectâni dreptu­rile fireşti ale altora, neasuprind pa alţii, poţi trăi mal uşor, chiar şi tn ţări mici şi sărace, decât Roşii ta împărăţia lor bogată şl largă până dincolo de Siberia, dar asuprind alte po­poare, cari tot la 20 de ani s'au răsculat. (Ne patern aştepta să se răscoale şl acuma, în urma răaboialai ca Finlandezii, decnmva nu se vor amesteca Germanii, să facă ordine în „repu­blica* Sovietelor).

Id, umbre de noroade ie vezi ocirmulte De umbra unor praotlt călcate, siluite, De alt, mat miei ambre, neînsemnaţi pitici. Ori care sentimente înalte, generoase, Ne par ca. nişte basme de povestit frumoase Şl tot entusiasmul isoor de Idei mici.

Politica adinei sti tn fanfaronadă Şl ştiinţa vttţlt tn eroism cumplit; De-a anului măriră nimle nu dă dovadă Şl numai despotismul bine Mărit.

l e a n de Gavr l l T o d i c a

In cursul celor o cută de ani, dasaotis-mal, cruzimea, minciuns şi celelalte raia amia-tita da poet, s'aa mlcforat. Pravilele (legile) s'aa schimbat, aa p r o g s s a t şi caut mai res­pectate. Popoarole mai laminate.

Dar alătarl de blae, crescut-a şi r ial , După lamina, umbra. Alături de ratjieacelt do pro­gres şi civilizaţie (trenări, telegrafia, vapoare, maşini, automobila, avlsaae etc.) aa înaiatat şi mijloacele de distragere, cum nici sa se pxtea visa pe la 1840 (tanari, mitraliere, bomba, avi­oane de bombardament, ţancarl submarine etc) Tot progrese (înaintări), ca regresa (mergeri îndărăt).

Semn, că la pas -u bineli material, nu s-progresai Ş ' . - U G Î Î C :v»r*&2., cmmi* Lamsa s'a Îngrijit de cele trebuitoare trupaial- Safietul 1-a dat aitirii. Măcar că scris este: .Pântecele bu­catelor şi bucatele plntece'ui , pe toate Ie va strica Domnul".

Aproape în toate şcoaleie din lume se în­doapă mintea elevilor cu ştiinţe folositoare şi nefolositoare, dar ştiinţa deapre suflet (pslcbo-Iogta) se faee ca şi cum nu ar fi suflet. Cu drept se spune deci în cărţile sfinte că an om iubitor de pace este de mai mare folos decât an om cu adâncă învăţătură şi „fericiţi cei cu­raţi cu inima, căci acela vor vedea po Dum­nezeu".

Dispreţeicd sufletul, răatatea oamenilor na cunoaşte margini. Am făcut socoteala, că ca banii ce se cheltcesc acuma ca răsboinl (în­cepând dela 1 Sept. 1939) şi cu perderile, rsi-nările de averi, ce se ştiu şi se vor şti —s'ar ] put (a cumpăra teati suprefata pământului, cu | a mirilor cu tot (500 milioane km. pătraţi), Cetim doar ce bugete se votează pentru apă­rările naţionale. Cum ee bombardează sate şi oraşe, căi ferate şl catedrale. Cum se scufundă vapoarele. Cum vase mari nemţeşti „se sinu­cid", adecă se scufundă de marinarii proprii, ca să nu cadă în manile Englezilor. Cum se doboară avioanele ca potârnlOle. Şl aşa mal departe. Ei, dar toate acestea costă miliarde g r c j e > — Mii de miliarde, cari a'ar fi putut în­trebuinţa spre lucruri mal folositoare: uşurarea traiului oamenilor, spitale gratuite pentru oa­menii săraci şl câte alte nevoi aspre.

Cum stăm dar cu teoria spaţiului vital? Nu e oare o mare minciună diavolească? Nu râde oare dracul de ura oarbă a oamenilor?

Prea adevărată e părerea unui marc ca-getător englez, care spunea că lume* aceasta t o mare casi de nebuni: malta state abiară că sant sărace, Iar când le daa bani, ela II

a*uncă în gara Molochalal (pregătirii de răs-boae) tn loc să aline saferlaţaie c«lor năcăjiţi i

Oara când va înceta această ură nebană dintre oameni?

Alexaadrescu răspuede ca tot creştinai:

Cină se născu copilul ce s'aştepta să vie Ca să ridice tarăş pe omul cel făcut, Un bitrin tl luă 'n braţe, strtgind cu bucuriei „Sloboade-mă, stăpâne, fiindcă l-am văzui*, Astfel drepţii ar zice, de-ar vedea împlinita Cite Intfal tiu nume ne sunt făgăduite, O an, pieziş atâta, măreţ reformator, începi, prefă, răitoarni şt tmbunătăţeaxi ! Arată semn acelor ce nu eeese si creezi, Adă, fără zăbavă, e turmă şt-sn păstor !

Sute ds ani nu na-a ades „o tar«şă şi-&t> păstor", ci mai t a r e a împrăştiat taraaa. F e -poare creştine sant pe calea păgâniairii (bol­şevicii ruşi, naţional-sociallştii germani, rcexl-. cănit)- Altele sunt creştine namal dapă name, iar cu după fapte. Pretutindeni creşterea tine­rime! e mai mult păgână decât creştină.

Iată cauza adevărată a urli distra oamsai şi popoare, creştereagreţlti* tinerimei In t§*tt ţările civilizate. Cum e creşterea, aşa aant roa­dele! Cine samănă vânt, seceră furtunii Nici să creadă cineva, că încheind astăzi o pace între popoarele prinse în hora răsboiuiui. pa­cea va fi de lungă durată, dacă gsncra|Mle ti­nere vor fi crescute ca pâaă seama.

Creşterea trebue să sa întemeieze pa în­văţă tura lai Cristos: .Orice vreţi să vă facă vouă oamenii, faceţi şl voi lor sssmsnea. Şi orice vreţi să nu vă facă voaă oamenii, nu ?e faceţi nici voi lori*

Să o numim pe scar t : învăţătura tmen!ei (umanităţii).

Fără simţ de omenie, pacea adevărată îs-tre oameni na peate fi namal clocot de ară diavolească şi, ca pedeapsă,răsboas aisafeitoare.

Insă putem spune, că dacă oamenii, pria altă creştere, nu vor stlrpl răsboaiele, îi ver stlrpl rătboaele pe oameni.

6 m i l i o a n a d a o r f a n i *aat pe mmm rizboiaitU m Chies , şl pesta 60 de mnies^e da locuitori sant perltorî de foame şi smagati da pe hotarele lor da către oştirile japoorae. Aceasta o scrie Int t ' s revistă catolică viessel apostolic din Naaklng, păr. Ya-Pl», ei îstsţl chinez din naştere. Iată ce face rfzsolail

P a n t r u r i d i c a r e a a a t o l o r . Ministere! de latcnic a i&at masări Infouaaate peatra i i -dlcarca şl luminarea satelor. Bl mlatstra Qăel-megeana a dat poranci prsfscţiler tè facă inspecţii cât mal dase, iar pretorilor *s (iafi coaferlaţe şi sfătatri ca gospodarii. Stăpânirea va căata să se lagrijaasaă da viaţa osKsraiă şi saflateassă a satelor.

( t j á n w > i m « » ' » " ' « » W ^ * I M "

Puminecă tn 21 Ianuarie 1940 se ci­teşte evanghelia orbului din lerthon aducă evanghelia 31-a dup A Rusalii sau a 14* a Supa înălţarea sf* Cruci, care evanghelic s'a tnnl cetit odată,ţi anume tn 3 Decern vrie 1939. Fiindcă despre această evan­ghelie am dat etunei „grăunţe sufleteşti', acuma vvlu da despre evanghelia dinainte de tstggt care anul acesta nu «'« citit.

Sf. Ioan Botezătorul

despre el spune tasofi lltmtaitoral c i aici pâne na a uaâncat nici via aa a beat (Loca 7 , 83).

Ciad aud* Iona că Irod a luat In căsătorie pe Irodiada, femeia lui Filip, fratele său, na se sfieşte a-i spune: „Nu ţi-e slobod sâ ţii pe femeia fratelui tău". (Marca 6, 18) Şt bine ştia că a-i arunca unui domn atât de mare păcatul in faţă, înseamnă a te juca. cu viaţa, dupâcum s'a şi întâmplat.

Are G A R A J U L a spune In faţă tuturor greşelile lor;

Pe farisei îi aumeşte „ P U I de vipere", cine v'a arătat să fugiţi de mânia cea vii­toare? (Luca 3, 7) şi >iată şi securea la rădăciaa pomilor zace. Deci tot pomul, care nu face rod bun, se t?ie Ş I In foc se aruncă < (Luca 3, 9).

Oamenilor cinstiţi şi de omenie, cari v e i a u la el şi-1 întrebau ce să facă pen-truca să se poată, mântui! le răspuadea: >Celce are două haine, să dea celui ce nu

,Şl Ioan era tmbrăcat cu peri de cămilă şt cu brâu de curea împrejurul mijlocului sia şt , mânca lăcuste şt miere salba- j are; şt celce are bucate aşişderea să facă* tecă* (Din evanghelia duminecii | (Luca 3, 11).

Vameşilor Ie sauaea: »Nimănuia mai mult, decât vă este rânduit, sâ nu faceţic (Luca 3, 13), adecă sâ au ia mai multă dare decât se cuvine.

Ostaşilor Ie dâ sfatul: >Pc nimenea să nu asupriţi, nici sâ nu grăiţi de rău, ci vă ajungă leafa voastră* (Luca 3 14).

Şi câtă amilinţă in omul acesta! Când aude că s'a arătat un mare proroc în Israil, el trimite soli la el, să-l întrebe, dasă el este celce va sâ vină. Şi când I*us Ii răspunde că orbii văd, şchiopii umblă şi săracilor biae se vesteşte, Ioan îşi arată marea sa smerenie zicând: >Acela trebue să crească, iară "<tîi să mă micşorez* (Ioan 11, 30), »căreia nu sunt vredaic să-i desleg Curelele fncălţămintelor< (Ioan 1, 27)

Mare a fast sf. Ioan Botezătorul

dinainte de BotcmI Domnului, Marca 1. 6,)

Sf. Ioan Botezătorul a fost fără tnde-ială cel mai mare om dintre toţi câţi aa trăit până acuma pe acest pământ afară da Preacurata Vergură Măria. Aceasta ai-o mărturiseşte însuşi Domnul noetru Isus Cristos la sf. evangelist Matei 11,11: »Nu s'a scnlat Intre cei născuţi din femei mai «are decât ioan Botezătorul".

Şi de fapt 1. Sf . I o a n B o t e z ă t o r u l a f oe t c a l m a l m a r t d i n t r a o a m e n i p r i n n a ş t e r e a s a .

Pentrncă bine să ne însemnăm naş­terea nici unui alt om din lume n'a mai fost anunţată înainte prin înger, ca a sfân­tului Ioan Botezătorul. Cetiţi capitolul I. al evangheliei deia sf. Luca fi vă veţi coavinge că omul acesta a tiebuit să fie foarte mare, dacă i-sa anunţat tn ferma aceea naşterea.

Pe «imensa au 1-a cercetat însuşi Fiul Voi Dumnezeu, pre cum 1-a cercetat pe sf. Ioan Botezătorul, dupăcum cetim tot Ia sf. er. Luca 1, 39—48, evanghelia care se citeştete la Paraclisul Preacuratei şi la toate utreniile sărbătorilor Maicii lui Dumnezeu.

Chiar de aceea, îa clipita aceea, el a şi fost scăpat şi curăţit da păcatul origi­nal, umplându-se de Spirit Sfânt încă In pântecele maică-sa. Sf. noastră Biserică de aceea şi sărbătoreşte naşterea acestui mare sfânt, şi numai a lui şi a Preacura­tei, dovedind prin aceasta că numai a-ceşti doi sfinţi au fost zămisliţi şi năşeaţi fără păcat original.

Iar, ca să se dovedească şi mai mult mărirea lui, Dumnezeu face o mare minune In ziua a opta a naşterii sale, deschizând gura şi deslegând limba tatălui său, a preo­tului Zaharie, care amuţise, fiindcă nu cre­zuse ceeace i-s'a făgăduit de către îngerul Domnului.

2 . M a r e a fost s f Ioan B o t e ­zătorul p r i n f a p t e l e s a l e .

El se pregăteşte pentru marea sa chemare acasă tn familie, nu tn sgomotul lamei, iar pe urmă se retrage In pustie, unde >s'a îmbrăcat cu peri de cămilă fi cu brâu de curea împrejurul mijlocului său şi mânca lăcuste şi miere sălbatecă» ;

3 . p r i n m o a r t a a s a .

Sf, Ioan Botezătorul ar fi putut scăpa din temniţă şt de moarte, dacă ar fi în­cetat a vesti păcatul lui Irod. Aceasta cu atât mai ales că Irod ţinea la ei, ştiindu-1 mare proroc, om de caracter nelndoit şi de o viaţă sfântă, care avea mare înrâu­rire asupra poporului, aşa că alergau la el oameni, din toate straturile societăţii, cu miile. Ioan însă nu-şi retrage cuvintele, ci şi mai mait le întăreşte spunând: »Nu ţi-e slobod să ţii pe femeea fratelui tău*.

Urmarea a fost că la o masă îmbel­şugată, jucând fata Irodiadei tn faţa lui Irod, acesta Ii făgăduieşte orice, şi astfel este siiit să-i dea capul lui Ioan Botezătorul. Evanghelia nu ne spune cum a murit Ioan, dar se presupune că a murit bărbâteşte şi aşa cum i-se cuvenia celui mai mare dintre oameni.

Iubiţi creştini, in faţa acestui mare sfânt nu putem decât să ne închinăm adânc şi să recunoaştem că este neîntrecut. Bi­serica noastră numai lui Isus şi Preacu­ratei sale Maiee Ii mai închină atâtea zile ca sfântului Ioan Botezătorul adecă 6, şi anume; la 23 Septemvrie sărbătoreşte conceperea sau zămislirea lui, la 7 Ianua­rie ziua, la 24 Februarie Întâia şi a doua aflare a capului, la 25 Mai a treia aflare a capului, la 24 Iunie naşterea, iar la 29 August tăierea capului. Mai mult, pomenirea lui se face şi tn fiecare săptămână, şi a-nume Marţa.

Să urmăm deci şt noi pilda acestui

celui mat mare dintre toţi sfinţii, afară J Preacurata.' Sâ-1 urmăm mai ales ta jjf eace priveşte caracterul. Sâ avem adesj şi nai asemenea lui convingeri tari, p w J cari să ftm In stare a suferi orice. Sâ J fim >trestie clătită de vânt«, adecă Qţt

raţiei şi nestatornici; nici »oameni îrabr} caţi ta haine moi«, adecă de aceia eu numai de trupurile lor se îngrijesc; ei ne facem datoria asemenea lut, chiar Cu jertfa vieţii. Atuasi şi numai atent vom fi oameni de caracter.

P a r i a t e l e Ian

Pi lde p e n t r u viaţă

0 zi de furfunS pe mare Uî vAjot din Ţările de jos (O'snda) |

sfia într'o zi îs f«f« fasolei Tîracbelllog, t departe de Olanda. Fsrtuna pe mare era groi;, nlcă şl toată lamea tflltoare pe corabie «] pregătită la moarte. Ia clipita celei mal an primejdii, iată că fortuna se opreşte ca ari; minune, iară vaporal îşi continuă stereo! Hrj nici o primejdie ajungfnd ca bine la port.

D s p t câteva zile căpitanul vaporalal et servă o mare şi groasă crestătură In masil prânzit a matrozilor. Ii întrebă numai daci cine a făcut crestătura aceea. Ua mttroa ti nir se sco<d& şi raporteazi: BAceastă erei' citară am lăcut o ea îi seara marei prlmeli când ae aflam fu apropiere de Iniala Titj acheliiag şi când arivism cs toţii serios i. fsţ* morţii. Ia zisa aceea nimenea na a tij iarat pa vapor, ci toata lumea s'a rsgat fit îicstsre lei Dumnezeu. Când a aclzot forţat ea am fâsat crestttura aceasta, ca să le-op; arăts tovarăşilor mei, ori de efiteori vor n\ începe din B O U a îojara*.

O pedeapsă a Ini Dumnezeu In Oarmanl», inu'on oraş d*a Siiezta-d

\ sus, trăia an rotar, care era vestit de înjarl tort. Mai ales atone! înjara el groaznic, c&6

« vr»-o fartecă Ii ada lemnele de lacra de st! şopron. Ca natfel de prllejori şi câinele Ini il a s e s a d l a pe ande patea, asa I era ds grou, de el. Seţ ie-sa de mniteori i-a rsgat , s i i gândească ia groszaicele pedepie ale lai Dus nezea pentra ceice ta le r i , dar el atonei fain şl mai cumplit.

Moartea i a foit ca şi viaţa, proast l . K peste mait după moarte s'a dealănţait asapi oraşalai o fartanâ ne mii pomenit de groii nici , îs io 'al căreia un trăsnet s'a slobozi tocmai deasupra gropii rotaraiui riostra, rli colinda-i mormântul şi afărtlcfind in boci cadavrul mortalul . Toată lomea din oraş »' convins atanci că aceasta a fost o adevirit bifaie a lai Damnezea.

Un copil curajios Iatr'o c â r c l a a ă dia Uagaria oaspeţii f

deaa la mai malte mese şi închinau din P»j haré. Le usa din aceie mese un fedoraodf a tncepat a tajara, iar dapă el, care nial «* care, tn}ara mai groaeaic şi mal urtt, a ş i c

şl ctrciumaral s'a laat ds gând şl 1-a rogi a i na mai fajare atât de groazn ic Copila! ¿ 9 ani al cârclamarulul, vizând că nu mat tij ceteazi ca fa]arătarlle, se arcă atanci pe »»' de Ungă părete şi se strădui sfi la jos croe' ee se afla pe 'păretele cârciumei. s C e faci, c t

pile?" — II întrebă tă tâne-sao — ,Ii «•« J Domnul Cristos de aici, ca aă na mai a«< şl el înlarătarlle acestea", Şl Înjurăturile *| încetat numai decât.

P«*. 3 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 3

Lucruri de laudă la Crăcîunel De «fintele sărbători premilitari! din co*

a n s a Crăciuneiul-de-jos, de lângă Blaj, an aranjat o frumoasă producţie teatrală urmată de petrecere. S'aa cântat cântece româneştii şl s'aa jucat jocuri româneşti de toată frumu­seţea. Tinerii premilitari s'au n'zult să dea lutr'adevăr ceva frumos şi bun.

Lumea i-a Înţeles şi 1 a răsplătit în gân­dul lor bun. Sala, onde a fost teatrul a fost plină da sătenii veniţi. S'a strâns o sumă lrumoasă de bani, pe caro premilitari! în dragostea lor do ţară an hotârft tă o dea pentru înzestrarea armatei.

Din Pcfrila Hunedoarei Credincioşii noştri din Petrila- Hunedoarei,

alături de un mare număr de alţi credincioşi ni altor credinţe din Petrila şl jur, au avut Stare bucurie sufletească, Ia sărbătorile Cră-dunuial an. 1039. Au luat adecă parte Ia ser­barea ce-a fost aranjată de Reuniunea Femeilor Homâne unite „Sf. Măria", de sub conducerea inimoasei şi zeloasei el prezidente, dna Vic­toria inglner-ţef Dula.

Programai variat şl bogat, care a plăcut sault şl a fost răsplătit cu nenumăratele aplauae ale publicului prezent, a fost executat de or­chestra de tambariţe, — nou înfiinţată, — sec-ţin corală şi secţia artistică ale „Agrn'-lni pa­rohial

Au fost la înălţime punctele din program : Imn*] Regal, Imnul „Agru"-lui şi Imnul minier (orch. tamb.); „Astăzi Hristos" concert (cor) şi «Vreau să zbor" (comedie).

' a Când, la sfârşitul reprezentaţiei artistice, Păr. paroh Ieronlro Hangea a adus cuvenitele mulţumiri — In numele Reunlunel Femeilor, care a organizat serbarea, precam şl dnei Prezi­dente a Reunlunel Victoria Inglner-şsf Dala în numele parohiei, pentru opera începută, munca şl dragostea depusă In interesul Bisericii, pe care a reprezentat-o şi tn trecut cu atâta dem­nitate In Lupeni şl Aninoasa—cel de faţă l-au făcut acestei distinse doamne, care este şl o creştină foarte bună, o strălucită dovadă de dragostea ce l-o poartă.

Serbarea s'a Încheiat, — ps lângă suc cesol moral — şl cu un frumos succes mate­rial, care a fost destinat în Întregime, pnntrn tnfrumseţsrea bisericii parohiale.

Garda F. R. N. în judeţul Târnava-Mic* Dnpă sărbătorile Crăciunului, tn comunele

fruntaşe ale judeţului, Oarda Frontului Renaş­terii Naţionale a luat jurământul membrilor săi.

Duminecă 7 Ianuarie s'a făcut isarea je rământulul la Iernut şi Sânpaul, fiind de faja-di comandant al gărzii T. Ci pariu, iar a doua zl, luni 8 Ianuarie la Roşia-de Secas, fiind de faţă dl Argintoianu.

Membrii gărzii din Siaj au depus Jară-mântul duminecă tn 14 Unnarle. Total s'a des­făşurat Intr'o însufleţire patriotică mare.

Cum a câştigai un preoi 52 de abonaţi peniru Unirea Poporului

D ă » mal jos întocmai scrisoarea urmâ-toare : Coşiar, s, i, 1940.

Revertndissimt Fdrinte. lullu, In 1039, am avut Ia Coşiar, 24 de abo­

naţi, la „Unirea Poporalul". Ia anul curent, 1949, s'a sporit numărul, ia 52 abonamente, deşi evem numai 125 de case.

Abonamentele pe 1939, le-am achitat In întregime, înainte de sărbă tor i ; tot aşa mă voia siil să achit fi aceste 52 abonamente, înainte de sfârşitei anului curent.

Na m!-a fost greu să câştig atâtea abo­

namente, latr'una din sărbătorile trecute, la ifârşttaf Sfintei Liturghii, le-am arătat crsdlc-cloşllor următoarele foloase ce le ver avea, abonânda-se Ia „Unirea P o p o r u l u i ' :

1) Var avea In casele lor, to tdeauia , be-gată hrană asntrn minte, prin multele lucruri bane ce le vor ceti, apoi îmbelşugată hrană păstra suflet, aflând totdeauna predica dela „Orăanţe sufleteşti" şi alto multe sfafarl fl pilde morale. Din acest motiv, va aduce mult folos ceferiştilor şl muncitorilor din fabrici • a l ales, cari, dacă Demlneca şl In sărbători sunt la ssrvlclu şi nn pot lua parte la sfin­tele slujbt, pot afla In orice zl liberă, sau seara-predica din „Unirea Poporului".

2. E cea mai ieftină foaie; dacă s'ar ti, părl şl s'ar vinde tn cărţi sspara te preăldle , povestirii», poeziile, cHnoştlnţtle folositoare şl celelalte lucruri bane ce cuprinde, ar costa cel puţin de 3—4 ori mal mult, declt costă abonsrnenti l pe 1 an. Apoi şi un calendar gratuit.

3. Ajută mult, la lavăţatnl ci t i tului; atât bătrânii cât şi femeile dar mal ales copilaşii de şcot la primară o Iubesc f o r t e muir, dacă se învaţă cu aa. De cartea de şcoală s t mal cat i ra , dar de gazetă nu, căci le aduce tot lu­cruri nouă, plăcute şl pe înţelesul tuturor.

De aceea, lacbelu rugând»-Vă, ca înes-pâsd cu Nr. 1 dm 1940, să trimiteţi pe adresa subsemnatului 52 fot, pe caro le voi împărţi la credincioşii abonaţi şi do la cari voln strânge ta timp abonamentele. In fruntea abonaţi/or: dl îav. dir. Silviu Rusa şi subssmnstul.

Cristos fu mijlocul nostru I P r . Tro ian Mârza

M a r a n o r o c i O servitoare din Indian» (Amarica de Nord) ştergea fersşills dela b n -câtărle, câad deodată a cazat din etsginl al treilea. Spre norocal oi, tocmai In seara do mal înainte aduaeseră In faţa casei vreo câteva care de nisip. Şl servitoarea a avut norocul de a căzut pe nisip fi nici nu s'a rănit ba­ră mi, ci a mers pe pisloarele proptii înapoi in ba:ătărle.

taină din concentrare Frunză verde de alun In noaptea ăstui Crăciun Grănicerul patrula Şt din gura cuvânta: Frunză verde viorele, Greu îmi duc zilele mele; Când gândesc că mui mai bine, Mai mult plâns şi jalcmi vine; Câ'n loc sâ-mi petrec acasă De Crăciun cu ai mei la masă, îmi petrec prin văi pustii, Departe de^ai mei copii, Şi'n noaptea de colindat Pe graniţă am patrulat, Nedormit şi nemâncat. Dela munte iasă'un nor De copii îmi vine dor, De dor şi de supărare, Mă topesc ca inu'n vale. Dorul pe carcl duc eu Şticl numai Dumnezeu. Frunzuliţa de căline, Versutu'i făcut de mine, Frunză verde măr uscat De-un soldat înstrăinat Pe graniţă concentrat Şi această poezie

M i rog la foaie a-o scrie, S ' O scrie S ' O tipărească S-o trimită şi acasă La copii şi la nevastă.

Zăhan Iacob Frata jud. Cluj

Turnul lui badea Toader IL

Nepotul Qrfgorle fncă era cu ochii des­chişi. Tinir de 15 ani, na trebuia să fie şi elev de şcoală normală, cum era, ca să-şi dea seama, că aici se petrece ceva. Se freca la ochi, înzadar, nu-I nălucire, „brigadierii" nu pier, cl lasă să fie vizcţl bine, la lamina, Ia care si putea citi fâiă greutate.

Mal ştia tncă ceva. Sufletul ini curat şi senin îl şopti, că aceasta tovărăşie nu-1 sună Ini, II priveşte mal mult pe badea Toader. De aceea avea şl csrsjnl să se alte bine la ea şi să spună unchiului n»mărul lor.

— Taci na mal grăi, II şopti badea Toa-dt r . Mai bine te rosg*. Moartea na era atât de palidă ca faţa Ini. Păşind aşa de silă pe drum înainte, se gândi, ce să facă ? Să fugă, nu-1 chip de aşa ceva. Ştia şl ol, că tovărăşia asta o menită pentru el. Că defilarea asta, la timp atât de neobişnuit, la mica de noapte, In mij­locul codrilor, carnal in cinstea Iul se fac». Şl măcar că e răcoarr, curg sudorile pe faţa şl pa tot trupul lai.

Intre astfel de împrejurări badea Toader face, ceeace se poate şi trebue aă se f s c ă . . . sa roagă. Nu cu voce tare. Sudălmile an atras spre el pe acaşti masaflri nepoftiţi şi rugă­ciunea ca voce tare n'ar face — crede el — decât numai să-1 supere şl de asta se tesata grozav, fiind atât de aproape de ei.

Se ruga deci im taină. Dar cum era şl rugăciunea aceea! Na gâta ana şi începea alta. Dorea să Ie zică pe toate deodată. Bar , In arma urmelor, totuş el se ruga şl Dumne­zeu l i primi rugăciunea cu bunăvoinţă.

Dar nu-1 scapă încă ds pedeapsa înjură­turilor grosolane, ci chiar i-se adloga o nosă spa lmi . Badea Tosder şl nepotul cu cei doi­sprezece „brigadieri" fac drumul împreună vreo câteva minute. Când colo ce s i vezi ?

Cel dintâi, de lângă badea Toader mergea In tact, cu paşi milttâreştl înainte, când numai dlntr'odată cel de :al doilea sare pe umerii celnl dintâi. Cel de al treilea pe umerii celui de al doilea şi cât al ba te In pilmi, îatr 'o Iuţeală ameţitoare toţi „brigadierii" se gătesc unul cu picioarele pe umerii celuialalt şl stau cu toţii ca lumina drepţi pe umerii celui ce ieşise mal întâi in calea lui badea Toader şl păşea nepăsător po lângă el.

Acestuia nici că-I păsa de turnul uriaş ce-1 purta deasupra Iu!. Nu se arăta obosit de greutate, Mergea voios înainte cu paş de marş cn puşca la umăr fl cn şapca verde în cap

Sufletul curat al Iul Ofigorlo observă

Pjj. 4 u

W53

Mersul războiului din Apus — Lupte crâncene în Finlanda — Germanii pregătesc atacul cel mare

Intra B u l g a r i a şi România Fi l e t t i l e a'* prea FOST latra aoi şi Bal

§ srl. A ei a l t e a cblar s p s a e c i a l i ta r ! D E Uo fari , B a c a r l i ne-au par ta t aterea slmbeteie.

Sa pare f a t i c i la vremea dia a r n i se fac «•«ii fa ie rc l r i de apropiere fatre ţara aoas-frl şl vociai! de peate D a n i r e .

Baif i r l i tacearci a i arate c i ei aa a» sus t d i s m i s i . Pria fa te te le lor scria ci , dac i K o a â i i a ar vrea, A'ar p i t t i lega o prieteate •arecare fatre s a p o r i i be 'gcr şi R O M I I .

Uitiaieie fa tânpl i r i ne a r a t i acelaşi I i era. Mia ia tn l balgireec, D I P I se a t i che i i t co l t ra CTIL de aegoţ ca Rat ta , ta draai rpre «cai a'a eprit şi ta ţara a o a i t r i fi a avat o fatrevedere c i Dl T ă t l r e c c i .

Plecarea m l alt m l i l i t r a baigar del* •ocă reş t i , a dlal Kirolf şi deapirtirea D-Saie de ţara aoaatrJUa foit foarte p r i e t t n f s i c i .

î n t â l n i r e a d a l a V a n a ţ l a

latre f a t l a p î ă d ' E mai î s s smss t e dia a ceattk s i p t i a i i a i a foat t i tâ ia l rea dela Ve* acţla, diatre ceateie Ceaky şi coatele O a i a . Ca ce g i a d i r l e fl laat dr iaaal Italiei ral a l s t r i l B I G A M E , B B se ştie. El «pese c i a'a d i a de dragai pici i .

LATFTLBLREA a'a p t t r t c a t ta dep i la i latfala-f e r e fi prieteate.

Cel dai aaliiftrii aa ap ia e i Uegir ia şi Italia fl'aa g i i d i r i d i ş m i i e i c e împotriva Keilel, dar c i ele a a ver l i aa ca a i ae r i s -p t a d o a a c i bolfevlsmil şi pesta D u i » .

I i tafa printJdlUor care v ' i , teate ţ i r l le

<ieia D a i i r e t r eb i i e a i ea t i ţ e U i g ă şi să i e aaeasc i , a i s p i a cel doi atiaiştri. a f i n a i aşa vor p i t e a face faţă la toate primejdiile.

P a c a l a D u n i r a

Ia v r eae ce pe aieleagiriia din Apas şi !a Miaz l ioap te coasa marţii tale d u grec» t i r i le deia D e l i r e se t a t ă m n c ca g indn i de e r â m i i e a Ia afară de p i a t i m i ràzboini i l .

I i zilele de 2, 3, 4 F e b n a r l e ia B* grad «e va ţiaaa sfatai IaţcUgarit Balcaaice. D*fe-gsţll R o a i i l e i , J gosiaviel, Qreciei şl Terclei •e vor sfatai ce s i fac i p e l t r i a se far! fi a p i » de r lzbolal care. piet teşte a p i s i l fi partea de n iazăaoap te a E i rope i .

A j u t o r a r e a F i n l a n d a !

Toate t i r i le dia leaae « m ă r e s c mersai r i z b e i i l d l i P i i l a i d a . D 'a asalta părţi !• a ' t i fi tri asta aJ«toare F t i i a i d e i . Pe i s c a t t i s a a j i torarea P1 a 1 a n d o 1 ae face grea. Tarile a i a'ar aacs t ecs b i c i r o s ta acest r i sboi ca t i na s i p e r e Reala, şl deaceea i a iasă tre cerea armeler f r in i t e F t i i a i de i . Italia şi A n e -rica n i pot triaaite ajetor deci t pe a p i .

Este insă şl aici o atare gre i ta te . Aje-t o n l pe a p i a j c ige târâta fi ar p i t e a b i g a i a t r ' n r l z i o l e i Reala şi pe celelalte tării dela M azinoapte, vec i ie le P i i l a ide i .

Războiul d i n F i n l a n d a

Ia F i l a i d a laptele se p i a r t i ca N A R A

t a v e r ş i i a r e . Risii a 'aa p i t i t f ia ta ta c i al­taica şi aa g i s e s s tot a - e l e u d e e r a i a c i m

B A N A T d ec i t t i lcal acestei TARA câiâtor ş H şeptt l a c a i i l i l : — I a t i ea t i » , v i i e ca i e i .

I a s p i l a i i i t a t şi el de vede i ie , dar t o t i ş aatlsficflt de pedeapsa Meritată a i i c h l i l i l , {fi clse l i gând: — A! oc i r t t t i n s ! aflatei blssrfc ' , i c a i i ! de v»gh» şi de mis te i r e a e reş t i i i l e r ; i a t i al aici IS ig i t l i e • • T E N , de care e a a t i s i aeapl, cum vei p i t e a i

Şl se r i g a şi ei p e n t n s l i e şl păs t ra b l dea T o s de-: — „Tatăl aos t ra . . . şi A A ns d i c « pe «ol TA ispită, ci ne a i e t a e ' t e ds cel r i a* .

jCât jce priveşte pe badea Toader, el mergea? taa ia te ca o maşisă fâ r i d» ssfist . Un fir de p i r d i i eap n - 1 stătea la loc. Sa-derl le rect II c e r g e n . Abia ae parta pe pi­cioare. Dar sa ragă m e n i . . . „Doamae, ml-i i e ş t e - n ă pe mine p i c i t o a a ! . . . Doamae, fă că_vid c i t jaasj repede t e rn i i aflatei Tale b!= eerici*. îl foptise an glas d in l i an t r i , că a s m a i a t u c l va scipa da groază şl d* tovărăşia j asta primejdioasă. » J Ş J E J W " * zări t unu lhu l i t , mai apoi b i n e cav ic i a t al bisericii.

Călător i ! t i v i i i i t de vifor pe mare n i aşteaptă l i a ia i i l mântalrll , sa badea Toader, s i v idă târnei cel aflat . II v i za şt c i as ta sosi şl aeiparaa rail t d o r i ţ i . . . AJst-g la i i loc. C ia t a t a ! cocoşilor, l ă t ra ţ i i ciinlior începe « ae a i z t dla sat. Se vede şl biserica, ca târ­l i i el sveit dintre copsei.

Qrigorle calar ae gândi: P i e i înde vor veci ,aceş t ia" e i ao t . . . Când d!ntr*odată se

face i i v i i t pu te r i le >t»gl ei, c i u r Ia jarei „ t i r u l i i " călător de i i egâ badea Toadar. Uo vlrtej de v i i t ia ea s l i e prafal şl f r u z e i e de pe d n a , dar şl „ tura i l* , care t i c e p e dia ce fa ce a so dep i r t a . Ue vaiet pa tera ic şi l ifrieoşetor la ciţiva paşi de ei şi se des t raa t i . t i r u l " . Na mai n i t „brigadierii" aicfttri. Niraai badea Toader ea i c p o t i l s i i r i m i i pe caie, r i prafil şi f r a i ze l t , cari se aşează iacet iarâş la pămie t .

Ac ia t badea Toader se opreşte. Un oftat dia a d i a c i l iateiil il e s e r c i z i . Ştie, că are o a f l a ţ i da to r l i ţ i , de a repara aici pe loc cin­stea I i i D i m i c z e i a t i t da grea v i t i mată de ci. Cade !n g e i i a c h i c i faţa către afâata bl serică şl mi l ţ i t ae f t e i i i D a a i e z c u , c i 1-a «ssai tat şi i-a scăpat da cel r ă i . Păgidaeş te c i va fl an creştin cam s i cade şl de pe S K Z E L A la! S S va tasi I E Ş I sedaimt In veci. Şl badea Toader şi a ţ i s e t cavlnta l e i ifieţeolc. A răa ias t o t d t a i a a o m i l cel t r t a e l a cep, plin de credinţă şi de evlavie p i e i Sa raoerte.

(Sfârşit). F a l i c i a n M. S o r a n

O m o r â t d a ho ţ i . O tâlhărie n a r e a'a iatâmp!*t z<lcie acestea pe d r e n a i d i i t r e Şt-limber şi Sibili. Negustor i i Ane i Bai o c e a n dia Baegard, pe c iad voia s l meargă spre c a i i , pa d n m i i marginea o ra ş i l i i Sihla, a fost eprit de • « necuaoscut, care i-a dat o p i t e n i c l lovituri ta cap şl a tacercat s i I Jefuiască. D i p i c l teva zile de chinuri, bietul ne f i s to r a murit.

o i u a l de zile, a d i c i la porţile orăşe l^ • • a n o . Ia n a i s u i t e r luder l au atacat a fiaiaadcae. dar au fost b i t i ţ l şt r e«p | I B

pierderi n a r i . S< spune c i au pierdut p l a i a t s m ,

100 000 de os meni fl foarte n a l t e ars* meoiţiisai. F r g a l şi nlnsoerea n a r e e]«ti pe Fa land«zi , cari s'au dovedit laptitortf bsai . Ia a i p t i a i a a t r eca t l ei ae câştig mare biruinţă la Raate, Ale! a te«t nimt una din cele mai bane divizii roteşti. F.alaa aa luat ta această Înotă 20C0 prizonieri tacuri şl 42 tancuri. Ia m*!t< locuri sal finlaedect n p t i cu arme Isate deia Roşi.

S'*u mai dat apoi lupte taverşmufc regiunea Saile. Şl aici Raş 1 au fost invia

R i z b o l u l d i n Apta Pe frontul din A;&; s a %'A îatlst

aici o schimbare mal I n s e n n a t i . Vrrmca Ş' frige 1 aspru aa atiejenit mult mersei! telor. Spre sfârşiţi i s ip tâmâni i Insă rlzb s'a î iU ţ i t . Aa fost mai malta ciocniri nlce tatrs t repele franceze fi germa&e ia ni tu l Totgl şi Seare.

Fraicezl i ae izbutit e i p i i r s n d i în costurilor t i a ia te te duşmane. Aa foat inii piaşl. Avioanele aa f*cet «amiroase i* d« r e e n o * s t e r e . Mal asiUe avioane g t r a i f ica t ebor i r l d rasapra Aegiiel.

Pe apă au fost sca fead t t e n a i vapoare eegteze.

Părerea celor « a i nu i ţ i eate eă ea P asalt va f icepe războii l cel n e r e . Anglii P r i i t a ae p r r g i t e s : din grea ca să facă atacal i i german.

Anglia p r ineş te ac im n c r e i sjatoare tăriri d i Canada şl celelalte colonii.

Un a n h o t ă r a

i l t r 'o c i v i i t a r e rostită la a ih ie tr dl Chenber l a i i , pr lnminfet i i l Aigilei , a e l an i i acesta va fi ho t i r l to r peetru ie leal i . Aigiia şi Franţa p n fa c u m p i o l ce au, ca e i c l ş t 'ge rizbolul. Dup i r iz t dlsă după biruinţa Argilei, va f icepe fi Ee s viaţă a n ă , de pace, la care s n t cbe toate firile, chiar şi Qcrmaeis.

Se va t i f u i ţ a iar o Societate a Naflaa şi sa va t i t t i d e o mlaâ de pr ie te i ie şi msitei . AegHa şi Franţa au vreau s i al ceaşcă f n p l r i t i a g t r m a o l .

B e l g i a ş l O l a n fn p r i m a i d la

De o vreme tacoace B ig> şi Olanda îa narepr lneJd ie .Se t tm c i vor fi călcate de maaîa. Ia ta t reagi Beigla şi Olaada a'a raebiiicaregenerali . V ' i t e a a . ea t t aa adusfs larare mare ta lame cic i dac i fitr'ade Q ' r a a a i a are de gând s i atace Belgia O m i d a , a t n c l ar intra şi America fi fia răzbeiul i t s'ar î i t inde mai repede decât crede.

Ţ a p u l i a p i ş i t a r

t u ş i i au găsit iu sfârşit ţapul i«P*Şto Au găsit viaovaţii pentru îafr l iger l le d loF laad. Spfcu ei c i euut ciţ iva comandanţi armatelor de acolo. Şi repede i eu ©morii, f ica t l uc i o curăţire,

I n e u r c i t u r a Q a n

Q a r a a u i a se găseşte acum tati 'o iacurci tură . Are de ales Intre d e a l prlet a Italiei şi Rusie!.

la t re di Hltler şi Massoilni s'a fost I o mare prietenie fi frăţie do arme. A vi apoi vara analul trecut fl Germania a I mare prietenie fl cu Rasia.

Italia Insă nu so împaci chiar do loc Rasia. In ricboiul din Pinlanda, Italia a 1

IWRTM Fmlsadezlier. A început s i Ia trimită fi afstsare. L»-a triaţi» ajataare şl prla Ger-etala . Ca să aa-fi strlcs prietcala ca Ra«la, h r a u n l a a oprit lasă acosta ajatoare. Lacra) -asta a cast isatal taai l t lasă Italia, care a arat Garmaalei st-i trimită arme e înapoi.

U«sle gaseta scria că a a n a l dacă s'ar &ce pace In Fialaada. G-ftnaaia ar patea lastra atât prietenia d«ui Hitier cât şi a diai la-selrnl .

ISCOL Ş I G E R năprasnic în ŢARA

anteni îigheţaţl de frig — Aceia cari sufer tare sunt cei săraci — Haitele de lupi în-

meiaţi atacă stânele !şi "satele — In vreme f *a noi oamenii pier de frig, în Argentina se

topesc de căldură.

— Iarnă ca asta, spaa bătrânii că n'amal est demalt. Dapă silele căldaroaae din toironi "c iâsst dlntr 'edată o iaraă grea. i J rbi tor i le r ic iasa la i aa veait ca ger năprasnic şl viscol are. Frigal s'a srâtat aacaţlt şl aepra de tot. Iarnă ca In Siberia. Pria p ida r i aa ngbeţ*i

iîbâtăelanlle Ia vlzalalla lor. Tertnoraetral, ţeastă aeeaHăJda măaarar t a căldării şl a âeelii, e'a eebsrât de era gata *â na se mal f r easc i . Pe alocarea, ta Bsceviaa, aa fost

W de grade sab zero, iar la Giiaţ i 36. Datarea a tagheţat şi ea t ac . N'a foit

pal • Iaraă lipsită de zăpadă. Dm laaltnl ce-ijglnl această pedeapă a iernii e'a rottcgollt "a baişag asapra pămâatalai . Ia anele parţ! pada a feat aşa de groasă că a înp l tdeca t ersal trennrlier.

O a m e n i Tngheţfeţi d a f r i g

Iarna asaaata geroasă şi ca zăpadă malta l ta st E mare bacarle păs t ra capii şl peatra

jfctaea dornică de petreceri de iarnă. Cei, k««areşi de aseaoaea petree»aii, s'a a pătat LĂAIA cât an vraf, că ee patineze eaa să se dea ie vale pe tâpâl gile de Itaia, a fost luai o devira tă argle pe capei celor naaoroclţl. I>

terdeial lor, şl aşa b i t a t de atâtea viscole, S E EAŢ priaşi bieţii deodată da acast ger a i

jtraaaric fără nici an pic de foc l la i ţ i aa pierit i e frig. Aa pierit tata şi mamealâ ta r l ad» ce-ŢKAŞIT ia cad le-aa dat viaţă şi pe sare ss- t AICI pateaa aeama ajeta ca almie. Pe toţi aa

Starea gsroaaă a Iernii i-a t rasat latr 'e lame i î ă d a m e şl ehla.

O lemeie a plecat pe eămp să eaate as-ffitsri peatra fes. Ia cătaţa-i reee şi Ir ga-RNAEI aa rămas slngare cele doeă fit ţ* ale ei, ana de 5 aal şi alta a a m t i de 3 ani. 0 vreme mlcaţele s'aa strâns ana lâeg» alta,

a i SE încălzească, apoi f :tiţa cea mai mic» : ATLAS de frig încetai pe îacetn ' . Serieara s u i mare a e la ta t s'o ÎNCĂLZEASCĂ ca trup*)

t i . apei a laat nişte paie ca eă facă foc. Na « a mai tacăizlt Iasă aici ea. S 'a ales ca mad • n a r i cari 1-aa pricinuit moartea. Când a

venit femela şi şl-a văzst fetiţele moarte — ERA să la ibanaască de darere.

Ia comasa Amara a fost găsită îngheţata ffg femeea Măria Mantean ş< cei trei co­

pilaşi Vaalle, Isaa şl Ntcelae. La Iaşi a fost. «ăîf tâ legh-ţată o altă femele ea toţi copilaşii e l /

Aa pierit chiar şl din cel bogaţi din pri­cina frigalnl. Drameţl istâizlaţi , oameni atisşl tfe bea tarâ an adarmlt la zăpadă,pentra a n a se at*i scala n ls iedat i .

H a i t a l a da lupi

Oeral acasta năpraznlc a scos dia co-liHeanele Ier şl pe ceilalţi oaspeţi al ierni i : «pil. Aceştia aleargă ta halte mar), urlând

prin pădarl , pe marginea d raaa r l l e r şl aaeerl eătraad şl In s i te . In malta s s t s dla Baco-

•«laa, din Jaral Brăilei şl pa Maial Daa?rl!,

săteall abia s'sa mai pătat spăra de haltele fuaUaăe, cari vealaa pâaă la pragel tlozll. Lapl laa pătrass prin stâni, sfâşllnd ol şi vite, tâcâad pagebe mart sătenilor.

N'aa fott craţaţl nici călătorii de aceşti a t ipâsi al iernii şt pădsrllor. A foit val de bietei drame) întârziat pe dram Ia vreme de noapte. Ia Baaarabla o saole ca călători, a foit atacată de o haltă mare de lupi, pr âod ae întorcea spre casă. Călătorii abia aa

mal avat vreme aă ae arce latr 'aa copac dela tnerginea dramelal. Aa privit nepttinctofl, cam '•erele flămânde le-aa sfâşiat caii dela aanle Z 'daralce aa foit toate etr 'gttele lor căci Inpll an a'au iadepirtat . Z i r d e l-aa gielt pe bleţ'i âlâtorf, lipiţi de ere gi a copacilor, aproape

norţ de frig şl da frici. Abia când a'a ficat ziaâ a b i , lapii s'aa îndepărtat urlând a moarte <pre pădurea din apropiere.

In a l tă p a r i a a p ă m â n t u l u i c ă l d u r a î n ă b u ş i t o a r e ) .

In vreme ce la noi oamenii mor de frigal ?1 geral cel mare, în altă parte a p imânta ia 'a A'gentlsa oameell mor de căldarâ şl aidaf. Gh aţa e»te laatâ ca sila dela fabrlcaoţl, de câtre lamea înfierbântată şt dornică aă st răcorească.

Blăstămul morţilor în tâmplăr i minunate în morminte le vechilor regi egipteni . Blăstămul celor morţi sau

doar s imple luc rur i na tu ra l e necunoscute n o u ă î n c ă ?

Demalt, şl asta înseamnă ca mii de ani teaiate de vsnlrea Mâotaitorolai, pe vale» râatnl Nil, la ţara Egiptalai, a tnflortt o viaţa bogată şl M L B U A A T I .

Ia fiecare an, c lnd se toptan zăpezile to «aaaţi, apele N la si ae revârsae peste ogoa­rele acestei ţâri, lăsând îa arma lor an aâ-mil roditor şi blaacuvântat . Plegarli a'aveae decât s 'araace săaaânţa Io mălai ilaat de apt şl deb tad taa rod lazecit şl îcsatlt. Ţara era ades ta ia t i şl din bsiştfgai ei vindec lsmli atregt.

Leialtarll el eraa fi an aeam războinic. Prlaaivara, câad se schimba faţa laall, bftrbsţli Ic fraate ca ragele ţ l r l i , faraonal, poralsa ia i -ACBSI tiapotrtva neamurilor vecine. Şl faima Eg'ptalai a cres ta t maii îa acele vremuri-Aa tafiorit apoi la această ţară şi ştiinţele. Preoţii Egiptalai eraa oameni învăţaţi, cam aa se mal aflaa pe atenei . U r m ă r e a u mersal steielsr şl canoştleaa multe dia taiaeie firii, răataee îacă aoaâ şl azi necosossate .

Ia sceaitâ ţară atât de minunată a'a o

atrâaa odinioară bogăţii mari şl aeaamărate. Aici se sdsns AARAL Ş I comorile lamil.

Regii Egiptalai ERAA foarte băgaţi ş l lăsan •:a llaabă de moarte aă le pană ca ei In saor-mânt comorile ŞL bogăţiile.

Valea regi lor

Psneaa aă le sape morminte măreţe ha cari eraa îngropaţi ei şl bogtţllle lor. Mor-miatele eraa aşezate undeva pe o vale, ta «anţ i n a In zidiri l aa t ? t o i m t făcate. Aloi eraa daşi stlpâaltorll Egiptalai aă şl păzaaacl comorile de neatemate In (negai vreaaarilor. Traparl ie lor aacate aa foat aşezate in aşa fel că s'aa păstrat pâaă azi. Vremea, care cerne altare peete toate, a pogorit altare fi oeete acest colţ de pământ. Paterei şl bog i -ţ l i e lamil s'»a mutat io altă parte şl peate oraiele şi mormintele vechilor regi »'aa aşe­zat atrstari groaae de ţărâuâ.

Scormoni tor i de comori. Târziu, namal In veacal care a trecat, a

lacepnt lamea să c i s t e să caaoască v i ţ « de d-malt s EGI0TALAL. S ' J B fâcat de a taş ci eă-patarl mari şl din frântarile d* smormâotate a teşit la Iveală o viaţă bogată şl minouată apasă de a ţâ ţa aal.

Aa veait sSpitorl mânaţi namal de dorai de-a caaoaşte tainele trecata al, dar aa veart îl de acela cari doriaa să p a u l mâna nama pe averile celor morţi.

Ş< s'aa g is i t s tanei lacrari M L E N N A T E .

Slcrlem faraoniior aa foat tarbarate din eom-aal lor de mii de ani şl aa laat dramai b i -trfisel Earope.

R ă z b u n a r e a celor m o r ţ i .

Dar pare că era a a t i c n i . Moiţi din a-cela cari aa avat tndrăsneaia să tarbare som­a ş i de mii de ani ai celor morţi, aa trebuit

ă plătească ce viaţa această mare îndrăzneală. Marisa de moarte aăprezn)câ şl înfiorătoare. Uşii piereau a taae ! câad se apropiau de s i ­criele celor s o r ţ i , alţii mal târzie, dapă Jenf fi aal de eUe. Pe toţi însă pare cl-i aştepta acelaş sfârşit groazaic. Şl teama a facepat apoi să ae coboare în sef.ete. Poveşti şi vorbe e'*n ţesut în jar»I acestor îstâmpiări telalce. Se apeaee că eafietele celor morţi, tarbarate FA somsal lor de veci, via dia iamsa Ier de ambră şi omoară pe pâegâriterii mormintelor ior. Că pe toţi Ii armâreşte blestemai faraoni­ior treceţi de malt ta lamea aitirl ţ i a tăcerii.

Săpâterile se flcefeg acam CA mei multă grijă şl teamă dec t t înainte. De maite erf . tâod i • deachdeaa mormintele, se aaeiaa aabaiturl mari, expioeil groaznice,

Lumea credea tot mal melt că aseasta eate râzbsnarea celor s o r ţ i . Pe mo: găsitei re­

LEI drum spre graniţă In cihipul de faţă se vede un

regiment de soldaţi mergând spre graniţă. Sont gata cu toţii de război, înarmaţi până în dinţi. La hotare, îi aşteaptă duşmana! tot aşa de Înarmat. Au lăsat totul, casă, nevastă, copii, plu­gul tniipt în ogor şi au plecat să-şi împlinească o datorie. Mulţi nu se vor mai întoarce. Vor pieri sub focul ucigător al gloanţelor, în vreme ce acasă li aşteaptă o mamă duioasă, o soţie iubitoare saa un copilaş nevinovat în care abia se des­face mugurul vieţii. — Aşa-i războial !

Pag. 6 U N I R E A P O P O R U L U I

gel el Tatankimon învăţaţii « • f i i l t scrise a) istă sa e groaznice împotriva celor cari vor cateas vreodată s i - i deafacl mormlntal. Şl cseaes a întărit şl mal mult acei te credinţe a fast ssoarlea înviţstnlui care a desfăcut • o r a t l a t a l régela! Ta ta tkcmon. A pierit şl ei «ta • moarte nâpraznici .^

Ce spun învăţaţ i i? Oamenii de carte Insă s a s 'an dat b*taţi .

St «a cred în vrăjitorii, î s b e s t e m e înfloritoare rostite dla pragal snormiatal , îa ¡ i s b a de «« ir te a. împăraţilor din «Valea regilei". Ei a p » eă toate acestea a'aa întâmplat din prl-«Jaa c i preoţii Eglptalal a s cunoscut malte lasrarl pe cari noi na Ie cunoaştem nici *z l . Aşa as spâne c i ei cunoşteau şl suferea elec­tricităţii pe care o foloslao ea să păzească aasmls te le faraonilor. Mai spun că morţile a te l sa aăprasnlce s 'an inlSmpUt din pricină a i !a aiormlote sa fost pase nişte prsfar! o-trivitoare cari omoraaTpe cei cari le «tfpg«g».

Cu dragoste, nu cu ură R ă s p u n s u l p e c a r e d l S e v e r B o e n îl d ă

u n u i p r e o t d e l a A r a d

Sab titlul . însemnări" gazeta «Voinţa Ba-«18101* dela Timişoara publică în Nr. 1—2 din aani acesta, an articol semnat S. B. Este un răspuns pe care dl Sever Bocu îi dă păr, I. V. Felea, pentra an articol scris de Sfinţia Sa în revista «Biserica şl Şcoala" dela Arad.

Dl Sever Bocu, marele luptător naţional de pe vremea ungurească, este ortodox şi încă aa ban ortodox, anul care ţine din suflet la bise­rica sa. Părintele I. V. Felea este dcasemenea ortodox, profesor de teologie ia Arad şi un brav luptător al bisericii ortodoxe, care-şi încearcă dia când in când ascuţişul săbiei asupra noas­tră, a uniţilor.

Amândoi sunt deci ortodocşi, cu singura deosebire CĂ păr. Felea este preot, Iar dl Bocu aa . Totuşi dl Sever Boca dă lecţii de dra­goste creştinească părintelui Felea. Un mirean învaţă pe nn preot, care este adevărata învlţă-tară a bisericii sale: iubirea, şi nu ura.

Anume păr. Felea s'a supărat pe dl Se­ver Bocu, că Dsa în cartea „Drumari şl răs-«raci" vorbeşte numai bine de unirea cu bi ­serica Romei şi că ia apărarea bisericii unite. Şi pentracă na ne-a ocărit dl Bocu s'a apucat Sfinţia Sa SĂ ne ocărască. In revista „Bise­rica ŞL Scoală", a scris un articol plin de nră la adresa bisericii unite, a Papii şi a bisericii catolice. Pe dl Sever Boca, pentracă nu ne-a înjurat de Ioc, ii AMEDINŢĂ ca toate pedepsele bisericii şi ca urgiile sfinţilor.

Şi a venit atonei răspunsul dlui Sever Bocu. Un răspuns de om cuminte şl cumpănit. 11 arată Dsa părintelui Felea, cât de greşit este în lupta de ară şi aţâţare pe care o dace îm­potriva bisericii noastre şi a Papii. Azi, când bolşevismul a răsturnat biserica Răsăritului şi a ridicat statui iui Iuda, singură biserica Ro­mei mal ţine sos steagul credinţei şi a lai Hris-tos. Deaceea treboe ca în faţa valului de ni­micire, pornit de cei necredincioşi, să fim cu toţii anlţl, ca dragoste unol către altul, aşa cam porunceşte şi Isus Hrlstos.

Articolul dlui Boca este mai mult decât an răspuns, ESTE o palmă dreaptă părintească, dată de an om cuminte pe obrajii înfierbântaţi a anala care, voind SĂ fie mal ortodox ca TOŢI •rtodocşll, a împuşcat peste ţintă.

Pânză din pale La ce na te lavi ţă nevoia! Lipsind câ-

«apa ŞL Inul, învăţaţii germani aa iflat CĂ şi dia palele de grâu, ovăz, ŞI orez ae poate face p a a z i . ş l încă bani . Astăzi îa Qermanla oamenii •araci îşi fac albituri din p i a z ă ds pair.

O m a r e n o u t a t e p e n t r u a b o n a ţ i

Bătălia a b o n a m e n t e l o r V ă a d u c e m o v e s t e b u n ă , i u b i ţ i c e "

t i t o r i . F i e c a r e d i n t r e D - V . p o a t e c â ş t i g a u n p r e m i u f r u m o s d e 300 l e i . î n c e r c a ţ i n u m a i ş i r ă s p â n d i ţ i g a z e t a p r i n t r e p r i e ­t in i i ş i c u n o s c u ţ i i D - V o a s t r e . C i n e c â ş t i g ă u n a b o n a t l a „ U n i r e a P o p o r u l u i " , c a r e p l ă t e ş t e î n a i n t e a b o n a m e n t u l p e u n a n d e z i l e , p r i m e ş t e g r a t u i t a c a s ă d u p ă a l e -g e r e u n a d in a c e s t e c ă r t i c e l e f r u m o a s e :

1. P ă c a t u l , c e l m a i m a r e r ă u d i n l u m e . 2 . P e c a l e a d e s ă v â r ş i r i i . 3 . D a r u l l u i D u m n e z e u . 4 . A d e v ă r a t a f e r i c i r e . 5. T a i n a t a i n e l o r , sf. c u m i n e c ă t u r ă . 6. C ă r t i c i c a m i r i l o r . 7 . C ă r t i c i c a s o ţ i l o r d e c ă s ă t o r i e . 8. Ce le ş a p t e c u v i n t e d e p e c r u c e

a l e l u i I s u s H r i s t o s 9. Cum s ă n e c r e ş t e m copi i i . C i n e c â ş t i g ă do i a b o n a ţ i , p r i m e ş t e

g r a t u i t d o u ă d i n a c e s t e f r u m o a s e c ă r t i ­c e l e . C ine c â ş t i g ă 3 a b o n a ţ i , p r i m e ş t e c ă r ţ i î n v a l o a r e d e 35 l e i d u p ă a l e g e r e . C i n e c â ş t i g ă 4 a b o n a ţ i , p r i m e ş t e c ă r ţ i î n v a ­l o a r e d e 50 l e i . C ine c â ş t i g ă 5 a b o n a ţ i , p r i m e ş t e c ă r ţ i în v a l o a r e de 70 l e i . C i n e c â ş t i g ă 6 a b o n a ţ i , p r i m e ş t e c ă r ţ i î n v a ­l o a r e d e 100 l e i . C ine c â ş t i g ă 7 a b o n a ţ i , p r i m e ş t e c ă r ţ i în v a l o a r e d e 140 l e i . C i n e c â ş t i g ă 8 a b o n a ţ i , p r i m e ş t e u n p r e m i u d e 200 l e i . Cine c â ş t i g ă 9 a b o n a ţ i , p r i m e ş t e c ă r ţ i în v a l o a r e 250 l e i , i a r c i n e c â ş t i g ă 10 a b o n a ţ i p r i m e ş t e g r a t u i t t o a t e „ C ă r ţ i l e B u n u l u i C r e ş t i n " , a d e c ă u n p r e m i u d e 300 l e i . P e n t r u a c e l a , c a r e c â ş t i g ă ce i m a i m u l ţ i a b o n a ţ i da c â t e 150 l e i d in a c e a s t ă b ă ­t ă l i e a a b o n a m e n t e l o r , i n s t i t u i m u n p r e ­miu d e 500 l e i , î n b a n i o r i în c ă r t i c e l e .

E s t e d e d a t o r i a f i e că ru i a b o n a t , s ă î n c e r c e a n e c â ş t i g a c â ţ i v a a b o n a ţ i . î ş i f a c e l u i u n b i n e ş i - ş i s l u j e ş t e ş i b i s e r i c a .

N u m e r e d e p r o b ă t r i m i t e m Ia t o ţ i a c e i a c a r i n e c e r . 1—4

Cum a scăpat o călugăriţă de pe un vapor scufunda* Vaporul olandez „Simon Bollvar", care

dacea călători în America, a fost scufundat de către an s sbmsr l s german. Istă cum descrie o CLÎBGĂRLŢL, cs re ae sfla PE asel vapor, ne­norocirea:

Eraa pe acel vapor şl patra călt tgir l ţr . Deodată, piissbâadu mă pe puntea vaporului , sm simţit o sgndattară puternici , dopa care vaporul s'a plecat într 'o parte. Toată lumea a slergsi aâ-ŞI scape viaţa. Toate luntrile ae um­plere de calatori, iar ea n'am mal GĂSIT loc decât In cea din armă luntre. Matrozii î m ă n'aa PATUT-o slobozi altfel în mare, decât TI-iads-1 fcnille, ca csrl era legată de griazlie vaporului. Câad am v i z a t că na mai era de­cât na singur Ioc în las t re , iar luntrea şi aşa era drja prea grea, ml-am aruncat paltonul şi ghetele în mare şi fiind, namai în rasa c i ln -g i r e a s c i , m'ara aşezat In luntre.

Când nt-aa slobozit matrozii în mare, lun­trea s'a senfandat in apă deabloelea Iar noi am r i m a i în apa plină DE alei. Spre noroc, am putut prinde o scandăr i , dară valorile mari ale mării m'an acafandat DE două ori în mare.

Atunci am pă ta t prinde ca picioarele o s c i n d a r ă şi mal groasă, care mi-a ac ipa t viaţa. In clipita aceea Insă, iată şi o femeie sbie-r ănd desnidăjdai t i ca copila! Ia braţe şl ca-

r l B c V a l voie s i sa caţere ce i eâa« l f , pe rafne a i i s cap i DitBBezsa ca s 'gi r

Am lăsat-o, dar ds vre-o 2—3 ori «ai u ' 1

Ş! ana şi alta îa mart, fiivdri i e 3 s d i f | l

plini d s alels . 1

Dapi vre-o c l t ev i ore de sbac!** laptl îngrozitoare ca valarile, sai aârlt \%t

pirtare BD vapor sagltz, cars a vealt ŞJ. scăpat tocmai la vreme, c i deja mU\l% eraa î f g h t ţ a t s de frig şi « n t a d o a i eram 1̂ gitite peatra moarte, Iar copllsl era hţj,

ia BL

n« S:

Provocări Aa trimis şi t r imitea îstt'&BA tstaror u

nsţllor cari na s a a t în r â sd ca abanaanli V i r eg i ss să priviţi şl să vaieţ i « I %

care provocare ae costeazl ps BOI 3 Lai,t mai por to peştal , plas 50 bagi tipăritura.Ai dară total 3 Lei şi 50 ba al Aceasta fase, la IC de restanţierl, 3.500 Lei, Iar le 4000, câţi 1* noi, 14000 Lei.

N i d t j d a l m c i veţi b iaeve! a faţelrgi asta na-i g l ami .

Et bine, f a c s n ş! lacral acesta, iar 1) naţii, car! na ver înţelege aici s cama , ! primi a a paste malt proveări dsia adveu nostra. Iar cari na vor r i spanda sici dapi ceasta, vor II Improcesaaţi f i r i ml l l .

Am mai avat cazuri c i ad , îa loc ds S Lei, an fost t b o a a t a plătit 1500 Lei ca spi de proces ca toţ. Na noi am fost Iasă de vbj

V i rzgâm încă odată, să binevoiţi A înţelege c i na mai p a t e » aştepta. Ftsn| număr de gazetă ne coafează aproape 10 Lei cari trebue plătiţi.

Să-şi facă deci flecara datoria!

D a r u l t a r e l u i V o s v o d F^lihaF. Mit Sa Marele Voevod Mibai « dârait peatra iţ zestrarea armatei sama de 30.000 le), pil ca s tna tor de drept pe lunile Decemvrie Ianuarie.

C o m a n d a n t u l G i r z i i i r a ţ i o n a l e roazâ prlntr 'nn ordin ae zi, aa BOB fericit tf. taror membrilor el şl le malta as eşts psst mancă şi jertfele fâcate îa slujirea ţării.

G a r m a r o l a n o i o l c ă l d u r i nu»! Tn A e l a . In timp ce la noi este na frig grec ntc cern c'a mal fost de zeci de SB ! — JaAl dlaş aa fost într'o zi 33 grade da frig, I* la Blaj 32 grade — In Asia de Mijloc e cl dară In toată regala, termometrul a r i tâadc l dară deasapra Ini zero. Gazetele ras iş t i sp» că de 15 ani no s'a mai Intlaaplat aşa ci ' şl că pe alocări arborii aa dat măgari.

O E v r o l c i t r a c o l a g r v c a t o l i c i . D-i Irina Simon de 25 aa), căsătorită ca dl Ioaa P reş fierar în Uzinele Ferdlnaad fllla Besţi ralai-de-jos, avea mai de malt dorinţa de ai fncreştlna. S'a Interesat malt de religia aiU şl d a p i c e a Invi ta t Catehizata!, a pătat 1 ajangi LA marea BACARLE a trecerii salsl tândal creştinilor. Actul solema AL botssii'j e'a săvârşit In 26 D e c , a dona zi de CrâcUj în bissrica parohia l i din Boaţaral-de Jos. i fost momente ÎNILŢITOARS atanci c i a d r i spf dea LA întrebările PREOTALBL. N a ş i a fost *j p r s o t s a s i fi t a v i ţ i t o a r s Mlasrva Oltesa.

tJ EH SL E A P O P O R U L U I Wf. 3

A cftzut e u b g h f a ţ i f i e 'a Tnacat. (a c o n a a a Reseova s'a latftmpiat o mere ne-noraclrs. O copţi i • localtoralal M«rUroalac leaa a'a d«a la i i i , ca dai cat ca ai- l adape. Con l a a i r t a l ora taghsţat fi aaraai la mijloc r:a • bSltoacI, fetiţa a dus caii p l a i acolo, zi t i - l adape. Din nebigara de seamă a ala-ceeat î a s l fl a cazat sab ehlnţi . Nefilnd nl-a?a i ca să-i ajuta, copila a fott luat* de apă ?i t 'a înecat.

O m a m S a a o m o a r ă T m p r a u n i c u l a i c o p i l a ş i * O mare csnoio -tre e'a petrecut n zilele acestea la O a d e a . Fcmeea Msrla feka a'a amor t împreună cu ce l doi copila?! al el, an bl la t da 11 ani sl o fetiţă de 6 ani. a vremea din urmi biata femele sărăcise rfiu. 3Srbntnl sfia o pirâslee şl trecuse in Ungaria. 2a să punS capăt lipsurilor In cari se sb«tea, : a aotSrît să s e omoare. Cu ultimii bani pe :arl tl avea şl-a trlrale copllsşul să cumpere :Srb«?i şl noaptea ciad copilaşii dormlau Ie-a («t foc. Ca s i fie sigură că va muri, ea şi-a filat vinele dela mtn! şl-aşa apoi îmbrăţlşla-I K - Ş ) şl sirnffiada-şl copilaşii ş!-a aşteptat aoar tea .

N e n o r o c i r i paato n o n o r o c l r l . Mari icaorocsri un venit pc*te capai bieto'ut papor :!arc. Mti înainte o parte din ţară le-a fost o s t i l i i de na catremar Îngrozitor. Au pierit itanci zeci de mii ds oameni In această urgie Î firii. Aa venit apoi revărsările de ape, ca să iârătne ce a msi rămas de pe arma pustii-

I orala! catremar. Şl ca şi c lnd aceasta n'arfl ' ost deajuns, d i p â aceste nenorociri a armat ' ţoala tlfosalal.

C e r ş e t o r i ş l m i l i o n a r i . Mal în zilele I secate poliţia din Bacarcştl a p a s m l a a pe , ) ceată mare de cerşetori cari t r i l a s din mila j ;? baaal lamll daraice. Cerşetorii aceştia eraa

>rgaalz«ţl Is b a a d i ca şefi şl căpetenii. Şeful , :el » a t mare era an cerşetor fără picioare, U răaase Bardsjan. El şi ca an ajutor al s i n

oudacea ceata cerşetorilor. Arăta local ande i i cerşească flecare cerşetor şl seara li adaceaa :« toţii cfişt'gal acas i . Şi se strângeau same

i r a n o s e t , din cari şeful îatpărţla la toţi dspă I redaicle. Mai bogat era şeful care era aproape i alHonsr. Are moşie, maşini, aparat de rsdfo i ţ dă bani pe eamăte. A c a » poliţia 1-a prtns

i-e taţi şl a laat aspre 'masuri împotriva tu-urer cerşetorilor. — Ceeace face stăpânirea, <ate bine. Mal riraâne însă an lacra: si se

I zgrljesscă şl de ajutorarea lor şl a tuturor fc cbilozilor cari na pot manei şi aa de suferit

cată viaţa. Namai atonei lacrul va fi deplin. I I C e v a c a nu-l d e l o c c r e ş t i n e e c . S'a 11 .târşit an om. Ua politician de scuaiS. A murit * Trenca-Iaşl. Ora de carte, politician, advocat '' s a r e şl fost ministru. Viaţa i-a dat tot ce a * forit: avere, nome şi mărire. Moartea 1 a fost * a fel plânsă de mulţi prieten) şi canoscaţl " >fa petrecut Insă la moartea Ini ceva ce n a i " ie loc in legea noastră creştinească şl nici

i a p ă oblceial aceste! ţâr!. Marele bSrbat a t lăsat ca să fie ars după moarte. Arderea mor-, Hor se împotriveşte învăţăturii evangheliei. t. Este an obicei păgân care loveşte în credinţa

despre învierea morţilor.

" P e n t r u a j u t o r a r e a u n u i c e t i t o r a l ' n o s t r u . Ua cetitor ai nostru este greu bol-I s E V Ia apltalal din Sibla, ande i-an t i lat pl-' ! clorul s tâng . El oe-a rugat, s i - i iertăm datoria >' Sela foaie, iar dac i na se poate s i l-o mal i îElraltem în cinste, să s is t im trimiterea gazetei " va numele lai. Ca să-l ajatorăm pe bietul oro,

î-ara Iertat datoria de 500 Lei, Iar, ca să na-I sistăm gazeta, rugăm po cetitorii aeştrl ea prindere de mină , s i blnevolască a-l plăti

careva abonamentul de 150 Lei pe ano! 1940. Iţi face pomană ca adevărat celce îl ajatoră ta forma aceasta pe acest nenorocit. Credem c i se va afla o inimă miloasă. Cam am Iertat noi datoria de 500 Lei, nădăjduim că se va afla şi an cetitor cu Inimi de jertfi.

I e u f u r a t d inţ i i d i n g u r ă . I r zilele trecute mai ra«{l hop sa intrat In cssa bă­trânel Eva B 'k t r din Ccrnăsţl, cn gândul s i fure. N'eo gisl t însă bani ci namai an cess şl aa inel. Ca să se despăgubească*, boţii l-au «droblt felea şl l-en luat şl dinţii de aor din gară.

M a i m u l t a a i c r î a d e c â t l e a g ă n e . La Timişoara «'« tscot o descoperire dois.-roacă. S'a aflat că tn anal acesta aa fost mei malte morţi decât naşteri. Lacroi na este de loc tmba:arator pentra ţara care cere mai multe sicrie decăt leagăne.

Cum putem avea verdeţuri şi iarna

Femeile harnice ua dac i ips i dc verde­ţuri nici iaraa, ci aşează lângi fereastră o lă-daţaie c a pământ ban ganotos, în care sea­mănă pâtriojel, ţelinâ şl arpagic. F.nd în casă cald, iar lângă fereastră lamtnâ, toate aceste i rgame vor răsări, spre mare fericire a glz-doatelor s a a gospodinelor.

Cum putem tace fălpile bocancilor să ţină foarte mult.

Ori deeâte ori vă comparaţi bocanci ori cisme no«#, saa paneţi jumătăţi pe cele vechi, a a citaţi a vă compara dala farmacie ori deia prăvăliile mal msri glicerina, ca care apoi săgeţi a i ae t apa . Urmarea va fi că tălpile, atât de scampe astâzl, vor ţinea de doaâ ori mei raait

Cum să fierbem legumele Lrgamele să Ie spălăm toidsauaa tn apă

malta, Insă repede, na vreme îndelungaţi , pen-trscâ altfal materiile hrănitoare rămân In ap*. Na este iertat a săra mai întâia legumele saa zarzavaturile şi apoi a le stoarce, pentracâ astfel îşi pierd toată paterea hrănitoare. Craru-pesile s t ie spălata mal îatâisa bine ca peria, apoi să le mişcăm în apă, pe armă să le fier­bem cât mai inte şi aname dacă se poate in obsri şl na ta apă. Aceasta o patern face dacă panem ia oală apă foarte puţiaă.

sa tragem scoarţa desfcînată ne pe pomi!

Iarna să na uitam a vizita toţi pomii din grădină şi a-l perla ca o perie de sârmă pe scoarţ i . Vom rupe şl ca mâna scoarţa desbl-natâ de pe pomi apoi o aprindem, iară ce-naşa o vom folos! drept îngrăşăminte. Celce na ard scoarţa şi na perie pomii, it expan ia tot f eial de boale şi Ia atac din partea omizilor.

Crumpene dulci De malte ori se întâmplă \AIUA ci crum-

peaele se îndulcesc. Unii spun c t asta se în­

tâmplă fiindcă aa îngheţat. Na e adsvirat, Crampeneie conţin multă în tăreau eare sa preface tn z ih l r . Daci aceste crumpeae dalei Ie aducem tn bacătărfe ş! le ţinem la e ă l d u d vreme de o săptămână, atunci zibirul a* preface din non In Intăreală Iară crnmpeneta (şl pierd dulceaţa neplăcuţ i .

Poşta administraţiei Am primit următoarele sume (dim mai Intliu ita­

mele abonatului, apoi numărul sub care-i merge gamtft, iar pe urmă suma care am primit-o).

Caie 150 Lei: Oi. Par. Ardan, loan Iepure 10»; Curatoratul Bisericii Deaj, Victor Muntean 796, Banca »Patria« Blaj, Urian Gheorghe 4378, Turcu loan 1688, Toma CAmplan 157, Cercul Cultural »Astra« 243, Hideg loan 4031, Dr. C. Suciu 790, Domniţa Onofreiu 6029, Victoria Dumbrava 3574, losif Ştelănescu 4809, Grfgoie Coman 3430, loan Modor 145, lulia L. Hopârtean 5608, losif Pop 1481, Nicolae Suciu 791, Agrijan Gavilla 6674, Florian Moruţiu 6714, Carol Pasca 4137, losif Alex* 6550, Al. Terdic 1664, Herla Teodor 2974, Langa Pavel 6336, Raca Rusalin 5487, Vasile Murăsan 1333, Isidor Deacu 6307, Of. Par. Maieru, Romulus R. Stoica «96», Părduţ Harle 1875. Gavrilă Grigoci 3923, Bora lastJ» 6711. Bazil Groze 223, Onofreiu loan 5030, Şerban Au­rel 1312, losif Bucur 1716, Păr. Asumpţionlşti Belo», Niculiţă Husariu 1280, Ariton M. Popa 42, Iuliu Gaer-man 375, Pop Florian 6220, Sbârlea Nicolae 5028, Va­sile Andras 1399, Văd. Sinefta Pop 664, Gh. Spineam 60 Of. Par. Maitinuş, losif D. Motoc 1353, Toma Ciolac 465, Of. Par. Ghilad, loan Musteţu 321, Dr. !. Nestot 877, Al. Donia Donescu 687, loan Boeriu 133, Mioc A-dam 6236, Bunuş loan 6720, Păcurar Nicolae 3067, Ni­colae Biciu 3194, Silvia Dobrin 6569, loan Roba 4791 Veştimian Blaj 881, Al ex i Miclău 6032, loan Gsrgţly, 5201, Rus Chira 6713, Elena Gherman 5349, Petro M. Giurgiu 5567, Livin Brănzeu 551, Man loan 475, loa» Popa 2074, loan Bozdoc 118, Albescn loan 5446, Iii« Popa 5600, Bis. gr. cat. Rus, Bis. gr. cat. Şindreşti, Ar-călean Andrei 5946, Victor Tâmaş 1347, Gh. Podina SS.

ñlte sume: Hetco Hie 6714 Lei 35, Ñatea Ionel 847 Lei 300, Hodârn&u Vica 629S Lei 148, Victoria Ola-riu 6710 Lei 20, R»du Vasile 244 Lei 160, Costan Pa-raschiva 6095 Lei 100, Ana Comşa 5530 Lei 75, Vieett-tiu Pandrea 3040 Lei 450, Tămas Grancea 4138 Lei 450, Zaharla Lungoci 186 Lei 300, Florian Sabău Tămăşejtf Lei 200, Aron Stăncel 2798 Lei 200, Gh. Girişan 5097 Lei 300, Flore Cadar 2297 Lei 800, Pop Valeriu 646« Lei 309, Pop Traian 6404 Lei 100. Lazar losif 6446 Lei 200, Socol Ghedeon 2700 Lei 50, loan Dredeţan 33î* Lei 300, Amos Popa 366 Lei 300, Gărdus Aurel 5259 Lei 459, ftfoldoran Traian 3540 Lei 250, Nicolae Sima 4961 Lei 76, Leluţiu Damaschiti 5669 Lei 38, Crisaa Emilian 4761 Lei 330, Neamţu loan 2061 Lei 200, Cor-moş Vasile 6716 Lei 75, Faaia Ga vrii 6715 Lei 75, Gher­man Ştefan 5341 Lei 220, Liviu Trufaşa 3926 Lei 276, Pol loan 5534 Lei 200, Soc. Corali »Lira« 4785 Lei 450, losif Patachi 3951 Lei 200, Garrii Mirón Cionca 291 lei 300, loan Popa 4951 lei 200. Stan Alexandru 519 Iei 300, Eiisabeta Boieru 226 Iei 75, Andreiu Puşcă 21 Lei 250, Iacob L*zar 155 lei 30o, Ion Mereu 3341 lei 300, Nico­lae Briciu 4015 Lei 300, loan Popa 6361 lei 75, Gher­man Teodor 247 lei 450, Bis. gr. cat. Ighiu Iei 100 Scumpu loan 5270 lei 300, Traian Popa 6713 lei 75* Borşan loan 6339 1 -i 75, Onisim Andreiu 6721 Iei 75, Valeriu Florian 277 Lei 300, Miron Teodor 6423 lei 76, Sereş loan 2871 Iei 200, loan Ilie 4906 lei 300, Dumitru Pascaniu 5027 Iei 450, Miele loan 2660 lei 250, Teodor Lungu 4146+542 Ici 300, Dr. Paul Lauran 4323 lei 75, Pascu Mladin 6349 Lei 75, Ciora loan 6512 lei 100, Iuliu Gergheli 6301 lei 163, Hie Berghizan S6S lei 200, loan Bulgara 6264 lei 160, D-tru Covoran 3478 lei 250, Şte-fu Simion 6395 lei 75, Par. gr, cat. Negru lei 4E0, OL Par. Săpănţa lei 300, Dir. lie. rom. unit de fete Ueiuf lei 300, Nicolae Popa U{u 6153 lei 100.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI.

D e v â n z a r e Imobilul din Mediaş Str. Qhetii No. 12 Licitaţia se va ţine in ziua de Luai 26 Februarie

1940 ora 11 a. m. la sediul Băncii Naţionale din Blaj (localul Băncii Patria;.

Amatorii vor depune cel mai târziu până la în­ceperea licitaţiei o garanţie ia numerar de 5'/« dla preţul oferit.

Banca Naţională a României îşi rezervă dreptul de a decide.

Paf . s U N I R E A P Q P H 1 L 8 1

¿ 3

Pr. Iile Crihilmeanu, Canton Ohto. Mulţămită pen-tra felicitări, calendarele a'an trimis de mult, recoman­dat. S f i r i a că Sf. Voastră Veţi face propagandă acolo ţi paatra .Unirea Poporului*. Cu bine fi cu sănătate!

/•si/ Todica, Iclod. Cererea Vi-a'a împlinit. Mul-ţţnmiţi fratelui D-Voastre. Rugăm să nu intrelăsaţi a ne &><• propagandă şl în viitor.

Sardea Mihaiu. A fost o greşală de tipar, s'a cu­le* la toc de Burdea, Binder. In registru însă nu este grasa la.

Pr. Teodor Lungu, Hodişa. Vă rugăm, binevoiţi a bea tot pasibilul să ni-se plătească şi restanţele din anii tracuţi. Suma resp. binevoiţi a o lua în bugetul a-aala» «ureat.

Pr. Silviu R. Marian, Sănpetrul^dejCâmpie.JAm prima atit banii (330 lei) cit şi 32 calendare. Aţi vân-oat «taci ca totul 92 calendare, Vă mulţumim.

Pr. luliu Şurani, Siseşti. Vă mulţumim pentru Interesai ce.l purtaţi gazetei noastre., Aveţi în parohie c a total 2« abonaţi câştigaţi de Sf. Voastră.

Către cetitorii noştri din America._J^m trimis şi D-Vaattre provocări (fiecăruia in parte) şi Vă rugăm al bimevoiţi a ne trimite restanţele cât mai iute, şi in­să dacă se poate, in dolari.

Moldovan D-tru L Samoili (5902) Mai aveţi res-taaţi iacă 7* lei pt. anul curent.

Mărcuş loan plot. (5713) Mai aveţi restanţă încă 225 l a i .

Aurel Muieşan pteoi. (516) Mai aveţi restanţă iaci 7* lei.

D-na Vid. V. Dipae (465) Mai aveţi încă restanţă 35* lei p i n i ia 1 ian, 1940.

Duşi* Nicolae (8946) Nu mai aveţi nici o res­taaţă aici D t . si nici Duşia Crucian.

Valerlca Bordean (5997) Mai aveţi restanţă încă 75 lai.

Sugen Mărginean (1209) Mai aveţi restanţă încă 22f lai fi sunteţi achitat până la 1 Ian. 1940.

O/. Parohial Pădureni (1659) Abonamentul este achitat tot până la 1 Ian. 1940.

,Casa Naţională' (6035) De asemeni; iar pentru 399 C. nade primiţi il ex. mai aveţi de plată 150 lei si aaateţi achitaţi până la 24 April 1940.

Anghiuş Ignaţiu (4290) Banii ce-aţi trimis i-am tracat in abonamentul restant pe 1938.

Of. Parohial gr.-cat. Bistriţ* (609) Abonamentul D t . aste achitat pe 1938 şi mai restaţi incă pe 1939.

Pop Vasile (98) Mai aveţi restanţă pe 1939 incă 4t lai.

Biserica unită Aninoasa. Banii ce i-aţi trimis i-ass trecut In abonamentul restant pe 1938.

Busu Petru tnv- dir- (6600) Calendar nu trimitem «iâcât celui ce achită pe un an Întreg.

Of. Parohial gr. cat Hitiaş Costul abonamen­tul»! ac anul 1940 e de 1300 Lei (13 ex}.

Căminul Cultural, Bocsig (5623) Mai aveţi res-taaţă iacă 207 lei şi sunteţi achitaţi până h 1 Februa­rie 1940.

Şerb loan, cantonier (3959) Dv. mai aveţi restan­ţ i pa 1939 lei 87.

Pntop. Mihail Rotea. Mai restaţi incă 150 lei a-benament pe 1939.

Cornel Muşte preot (179) Mai aveţi restanţă abo-aaateatul pe 1939.

Zaharie Ştefan preot (5863) |Pel abonatul Aurel Batîa, despre care scrieţi că a trimis banii, nu l-am a-flat ca fiind achitat cu abonamentul pe 1939 Vă rugăm s l aa scrieţi data precisă când a trimis banii s7u~~No. mandatului postai. Se reclame Însuşi la poştă.

loan Dredefeanu protop. (3399) Mai aveţi restanţă 15« lai pentru anul 1939.

Pal loan l. Simion (5534) Mai aveţi restanţă 150 lei pentru 1939.

losif Pataki protopop (8951) Mai aveţi de plată pe anal 1940 lei 30.

lxidor Deac preot (6305). Pe 1940 mai aveţi de plată lei 13.

Tulea Alexandru tnv, (4020) Pentru 1940 mai aveţi «ie plată 100 lei.

Iacob Lazar cantor (155) Sunteţi achitat cu abo-naateatui până la 31 Dec. 1939.

Augustin Trif preot (»43) Aveţi restanţă lei 150 aaatra 1939

Preot loan Lie (4906) Mai aveţi de plată pe 1940 lai 12».

BOI

aţi

ex-

Iraian Qrecu (Cinematograf. Select.) Turda A-veţi restanţă lei 150 pentru anul 1039.

Âlbescu loan (8446) Mai aveţi de achitat lai 10 peatru 1998.

Dumitru Covoran (3478) Sunteţi achitat şi pe 1139. Anton M. Anii Meluţ (6350J Abonameatal Dv.

este achitat pe 1940. Mandate am trimis la toţi abeaaţii. Dir. Seminarului Franciscan (6444) abaaamental

Dv. este achitat până la 17 Ian. ,1940 Gheorghe Filip proprietar (343) Gazeta dala

se trimite reguiat in fiecare săptămână şi dacă nn primit-o, Vă rugăm reclamaţi Ia posta locală.

Iacob Crişan cantor (850) Ziarul dela aai se pediază regulat şi de asemeni V'am trimis şi calenda­rul. Dacă nu primiţi ziarul, Vi rugăm reclamaţi la pos­ta locală.

loan Pop Chira (41) In 28 Dec. 1931 aţt achitat lei 150 abonamentul pe 1937. Banii ce i-aţi trimis acsm i-am trecut pe 1938. Mai rămâne să achitaţi şi pe 1939 ca să puteţi primi calendarul.

A dam Rădufă (431) Mai aveţi restaaţă lei (8 pe 1939.

loan Pavelan (3446) Calendar de masă nu avem şi trimitem numai de care avem.

loan T. O&ncea (6629 In 2 III 1939 am pria.it dela Dv. suma de lei 80 şi Vi-s'a trimis şi nn calendar.

loan Bozdoc preot D-Voastră datoraţi nuatai 110 lei pentru anul 1939. No. 118 este numâral sub care Vă merge foaia.

Cadar Nicolae (6623) Până in prezent n'aat pri­mit nici un ban dela Dv. şi pentru aceea nu Vase tri­mis calendarul.

Stroia loan cantonier. Calendarul Vi-l'sm trimis. Ardeleanu Nicolae (1791) Mai ateţi restanţă pe

1938 lei 50 şi pe 1939 lei 150. 1 rifan Bogdan cantor (136) Dv. mai aveţi res­

tanţă abonamentul pe 1937, 1938 şi 1939. Dacă spuneţi că aţi plătit, atunci Vă rugăm să ne scrieţi când aţi plătit şi să ne trimiteţi şi No. chitanţei sau a manda­tului şi s i reclamaţi la poştă.

loan Cristea a Vasllii (14!0) Mai aveţi restanţă încă 470 lei.

loan Mureşan cantor (3721) Mai aveţi restaaţă 75 lei pentru 19S9.

Vasile Oprişor (5012) sunteţi achitat pană Ia 15 Nev. 1940.

Nicolae Suciu (3070) Suma ce aţi trimis-o am trecut-o in abonamentul restant pe 1958. Dv. aţi tri- | mis în abon pe 1939. Dacă Dv. aveţi vre-o dovadă că aţi achitat pe 1938, Vă rugăm să ne scrieţi fi să reda- j maţi la poştă.

Benedict Oltean (8223) Abonamentul Dv. eate a- 1

chitat tot pe 1939, 1940 şi 98 lei din anul 1941. Lascu Teodor Simion (5240) Mai aveţi restanţă

pe anul 1939 lei 150. Câmpean losif (6745) Mai aveţi restanţă încă 38

lei pentru anul acesta. izidor Mesaroş notar (5316) Mai aveţi restanţă

incă 112 iei pt. a. c. Chioşcul biseiicii unite Turda-veche. Aveţi de

plată 573 lei. losif Mihălfan preot (59 C) — Restanţa la co­

misionari e»te 391, lei până la 31 Dec. 1939. Preot Oniga — Vad. Articolul trimis se va pu­

blica în curând. Pop Simion tnv. (6258) Mai aveţi restanţi pentru

a. C 125 iei. loan Mocanu (4083) Cei 150 lei trimişi de Dv.

i-am trecut în abonamentul restant din 1938. Mai ră­mâne să acfrtaţi incă 150 lei pentru anul 1939.

Ioachim Filip (5431). Mai aveţi restanţă incă 75 lei pt. anul curent.

loan T. Oancea No. 44 ( 6620) Mai aveţi restanţă încă 20 lei.

Eugen Codarcea (5381) Sunteţi achitat până la 1 Aprilie 1940.

pr*t saal mic deecât pretai do a t r i t a r * . Cei cari doresc ai licitai* sa*t datori el

la delegatul judecătoresc i0*/ ( di* pretai d* *f» a numerar, drept garanţi*, sa* * i predea acel*,^

legat chitanţa de depaaitar** prealsaili a garaatu' 15». semneze condiţiuaile d* licitaţi* art. 147

gea LI . 1831. art. 21 legea XL. 1901. Diciosânmarti* la 24 N*v. 1939.

Judecător: Dr. Verme» m. p. aj. dir. *l Oare»», pâutru c*nft, expeditor: Arm.*

'7 t

I

Judecător ia m i x t ă IMeloaato***»Ha No, 17»8/1J39 ef.

E x t r a c t d i n p u b l i c a ţ l e m e a d a B « | La cererea de execatar* ficaţi d* armăriu.

„Albina" Inst. de credit s. a. Diciosâamarti* măritului Rzz Alexandra.

Judecătoria a ord*nat licitaţia*** •xe«utl»:

ceiace priveşte porţiusea armăntalai di* i*u* in comuna Dicostnraartia dia circamseripţie Ţ 'ului Târnava-Mică iascris* ia pret. fuad. Nr ord. 5. No. top. 480/1. 480/2 şi 481/1 ca pretai dt gare de 38t43 Lei. peatru î«catarta treasfei u Lai — bani capital şi acces a urmăritoarei sastn precum şi pentru încasare* creanţei de 47*0 Lei-, capital şi accesorii a lui ffzilâgyi Deeiderit, ;jjt cap. şi acces, a lui Vegh I*an S*uca, HM L*i acces, a lui Drages Andrei DsAomartia, 3000 Lrt şi acces, a Băncii Comerciale Dsânararti* 1400 Ui şi acces, a seţiei lui Samoii Stain Osânssaitin. Lei c*p. şi acces a Caseei d* pietrar* şi credit Cluj. 675 Lei cap. şi acees. a lui Denri Ci mari din Dsânmartin, 7601 Lei cap, şi acces, a ţ Populare Târniveasă, 1* C0t Lei cap. şi a lui I u

2000 Lei cap. şi acces, a firmei Nitroie* s. a. Di fânmartin, 4500 Lei cap. şi acces a Iul Res Vis Someştelnic, 350O Lei cap şi ace**, a băncii ,Vslt 3000 Lei cap. şi acces, a lai Msiiar Fraacisc T.-d

Licitaţiunea se va {ine tn ziua de 22 luna Mi anul 1940 ora 10 tn localul oficial a Judecătoriei Regele Ferdinand Nr. 23 uşa No. 13-

Imobilul ce va fi licitat aa va fl visdut preţ mai mic decât pretai d* strigare.

Cei cari doresc s i liciteze sa*t datori s i dt la delegatul judecătoresc l0*/ ( di* preţul de stri îh numerar, drept garaaţie sau să predea aceluiaşi legat chitanţa de depozitarea prealabilă a garaaţie semneze condiţiunile de licitaţi*, art. 147. i*e, 11 gea LX 1881 art 2) legea XL 1908.

Diciosânmarti* la 21 flov. 1938. judecător; Dr. Vtrmea m. p. a], dir. cf. Qgrtan

pentra cont. expeditor: Aron.

Judecător ia m i x t ă Dic losânmărt ip , s ec ţ ia cf. No. 1789/1939 cf.

E x t r a c t d i n p u b l i c a ţ i u n e a d e l i c i t a ţ i e . La cererea de executare făcută de urmăritoarea

„Albina" inst de credit ş. a, Diciosftnmarin contra ur­măritei Szabo Viima.

Judecătoria a acordat licitaţiunea execuţională in ceiace priveşte imob. situat tn comuna Seuca din cir­cumscripţia Tribunalului Târnava-Mică înscrise In prot. fund. Nr. 190 A -•- 2 Nr. top. 166/1. şi 167/1 cu preţul de strigare de 50.625 Lei. pentru Încasarea creanţei de 14.330 Lei - bani. capital şi acces, a urmăritoarei sus-numite, precum şi pentru încasarea creanţei de 38.000 Lei capital şi acces, a băncii Economice s. a. Dsânmartin.

Licitaţiunea se va fine In ziua de 14 luna Martie anul 1940 ora 14 la caua comunală a comunei Seuca.

Imobilul ce va fi licitat nu va ti vândut pe a a

Admiaistraţiunea Centrală Capitulară, — B U

C O N C U R S Se aduce la cunoştinţă, că pc ziua de 1

c. se află vacante la «Moara furdaţivnii Laday» i trişat ua loc de priat-aiorar şi dens locuri de

Reflectanţii cari derasc să acupe aceste iot 1. Să fie români de naţionalitate. 2. Să înainteze cerere în scris, la Adssinîstrl

Centrală Capitulară din Blaj ptaâ la data de 3. Să aibă pregătire specială pentru morir

fie cel puţin absolvenţi ai cursului priatar. Ca remuneraţie vor avea: teţi 3 (prim-»»

morari) 16% in natură, din vaiaa morii (gi*«, şi uruială).

Prim-morarul va stai avea: 1. Locuinţă ia aatură. 2. Lumină şi 3. Lemne pentru încălzit, aaual 4 care, c»

da din pădurea fundaţiunii ia fiecare t*ant**^ La intrarea la serviciu sa recere, ca •

t i *

îa Adm. Centrală Capitulară garanţi* în aumerw de bancă de prima bonitate saa altă garanţi bilă. Prim-morarul de circa 20 000 lei, iar m« câte 10.000 lei, cari garanţii vor rămânea în Centrale Capitulare pe tot timpul cât vor fi I» numitei mori. . „„-«n

Pentru orice nereguli, stricăciuni sa* P8»"*" sate susnumitei mari din vina angajaţilor, voi r * personal, fiind obligaţi la totala despăgubire.

Blaj, la 10 Ianuarie 1940. Ştefan Chita*

adm. delegat.

Dr. IOAN RADU Medic Pr imar al Spi t . Central

Special is t de Nas , Gâ t şi Urtfi Consultă şi operează dela orele cabinetul medical al D-lui Dr. C.

Str. Regele Ferdiaand No.

17-Soci

T ipografia Seminarului Teologic gr.-cat. Blaj