Czihac Iasi GFIP
-
Upload
rusu-georgian-andrei -
Category
Documents
-
view
86 -
download
7
description
Transcript of Czihac Iasi GFIP
Cuprins
Capitolul I ............................................................................................................................ 2
Organizarea și funcționarea Spitalului Clinic Militar de Urgență .................................... 2
” Dr. Iacob Czihac” din Iași................................................................................................ 2
1.1 Scurt istoric ............................................................................................................. 2 1.2 Obiectul de activitate al Spitalului Clinic Militar de Urgență ” Dr. Iacob Czihac” din Municipiul Iași .................................................................................................................. 3 1.3 Organizare internă ................................................................................................... 5 1.4 Structuri de personal ............................................................................................... 9 1.5 Funcționalitate (răspunderi și competențe privind principalele compartimente de lucru și principalele funcții de conducere în strânsă legătură cu gestiunea financiară) ...... 12 1.6 Relații cu terții ...................................................................................................... 22 1.7 Structura și evoluția cheltuielilor la Spitalul Militar de Urgenţă „Iacob Czihac” în perioada 2009 – 2011 ...................................................................................................... 24
Capitolul II ........................................................................................................................ 30
Fundamentarea cheltuielilor bugetare la Spitalul Clinic Militar de Urgență ,,Dr. Iacob
Czihac” din Iași ................................................................................................................. 30
2.1. Cadrul juridic ........................................................................................................... 30 2.2. Calcule si fundamentări privind cheltuielile .............................................................. 32 2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare .................. 48
Capitolul III ....................................................................................................................... 52
Finanţarea cheltuielilor bugetare la Spitalul Militar de Urgență “Iacob Chizac” din Iași
........................................................................................................................................... 52
3.1 Surse de finanţare a instituţiilor publice ..................................................................... 52 3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare ................................. 58 3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. ................................ 61 3.4 Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare .......................... 65
Bibliografie ......................................................................................................................... 67
ANEXE .............................................................................................................................. 68
2
Capitolul I
Organizarea și funcționarea Spitalului Clinic Militar de Urgență
” Dr. Iacob Czihac” din Iași
1.1 Scurt istoric
Spitalul Militar Iaşi și-a început activitatea în anul 1831 sub coordonarea directă a
doctorului Iacob Czihak (1800-1888), un iscusit medic român de origine cehă ce pus bazele
serviciului sanitar al armatei din Moldova.
Înființarea Spitalului Militar Iași s-a impus ca o necesitate, întrucât internarea
bolnavilor oastei în Spitalul Sf.Spiridon (singurul spital din Iași la acea vreme) întâmpina
greutăți din cauza capacității reduse de spitalizare a acestuia. Funcționarea spitalului era
organizată pe baza unui regulament și a unor instrucțiuni care prevedeau ca spitalul să aibă o
capacitate de 40 paturi și să fie împărțite în doua sectii, a câte 20 paturi fiecare, câte o sectie
la fiecare batalion.
La conducerea Spitalului Militar sunt numiţi după lacob Czihak, Teodor Henric
Czihak, Gustav Otrembo, Ştefan Corvin. În perioada dintre cele două războaie mondiale s-au
făcut eforturi permanente de îmbunătăţire a clădirilor în care funcţiona spitalul, medicii
militari ai spitalului continuând să ocupe un loc aparte în viaţa medicală a Iaşului.
Tot în această perioadă se reorganizează spitalul şi se reîntăresc depozitele sanitare, se
intensifică cercetarea ştiinţifică şi se pun bazele medicinei de campanie moderne.
Din 1948 spitalul funcționează în actualul perimetru. A urmat o perioadă în care
experienta medicilor militari participanți la al doilea război mondial s-a îmbinat armonios cu
entuziasmul și forța științifică a generațiilor următoare generând un climat profesional
valoros, apreciat ca atare de colegii clinicieni ai universității ieșene și de pacienții din județele
de arondare.
Incepând cu anul 2004 spitalul a primit titulatura de Spital Clinic Militar de Urgență
” Dr. Iacob Czihak” Iași iar în prezent acesta funcționează cu 9 secții clinice (chirurgie, boli
3
interne, dermatologie, ORL, chirurgie BMF, boli infecțioase, ATI, psihiatrie, neurologie) și 3
secții neclinice (cardiologie, ortopedie și oftalmologie) , departament de imagistică,
laboratoare medicale, ambulatoriu de specialitate, stomatologie, fizioterapie, desfășurându-se
următoarele activități: asistență medicală spitalicească, asistență medicală în ambulatoriu,
recuperare neoromotorie, servicii farmaceutice și asistență medicală stomatologică.
1.2 Obiectul de activitate al Spitalului Clinic Militar de Urgență ” Dr. Iacob Czihac” din
Municipiul Iași
Spitalele militare au o particularitate comparativ cu celelalte spitale clinice de urgență
civile și anume că ele dețin în organizarea lor internă, o secție de mobilizare de personal în
caz de un eventual război și se ocupă de îngrijirea, evidența personalului unităților militare de
pe raza județelor câtorva județe din regiunea Moldovei.
Zona de responsabilitate a Spitalului Clinic de Urgență Militar Iași, conform arondării
teritoriale stabilite de Direcția Medicala, este cea a județelor Iași, Suceava, Botoșani, Bacău,
Neamț și Vaslui pentru asistenta medicală și Iași, Suceava, Botoșani, Neamt pentru expertiza
medico-militară.
Misiunea de bază constă în asigurarea asistenței medicale de specialitate pentru
personalul militar și civil și membrii familiilor acestora din unitățile și formațiunile militare
arondate din județele Iași, Suceava, Botoșani, Bacău și Neamț, precum și pensionarilor
militari și veteranilor de război.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, la articolul 174, stipulează
că ”spitalele din rețeaua sanitară proprie a ministerelor și instituțiilor, altele decât cele ale
Ministerului Sănătății, se înființează, respectiv se desființează prin hotărâre a Guvernului,
inițiată de ministerul sau instituția publică respectivă, cu avizul Ministerului Sănătății
Publice”1. Deci, spitalele militare se pot înființa și desființa printr-o hotărâre de Guvern,
inițiată de Ministerul Apărării Naționale, având avizul Ministerului Sănătății Publice.
Spitalele militare, în calitate de furnizori de servicii medicale îşi desfăşoară activitatea
numai dacă au autorizaţie de funcţionare şi sunt evaluate potrivit dispoziţiilor legale în
vigoare şi pot acorda următorele tipuri de asistenţă medicală:
asistenţă medicală primară;
1 Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
4
asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice,
paraclinice, asistenţă medicală stomatologică şi asistenţa medicală ambulatorie
de recuperare-reabilitare a sănătăţii;
asistenţă medicală spitalicească;
acordarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul
ambulatoriu, precum şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă
pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe
naţionale de sănătate cu scop curativ.
În cadrul Spitalului Clinic Militar de Urgenţă Iaşi funcţionează următoarele activităţi:
asistenţă medicală spitalicească;
asistentă medicală în ambulatoriu;
asistenţă medicală stomatologică;
servicii farmaceutice.
Spitalul, prin serviciile pe care le oferă şi prin personalul calificat asigură asistenţă
medicală completă de specialitate, curativă, preventivă şi de recuperare a bolnavilor internaţi
şi ambulatori. De asemenea spitalul participă la asigurarea stării de sănătate a populației,
potrivit competențelor stabilite de Ministerul Sănătății2.
1.2.1 Activități medicale specifice sistemului de apărare, ordine publică,
siguranță națională și autoritate judecătorească
Activitățile medicale specifice, finanțate de la bugetul de stat, care se realizează prin
unitățile sanitare aparținând ministerelor și instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine
publică, siguranță națională și autoritate judecătorească sunt menționate în anexa nr. 2 la H.G.
584 din 23 iunie/2005 privind finanțarea unităților sanitare din sistemul de apărare, ordine
publică, siguranță națională și autoritate judecătorească. Aceste servicii sunt regăsite în:
Asistență medicală curativă la locul de muncă;
Vizita medicală a militarilor care execută misiuni în afara teritoriului național,
personalului aeronautic și naval precum și a personalului din blocurile alimentare;
Expertiza medicală a personalului care își desfășoară activitatea în mediul hiperbar și
pe navele maritime sau fluviale, personalului aeronavigant, persoanelor private de
2 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Art.65, alin (2).
5
libertate, la solicitarea instanței judecătorești;
Controale medicale obligatorii.
1.2.2 Asistență medicală în sistemul asigurărilor sociale de sănătate
Aceasta este reglementată de Legea nr. 95/2006 cu privire la reforma din domeniul
sănătății și prevăzută în Contractul-cadru anual în ceea ce privește condițiile acordării de
asistență medicală în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate aprobat prin hotărâre
de Guvern, și ale cărui norme aplicative sunt avizate prin ordin comun al ministrului sănătății
publice și președintele C.N.A.S.
Spitalul Militar, în calitate de furnizor de servicii medicale își poate exercita
activitatea sa specifică, doar dacă are obținută autorizația de funcționare și este evaluat în
conformitate cu dispozițiile legale aflate în vigoare.
1.3 Organizare internă
Spitalele militare de urgenţă se înfiinţează şi funcţionează numai ca spitale publice.
Structura organizatorică a suferit modificări de-a lungul anilor în funcție de noile
specialități aprobate de Ministerul Sănătății. Spitalul are un număr de 200 de paturi. Aș dori
să menționez faptul că spitalele, institutele şi centrele medicale cu paturi se organizează ca
unităţi cu personalitate juridică, daca au minim 120 de paturi.
În structura organizatorică a spitalelor militare se regăsesc următoarele microstructuri:
secţii şi compartimente cu paturi,
laboratoare,
servicii de diagnostic și tratament,
structuri de primiri urgențe
compartimente, servicii sau birouri tehnice, economice și administrative,
ambulatoriu de specialitate integrat,
servicii de spitalizare de zi,
servicii paraclinice ambulatorii.
Organigrama unității este prezentată în figura nr. 1.
6
Figura nr.1 Organigrama Spitalului Clinic Militar de Urgenţă „IACOB CZIHAC” din Iaşi
DIRECTOR MEDICAL
Secţii de paturi
DIRECTOR
ADMINISTRATIV
CONSILIUL DE
ADMINISTRAŢIE
Laborator analize
Laborator epidemiologie
Laborator radiologie
Farmacie
Triaj Unitatea de salvare
Ambulatoriu de
specialitate
Consultaţii
Birou Personal
Oficiul Jurdic
Contabilitate - financiar Birou plan, organizare,
aprovizionare
Intreţinere aparatură
DIRECTOR FINANCIAR
CONTABIL
Oficiul de calcul
Preot
COMANDANT
7
Comentariu pe organigramă
Conducerea Spitalului Militar este realizată de un medic comandant (manager),
care are studiile de specialitate medicală făcute în cadrul armatei.
Pe poziţia acestuia intr-un spital clinic de urgenţă civil se află un medic director.
Spitalul militar are 12 secţii de specialitate: Chirurgie, ATI (anestezie-terapie
intensivă), Ortopedie, ORL, Oftalmologie, Cardiologie, Boli interne, Boli infecțioase,
Neurologie, Psihiatrie, Dermato-venerice, Chirurgie B.M.F. Numărul de angajaţi este de 336
de persoane. Consiliul de Administraţie este format din 9 persoane în timp ce Comitetul
Director are în componența sa 4 persoane (comandant, director medical, director admistrativ,
contabil şef). Secţiile îşi au sediile în 6 clădiri ale spitalului (Corpul A , Corpul A1, Corpul B,
Corpul O1, Corpul S, Corpul T), proprietate publică a statului şi administrate de Ministerul
Apărării Naţionale prin Direcţia Domenii Militare.
Spitalul are 200 de paturi şi în funcţie de acestea se calculează indicatorii şi facturile
emise pentru servicii medicale.
În cadrul spitalului exercitarea conducerii se face într-o manieră centralizată, iar
sistemul de comunicare funcţionează pe orizontală si verticală.
Consiliul de administraţie este format din directorii fiecărui sector care se întrunesc o
data pe săptămână.
Pentru efectuarea investigațiilor paraclinice sunt următoarele laboratoare și servicii
medicale, respectiv: Laboratorul de analize medicale care cuprinde laboratorul de
hematologie, microbiologie și cel de biochimie; Laboratorul de medicină preventivă și
infecții nozocomiale; Laboratorul de anatomie patologică și Serviciul de imagistică și
radiologie care cuprinde la rândul său un laborator de tomografie computerizată, un laborator
de rezonanță magnetic și un laborator de radiologie.
Un rol important în acordarea asistenței medicale îl are ambulatoriul de specialitate
integrat spitalului. Importanța acestui ambulatoriu rezidă prin faptul că medicii încadrați în
această microstructură efectueaza triajul pacienților care se vor interna în spital, dar sunt și
specialități medicale, cum ar fi medicina dentară, recuperare și fizioterapie, medicina muncii,
în care activitatea se desfășoară doar în acest ambulatoriu de specialitate.
8
Secția farmacie care cuprinde farmacia spitalului si cea de ambulatoriu și Serviciul
tehnic-medical sunt alte două microstructuri cu implicații în asigurarea medicamentelor,
materialelor sanitare, reactivi și aparatură medicală de specialitate.
Departamentul financiar – contabil asigură atragerea, alocarea, adaptarea și
utilizarea eficientă a resurselor spitalului, ținerea evidențelor financiare specifice respectând
principiile contabile generale și normele legislative aflate în vigoare. Suportul logistic al
asistenței medicale este asigurat de către Departamentul administrativ având următoarele
compartimente și anume: biroul aprovizionare și evidență material, bloc alimentar,
formațiune întreținere clădiri, central termică și central telefonică. Structura este condusă de
către Directorul administrative, membru al comitetului director al spitalului militar.
În statul de organizare a spitalului militar mai sunt cuprinse secţii, birouri,
compartimente şi funcţii independente care se subordonează direct comandantului astfel:
-secţia registratură, informatică şi statistică medicală
-biroul registratură şi statistică medicală, internări, externări;
-compartiment informatică;
-biroul resurse umane;
-birou achiziţii;
-compartiment documente clasificate;
-oficiul juridic;
-compartiment securitate şi sănătate în muncă;
-comisia de expertză medico-militară;
-asistenţă religioasă.
9
Figura nr.2 Organigrama structurii financiare
1.4 Structuri de personal
Pentru îndeplinirea obiectivelor financiare ale organizaţiei, salariaţii sunt distribuiţi în
4 microstructuri distincte (2 birouri, un compartiment şi casierie). Posturile care se regăsesc
în structura financiară sunt cele de economist, contabil, referent de specialitate şi casier.
Mijloacele tehnice pe care le au la dispoziţie în rezolvarea atribuţiunilor funcţionale
sunt computerele PC (pentru fiecare post câte un calculator) şi soft-urile (aplicaţiile
informatice) necesare.
Funcţiile sunt structurate pe două nivele: de conducere şi de execuţie. Funcţiile de
conducere sunt cele de director financiar-contabil, şef birou contabilitate şi funcţia de şef
birou financiar. Aceste funcţii sunt prevăzute a fi încadrate de persoane cu studii economice
superioare. Gradele profesionale pentru aceste funcţii sunt de economist. Funcţiile de
execuţie sunt cele de referent de specialitate, contabil si de casier, fiind încadrate cu persoane
cu studii medii sau SSD.
În cadrul biroului „contabilitate” este organizată evidenţa contabilă în partidă dublă
sintetică şi analitică a instituţiei. Aici se întocmesc notele contabile, documentele cumulative,
balanţele de verificare lunare şi trimestriale, situaţiile financiar-patrimoniale trimestriale, etc.
Director Financiar - Contabil
Casierie
Birou contabilitate
sintetică şi analitică
Compartiment
decontări
Birou financiar,
planificare, salarizare
10
În cadrul „biroului financiar, salarizare, planificare” se întocmesc în special
documente legate de planificare (centralizatoarele notelor de fundamentare întocmite de şefii
compartimentelor de specialitate, ale listelor de investiţii), documentele necesare plăţii
salariilor (statele de salarii), situaţia datoriilor către bugetul statului sau alte bugete,
centralizatoare privind încadrarea cheltuielilor după sursele de finanţare, adeverinţe de salarii
sau cele care dovedesc calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate etc.
În cadrul compartimentului „decontări” se ţine evidenţa serviciilor medicale prestate
de către toate tipurile de asistenţă medicală, a contractelor încheiate cu Casa de Asigurări şi a
decontărilor cu aceasta, a raportărilor care se fac pe linie medicală către Şcoala Naţională de
Sănătate Publica şi Management Sanitar sau către Direcţia Medicală.
În cadrul „casieriei” se efectuează toate încasările şi plăţile în numerar, se întocmesc
documentele de decontare prin virament, se ţine evidenţa extraselor de cont din trezorerie, a
garanţiilor depuse în numerar de persoanele care ocupă funcţii gestionare, se întocmesc
declaraţiile fiscale care trebuie depuse periodic la organele solicitante, etc.
Tabelul nr.1
Statele de organizare au în general 336 funcţii astfel:
Funcţie Număr
posturi
Medici 44
Personal sanitar mediu 148
Farmacişti 2
Psihologi 2
Biochimişti 2
Biologi 1
Fiziochinoterapeut 2
Infirmieri 60
Registratori medicali 8
Economişti 5
Referenţi de specialitate 4
Jurist 1
Inginer 2
Contabili 6
Referenţi 13
11
Magazioneri 6
Muncitori calificaţi 21
Muncitori necalificaţi 4
Îngrijitori 4
Preot 1
TOTAL 336
Atât pentru investigarea și stabilirea diagnosticului cât și pentru efectuarea
tratamentelor, Spitalul Militar de Urgență „Iacob Czihac” utilizează o gamă largă de
medicamente, materiale pentru radiologie, endoscopie, etc. În cadrul spitalului își desfășoară
activitatea un număr de 336 de persoane, conform tabelului nr.1 de mai sus.
Structura de personal se compune din următoarele categorii:
Personalul medico – sanitar:
a) Personal de conducere (medici șefi de secție/clinică);
b) Personal de execuție (asistenți medicali, farmaciști, laboranți);
Personalul din activități auxiliare:
c) Personalul de conducere (ingineri);
d) Personalul de execuție (tehnicieni);
e) Muncitori;
Personalul din aparatul funcțional:
f) Personalul de conducere (director economic, contabil șef, șef compartiment);
g) Personalul de execuție (economiști, referenți, contabili);
h) Personalul de execuție administrativ (gestionari).
Ponderea cea mai mare în ceea ce privește personalul Spitalului Militar, o deține
personalul sanitar mediu cu un număr de 148 persoane, urmat de infirmieri (60 persoane) și
medici (44 persoane).
12
1.5 Funcționalitate (răspunderi și competențe privind principalele compartimente de lucru
și principalele funcții de conducere în strânsă legătură cu gestiunea financiară)
Funcționalitatea spitalului presupune o administrare atentă și o muncă de mare
răspundere din partea angajaților.
La realizarea gestiunii financiare în cadrul Spitalului Militar de Urgenţă “Iacob
Czihac”, un rol important îl are cunoașterea și respectarea clasificației bugetare.
În cadrul spitalelor militare este organizat şi funcţionează un comitet director, format
din:
Comandantul spitalului;
Directorul medical;
Directorul financiar-contabil;
Directorul administrativ.
Ocuparea funcţiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de
comandantul spitalului.
Conducerea spitalului se face într-un mod centralizat, iar sistemul de comunicare
funcționează pe orizontală și verticală.
Comandantul Spitalului Clinic Militar
Spitalul este condus de către un medic comandant, care are studiile de specialitate
medicală făcute în cadrul armatei. Atribuţiile comandantului sunt stabilite prin fişa postului, aprobată de şeful Direcţiei
Medicale, şi prin contractul de management. Acestea sunt:
În domeniul strategiei serviciilor medicale: 1. elaborează, pe baza nevoilor de servicii medicale ale populaţiei din zona arondată,
planul de dezvoltare a spitalului pe perioada mandatului, împreună cu ceilalţi membri ai
comitetului director şi pe baza propunerilor consiliului medical; planul de dezvoltare a
spitalului se aprobă de autoritatea de sănătate publică; planul de dezvoltare a spitalului se
structurează pe etape anuale, evaluate la sfârşitul fiecărui an financiar;
2. aprobă formarea şi utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului, pe baza
propunerilor comitetului director şi a consiliului medical, cu respectarea prevederilor
legale;
13
3. aprobă planul anual de furnizare de servicii medicale, elaborat de comitetul
director, la propunerea consiliului medical;
4. aprobă măsurile propuse de comitetul director pentru dezvoltarea activităţii
spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei deservite;
5. elaborează şi pune la dispoziţie consiliului consultativ rapoarte privind activitatea
spitalului şi participă la dezbaterile privind problemele de strategie şi de organizare şi
funcţionare a spitalului;
6. face propuneri, pe baza analizei în cadrul comitetului director şi a consiliului
medical, privind structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului şi a
denumirii unităţii în vederea aprobării de către Ministerul Apărării în conformitate cu
reglementările legale în vigoare;
7. Aplică strategiile şi politica de dezvoltare în domeniul sanitar ale Guvernului,
adecvate la necesarul de servicii medicale pentru populaţia deservită;
În domeniul managementului performanţei şi calităţii serviciilor:
1. întreprinde măsurile necesare şi urmăreşte realizarea indicatorilor de performanţă
ai managementului spitalului. Nivelul indicatorilor de performanţă specifici spitalului se
stabileşte anual de către autoritatea de sănătate publică judeţeană.
2. nominalizează coordonatorii şi răspunde de implementarea şi raportarea
indicatorilor programelor şi subprogramelor de sănătate derulate la nivelul spitalului,
conform metodologiei elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice;
3. răspunde de crearea condiţiilor necesare prestării unor acte medicale de calitate de
către personalul medico-sanitar din spital;
4. urmăreşte implementarea protocoalelor de practică medicală la nivelul spitalului,
pe baza recomandărilor consiliului medical;
5. urmăreşte realizarea activităţilor de control al calităţii serviciilor medicale oferite
de spital, coordonată de directorul medical, cu sprijinul consiliului medical şi al celui
ştiinţific;
6. negociază şi încheie în numele şi pe seama spitalului protocoale de colaborare
şi/sau contracte cu alţi furnizori de servicii pentru asigurarea continuităţii şi creşterii calităţii
serviciilor medicale;
7. răspunde, împreună cu consiliul medical, de asigurarea condiţiilor adecvate de
cazare, igienă, alimentaţie şi prevenirea infecţiilor nozocomiale, în conformitate cu normele
stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice;
14
8. răspunde de monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale,
financiari, economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi
control, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;
9. analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor membrilor comitetului director, ai
consiliului medical, dispunând măsuri de îmbunătăţire a activităţii;
10. urmăreşte modul de aplicare a prevederilor legale în vigoare cu privire la
respectarea drepturilor pacientului şi dispune măsuri atunci când se constată încălcarea
acestora;
În domeniul managementului resurselor umane:
1. aprobă regulamentul intern al spitalului, precum şi fişa postului pentru personalul
angajat;
2. înfiinţează, cu aprobarea comitetului director, comisii specializate în cadrul
spitalului, necesare pentru realizarea unor activităţi specifice, cum ar fi: comisia
medicamentului, nucleul de calitate, comisia de analiză a decesului etc., ale căror organizare
şi funcţionare se precizează în regulamentul de organizare şi funcţionare a spitalului;
3. stabileşte şi aprobă numărul de personal pe categorii şi locuri de muncă, pe baza
propunerilor şefilor de secţii şi servicii, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare;
4. organizează concurs pentru ocuparea funcţiilor din cadrul comitetului director.
Numeşte membrii comitetului director;
5. aprobă organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeşte şi eliberează
din funcţie personalul spitalului, în condiţiile legii;
6. aprobă programul de lucru pe locuri de muncă şi categorii de personal, pentru
personalul aflat în subordine;
7. realizează evaluarea performanţelor profesionale ale personalului aflat în
subordine directă, conform structurii organizatorice, şi soluţionează contestaţiile în funcţie de
nivelul ierarhic la care s-au făcut;
8. aprobă planul de formare şi perfecţionare a personalului, în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
9. încheie contract de administrare, pe durata mandatului, cu şefii de secţii,
laboratoare şi servicii. În cuprinsul acestui contract de administrare sunt prevăzuţi indicatorii
de performanţă, al căror nivel se aprobă anual de către managerul spitalului, după negocierea
cu fiecare şef de secţie;
10. urmăreşte încheierea asigurărilor de mal-praxis de către personalul medical din
subordine;
15
11. respectă prevederile legale privind incompatibilităţile şi conflictul de interese;
În domeniul managementului administrativ:
1. conduce activitatea curentă a spitalului, în conformitate cu reglementările în
vigoare;
2. reprezintă spitalul în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice;
3. încheie acte juridice în numele şi pe seama spitalului, conform legii;
4. răspunde de modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi dispune
măsuri de îmbunătăţire a activităţii spitalului;
5. răspunde de obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare şi a certificatului de
acreditare, în condiţiile prevăzute de lege;
6. asigură respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la păstrarea secretului
profesional, păstrarea confidenţialităţii datelor pacienţilor internaţi, informaţiilor şi
documentelor referitoare la activitatea spitalului;
7. pune la dispoziţie organelor şi organismelor competente, la solicitarea acestora, în
condiţiile legii, date privind activitatea spitalului;
8. prezintă Direcţiei Medicale, informări trimestriale şi anuale cu privire la
patrimoniul dat în administrare, realizarea indicatorilor activităţii medicale, precum şi la
execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;
9. răspunde de organizarea arhivei spitalului şi asigurarea securităţii documentelor
prevăzute de lege, în format scris şi electronic;
10. aprobă utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare
medicală, în condiţiile legii;
11. răspunde de organizarea unui sistem de înregistrare şi rezolvare a sugestiilor,
sesizărilor şi reclamaţiilor referitoare la activitatea spitalului;
12. împreună cu comitetul director, elaborează planul de acţiune pentru situaţii
speciale şi coordonează asistenţa medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste,
conflicte sociale şi alte situaţii de criză, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Comitetul director al Spitalului Clinic Militar
1. elaborează planul de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, în baza propunerilor
scrise ale consiliului medical;
2. elaborează, pe baza propunerilor consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii
medicale al spitalului;
16
3. propune managerului, în vederea aprobării:
- numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de reglementările
în vigoare;
- organizarea concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultării cu
sindicatele, conform legii;
4. elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern şi organigrama
spitalului, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;
5. propune spre aprobare managerului şi urmăreşte implementarea de măsuri organizatorice
privind îmbunătăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de cazare, igienă şi alimentaţie, precum
şi de măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al
ministrului sănătăţii publice;
6. elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, pe baza centralizării de
către compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor
şi compartimentelor din structura spitalului, pe care îl supune aprobării comandantului;
7. urmăreşte realizarea indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe
secţii şi compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru
încadrarea în bugetul alocat;
8. analizează propunerea consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe
care îl supune spre aprobare managerului;
9. asigură monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari,
economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control,pe care le
prezintă comandantului, conform metodologiei stabilite;
10. analizează, la propunerea consiliului medical, măsurile pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea
activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea
tehnologiilor medicale, ghidurilor şi protocoalelor de practică medicale;
11. elaborează planul de acţiune pentru situaţii speciale şi asistenţa medicală în caz de război,
dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză;
12. la propunerea consiliului medical, întocmeşte, fundamentează şi prezintă spre aprobare
managerului planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi
capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii,şi răspunde de
realizarea acestora;
13. analizează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, modul de îndeplinire a obligaţiilor
asumate prin contracte şi propune managerului măsuri de îmbunătăţire a activităţii
17
spitalului;
14. întocmeşte informări lunare, trimestriale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de
venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu consiliul medical şi le prezintă eşalonului superior, la
solicitarea acestora;
15. negociază, prin comandant, directorul medical şi directorul financiar-contabil, contractele
de furnizare de servicii medicale cu CASAOPSNAJ;
16. se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi ori
a comandantului, şi ia decizii în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu
majoritatea absolută a membrilor prezenţi;
17. face propuneri privind statul de organizare, restructurarea şi a denumirii spitalului;
18. negociază cu şeful de secţie/laborator şi propune spre aprobare comandantului indicatorii
specifici de performanţă ai managementului secţiei/laboratorului care vor fi prevăzuţi ca anexă la
contractul de administrare al secţiei/laboratorului;
19. răspunde în faţa comandantului lui pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin;
20. analizează activitatea membrilor săi pe baza rapoartelor de evaluare şi elaborează raportul
anual de activitate al spitalului.
Consiliul medical al Spitalului Clinic Militar
1.îmbunătăţirea standardelor clinice şi a modelelor de practică în scopul acordării de
servicii medicale de calitate în scopul creşterii gradului de satisfacţie a pacienţilor;
2.monitorizarea şi evaluarea activităţii medicale desfăşurate în spital în scopul
creşterii performanţelor profesionale şi utilizării eficiente a resurselor alocate;
3. propune planul anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;
4.elaborarea proiectului de plan de achiziţii al spitalului în limita bugetului estimat;
5.întărirea disciplinei economico-financiare;
6. propune utilizarea fondului de dezvoltare.
Directorul Financiar - Contabil
1. asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiare a
unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale;
2. organizează contabilitatea în cadrul unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale,
şi asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor;
18
3. asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de
verificare şi a bilanţurilor anuale şi trimestriale;
4. propune defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de
venituri şi cheltuieli;
5. asigură executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, urmărind
realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi
financiare;
6. participă la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu casele de
asigurări de sănătate;
7. angajează unitatea prin semnătură alături de manager în toate operaţiunile
patrimoniale, având obligaţia, în condiţiile legii, de a refuza pe acelea care
contravin dispoziţiilor legale;
8. analizează, din punct de vedere financiar, planul de acţiune pentru situaţii speciale
prevăzute de lege, precum şi pentru situaţii de criză;
9. participă la organizarea sistemului informaţional al unităţii, urmărind folosirea cât
mai eficientă a datelor contabilităţii;
10. evaluează, prin bilanţul contabil, eficienţa indicatorilor specifici;
11. asigură îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor unităţii
către bugetul statului, trezorerie şi terţi;
12. asigură plata integrală şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului
încadrat în spital;
13. asigură întocmirea, circuitul şi păstrarea documentelor justificative care stau la
baza înregistrărilor în contabilitate;
14. organizează evidenţa tuturor creanţelor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial care
revin spitalului din contracte, protocoale şi alte acte asemănătoare şi urmăreşte
realizarea la timp a acestora;
15. ia măsuri pentru prevenirea pagubelor şi urmăreşte recuperarea lor;
16. asigură aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale şi
ia măsuri pentru ţinerea la zi şi corectă a evidenţelor gestionării;
17. răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce revin serviciului financiar-contabilitate cu
privire la exercitarea controlului financiar preventiv şi al asigurării integrităţii
patrimoniului;
18. îndeplineşte formele de scădere din evidenţă a bunurilor de orice fel, în cazurile şi
condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale;
19
19. împreună cu directorul administrativ întocmeşte şi prezintă studii privind
optimizarea măsurilor de bună gospodărire a resurselor materiale şi băneşti, de
prevenire a formării de stocuri peste necesar, în scopul administrării cu eficienţă
maximă a patrimoniului unităţii şi a sumelor încasate în baza contractului de
furnizare servicii medicale;
20. organizează şi ia măsuri de realizare a perfecţionării pregătirii profesionale a
cadrelor financiar-contabile din subordine;
Contabilul șef are următoarele atribuții:
Vizează actele pentru controlul financiar-preventiv;
Analizează contractele ce urmează a se încheia cu furnizorii, urmărind
încadrarea în creditele anuale aprobate;
Coordonează activitatea de investiții și achiziții, precum și activitatea
referitoare la reparații curente și capitale;
Aprobă fișa postului sau cererile de concediu ale salariaților în subordine;
Întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli;
Urmărește întocmirea execuției bugetare conform legii;
Organizează ținerea la zi a evidenței financiar-contabile.
Departamentul financiar - contabil
Activitatea din cadrul acestui department este coordonată de către Directorul
economic. Cuprinde următoarele birouri:
Biroul contabilitate – aici se ține evidența patrimoniului spitalului, se efectuează
evidența periodică a elementelor patrimoniale, se întocmește balanța de verificare
pentru conturile sintetice și analitice, ține evidența furnizorilor, se urmărește
modul de folosire a fondurilor de disponibil și casierie.
Casieria – realizează operațiunile de încasări și plăți effectuate în numerar și
asigură relațiile de decontare cu Trezoreria;
20
Figura nr.3 Relații interne cu aspect pe gestiunea financiară din cadrul Spitalului
Clinic Militar de Urgență „ Dr. Iacob Czihac”, Iași
Consiliul de administratie
Departamentul financiar-contabil
Director General (Comandant)
Resurse umane Aprovizionare si depozitare Casierie Juridic
Rapoarte
Rapoarte
Proiect de buget de V si Ch
Aprobarea V. poprii
Stat plata, Stat
functii.
Facturi de intrare, note de
receptie si constatare.
Facturi, chitanţe, dispoziţii de
plăţi şi încasări, registrul de casă acte normative
21
Fluxurile informaționale interne în cadrul cărora circulă diferite tipuri de documente
sunt următoarele:
Într-o primă etapă Directorul General trimite decontul de cheltuieli, primeşte si
retrimite documente de avizare, primeşte procesul verbal în scopul aprobării şi semnării
bilanţului contabil, primeşte în scopul semnării raportul de gestiune al planului financiar ; De
asemenea acesta aprobă actele pentru controlul financiar preventiv, analizează contractele ce
urmează a se încheia cu furnizorii, urmărind încadrarea în creditele anuale aprobate, și aprobă
bugetul de venituri şi cheltuieli.
Departamentul de resurse umane transmite mai departe fişele de post. Pe baza
fişelor de pontaj se întocmesc statele de plată, care sunt trimise contabilului. Acesta
întocmeşte nota contabilă. Tot în această perioadă se aprobă statul de plată și se trimite la
caserie pentru a fi semnat.
Departament juridic avizează la cererea contabilului, actele care pot angaja
răspunderea patrimonială a spitalului precum şi alte acte care produc efecte juridice. De
asemenea acesta urmăreşte apariţia actelor normative şi informează periodic departamentul
contabil asupra atribuţiilor ce îi revin acestuia.
Balanţele de Verificare, Registrul Cartea Mare, Bilanţul sunt întocmite pe baza
chitanţelor, dispoziţii de plăţi şi încasări, registrul de casă primite de la casierie;
Un rol important în cadrul relațiilor interne îl au departamentele de aprovizionare și
depozitare.
Compartimentul de Aprovizionare depozite emite facturi către biroul financiar
contabil în urma achiziţionării materialelor cu numerar, face decontul şi îl predă spre
aprobare acestuia.
La primirea bunurilor in magazie, întocmeşte împreună cu comisia de recepţie nota de
recepţie şi constatare diferenţe, actul de primire în custodie pe care le înaintează
compartimentului financiar contabil. De asemenea acesta ține la zi evidenta tehnico-operativă
a gestiunii și predă în termen documentele de contabilitate.
Tot în cadrul relațiilor interne, Compartimentul financiar contabil emite balanţe de
verificare pe gestiuni, jurnal de cumpărări de materiale pentru activitatea de bază şi pentru
activitatea de investiţii, note contabile, facturi de ieşire.
22
1.5 Relații cu terții
Relațiile spitalului cu instituțiile superioare
Spitalul Militar de Urgență este subordonat Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării
Naționale. De asemenea este de menționat că în subordinea lui nu se află nici o instituție.
Către Direcţia Medicala a Ministerului Apărării Naţionale se adresează cererea de
finanţare. Aceasta, la rândul ei, sintetizând cererile de la toate spitalele militare, face o cerere
de fonduri la minister. De asemenea o altă instituție cu care spitalul se află în relații
permanente de finanțare este Casa Națională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S):
Relaţiile spitalului cu beneficiarii de activitate
Cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J se încheie contracte de furnizare de servicii medicale în
conformitate cu Legea 95/ 2006 şi a contractului cadru anual care se aprobă prin hotărâre de
guvern şi în fiecare an este alta.
Au calitatea de persoane asigurate la C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.:
cadrele militare în activitate şi asimilaţii acestora, salariaţii civili, militarii angajaţi pe
baza de contract, precum si pensionarii militari ai ministerelor si instituţiilor cu reţele sanitare
proprii din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;
personalul şi magistraţii din autoritatea judecătoreasca, în activitate si pensionaţi;
veteranii de război;
copiii si tinerii pana la vârsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenţi sau ucenici, daca
nu realizează venituri din muncă.
Relaţiile spitalului cu unităţile financiar - bancare
Singurele relaţii pe care le are spitalul cu unităţile financiar-bancare sunt cele
referitoare la plata salariilor sau a ratelor aferente creditelor bancare contractate de salariaţii
spitalului. În aceste relații spitalul lucrează cu Banca Română de Dezvoltare (BRD).
Relaţiile spitalului cu Trezoreria Publică
Spitalul Militar de Urgenta realizează toate fluxurile băneşti - de încasări şi plăţi -
pentru serviciile prestate sau solicitate numai prin intermediul Trezoreriei Statului.
Plăţile către societăţile prestatoare de servicii se fac din contul spitalului de la
trezorerie către contul societăţii tot de la trezorerie.
23
Spitalul Militar deţine doua tipuri de conturi deschise in cadrul acesteia si anume:
contul de alocaţii bugetare si contul de venituri proprii.
Relaţiile spitalului cu furnizorii de utilităţi
Spitalul Militar colaborează cu toți furnizorii de materiale sanitare, medicamente,
alimente, etc.m respectând legislația în vigoare referitoare la achizițiile publice. Ca și în cazul
celorlalte spitale, relația cu furnizorii de utilități este cea mai costisitoare.
Furnizorii Spitalului Militar pot fi grupaţi după natura serviciilor şi a produselor
furnizate in patru mari categorii:
Furnizorii de medicamente, materiale sanitare si reactiv: Antibiotice SA, Terapia
Cluj, Sicomed Cluj, SC Europharm, SC Elidor SRL, Pharmavit SRL, Biofarm SA,
Zentiva SA;
Furnizori de alimente: Lactis SA, Pangram SA, Corola SA, SC Bucium SA,
Agrofruct SA;
Furnizorii de utilităţi: SC Electrica SA, Distrigaz Iaşi Nord, Rajac, SC Salubris SA,
Romtelecom, Romania Data Systems Bucureşti.
Alţi furnizori de: service aparatură medicală, carburanţi, lubrifianţi - Petrom,
materiale de curățat - Metro cash, Lenjerie și echipament spitalicesc.
Spitalul Militar Trezoreria Statului Societăţi comerciale
24
1.6 Structura și evoluția cheltuielilor la Spitalul Militar de Urgenţă „Iacob Czihac” în
perioada 2009 – 2011
În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele categorii de cheltuieli în perioada
2009 – 2011. Acestea sunt împărţite în următoarele categorii: cheltuieli personal, bunuri şi
servicii, transferuri între unităţi ale administraţiei publice, asistenţă socială şi cheltuieli de
capital.
Tabel nr. 2. Structura principalelor categorii de cheltuieli la Spitalul Clinic Militar de
Urgență ,,Dr. Iacob Czihac” Iași
Articol Denumire
indicator
ANUL
2009
Pondere
2009
ANUL
2010
Pondere
2010
ANUL
2011
Pondere
2011
01 Cheltuieli
curente
12.719.334 98.42 % 15.844.651 98.84% 19.709.894 92.90%
10 Cheltuieli de
personal
7.349.767 56.86% 8.695.944 54.24% 12.301.116 67.02%
10.01 Cheltuieli
salariale în
bani
4.725.004 35.36% 5.806.218 66.76% 8.507.064 42.43%
10.02 Cheltuieli
salariale în
natură
1.214.502 9.3% 1.244.711 7.76% 1.500.748 7.4%
10.03 Contribuţii 1.410.261 10.91% 1.645.015 10.26% 2.293.304 11.4%
20 Bunuri şi
servicii
5.175.403 40.04% 6.883.287 42.93% 7.349.294 25.59%
20.01 Bunuri şi
servicii
862.763 6.67% 1.291.442 8% 1.284.901 6.4%
20.02 Reparaţii
curente
24.095 0.18% 33.066 0.2% 96.050 0.4%
20.03 Hrană 460.190 3.5% 521.794 3.2% 561.582 2.8%
20.04 Medicamente 3.746.964 29% 4.555.725 28.4% 4.920.489 24.5%
25
şi materiale
sanitare
20.05 Bunuri de
natura
obiectelor de
inventar
13.035 0.1% 341.898 2.1% 249.773 1.2%
20.06 Deplasări,
detaşări,
transferuri
17.860 0.13% 23.268 0.1% 24.499 0.1%
20.11 Cărţi,
publicaţii şi
materiale
documentare
1.000 8.011 1.000
20.13 Pregătire
profesională
250 1.300 800
20.30 Alte
cheltuieli
47.246 0.36% 106.133 0.6% 210.200 1%
51 Transferuri
între unităţi
ale
administraţi
ei publice
4.581 0.03% 4.309 0.02% 4.529 0.04 %
51.01 Transferuri
curente
4.581 0.03% 4.309 0.02% 4.529 0.04 %
57 Asistenţă
socială
189.583 1.46% 207.803 1.29% 54.955 0.24%
57.01 Asigurări
sociale
44.706 0.03% 65.010 0.4% 0 0
57.02 Ajutoare
sociale
144.877 1.12% 142.793 0.8% 54.955 0.2%
71 Cheltuieli de
capital
204.000 1.57% 185.831 1.1% 335.500 7.09%
TOTAL CHELTUIELI 12.923.334 16.030.482 20.045.394
26
Cheltuieli curente pe anul 2009 (mii RON)
Cheltuieli de personal 7 349
Cheltuieli cu bunuri și servicii 5 175
Transferuri curente + asistență socială 194
Cheltuieli curente pe anul 2010 (mii RON)
Cheltuieli de personal 8 695
Cheltuieli cu bunuri și servicii 6 883
Transferuri curente + asistență socială
211,5
Graficul nr. 1. Structura Cheltuielilor curente pe anul 2009
Graficul nr. 2. Structura Cheltuielilor curente pe anul 2010
58%41%
1% Cheltuieli de personal
Cheltuieli cu bunuri și servicii
Transferuri+asistență socială
55%44%
1%Cheltuieli de personal
Cheltuieli cu bunuri și servicii
Transferuri+asistență socială
27
Cheltuieli curente pe anul 2011 (mii RON)
Cheltuieli de personal -14 407 Cheltuieli cu bunuri și servicii - 5 502
Transferuri curente + asistență socială - 62
Graficul nr. 3. Structura Cheltuielilor curente pe anul 2010
Din cele prezentate se observă faptul că ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor
o au cheltuielile de personal. În anii 2008 și 2009 acestea s-au situat în jurul a 55%, iar în
2010 au ajuns la 72%. Tot în 2010 s-a înregistrat și o scădere a cheltuielilor cu bunuri și
servicii, scădere care ar putea fi explicată pe seama crizei economice.
Cheltuieli totale pe anul 2009 (mii RON)
Cheltuieli curente - 12 719
Cheltuieli de capital - 204
Cheltuieli totale pe anul 2010 (mii RON)
Cheltuieli curente - 15 844
Cheltuieli de capital - 185
72%
28%
0%Cheltuieli de personal
Cheltuieli cu bunuri și servicii
Transferuri+asistență socială
28
Graficul nr. 4 Structura Cheltuielilor totale pe anul 2009
Graficul nr. 5 Structura Cheltuielilor totale pe anul 2010
Cheltuieli totale pe anul 2011 (mii RON)
Cheltuieli curente - 19 971 Cheltuieli de capital - 1 525
Graficul nr. 6 Structura Cheltuielilor totale pe anul 2011
În ceea ce privește structura cheltuielilor, în anii 2009 și 2010 acestea au fost
dominate de cheltuielile curente, situându-se în jurul valorii de 98%. În 2011 cheltuielile de
capital au întregistrat o creștere consistentă ajungând la 7% din total cheltuieli.
98%
2%
Cheltuieli curente
Cheltuieli de capital 99%
1%
Cheltuieli curente
Cheltuieli de capital
93%
7%
Cheltuieli curente Cheltuieli de capital
29
Cheltuieli totale pe anii 2009, 2010, 2011
Cheltuieli totale pe anul 2009 - 12 923
Cheltuieli totale pe anul 2010 - 15 844
Cheltuieli totale pe anul 2011 - 21 496
În ceea ce privește structura chetuielilor totale, în perioada 2009-2011 evolușia
acestora a fost pozitiv crescătoare, astfel în anul 2009 cheltuielile au fost in sumă de 12 923
RON , majorându-se cu 3 107 RON în anul 2010 și cu 4 014 912 aprox 4 milioane RON în
anul 2011 , față de anul precedent 2010.
Cauza acestei creșteri a reprezentat-o majorarea cheltuielilor de personal.
Cheltuielile de personal au crescut semnificativ de la un an atât în valoare absolută cât și ca
pondere în total cheltuieli; acest lucru sa datorat creșterii cheltuielilor cu salariile generate de
majorările salariale, creșterea salariului minim pe economie.
Majorările salariale au dus într-un fel și la unele creșteri ale fondului de salarii , iar
acestea la rândul lor au avut ca efect creșterea contribuțiilor care de asemenea fac parte din
cheltuielile datorate personalului spitalicesc.
30
Capitolul II
Fundamentarea cheltuielilor bugetare la Spitalul Clinic Militar de Urgență
,,Dr. Iacob Czihac” din Iași
2.1. Cadrul juridic
Suportul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare la instituția sanitară
studiată îl reprezintă actele normative aprobate cu privire la instituirea lor, precum și cele
metodologice de aplicare, emise, de regulă, de către Ministerul Finanțelor Publice.
Reprezentativ pentru cadrul juridic de acțiune este Codul Fiscal, alături de alte legi specifice,
ce urmează a fi menționate mai jos. Normele și normativele financiare sunt folosite pentru
indicatori de cheltuieli, ele exprimând limite fixe sau variabile, funcție de care sunt
dimensionate consumurile de fonduri pe destinații. Cadrul legislativ de acțiune – este cel care
poate influența la modul direct sau indirect determinarea unor indicatori de cheltuieli.
Datorită acestui fapt, în acțiunea de fundamentare trebuie să se culeagă informații din
legislație, informații ce au efecte asupra veniturilor sau cheltuielilor.
La baza fundamentării cheltuielilor bugetare la Spitalul Militar de Urgenţa „Iacob
Czihac” stau următoarele acte normative:
Legea 95/ 14 aprilie2006 privind reforma în sănătate, art. 191( proiectul bugetului
de venituri şi cheltuieli);
Hotărârea nr. 584 din iunie 2005 privind finanţarea unităţilor sanitare din
sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească;
Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice , cu modificările ulterioare, ale
oridinului ministerului de finanţelor publice nr. 1.954/2005 pentru aprobarea clasificaţiei
indicatorilor privind finanţele publice, ale Adresei Ministerului Finanţelor Publice nr.
121.667 din 5 iulie 2006;
Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din
fonduri publice;
O.U.G 32/2011 privind modificarea și completarae unor acte normative din domeniul
sănătății;
Legile bugetare anuale;
31
Legea nr 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea
demnitățior publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea
corupției, cu completările și modificările ulterioare;
Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal;
Legea 40/2011 privind modificarea Legii 53/2003 - Codul Muncii;
Legea nr. 672/2002, privind auditul public intern, cu modificările și completările
ulterioare;
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării
forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare;
În general, propunerile de venituri şi cheltuieli se fac avându-se în vedere:
reglementările şi normele în vigoare, precum şi structura organizatorică existentă la
data întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli;
sursele de venituri şi baza legală a încasării lor, nivelul taxelor sau tarifelor, în lei şi
valută
Planificarea indicatorilor financiari la o instituţie publică presupune, intervenţii
instituţionale cu caracter succesiv, în mai multe etape:
Din partea Ministerului Finanţelor Publice, prin norme metodologice privind
elaborarea de proiecte de bugete publice;
Din partea Ministerelor si Instituţiilor centrale, care au răspunderea administrării
gestiunii celorlalte bugete publice prin instrucţiuni complementare normelor Ministerului
Finanţelor Publice;
Din partea consiliilor locale, în cazul finanţării instituţiilor din acestea, prin
precizări/instrucţiuni cu caracter completator la normele elaborate de Ministerul Finanţelor;
(în ceea ce privește Spitalul Militar nu este cazul);
Din partea ordonatorilor principali de credite, prin instrucțiuni care subliniază
specificul domeniului.
Pentru determinarea cuantumului veniturilor și cheltuielilor bugetare, în practica
financiară se folosesc metode clasice (cel mai des utilizate la instituțiile publice), cât și
metode moderne bazate pe analiza cost-avantaje și alte studii de eficiență.
Metodele clasice de dimensionare a cheltuielilor (veniturilor) bugetare sunt: metoda
automată, metoda majorării (diminuării) și metoda evaluării directe.
Metoda automată, denumită și a ,,penultimei”, este considerată ca fiind o metodă de
determinare globală a veniturilor și cheltuielilor. În cadrul acestei metode se iau drept bază
32
pentru întocmirea bugetului pe anul următor (t+1), veniturile și cheltuielile penultimului an
(t-1), an al cărui exercițiu s-a încheiat. Metoda este simplă, nu necesită un volum mare de
lucrări, dar are un dezavantaj, și anume, că, nu reflectă realitatea, din cauza faptului că,
condițiile economice, sociale și politice existente cu doi ani în urmă nu se pot menține ca
atare și în anul pentru care se elaborează proiectul bugetului respectiv.
Metoda majorării sau diminuării are ca bază, cunoașterea cifrelor și tendinței
reprezentând cheltuielile(veniturile) realizate pe o perioadă de mai mulți ani bugetari
anteriori, minim 5 ani, în funcție de care se determină majorarea sau diminuarea de efectuat
asupra cuantumului acestora în penultimul an al intervalului, considerat bază de calcul.
Aceste două metode nu corespund unei practici bugetare moderne, a cărei cerință
principală este evaluarea cât mai realistă a nevoilor și posibilităților de procurare a resurselor;
fapt pentru care au lăsat locul metodei evaluării directe a cheltuielilor bugetare.
Metoda evaluării directe constă în principiu, în determinarea mărimii cheltuielilor sau
veniturilor bugetare, prin unele calcule analitice, pe fiecare tip de cheltuială în parte sau venit
în parte în funcție de factorii și parametrii specifici determinanți. În acest scop se are în
vedere execuția preliminată pe anul în curs și o evaluare a cheltuielilor cu programe propuse
a fi realizate în anul următor, cât și a surselor din care acestea vor fi finanțate, conform legii,
care nu permit înscrierea în buget și aprobarea cheltuielilor fără stabilirea resurselor care
urmează a fi executate. Această metodă este aplicată pe o scară mult mai largă. Deși necesită
un volum mare de lucrări, ea are avantajul posibilităților de fundamentare pe baza unor
informații mai ample și permite luarea în calcul a unor factori specifici cu influență directă
asupra mărimii diferitelor cheltuieli sau venituri bugetare, diminuând gradul de aproximație.
2.2. Calcule si fundamentări privind cheltuielile
Una dintre problemele esențiale ale gestiunii unei instituții publice este stabilirea
opiniilor și priorităților bugetare, respectiv dimensionarea nivelului optim al fondurilor
necesare îndeplinirii în cât mai bune condiții cu un minim de efort material, uman și
financiar, a obiectivelor în anul de plan, concretizate în acțiuni și sarcini eficient realizate.
Dimensionarea cheltuielilor necesare instituției în anul de plan se face folosind unele
criterii de fundamentare, cum sunt: baza legală a cheltuielilor, execuția preliminată din anul
de bază, indicatori și calcule de fundamentare, metoda normativă de determinare a
cheltuielilor.
33
Un rol important în planificarea cheltuielilor îl are execuția preliminată din anul de
bază, care se compune din execuția certă din perioada expirată și execuția probabilă
corespunzătoare perioadei până la finele anului. Din execuția preliminată se deduc
cheltuielile aferente acțiunilor care nu se mai repetă și se adaugă cele care privesc acțiunile
noi, prevăzute pentru anul de plan.
Fundamentarea cheltuielilor se efectuează de Comitetul Director împreună cu șefii
de secții și compartimente, urmărindu-se:
Utilizarea resurselor materiale și bănești pentru cheltuieli oportune și strict
necesare;
Reducerea cheltuielilor pentru utilități prin stabilirea de norme proprii de consum;
Aprovizionarea cu materiale, medicamente în limita cerințelor actelor medicale,
evitându-se formarea de stocuri;
Stabilirea, la nivelul spitalului de proceduri pentru actele medicale furnizate de
fiecare secție, de liste proprii de medicamente, materiale sanitare și reactivi,
aprobate de Comitetul Director;
Evaluarea produselor din gestiuni și eliberarea acestora în funcție de cerințele
actelor medicale și de respectarea scopului pentru care au fost achiziționate;
Întărirea controlului intern asupra consumurilor pe secții și compartimente;
Reducerea cheltuielilor ca urmare a externalizării unor servicii și activități,
potrivit normelor legale.
2.2.1. Indicatorii utilizați în fundamentarea cheltuielilor
Indicatorii de fundamentare se utilizează ca element nou în planificarea financiară la
instituțiile publice, având drept scop înlăturarea anumitor neajunsuri manifestate în trecut în
determinarea veniturilor și cheltuielilor și instituirea unor criterii unitare în ceea ce privește
dimensionarea indicatorilor financiari. Asemenea indicatori sunt prevăzuți pentru
determinarea cheltuielilor pe total de acțiune (învățământ, cultură și artă, sănătate).
Altă grupă de indicatori de fundamentare sunt destinați să asigure determinarea pe
categorii a chetuielilor (retribuții, hrană, cheltuieli de întreținere), în cadrul fiecărei acțiuni și
se folosesc în planificarea financiară la instituțiile bugetare. Ei dau posibilitatea efectuării
unor calcule analitice de fundamentare a propunerilor de cheltuieli pentru fiecare
subdiviziune a cadrului comun al clasificației bugetare în parte. În fundamentarea
cheltuielilor sunt utilizați următorii indicatori:
34
A. Indicatori privind costul asistenței medicale:
Număr personal tehnico-administrativ, deservire generală;
Număr personal auxiliar, informatică, cleric;
Număr muncitori, din care: directori productivi, indirect productivi și de
specialitate;
Număr personal sanitar de specialitate cu studii superioare;
Număr personal sanitar de specialitate cu studii medii.
B. Indicatori privind consumul de medicamente și materiale sanitare:
Număr paturi în spital;
Număr zile om spitalizare;
Cheltuieli medii anuale pe un pat cu: retribuțiile, medicamentele, hrana pe zi,
alte cheltuieli;
Număr litri sânge consumat;
Cheltuieli medii anuale / litru sânge;
Număr ambulanțe;
Cheltuieli medii anuale pe o ambulanță :retribuțiile, medicamentele,
combustibilul, alte cheltuieli.
C. Indicatori de eficiență sanitară:
Număr paturi fizice existente;
Numar paturi ocupate efectiv;
Media utilizării paturilor de spital: M = (Nr. Paturi fizice existente / Nr.
Bolnavi) * 100;
Indicele de utilizare a paturilor: I = (Nr. Paturi ocupate / Nr. Paturi fizice) *
100;
Rulaj bolnavi: R = Nr. Bolnavi / Nr. paturi;
Durata medie de spitalizare: D = Nr. Zile spitalizare / Nr. Bolnavi internați.
35
2.2.2. Fundamentarea cheltuielilor de personal
Referitor la cheltuielile de personal (titlul 10) aș dori sa precizez următoarele:
în domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice managerul stabileşte
şi aprobă numărul de personal pe categorii şi locuri de muncă, propune
structura organizatorică şi reorganizarea unităţii. La stabilirea numărului de posturi se
are în vedere realizarea furnizării serviciilor medicale contractate pe principii de
eficienţă în realizarea cheltuielilor, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii la
acordarea actului medical;
calculul numărului de personal şi al necesarului de cheltuieli de personal se face pe
baza statului de funcţii aprobat , si prin evaluarea drepturilor de personal, în detaliu, pe
structura clasificaţiei, pentru întregul personal, pe baza organigramei unităţii, pe fiecare
secţie şi compartiment ale spitalului;
numărul de posturi, structura acestora şi cheltuielile cu salariile se aprobă ca anexă
la bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei unităţi sanitare publice;
numărul de posturi aprobat prin bugetul fiecărei unităţi sanitare publice nu poate fi
depăşit;
cuantumul cheltuielilor de personal, de regulă, nu trebuie să depăşească 60%
din totalul cheltuielilor cuprinse în bugetul de venituri şi cheltuieli;
Cheltuielile de personal sunt reglementate de următoarele acte normative:
Ordonanţa de Urgenţă Nr. 191 din 12 decembrie 2002 privind creşterile salariale
ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul
contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III;
Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din
fonduri publice.
Potrivit clasificaţiei economice, cheltuielile cu personalul se dezvoltă pe următoarele
articole:
Articolul 10.01 Cheltuielile salariale în bani ce cuprinde principalele alineatele:
10.01.01 Salarii de baza;
10.01.02 Salarii de merit;
10.01.03 Indemnizaţii de conducere;
36
10.01.04 Spor de vechime;
10.01.05 Sporuri pentru condiţii de munca;
10.01.06 Alte sporuri;
10.01.07 Ore suplimentare;
10.01.08 Fond de premii;
10.01.09 Prima de vacanță;
Înainte de a vorbi despre fiecare în parte aș dori să menționez faptul că începând din
2011, s-au produs o serie de modificări. Astfel, sumele alocate ca indemnizații de conducere
și sporul de vechime au fost incluse în salarii de bază. De asemenea sporul salarii de merit
nu se mai acordă.
10.01.01 Salarii de baza reprezintă salariile brute impozabile pentru personalul
angajat, inclusiv drepturile cuvenite pe perioada concediului de odihna.
Acesta se determină în general prin înmulțirea numărului mediu de salariați (N) cu
salariul mediu lunar din anul de bază, modificat cu influența majorărilor de salarii
previzionate pentru anul de plan (Smb).
10.01.03 Indemnizaţii de conducere - reprezintă acele sume acordate pentru
personalul cu funcţii de conducere. Aș dori să precizez încă o data faptul că, începând cu anul
2011 sumele aferente indemnizațiilor de conducere sunt incluse în alineatul Salarii de bază.
La nivel individual, indemnizaţia de conducere se determina astfel:
I.C. = X% *Salariu de Bază
La nivelul întregului spital, cheltuielile cu indemnizaţiile de conducere se
fundamentează astfel:
Număr de persoane beneficiare de indemnizaţii de conducere în anul de plan *
Indemnizaţia medie lunara din anul de bază * Numărul lunilor de acordare a indemnizaţiilor
de conducere (12 luni)
10.01.04 Spor de vechime - la care au dreptul salariaţii în funcţie de vechimea în
munca si poate fi de până la 25%, calculat la salariul de baza, corespunzător timpului efectiv
lucrat in programul normal de lucru. La fel ca și indemnizațiile de conducere acest spor a fost
inclus în alineatul Salarii de bază.
10.01.05 Sporuri pentru condiţii de munca deosebite, calculate la salariul de
bază: cuprinde:
Sporul pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe timp de noapte;
37
Sporul pentru activitatea desfăşurată în condiţii grele de munca;
Sporul pentru încordarea psihică ce se acorda medicilor neurochirurgi;
Sporul pentru gradul profesional obţinut conform legii
10.01.06 Alte sporuri:
Sporul de minim 15% din salariul de bază pentru fiecare ora de muncă prestata pe
timp de noapte, cuvenit salariaţilor care efectuează cel puţin 3 ore de munca in acest
interval.
Sporul pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare
funcţiei de bază
10.01.07 Ore suplimentare - plata orelor prestate peste durata normala a timpului de
lucru si care nu au putut fi compensate in timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile
după efectuarea acestora.
10.01.08 Fond de premii:
Fondul de premii constituit prin aplicarea unei cote asupra fondului de salarii prevăzut
in buget.
Premii anuale (premiul de 2% se calculează însumând salariile acordate în decurs de
un an, aplicându-se cota respectivă).
10.01.09 Alte drepturi salariale :
Plăţi pentru concediile medicale efectuate din fondul de salarii.
Sumele acordate persoanelor angajate pe baza unui contract individual de munca
pentru 3-5 zile lucratoare de concediu plătit in cazul evenimentelor familiale
deosebite
Alte drepturi salariale.
Cheltuielile privind salariile se fundamentează luând în considerare mai multe
criterii:
Salariul tarifar
Se acordă diferenţiat tuturor categoriilor de personal în funcţie de numărul orelor
lucrate după cum reiese din documentele primare privind munca tuturor angajaţilor (foile de
pontaj). Pentru medici, asistente şi infirmiere salariul se diferenţiază în funcţie de gradaţii (6),
de trepte profesionale, gărzi etc. Pentru îngrijitoare care au gradaţii şi pentru personalul
38
administrativ cu 4 gradaţii salariul va fi mai mic. Pentru muncitoare salariul se acordă numai
pe trepte profesionale (I-III) şi categorii (1-5).
Cuantumul acestor cheltuieli de salarii tarifare depinde de numărul mediu de posturi
existente anual ponderat cu salariul tarifar mediu lunar din anul în care se socoteşte
cuantumul cheltuielilor. Acesta se înmulţeşte cu indicele inflaţiei comunicat de Direcţia de
Statistică.
Salariul tarifar are o pondere de 60% din totalul cheltuielilor salariale.
Sporuri
În cazul de faţă, avem următoarele categorii de sporuri:
spor de vechime (7-10 %);
Sporurile au o pondere de până la 27 % din totalul cheltuielilor salariale.
Ani lucrati Spor de vechime
3 – 5 ani 5% * Salariu de baza
5 – 10 ani 10% * Salariu de baza
10 – 15 ani 15 % * Salariu de baza
15 – 20 ani 20% * Salariu de baza
> 20 de ani 25% * Salariu de baza
Pentru cazurile in care se acordă şi indemnizaţia de conducere, sporul in cauza se
calculează la suma rezultată din însumarea salariului de baza cu indemnizaţia de conducere.
spor de noapte (1-3 %);
spor de condiţii deosebite de muncă (4 %);
spor de încordare psihică (4 %);
spor pentru cei ce lucrează în zilele libere şi sărbătorile legale (5-6 %).
Salariile tarifare împreună cu indemnizaţiile de conducere formează salariul de bază.
Premii
Din categoria premiilor fac parte:
salariul de merit ce poate fi acordat (într-o sumă de 15 % din salariul de bază) o
dată pe an în raport cu rezultatele obţinute;
39
al 13-lea salariu se acordă pentru toţi salariaţii care au muncit şi se stabileşte ca
salariul de bază;
gratificaţiile se acordă în funcţie de realizările pe 12 luni la care se aplică un
coeficient de 12 % doar persoanelor cu calificativul “bine”, “foarte bine”, şi nu se
acordă celor cu rezultate slabe.
Ponderea acestor cheltuieli reprezintă 2 % din fondul de salarii total din anul de bază
corectat cu indicele inflaţiei.
Concediile medicale
Concediile medicale au o pondere de 90 % din salariul tarifar.
Plata cu ora
Plata cu ora presupune orele efectiv muncite care însumează o normă întreagă,
gărzile, cumulul de funcţii. Calculul tarifar se face în funcţie de salariul de bază cu care e
încadrat titularul înlocuit şi numărul mediu lunar de ore. Reprezintă aproximativ 4-5 % din
cheltuielile salariale.
Salariul de referinţă se determină ca produs între valoarea de referință universală și
coeficienții de multiplicare.
Medic primar Cmin =1,75 Cmax = 7.65
Medic specialist 1,34 4,763
Rezident an III, IV 1,21 3,45
Rezident an I 1,19 -
În anul 2011 , cheltuielile de personal au fost în valoare 14 407 000 RON, fiind
repartizate astfel:
Cheltuieli salariale în bani Cheltuieli salariale în natură
10 084 000 RON 1 917 000 RON
40
În cadrul cheltuielilor salariale în bani, cea mai mare pondere o au salariile de bază -
3 852 000 RON şi alte drepturi salariale 1 718 000 RON.
Articolul 10.02 Cheltuieli salariale în natură ce sunt efectuate la spitalul militar sunt:
1) norme de hrană (alineatul 10.02.02)
2) uniforme şi echipament obligatoriu (alineatul 10.02.03)
În cazul cheltuielilor salariale în natură, ponderea cea mai mare în anul 2011 a
deţint-o alineatul norme de hrană - 1 860 000 RON.
De asemenea în structura cheltuielilor de personal intra si articolul 10.03 Contribuții
cu alineatele corespunzătoare:
10.03.01 Contribuții de asigurări sociale de stat;
10.03.02 Contribuții de asigurări de șomaj;
10.03.03 Contribuții de asigurări sociale de sănătate;
10.03.04 Contribuții de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale;
Toate categoriile de contribuții se determină în funcție de cheltuielile salariale (ChS)
și cota CAS.
CAS = ChS*C%
CS = ChS*C%
CASS = ChS*C%
2.2.3. Fundamentarea cheltuielilor cu bunuri si servicii și a cheltuielilor de
capital
Fundamentarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii (titlul 20) se fundamentează
pe fiecare alineat, avându-se în vedere:
necesarul calculat pe baza propunerilor primite de la fiecare secţie şi compartiment, stocul
normat stabilit de unitate, stocul la finele anului precedent;
numărul de cazuri externate;
alocaţiile legale de hrană pe tipuri de secţii;
note de fundamentare pentru reparaţii curente şi capitale;
alte activităţi şi consumuri necesare.
Fundamentarea acestor cheltuieli se face pe baza calculelor proprii şi a actelor
normative specifice fiecărui domeniu de activitate.
41
Fiecare unitate spitalicească calculează şi propune necesarul de fonduri pornind de la
caracteristicile specifice ale bazei materiale, de la numărul de bolnavi internaţi, respectiv
gradul de ocupare a spaţiului de spitalizare, consumurile specifice de apă, energie etc.
În anul 2011, în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli, cheltuielile cu bunurile şi
serviciile au fost în valoare de 5 502 000 RON, cea mai mare pondere deţinând-o cheltuielile
cu medicamentele şi materialele sanitare.
Fundamentarea cheltuielilor cu bunuri și servicii la Spitalul Militar de Urgenţă „Iacob
Czihac” se bazează pe fundamentarea cheltuielilor din dreptul următoarelor articole şi
alineate:
Articolul 20.01 Bunuri și servicii cuprinde următoarele alineate:
20.01.01 Furnituri de birou
În cadrul acestui aliniat se cuprind fondurile pentru:
Costul rechizitelor de birou (creioane, cerneala, hârtie de scris, dosare, bibliorafturi,
plicuri, hârtie cu antet pentru corespondenta, materiale utilizate la copiatoare – hârtie xerox,
cerneluri pentru xerox);
Costul hârtiei pentru imprimante, diskete utilizate la calculatoarele din
compartimentele administrativ si financiar-contabilitate, cu excepţia celor utilizate la
calculatoarele din serviciile sau compartimentele medicale, de statistica, farmacii privind
activitatea medico-sanitara si a consumului de medicamente;
Fise si alte imprimate tipizate utilizate in activitatea financiar-contabila si
administrativa, inclusiv adeverinţe de salariat, note de angajare, transfer sau lichidare.
Formula de calcul utilizată în fundamentarea acestor cheltuieli este următoarea:
Cantitate estimată * tarif unitar an bază*(1+i), unde 1+i reprezintă rata inflației
20.01.02 Materiale pentru curăţenie
Indicatorii pentru fundamentarea cheltuielilor cu materialele sunt:
Suprafaţa spitalului;
Numărul de săli, saloane etc.;
Materiale de curăţenie necesare;
Cantitatea din fiecare material de curăţenie;
Preţul fiecărui material de curăţenie necesar.
42
Formula de calcul utilizată în fundamentarea acestor cheltuieli este următoarea:
Materiale pentru curăţenie = Cantitatea din tipul de material necesar * preţ/material
20.01.03 Încălzit, iluminat şi forţa motrice
Fundamentarea cheltuielilor de încălzire se face pe baza următorilor indicatori:
numărul de metri cubi de gaz metan consumaţi;
tariful pe metrul cub de gaz consumat;
Formula de calcul utilizată în fundamentarea acestor cheltuieli este următoarea:
Cheltuieli cu încălzirea = cantitate consumată * tarif/ m3 * (1+i)*12 luni
Cheltuielile cu încălzirea se fundamentează ţinându-se cont de contractele cu
furnizorii şi execuţia bugetară a anului precedent, corectându-se cu rata inflaţiei.
Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor pentru iluminat sunt:
iluminatul din saloane;
iluminatul pe culoare, grupuri sanitare;
iluminatul din sălile de operaţie;
consumuri specifice din laboratoare;
iluminat şi consum energetic în spaţiile administrative;
În cadrul acestor cheltuieli sunt cuprinse:
Cheltuieli privind costul curentului electric, care depinde de:
Numărul corpurilor iluminate, precum şi funcţionarea aparaturii de specialitate;
Numărul orelor pentru iluminat, precum şi funcţionarea aparaturii;
Consumul de energie electrică;
Tariful pentru 1 kw.
Formula de calcul utilizată în fundamentarea acestor cheltuieli este următoarea:
Cheltuieli pentru iluminat = consum energie * tarif / kw * 12 luni * (1+i)
20.01.04 Apă canal şi salubritate
Indicatorii ce stau la baza fundamentării acestor cheltuieli sunt:
Consumul de apă potabilă pe an (mc/an);
Consumul de apă caldă pe an (mc/an);
Gunoi (mc/an);
Tariful pe 1mc de apă caldă/ rece ;
43
Tariful pentru servicii de salubritate şi canalizare .
Formula de calcul utilizată în fundamentarea acestor cheltuieli este următoarea:
Cheltuieli cu apă, canal, salubritate = Consum apă * Tarif/ mc * Tarif canalizare *
Tarif servicii de salubritate*12 luni * (1+i)
20.01.05 Carburanţi şi lubrefianţi
20.01.06 Piese de schimb
20.01.07 Transport
20.01.08 Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet
În cadrul acestui aliniat sunt incluse fondurile repartizate pentru:
plata serviciilor de posta, abonamentelor la telefon, radiotelefon, radio, televizor,
radioficare, pagere, cheltuieli pentru convorbiri telefonice, telex, telefax in tara;
plata convorbirilor telefonice internaţionale a taxelor telex si telefaxuri cu străinătatea,
inclusiv hârtia utilizata la telefaxuri
Se utilizează indicatorii pentru fundamentarea acestor cheltuieli următoarele:
cheltuieli medii cu convorbirile telefonice pe anul expirat;
numar de televizoare, aparate, radio, telefoane;
cheltuieli cu corespondenta poştală interna si externa;
tariful pentru abonament servicii telefonice;
tariful pentru abonament radio TV.
Formula de calcul utilizată în fundamentarea acestor cheltuieli este următoarea:
Cheltuieli telefon: nr. Abonamente * nr. Impulsuri* tarif abonament* 12
Cheltuieli corespondenţă : Nr. Plicuri * tarif/ plic * 12
Cheltuieli de Radio - TV = nr. Aparate * 12
20.10.09 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional
Materiale pentru laborator – cuve de reacţie, medii de cultură, sticlărie consumabilă,
lamele pentru microscoape.
Materiale pentru radiologie – filme radiologice, revelator, fixator, registre de
radiologie.
Materiale pentru exploraţii funcţionale – hârtie bioscripi, role indigo, electrozi.
Materiale şi prestări servicii pentru întreţinerea echipamentelor.
Piese de schimb pentru aparatura medicală, becuri etc.
Indicatorii avuţi în vedere sunt:
44
Materialele folosite;
Cantitatea;
Preţul unitar;
Cheltuielile cu caracter funcţional incluse în această categorie sunt materialele necesare
prelucrării în laborator.
Fundamentarea acestor cheltuieli se realizează în funcţie de execuţia bugetară a anului
precedent, înmulţi cu tarifele în vigoare.
20.02 Reparaţii curente
Acest articol cuprinde fondurile necesare pentru a acoperi:
costul materialelor procurate pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente executate în
regie proprie la clădiri (zugrăveli interioare si exterioare, revopsirea tâmplăriei, reparaţii
de zidărie, acoperişuri, pardoseli), drumuri, precum si la instalaţii, utilaje, mobilier.
costul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente executate şi antrepriză, inclusiv costul
documentaţiei tehnice
Înlocuirea obiectelor uzate;
Remedierea unor defecţiuni, refaceri lucrări.
Aceste lucrări de întreţinere şi reparaţii curente sunt făcute în regie proprie la
instalaţii, clădiri, zugrăveli, vopsiri, reparaţii la mobilier, acoperiş etc.
20.03.01 Hrană pentru oameni
În cadrul acestui aliniat se include fondurile pentru alimente, in limita alocaţiilor zilnice de
hrana legale în unităţile sanitare, inclusiv cheltuielile cu ambalajele, pe parcursul unui an
bugetar.
Conform proiectului de buget de venituri si cheltuieli pentru anul 2011, la acest
aliniat Spitalul Militar a înregistrat suma de 505 000 RON.
Indicatorii utilizaţi în determinarea sumei necesare se folosesc:
numărul de bolnavi ;
alocaţia zilnica de hrana;
costul unitar ;
numărul zilelor de acordare.
Documentele ce cuprind cheltuielile pentru hrană sunt:
45
lista zilnică de alimente întocmită de asistenta dieteticiană;
bon de consum colectiv;
situaţia bolnavilor la masă
Formula de calcul utilizată în fundamentarea acestor cheltuieli este următoarea:
Chetuieli Hrană bolnavi : alocaţie medie bolnav/ zi * nr.mediu de zile de spitalizare*
indicatori de utilizare pat* 12 luni* (1+i)
20.04 Medicamente şi materiale sanitare
20.04.01 - Medicamente.
În cadrul acestui aliniat sunt incluse:
Costul medicamentelor acordate gratuit in tratamentul bolnavilor spitalizaţi şi în
ambulatoriu;
Cheltuieli pentru procurarea serurilor si vaccinurilor;
Costul izotopilor si a surselor radioactive utilizate in tratamentul bolnavilor;
Preparate dietetice utilizate în alimentaţia artificială a noului-născut şi a copilului
sugar;
Soluţii perfuzabile şi alte produse si preparate medicamentoase utilizate în tratamentul
unor afecţiuni, inclusiv costul ambalajelor.
20.04.02 - Materiale sanitare:
Materiale sanitare consumabile, truse sanitare şi materiale de pansare, inclusiv costul
ambalajelor:
Vată, tifon, alcool, seringi, leucoplast, pansamente, sonde etc.
Sânge pentru transfuzii, plasmă, concentrat eritrocitar, oxigen medicinal.
20.04.03 - Reactivi - folosiţi în laborator.
Consumul total de medicamente în anul de bază se obţine prin centralizarea unor
documente primare, cum ar fi:
condici de prescripţii medicale;
condici de barem.
46
Acestea sunt întocmite zilnic de medicii şefi de secţie. Ele se întocmesc pe fiecare
secţie în parte şi cuprind: nume şi prenume bolnav; foaia de observaţie a bolnavului;
cantitatea de medicamente; valoarea.
20.04.04 Dezinfectanţi
Formula de calcul utilizată în fundamentarea acestor cheltuieli este următoarea:
Nr. Pacienţi * cheltuieli medii pe pat anul precedent* 12*(1+i)
Medicamente şi materiale sanitare 2011
Medicamente Materiale sanitare Reactivi Dezifectanţi
2 136 000 RON 590 000 RON 481 000 RON 65 000 RON
20.05 Obiecte de inventar de mică valoare sau de scurtă durată
20.05.01 Uniforme şi echipament
Uniforme pentru persoanele încadrate în muncă, care au acest drept, puse la dispoziţie
de către instituţie;
Procurarea sau confecţionarea echipamentului ce se acordă celor internaţi în unităţile
sanitare;
Echipament sanitar pentru personalul medico-sanitar, pentru vizitatorii unităţii
sanitare, cu excepţia echipamentelor de protecţie a muncii.
20.05.02 Lenjerie şi accesorii de pat - procurarea sau confecţionarea de lenjerie şi
accesorii de pat (paturi, saltele, cearşafuri, feţe de pernă etc.) potrivit baremelor stabilite prin
Ministerul Sănătăţii.
20.05.03 - Alte obiecte de inventar - obiecte de inventar procurate în limita valorică
sau care au o durată de serviciu de până la un an indiferent de valoarea lor (instrumentar,
mobilier, găleţi).
În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine seama de :
cantitatea necesară, conform execuţiei bugetare din anul anterior;
47
preţul lor, corectat cu rata inflaţiei.
20.11 Cărţi publicaţii şi materiale documentare
Include fondurile necesare procurării de reviste şi publicaţii de specialitate, care se
fundamentează în funcţie de numărul necesar de publicaţii de diferite specialităţi si cheltuiala
medie anuală cu abonamente la publicaţii.
Aceste cheltuieli se estimează în funcţie de execuţia bugetară pe anul precedent,
ţinând cont de necesarul de cărţi şi publicaţii, cantitate şi preţ estimativ.
Formula de calcul utilizată în fundamentarea acestor cheltuieli este următoarea:
Cheltuiala cu publicaţii şi cărţi = Număr exemplare * Cheltuiala medie anuala cu
abonamente.
În 2011 acestui tip de cheltuială i-a fost alocată suma de 1000 RON
20.13 Pregătire profesională
În cadrul acestui aliniat sunt incluse fondurile pentru acoperirea costului pregătirii
profesionale a salariaţilor din instituţiile sanitare, care se efectuează pe baza de contract cu
unităţile specializate.
20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii:
Cheltuieli pentru contracte de cercetare ştiinţifică executate prin terţi;
Asigurarea auto;
Prejudiciile cauzate unităţii şi încasate ulterior, sumele ce se încasează conform
hotărârilor judecătoreşti.
Cheltuieli de capital
Cheltuielile de capital se estimează ţinându-se cont de propunerile justificate ale
secţiilor şi compartimentelor pe bază de documentaţii tehnice, în condiţiile legii.
Cheltuielile ce se înscriu în buget se reevaluează prin estimarea sumelor ce se pot
obţine pentru serviciile medicale furnizate conform metodologiei de calcul al decontării
48
serviciilor medicale aprobate prin normele metodologice de aplicare a contractului-cadru în
cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate (DRG, tarif pe caz ponderat, plata pe
serviciu medical, tarif pe zi de spitalizare, UPU etc).
În cazul în care spitalul primeşte sume pentru programe naţionale de sănătate,
calculul necesarului se face în funcţie de prevederile privind normele de organizare şi
finanţare a programelor naţionale de sănătate.
În programul de investiţii se vor înscrie cheltuieli pe ani şi etape de execuţie pentru
investiţiile deja începute şi pentru cele noi. În listă se vor înscrie cu prioritate obiective de
investiţii începute în anii precedenţi şi neterminate pentru care există condiţii de finanţare şi
finalizare până la încheierea exerciţiului bugetar, pentru investiţii de natura consolidărilor şi
intervenţiilor.
Formula de calcul utilizată în fundamentarea acestor cheltuieli este următoarea:
Cheltuieli de capital = Necesarul de investiţii în anul de plan * Costul investiţiilor
aprobat de forul cu modificarea cu, coeficientul de inflaţie.
Pentru anul 2011, în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli, cheltuielile de capital
au avut următoarea configuraţie:
Construcţii Maşini, echipamente şi mijloace de
transport
Investiții noi
și în
continuare
Alte active fixe
0 RON 800 000 RON 625 000 RON 1 525 000 RON
2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare
În etapa de elaborare a bugetului de venituri şi cheltuieli, comitetul director trebuie
să analizeze resursele posibile şi cheltuielile necesare, reflectate într-un proiect de buget
fundamentat pe principalii indicatori fizici: volumul serviciilor medicale ce urmează a fi
furnizate, alte resurse, dezvoltarea sau restructurarea unor activităţi.
Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli se elaborează de către departamentul
financiar-contabil, baza centralizării de către acesta a propunerilor prezentate de
conducătorii secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, având în vedere:
49
a) estimarea veniturilor ce urmează a se realiza din activitatea de furnizare a
serviciilor medicale, alte prestaţii şi activităţi;
b) cheltuielile necesare şi priorităţile stabilite pentru activitatea de acordare a
asistenţei medicale şi alte activităţi;
c) realizarea echilibrului financiar între veniturile şi cheltuielile cuprinse în
proiectul de buget.
Compartimentul financiar-contabil primeşte informaţii de la celelalte
compartimente pentru întocmirea indicatorilor:
de la Departamentul de resurse umane pentru întocmirea statelor de plată ale
salariaţilor şi realizează centralizarea lor;
de la Departametul de aprovizionre şi depozitare centralizează consumurile
materiale şi celelalte cheltuieli ale clinicii; centralizează veniturile obţinute de unitate din
diverse surse.
Fluxul informaţional privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli este
prezentat în figura nr.3.
50
Fig. Nr.3. Fluxul informaţional privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli
51
1. Departamentul financiar-contabil primeşte informaţii de la celelalte
compartimente pentru întocmirea indicatorilor de venituri şi cheltuieli. Se folosesc indicatori
statistici şi fizici.
Aprobarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli de către managerul spitalului
şi cu acordul organului ierarhic superior, se face după caz;
repartizarea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat pe secţii şi compartimente din
structura spitalului;
modificarea bugetului de venituri şi cheltuieli de către structurile care l-au aprobat.
2. Proiectul de buget de venituri şi cheltuieli este dezbătut de către membrii
onsiliului după care este înaintat spre aprobare Ministerului Apărării .Către Direcţia
Medicala a Ministerului Apărării Naţionale se adresează cererea de finanţare. Aceasta, la
rândul ei, sintetizând cererile de la toate spitalele militare, face o cerere de fonduri la
minister.
3. La nivelul ministerului are loc studiul indicatorilor bugetari de venituri şi
cheltuieli precum şi a justificărilor acestora. În cazul unui verdict pozitiv din partea
ministerului, bugetul de venituri si cheltuieli este aprobat şi remis directorului în vederea
îndeplinirii prevederilor din acesta.
4. De la Fondul unic de asigurări sociale de sănătate se primesc cele mai multe
fonduri. Contractul de furnizare de servicii medicale se negociază de către reprezentantul
spitalului cu conducerea C.A.S.A.O.P.S.A.N.A.J, în funcţie de indicatorii stabiliţi în
contractul-cadru şi normele de aplicare a acestuia şi necesarul estimat al unităţii pentru
furnizarea serviciilor medicale ce urmează a se contracta.
Reprezentanţii autorităţii de sănătate publică sau ai Ministerului Sănătăţii Publice,
după caz, au rol de supraveghere a procesul a procesului de negociere
Pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli se încheie un contract de servicii
medicale anual cu CASAOPSANAJ.
Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectuează pe parcursul
exerciţiului financiar, în limita disponibilului de prevederi la cheltuieli pe subdiviziuni
(subcapitol, titlu., articol şi alineat) la care se încadrează plata respectivă şi a disponibilului
din cont.
52
Capitolul III
Finanţarea cheltuielilor bugetare la Spitalul Militar de Urgență “Iacob
Chizac” din Iași
3.1 Surse de finanţare a instituţiilor publice
Conform Hotărârii nr. 584 din 23 iunie 2005 privind finanţare unităţilor sanitare
din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească,
sursele de finanţare ale Spitalului Militar de Urgenţă Iacob Czihac- Iaşi, sunt următoarele:
Venituri din contracte încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii
Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești – C.A.S.A.O.P.S.A.N.A.J.
Alte venituri din domeniul sănătăţii – venituri proprii
Alocaţii de la bugetul de stat( transferuri).
Veniturile proprii provin din prestări servicii pentru alte unități spitalicești care nu
dețin dotarea necesară sau aparatura existentă; dotarea acestuia nu este funcțională pentru
efectuarea investigațiilor paraclinice pentru bolnavii internați, de la societăți de asigurări de
viață și societăți de asigurări private de sănătate, persoane fizice care beneficiază de servicii
medicale la cerere.
Veniturile proprii evidențiate și realizate de unitatea sanitară se depersonalizează în
cadrul bugetului, respectiv sumele încasate care nu au o anumită destinație și pot fi utilizate
pentru cheltuieli curente și de capital. Fac excepție veniturile din sumele alocate de la bugetul
de stat, Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul constituit din
contribuțiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun și băuturi alcoolice.
Există posibilitatea finanţării unor cheltuieli pe baza veniturilor obţinute din donaţii
şi sponsorizări, dar în ultimii 3 ani, această sursă a fost inexistentă.
Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.,
reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli.
Din punct de vedere legislativ Contractul - cadru specifică condiţiile finanţării şi
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Veniturile
proprii se realizează din mai multe surse, dar nu au o valoare foarte mare.
Analiza surselor de finanţare poate servi la identificarea proporţiei participării
fiecărei surse în totalul resurselor constituite la nivelul instituţiilor:
53
Sursele pot fi structurate în :
Bugetare ;
Extrabugetare.
Finanţarea bugetară
Cea mai mare sursă de venit o reprezintă transferurile din Fondul unic al
asigurărilor sociale de sănătate , având ca ordonator principale de credite - Casa Naţională
de Asigurări de Sănătate
Ordonatorul secundar de credite este C.A.S.A.O.P.S.N.A.J, iar finanţarea se
realizează lunar, până la data de 10 ale lunii, când se achită integral suma aferentă lunii
expirate.
Pentru celelalte prestaţii, spitalul emite facturi la sfârşitul lunii pentru luna expirată,
facturi cu valoarea serviciilor prestate. C.A.S.A.O.P.S.N.A.J virează bani (contravalorea
facturii) în termen de 5 zile de la data înaintării documentelor de plată. Facturile sunt însoţite
obligatoriu de documentele specifice de raportare pentru fiecare tip de asistenţă medicală
Din fondurile primite de la CNAS se asigură finanţarea următoarelor categorii de
cheltuieli:
Cheltuieli de personal ( cheltuieli cu salariile, contribuţia asig.soc. de stat, cheltuieli
constituirea fondului de şomaj, contrib.const. fondului asigurărilor sociale de sănătate,
deplasări, detăşări, transferuri)
Cheltuieli materiale
Cheltuieli de capital
Finanţarea unor programe de perfecţionare şi specializare a salariaţilor;
De la bugetul de stat se asigură:
realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate;
dotarea cu echipamente medicale, în condiţiile legii;
investiţii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în
execuţie;
expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de seisme şi de
alte cazuri de forţă majoră;
54
modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente, precum
şi efectuarea de reparaţii capitale;
activităţi didactice şi de cercetare;
alte cheltuieli curente şi de capital.
Spitalul poate primi cu titlu gratuit medicamente prin programele naţionale de
sănătate finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi alte
bunuri din fonduri de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile şi rambursabile,
precum şi din donaţii şi sponsorizări
2. A doua sursă de venit principală o reprezintă transferul de la Ministerul Apărării, prin
credite bugetare. Ordonator secundar de credite este Direcţia medicală a MAPN. Pe baza
surselor primite se asigură finanţarea cheltuielilor prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.
584, din iunie 2005 privind finanţarea unităţilor sanitare din sistemul de apărare, ordine
publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească.
Finanţarea extrabugetară
Veniturile extrabugetare se încasează şi contabilizează de instituţia spitalicească potrivit
normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua vărsăminte la bugetul de stat şi fără
afectarea alocaţiilor primite de la acesta. Rezultatele obţinute la sfârşitul exerciţiului
financiar, respectiv soldurile anuale obţinute din execuţia bugetului acţiunilor finanţate din
veniturile extrabugetare, se preiau ca venituri în anul următor.
Veniturile proprii din activităţile unităţilor sanitare prevăzute în lege cuprind:
consultaţii, tratamente, investigaţii;
prestaţii medico-sanitare pentru regii autonome, societăţi comerciale, instituţii publice
ori alte persoane juridice sau fizice, potrivit reglementărilor în vigoare;
examene medicale şi psihologice pentru obţinerea de certificate medicale, cu excepţia
certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă şi a celor solicitate de categorii de
persoane scutite de la plata acestor examene;
taxele pentru examene şi concursuri organizate de unitatea sanitară;
taxele pentru examene medico-legale;
eliberarea de autorizaţii, avize şi alte acte oficiale, conform legii, pentru persoane
fizice şi juridice.
55
Tabelul nr.3 Structura surselor de finanţare a cheltuielilor în ultimii 3 ani
SURSA DE FINANŢARE 2009 2010 2011
Venituri proprii 272 898 RON 467 671 RON 1 755 000 RON
Alocații de la bugetul de stat 4 553 000 RON 5 265 000 RON 625 000 RON
Venituri din contracte
încheiate cu
C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.
8 097 436 RON
10 232 533 RON
13 723 000 RON
SUBVENŢII DE LA ALTE
ADMINISTRAŢII
- - 5 356 000
Venituri totale 12 923 334 RON 16 030 482 RON 21 496 000 RON
Graficul nr.8 Evoluția veniturilor totale în cadrul Spitalului Militar Iași
Conform graficului nr.8 se observă o tendința ascendentă a totalului veniturilor în
cadrul spitalului în perioada analizată.
0
5000000
10000000
15000000
20000000
25000000
2009 2010 2011
Venituri totale (RON)
56
Tabelul nr.4 Ponderea surselor de finanţare în totalul veniturilor
SURSA DE FINANŢARE 2009 2010 2011
Venituri proprii 2.11% 2.91% 8.16%
Alocații de la bugetul de
stat (+subvenții de la alte
administrații pentru anul
2010)
35.23% 32.84% 27.82%
Venituri din contracte
încheiate cu
C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.
62.65% 63.83% 63.83%
Graficul nr. 9 Evoluția ponderilor veniturilor proprii în totalul veniturilor
Graficul nr. 10 Ponderea alocațiilor de la bugetul de stat în totalul veniturilor
0.00%1.00%2.00%3.00%4.00%5.00%6.00%7.00%8.00%9.00%
2009 2010 2011
57
Graficul nr. 11 Ponderea veniturilor din contracte încheiate cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. în
totalul veniturilor
Conform graficelor 9,10, 11 se constată o oarecare constanță în ceea ce privește
ponderea fiecărui tip de venit în totalul veniturilor.
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%
40.00%
2009 2010 2011
40.00%
45.00%50.00%
55.00%
60.00%65.00%
70.00%
75.00%80.00%
2009 2010 2011
58
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare
În procesul execuţiei bugetare,cheltuielile parcurg, mai multe momente sau etape distincte
cum ar fi : angajarea,lichidarea,ordonantarea si plata.
1.Angajarea cheltuielilor
Este elementul concret,dinamic, faptic care genereaza obligaţia de a plăti o suma de
bani unui terţ cu susţinere juridică (lege,contract,decizie,hotărîre,etc.).
Cu alte cuvinte angajarea este consecinţa deciziei luate în mod deliberat de un organ al
administraţiei de stat.Competenţa in angajarea cheltuielilor,revine,de regulă,conducatorilor de
instituţii publice in calitate de ordonatori de credite bugetare. In execuţia
chetuielilor,angajarea este considerată etapa cea mai importantă întrucât ea presupune
încadrarea lor in limitele creditelor bugetare aprobate.
2.Lichidarea cheltuielilor
Este operaţia prin care se constată serviciul realizat in favoarea instituţiei şi se
determină suma de plată.
3.Ordonanţarea cheltuielilor
Constă in emiterea ordinului de plată (a dispoziţiei dată în acest sens) privind sume de
bani in favoarea unui terţ.Sediul operaţiunii este acelaşi compartiment financiar-contabil al
ordonatorului de credite bugetare.
4.Plata cheltuielilor
Semnifică efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani datorate de
instituţii.Răspunderea operaţiilor revine gestionarilor de bani publici (casieri sau contabili
plătitori).
Finanţarea de la bugetul de stat se conturează distinct prin deschiderea şi repartizarea de
credite bugetare şi are în vedere punerea la dispoziţia instituţiei publice a mijloacelor băneşti
conforme cu prevederile din bugetul de stat cu respectarea şi îndeplinirea anumitor cerinţe:
Cheltuielile pot fi înscrise sau/şi efectuate numai dacă sunt prevăzute în mod expres în
acte normative sau autorizări specifice date in baza Legii finanţelor publice;
59
Exercitarea unui control financiar preventiv, detaliat si exigent în legatură cu
necesitatea, oportunitatea si legalitate cheltuielilor;
Fondurile nu se acordă automat, ci numai pe măsura justificării utilizării sumei
acordate;
Acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse la dispozitie din
bugete.
3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat
Deschiderea de credite bugetare la Spitalul Militar, presupune prezenţa următorelor
instituţii:
instituţia centrală în numele Guvernului răspunzatoare de gestiunea bugetară
(Ministerul Finanţelor Publice),
ordonatorul principal de credite bugetare (Ministrul Apărării Naţionale ),
ordonator secundar de credite- Direcţia Medicală a MAPN
Trezoreria, ca unitate bancara specializata.
Etape în contractarea creditului bugetar
Iniţiativa în deschiderea creditelor bugetare revine ordonatorului principal de credite
bugetare care se adresează finanţatorului. Solicitarea se va face până la data de 20 a lunii în
curs pentru luna următoare, adresarea făcându-se printr-o „cerere de deschidere a creditelor
bugetare”.
Ordonatorul principal de credite bugetare prezintă o „nota justificativa” privind
creditele bugetare solicitate cu precizări privind cheltuielile curente si cheltuielile de capital.
Pe baza acestei cereri, finanţatorul analizează solicitările, prin verificarea bugetului de
venituri si cheltuieli aprobat, în concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi
încadrarea lor in bugetul aprobat.
Finanţatorul dispune către Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti
deschiderea de credite bugetare, dispoziţie data printr-un exemplar din cererea de deschidere
de credite bugetare. La Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti se
60
consemnează deschiderea creditului bugetar şi înregistrarea prin acelaşi exemplar din cerere,
in evidenta proprie, a deschiderii creditului bugetar pe seama Ministerului Apărării Naţionale.
Finanţatorul informează ordonatorul principal de credite bugetare.
Repartizarea creditelor bugetare se realizează la iniţiativa ordonatorului principal
de credite bugetare care întocmeşte o dispoziţie bugetară de repartizare. Dispoziţia însoţeşte
cererea de deschidere de credite bugetare cu adresare directa către Trezoreria Finanţelor
Publice a municipiului Bucureşti. Aceasta înregistrează în evidenta proprie repartizarea
creditelor bugetare şi transmite dispoziţii de repartizare a sumelor din contul Ministerului
Apărării Naţionale în Spitalului Militar din Iaşi către Trezoreria din Iaşi.
În utilizarea resurselor provenite de la bugetul statului, în general se respectă
principiul destinaţiei acordate prin legea bugetară. Finanţarea vizează: cheltuieli curente
(finanţarea funcţionării) şi cheltuieli de capital (finanţare de dezvoltare).
Aprobarea creditelor bugetare, utilizarea banului public, este supusa unor reguli,
principii foarte stricte după care sunt solicitate şi apoi întrebuinţate sume de bani din bugetele
publice.
Plăţile pot fi dispuse prin numerar sau prin cont. Instrumentele folosite în vederea
efectuării plăţilor sunt: cecul pentru eliberarea numerarului din cont, ordinul de plata pentru
efectuarea plăţilor din contul instituţiei către terţi, cecul cu limita de suma si factura cu
dispoziţie de încasare
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale
Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea cu
mijloace bănesti sau alocarea de fonduri.Particularitatea,în acest caz ,derivă din faptul că
acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilitaţii existente in cont.Altfel spus,pentru
unitaţile administrativ-teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în care se
consemnează încasarile din venituri proprii şi cele provenite pe seama veniturilor de
echilibrare (sume defalcare din unele venituri ale bugetelor de stat şi transferuri din acelaşi
buget în completare).Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o au ordonatorii principali de
credite bugetare (presedinţii consiliilor judeţene şi,respectiv,primarii,la localitaţi.Aceştia
stabilesc lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu,avandu-se în vedere
propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul local,necesarul de cheltuieli,veniturile proprii
şi transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare,din care se acoperă plaţile respective.
61
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru
cheltuieli
Creditele bugetare aprobate au semnificaţia de limite de finanţare în care trebuie să se
încadreze ordonatorii de credite bugetare pentru efectuarea de cheltuieli aprobate.
Dupa deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare , ordonatorii de credite au dreptul
sa dispună de mijloace bănesti în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise in bugetele lor.
Efectuarea de cheltuieli bugetare la instituţii impune respectarea unor reguli ce derivă
din prevederile legislatiei finanţelor publice si anume:
Utilizarea fondurilor in conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi
cheltuieli ( şi in concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare ) in limita
creditelor bugetare aprobate pe an şi trimestru;
Aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducatorului
compartimentului financiar-contabil (sau al înlocuitorului de drept ).
Utilizarea efectivă a creditelor bugetare se realizează prin plăţi în numerar şi în
conturi bancare (fără numerar).
Plăţile in numerar constau în salarii, burse, avansuri în contul cheltuielilor de
deplasare , alte drepturi cuvenite personalului.
Plăţile prin conturile bancare apar în toate cazurile cu terţe persoane juridice (
procurare de materiale, achitare furnizori, plăţi pentru către bugetele publice etc.)
Pe parcursul execuţiei financiare, pot avea loc retrageri de credite bugetare aprobate , in cazul
renunţării la unele acţiuni sau din alte motive, operaţiune care are loc prin folosirea
dispoziţiei bugetare de retragere ( la iniţiativa ordonatorilor ierarhic superiori).
Ministerul Finanţelor Publice, in ce priveşte finanţarea din bugetul de stat, poate
aproba virări de credite de credite bugetare de la un capitol de cheltuieli la altul, când au loc
treceri de unităţi, activităţi şi acţiuni de la un titular la altul (cu aprobarea modificărilor
corespunzătoare în indicatorii financiari ai titularilor vizaţi în bugetul statului).
Intervenţiile pentru tehnice pentru asupra utilizării creditelor bugetare mai au şi alte
corespondente de acţiune ca:
Retragerea de credite bugetare in anumite condiţii;
Blocarea şi deblocarea creditelor bugetare.
62
Plăţi pentru cheltuieli bugetare prin Trezoreria Finanţelor Publice
Ordonatorii de credite bugetare pot dispune plăţi din creditele bugetare deschise ori
repartizate astfel:
În conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de
venituri şi cheltuieli (curente);
În conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.
Plăţile din creditele bugetare aprobate se efectuează din iniţiativa ordonatorilor de
credite care poartă răspunderea utilizării mijloacelor bugetare.
Ele pot fi dispuse: în numerar, prin casieriile instituţiilor; prin decontarea din cont in
favoarea terţilor care au livrat mărfuri, alimente, materiale, combustibil, energie termică, au
prestat servicii sau au executat lucrări.
Instrumentele de plată sunt: cecul pentru eliberarea numerarului; ordinul de plată prin care
ordonatorul de credite bugetare dispune efectuarea de plăţi din conturile sale in favoarea
agenţilor economici sau a bugetelor publice; factura cu dispoziţie de încasare întocmită
(potrivit convenţiei) de furnizori pentru o instituţie publică în cazul livrărilor de mărfuri,
combustibili etc.
Instituţiile publice pot beneficia de garanţia trezoreriei, în favoarea unităţilor furnizoare care
dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor.
Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate,
prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuielor pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
Documentele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se înregistrează în conturile
deschise ale instituţiilor publice pe capitole de cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de
cheltuieli aprobate.La aceste documente, ordonatorul de credite are obligaţia de a prezenta şi
înscrisuri cu privire la necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse.
Normele metodologice de organizare si funcţionare a Trezoreriei Finanţelor Publice
au prevederi distincte pentru ceea ce se cheamă plăţi dispuse prin unităţile operative ale
acesteia.In acest sens pot fi enumerate următoarele referiri tehnice:
Dispoziţii generale privind efectuarea plăţilor prin trezorerie din credite bugetare
deschise şi repartizate(prezentate, in mare măsură, anterior);
Efectuarea de plăţi din creditele deschise din bugetul de stat pentru salarii; deplasări,
detaşări si transferuri la instituţiile publice; cheltuieli materiale; garanţia bugetară
63
acordată instituţiilor publice; subventii si transferări din bugetul de stat (pentru
instituţii publice pentru bugetele locale,privind bursele pentru elevi si studenţi; pentru
pensii şi ajutoare ,militari şi alte persoane etc.); cheltuieli de capital; utilizarea de
către instituţii a veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor; reconstituirea creditelor
bugetare si reîntregirea plăţilor de casă la instituţiile publice;
Efectuarea plăţilor prin trezorerie din creditele deschise din bugetul local;
Efectuarea plăţilor prin trezorerie din creditele deschise din bugetul asigurarărilor
sociale de stat;
Casele de plăţi şi închiderea acestora ;
Plăţi din conturile de disponibilităţi : din fonduri cu destinaţie specială, din mijloace
extrabugetare, privind sumele de mandat şi sumele in depozit, privind fondul de
tezaur etc.
Salariile în sistemul bugetar se plătesc o data pe lună în intervalul 5-15 al fiecărei luni,
pentru luna precedentă.Eşalonarea plăţilor pe zile pentru ordonatorii de credite bugetare se
face prin ordinul ministrului finanţelor publice.
La unităţile operative ale trezoreriei, în vederea ridicării sumelor necesare plăţii
salariilor la sfârşitul lunii, instituţiile publice prezintă compartimentului control şi evidenţa
cheltuielilor (la termenul de plăţi stabilite) anumite documente (cecul pentru ridicarea din
cont a sumelor nete de plată pentru salarii, indemnizaţii de asigurări sociale, dacă este cazul;
ordine de plată pentru virarea din cont a impozitului pe salarii reţinut, a contribuţiilor datorate
către bugetul asigurărilor sociale de stat şi asigurările sociale de sănătate; ordinul de plată
însoţit de borderoul centralizator cu salariaţii pentru care se virează salariile nete la băncile
comerciale, în sistemul de plăţii prin carduri; situaţia recapitulativă a salariilor pe lună etc.).
După analiză, verificare si întroducerea în documente a modificărilor rezultate,
compartimentul control şi evidenţa cheltuielilor procedează astfel : mai întâi vizează cecul
pentru suma care urmează a fi ridicată de la casa plătitoare din cadrul trezoreriei, după care îl
remite casieriei pentru eliberarea sumei, apoi reţine ordinele de plată pentru înregistrarea şi
întocmirea formelor de decontare în bănci.
64
Încheierea exerciţiului bugetar
Încheierea exerciţiului bugetar reprezintă un ansamblu de măsuri, operaţiuni,
proceduri şi atitudini care, potrivit legislaţiei finanţelor publice, au menirea să contureze cu
exactitate nivelul realizării indicatorilor de venituri şi cheltuieli la toţi participanţii la relaţiile
bugetare.
Execuţia bugetară se încheie la data de 31 Decembrie a fiecărui an, fapt care conduce
la anumite reguli în ce priveşte problematica gestiunii fiscal-bugetare. Astfel, orice venit
neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidată,şi ordonanţată, în cadrul prevederilor bugetare,
dar neplătită se trec,în contul bugetului pe anul muncitor.În acelaşi timp, creditele bugetare
neutilizate până la închiderea anului se anulează de drept.
Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme ori instrucţiuni, pentru cei
implicaţi in relaţiile bugetare, o serie de măsuri în legătură cu închiderea execuţiei bugetare şi
anume : realizarea veniturilor pe total, în structură, şi pe titulari concomitent cu orientarea
controlului fiscal în acest sens; utilizarea cu maxima eficienţă şi în regim sever de economii a
fondurilor bugetare; efectuarea operaţiunilor de tehnică bugetară privind încheierea
exerciţiului bugetar etc.
Încheierea propriu-zisă a exerciţiului bugetar presupune şi acţiuni concrete de genul:
Retragerea mijloacelor băneşti neutilizate şi anularea creditelor bugetare deschise si
repartizate;
Prelungirea termenelor de decontare a unor lucrări de investiţii;
Întocmirea de dări seamă asupra execuţiei financiare etc.
Conturile anuale de execuţie ale bugetelor publice, inclusiv cele ale ordonatorilor de
credite bugetare au în structura lor următoarele:
La venituri : prevederi bugetare iniţiale ; proceduri bugetare definitive; incasări
realizate;
La cheltuieli : credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plăţi efectuate.
Ministerul Finanţelor Publice întocmeste anual contul general al datoriei publice a
statului ce cuprinde conturile datoriei publice interne si datoriei publice externe precum şi
situaţiile garanţiilor guvernamentale pentru credite (intern şi extern) primite de către alte
persoane juridice.Contul general al datoriei publice a statului este anexat la contul anual de
execuţie a bugetului de stat ce se depune la Parlament.
Încheierea exerciţiului financiar bugetar constă, în sensul implicării Trezoreriei
Finanţelor Publice pe următoarele coordonate de acţiune: măsuri ce se iau de către
65
ordonatorii de credite bugetare ; măsuri aplicate de trezorerii ; operaţii contabile privind
încheierea exerciţiului bugetului de stat ; operaţii contabile privind încheierea exerciţiului
bugetului asigurărilor sociale de stat ; operaţii finale ale încheierii conturilor.
3.4 Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare
Figura nr.4 Fluxuri informaţionale privind finanţarea spitalului
Direcţia Medicală a MAPN
ordonator secundar de credite
C.A.S.A.O.P.S.A.N.A.J
Ordonator secundar
Trezoreria Finanţelor
Publice Bucureşti
Fondul unic al asigurărilor
sociale de sănătate
CNAS- ordonator
principal de credite
Bugetul de stat
Ministerul Apărării
ordonator principal de
credite
Spitalul militar de urgenţe Iacob Czihac- Iaşi
ordoantor de credite tertiar
Trezoreria Finanţelor
Publice Iaşi
Credite bugetare
66
În urma aprobării bugetului de venituri şi cheltuieli are loc transferul lunar de către
CASAOPSANAJ, până în data de 10 ale lunii, valoarea lunară a contractului pentru luna
anterioară.
Transferul are loc prin intermediul Trezoreriei. Lunar, spitalul depune deconturi şi
facturi; la C.A.S.A.O.P.S.A.N.A.J. se verifică dacă se încadrează în prevederile contractului.
Pentru decontările lunare se foloseşte ca instrument - ordinul de plată. Sumele
necesare plăţii salariilor se obţin pe baza completării unor cecuri, disponibilul în cont
transformându-se în numerar.
Trezoreria din Iaşi înregistrează deschiderea de conturi ce cuprind veniturile bugetare
şi extrabugetare ale instituţiei. Alocaţiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe
principalele articole de cheltuieli, instituţia nefiind în măsură să modifice destinaţia acestor
credite bugetare.
Veniturile obţinute prin credite bugetare sau din surse extrabugetare (plăţi efectuate în
contul instituţiei, compensarea unor datorii reciproce) apar în rulajul zilei respective care redă
valoarea creditului (rulaj cumulat).
Cheltuielile materiale trebuie justificate prin ataşarea alături de ordinul de plată a
facturii fiscale, notei de recepţie şi constatare de diferenţe, bonului de consum sau a altor
documente specifice anumitor tipuri de cheltuieli.
Astfel, în cazul deplasărilor efectuate, dispoziţiei de plată pentru deplasare i se
ataşează ordinul de deplasare, chitanţele pentru cheltuielile suportate sau facturile fiscale,
după caz, sau alte documente care să justifice cheltuielile.
67
Bibliografie
1. Gabriel Ştefura, Bugete publice şi fiscalitate, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”,
Iaşi, 2005;
2. Gabriel Ştefura, Proces bugetar public,Ediția a II-a, Editura Universităţii „Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi, 2010;
3. Legea 95/ 14 aprilie 2006 privind reforma în sănătate;
4. Legea cadru nr 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri
publice;
5. Legea nr. 270/2003 – Legea spitalelor;
6. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice;
7. OUG 32/2011 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul
sănătății.
68
ANEXE