CVJ NR.1136 LUNI 4 IULIE 2016

M agistraþii Curþii deApel Alba Iulia

urmeazã sã se pronunþecu privire la vinovãþiarealizatorului de emisiunisportive de la un post TV din Valea Jiului, condamnat în primãinstanþã la o pedeapsã cu executare pentru proxenetism.

Complexul de judecatã dela Curtea de Apel Alba vapronunþa soluþia la termenulde mâine-marþi în cazul celortrei proxeneþi care au coordo-nat o reþea de prostituþie ceacþiona pe Valea Jiului.

Unul dintre capii grupãrii,Telus Frigescu, fost antrenorla echipa de fotbal Lonea ºirealizator de emisiunisportive, ar putea ajungedupã gratii dacã soluþia primeiinstanþe va fi menþinutã ºi laapel. Frigescu a fost con-damnat la trei ani ºi jumãtatede închisoare cu executaredin care un an ºi jumãtate deînchisoare pentru act sexualcu un minor, 3 ani pentruproxenetism iar dupã con-topirea pedepselor, judecãtoriiau adãugat un spor depedeapsã de 6 luni. Un altinculpat din dosar, Peti MariusGabriel, a fost condamnat la

o mãsurã educativã pe operioadã de 6 luni pentrutrafic de minori ºi act sexualcu un minor. Acesta a fostobligat sã urmeze un curs depregãtire ºcolarã sau formareprofesionalã, sã nudepãºeascã, fãrã acordul serviciului de probaþiune, limita teritorialã a judeþuluiHunedoara, sã nu meargã înbaruri, restaurante, sãli dejocuri de noroc sau de pariurisportive, etc. Pedeapsa ceamai mare a primit-o GrigoreNebunu, respectiv 3 ani deînchisoare la care a fost adãugat un spor de 4 luni.

Nebunu mai avea o con-

damnare astfel cã va executeîn final 4 ani de închisoare.

Cei trei vor trebui sã achiteºi suma de 30.000 lei cãtreuna dintre victime, cu titlu dedaune morale. Reþeaua a fostdestructuratã de ofiþeriiBrigãzii de Combatere aCriminalitãþii Organizate Alba

Iulia ºi procurorii DIICOT,aceºtia arãtând cã mai multeminore erau convinse sã seprostitueze pe raza Vãii Jiului,iar de serviciile lor sexualebeneficiau de la oameni deafaceri, directori ºi pânã laantrenori de fotbal sau con-ducãtori de cluburi de fotbaldin Valea Jiului. Frigescupunea la dispoziþia prostitu-atelor minore garsoniera pecare o are în centrul municipiului Petroºani.

Tariful perceput era între100 ºi 150 de lei pentru unclient, însã pentru cei careveneau cu „recomandare”,fetele erau dispuse sã mai lasela preþ.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1136

Luni, 4 Iulie 2016

Acuzatãde omor,rãmâne înarestF emeia a cerut

sã-i fie înlocuitarestul preventiv cuarest la domiciliul,cerere respinsã deTribunalulHunedoara. Tânãrapoate contestasoluþia la Curtea deApel Alba Iulia.

Arabela ªaran esteacuzatã de omor calificatdupã ce ºi-a aruncatbebeluºul abia nãscutîntr-un tomberon de gunoi din zonacartierului Aeroport dinPetroºani, deºi afarãerau -15 grade Celsius.

Grozãvia s-a petrecut

chiar la trecerea în2016, nou-nãscutul fiinddescoperit mort de unom al strãzii care cãutaprin containere. Dupãcâteva zile de la pornireaanchetei, poliþiºtii aureuºit sã dea de mamacare ºi-a omorât copilulºi au stabilit cã este oasistentã medicalã dinPetroºani.

Arabela ªaran (30 de ani) a nãscut singurã o fetiþã ºi apoi aabandonat-o într-opungã de plastic la containerul de gunoi dela câteva blocuri distanþãde locuinþa ei. Copila n-a avut nici o ºansã ºi amurit dupã numai câtevaminute degeratã.

Femeia a fost trimisãîn judecatã, dosarul sãufiind pe rolul TribunaluluiHunedoara, iar dacã vafi gãsitã vinovatã riscã sãstea 25 de ani în spatelegratiilor.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

T imp de o jumãtate de an nimeni nu plãteºte pentru salubritateîn Lupeni, dupã ce Cristian Resmeriþã, primarul din localitate,

a decis sã subvenþioneze plata gunoiului la populaþie, pânã în septembrie. Asta, chiar dacã, în douã sãptãmâni, situaþia transportului deºeurilor devine incertã, pentru cã deponeul de laBârcea Mare nu este funcþional. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

PREMIERÃ ABSOLUTÃ -Gratis gunoiul

la Lupeni

Frigescu ºi complicii, la un pas de sentinþã

”Este prima întâlnire pecare o avem cu cei de la ApaServ. Nu vã ascund faptul cãîn urma inundaþiilor de acumdouã sãptãmâni, canalizareaactualã reprezintã cea maimare problemã pe caremunicipiul Lupeni o are în momentul de faþã. În calitatea pe care o am ºi larugãmintea cetãþenilor,bineînþeles, am solicitat celorde la Apa Serv sã facem înaºa fel încât împreunã sãgãsim soluþii pentru a rezolvaodatã pentru totdeauna pro-blema canalizãrii care nu facefaþã solicitãrilor. Vreau sã vãspun cã la nici douã sãp-tãmâni de la solicitarea pecare am fãcut-o, conducereaApa Serv a gãsit soluþii ºi la

acest moment existã o certi-tudine ºi anume, o sumã deaproximativ 11.100.000 deeuro pe care o vom investiîmpreunã în sistemul decanalizare al municipiuluiLupeni, bani cu care dorimsã reabilitãm în totalitatecanalizarea ºi sã rezolvãmproblemele pe care le avem.Important este cã la momen-tul de faþã noi avem ampleproiecte de asfaltãri înmunicipiu, motiv pentru careo sã mã consult cu populaþiaºi o sã-i rog sã cãdem decomun acord, dacã va finevoie chiar sã întârziemaceste lucrãri de asfaltare,pentru cã sub nici o formãnu voi fi de acord sã asfaltãmazi ºi sã tãiem mâine, chiar ºi

pentru eventuale investiþii pecare le facem împreunã cucei de al Apa Serv. Sã facemîn aºa fel încât sã realizãm unlucru cel puþin pentru 20-30de ani, pentru cã vedeþi, celpuþin pentru municipiulLupeni nu s-au mai fãcut niciun fel de investiþii încanalizare dupã 1990. Nuam avut deschidere la ceicare s-au perindat de-a lungulvremii la conducerea ApaServ sau RAAVJ, cum s-anumit pânã acum câþiva ani

ºi vã spun cã în momentulde faþã, ca primar, repre-zintã o bucurie deosebitã cãpentru prima oarã, dupã26 de ani, avem un dialog

foarte bun cu conducerea ºicu directorul Apa Serv. Credcã ºi omul sfinþeºte locul ºieste foarte bine cã este aºa”,a declarat Cristian Resmeriþã,primarul municipiului Lupeni.

Odatã realizatã aceastãinvestiþie, ar urma sã fie înlã-turate ºi unele probleme exis-tente în prezent la reþeaua dealimentare cu apã potabilã ºireþeaua de canalizare.

”Am primit o veste bunãºi una de naturã sã ne creezeunele dificultãþi legate de alteprograme de infrastructurãpe care le avem demarate înmunicipiul Lupeni. Vesteabunã pe care ne-auadus-o cei de la Apa

Serv este aceea cã, în noulprogram de investiþiieuropene care se aflã deja înetapa de aprobare afinanþãrii, nu mai puþin de 9milioane de euro sunt alocaþipentru investiþii în moderni-zarea ºi extinderea sistemulde canalizare ºi alimentare cuapã potabilã din municipiulLupeni. Lucrãrile la acestmegaproiect, care va trans-forma Lupeniul într-un ade-vãrat ºantier, dar care ne vorajuta sã depãºim problemelelegate de sectorul de apã ºicanalizare pentru urmãtoriicel puþin 30-40 de ani, arputea începe cel maidevreme la începutul anuluiviitor. Vestea mai puþin bunãeste aceea cã noi, la Lupeni,am demarat deja un programamplu care prevedeasfaltarea unui numãr foartemare de strãzi, trotuare ºi aleidin aproape toate zoneleoraºului, iar pe multe dintreacestea se aflã trasatecoloanele de apã ºicanalizare care urmeazã a firealizate pe proiectul ApaServ”, spune primarulCristian Resmeriþã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iulie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã”

Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.70 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 11.50 lei- Cotlet porc cu os - 14.00 lei- Cotlet porc fãrã os -17.50 lei- Ceafã porc cu os - 14.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolan porc - 6,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

TRADUCÃTOR AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrietonalã & vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str.

Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Apa ServValea Jiului,audienþe pe terenM ai mulþi locatari ai

unui bloc de locuinþedin municipiul Vulcan aucerut conducerii operatoruluide apã ºi canalizare o întâl-nire, pentru a clarifica situa-þia unor societãþi comercialecare funcþioneazã în imobil,din cauza cãrora au un con-sum mai mare decât cel real.

”Au venit în audienþã maimulþi cetãþeni din Vulcan ºi aureclamat cã au pe facturi unconsum mai mare decât celînregistrat de apometrele lor.Oamenii mi-au spus cã ar vreasã avem o întâlnire la faþalocului pentru a vedea de undeeste diferenþa de consum ºi eule-am promis cã merg la ei,ceea ce am ºi fãcut în acestãdimineaþã. Am discutat culocatarii blocului ºi am cons-tatat cã diferenþa de consumcare le apare pe facturi estecauzatã de mai multe societãþi

care nu ºi-au dat consumulreal ori nu au plãtit. Chiar ºiComplexul Energetic Hune-doara are un punct care func-þiona la parterul blocului ºi nua plãtit apa consumatã. Le-amexplicat oamenilor cã vomgãsi soluþia pentru a plãti doarceea ce au consumat ei”, adeclarat directorul general alSC Apa Serv Valea Jiului,Costel Avram. Potrivit managerului societãþii, nu este pentru prima datã când”audienþele” se þin în teren.”De aici merg în alte pãrþi încare oamenii au solicitat sã neîntâlnim. Eu nu am nici oproblemã sã merg la faþa locu-lui. Este ºi cel mai corect aºapentru cã, de cele mai multeori, împreunã gãsim soluþii sãrezolvãm problemele”, a maispus directorul Apa Serv ValeaJiului. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Apa Serv, investiþie de peste 11 milioane de euroA paServ Valea Jiului va realiza o investiþie majorã

în municipiul Lupeni. Este vorba de un proiectcare vizeazã reabilitarea reþelei de apã ºi canal pe toatãsuprafaþa localitãþii. Reprezentaþii societãþii de apã s-au întâlnit cu primarul Cristian Resmeriþã pentru astabili modul de implementare al proiectului.

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iulie 2016 Actualitate 3

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIREPROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZÃ -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

T imp de o jumãtate dean nimeni nu plãteºte

pentru salubritate înLupeni, dupã ce CristianResmeriþã, primarul dinlocalitate, a decis sã subvenþioneze platagunoiului la populaþie,pânã în septembrie. Asta, chiar dacã, în douãsãptãmâni, situaþia transportului deºeurilordevine incertã, pentru cãdeponeul de la BârceaMare nu este funcþional.

Cea mai bunã veste pentrulocuitorii din Lupeni vine de lanoul primar ales, care a deciscã nimeni nu trebuie sãplãteascã pentru gunoiulmenajer din primãvarã ºi pânãîn toamna acestui an. Deciziaa venit dupã ce firma care ges-tiona acest serviciu a intrat în

faliment ºi acum s-a gãsit osoluþie pentru ca toatã lumeasã fie mulþumitã. Asta, maiales cã salubritatea a cam avutde suferit pânã acum.

„Pe perioada 1 martie,pânã în momentul de faþã nu vor plãti gunoiul. Este osituaþie unicã la nivel naþional.Din 1 martie, momentul încare Universal Edil a intrat înfaliment, primãria municipiuluiLupeni a preluat colectareagunoiului ºi se va face gratuitpentru cetãþeni. Cetãþenii nuplãtesc deloc gunoiul ºi am

gãsit o soluþie, iar situaþia vadura pânã în 1 septembrie aacestui an”, a precizat Cristian Resmeriþã, primarulales la Lupeni.

Problema este cã, în douãsãptãmâni, nimeni din ValeaJiului nu va mai duce gunoiulla singura groapã de la Vulcan,care trebuie închisã la 15 iulie.Primarul din Lupeni, însã, va subvenþiona acest serviciupânã la toamnã, dar le atrageatenþia celor din ConsiliulJudeþean Hunedoara sã urgenteze procedurile pentru

ca deponeul ecologic de laBârcea Mare sã devinãfuncþional. „Începând cu datade 15 iulie, groapa de gunoidin Vulcan se închide. Maiavem douã sãptãmâni. Înmomentul de faþã, gunoiulpoate fi dus la Târgu Jiu,Horezu ºi la Groapa Glina, dinBucureºti ºi este foarte posibilca preþul de depozitare algunoiului sã creascã. La

Vulcan costã 32 de lei plusTVA ca sã depozitãm o tonã,iar la Glina este de 3 ori maiscump, plus transportul”, aspus Cristian Resmeriþã.

Deponeul de la BârceaMare – comuna Bãcia esterealizat cu fonduri europenenerambursabile prin Agenþiade Dezvoltare Intercomunitarã(ADI) – „Sistem Integrat deGestionare a Deºeurilor”.Valoarea totalã a proiectuluieste de 70.636.566 euro, dincare contribuþia UE este de43.592.526 euro, de la bugetul de stat s-a alocat sumade 20.333.757 euro, iar contribuþia autoritãþilor localepartenere în acest proiect afost de 6.710.283 euro, ceamai mare parte –4.952.613euro – fiind alocaþia ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Acesta, însã, ar fi trebuit sãdevinã funcþional la 30 iunie,însã, mai sunt proceduri detrecut.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

I nstanþa de la Bihorse va pronunþa,

sãptãmâna viitoare, îndosarul în care EmilFloruþ, fostul directorgeneral al CEH a contestat decizia de concediere. TribunalulBihor a amânat pentrudata de 12 iulie pro-nunþarea în acest dosar.

“În vederea deliberãrii,amânã pronunþarea încauzã la 12.07.2016”, searatã în soluþiaTribunalului Bihor.

Emil Floruþ, cel care s-aaflat la conducereaComplexului Energetic

Hunedoara timp de treiluni de zile a acþionat îninstanþã fostul angajatoradicã societatea energeticã.

Aºa cum a anunþatîncã de la revocarea sadin funcþie, Floruþ aconsiderat concedierea sao mãsurã abuzivã.

Fostului director general al CEH i s-areproºat faptul cã nu atrimis membrilor CAraportul de activitate petrimestrul III, cã ar fiabsentat prea mult de lasediul societãþii ºi cã ar fiavut o relaþie deficitarã cusindicatele. Emil Floruþ afost desemnat în funcþia

de director general alCEH în luna septembrie2015, în conformitate cuprevederile OUG109/2011 privind guvernanþa corporativã aîntreprinderilor publice.


Martori citaþicu mandate deaducereM artorii din dosarul

Uricani 2011, citaþi cumandate de aducere.

În septembrie, dupã vacanþajudecãtoreascã, va continua procesul în care cinci foºti ºefi aiexploatãrii miniere Uricani suntacuzaþi de ucidere din culpã pentru accidentul din 5 februarie2011. Dupã zeci de termene ºimartori audiaþi, instanþa a fixatun nou termen.

În data de 20 septembrie arurma sã fie audiaþi alþi matori,însã pe numele acestora a fost

emis mandat de aducere. “Amânã judecarea cauzei ºi

fixeazã termen la data de20.09.2016, ora 09:00, pentrucând vor fi citaþi martoriiVasilescu Gabriel Dragoº,Corbeanu Gheorghe, GedeAlexandru, Szasz Lazãr ºiPalaloga Spiridon cu citaþii ºimandate de aducere”, se aratãîn soluþia instanþei.

În dosarul accidentului demuncã de la Mina Uricani din 5februarie 2011, soldat cumoartea a cinci electricieni, aufost trimiºi în judecatã patru foºtiºefi ai Exploatãrii Miniere. Estevorba despre Dragoº AurelianCiucã, Claudiu Lucian Butari,Nicuºor Florin Moga ºi FlorinelMoldovan, acuzaþi de procuroride ucidere din culpã.


N oul consiliulocal de la

Petroºani seîntruneºte, astãzi,pentru prima datãsub aceastã formulã.Aleºii locali au peordinea de zi doardouã proiecte dehotãrâre.

Unul vizeazã organi-zarea comisiilor de specialitate aleConsiliului Local alMunicipiului Petroºani,iar cel de-al doilea facereferire la aprobareaprelungirii duratei contractului de conce-siune nr.10617/

17.11.1999 încheiatîntre Consiliul Local alMunicipiului Petroºani ºiS.C. Termoficare S.A.Petroºani. Contractul deconcesiune dintre celedouã pãrþi a fostîncheiat în 1999 pe o

perioadã de 10 ani. Auurmat prelungiri aleacestuia printr-o serie deacte adiþionale.

“Deoarece firma esteîn reorganizare, pentrua asigura continuitateafurnizãrii agentului ter-

mic ºi a apei calde pânã la înfiinþarea noiisocietãþi de termoficarepotrivit Legii adminis-traþiei publice locale,Consiliul Local areatribuþii privind gestionarea serviciilorfurnizate cãtre cetãþeniasigurând cadrul necesarpentru funcþionarea serviciilor publice deinteres local privind serviciile comunitare de utilitate publicã,propune adoptareaproiectului în formaprezentatã”, se aratã îndocumentele consiliuluilocal.

Mai exact, prelun-girea concesiunii dintrecele douã pãrþi se vaface pânã la data de 30septembrie.


Premierã absolutã - Gratis gunoiul la Lupeni

Pronunþare în dosarul concedierii lui Floruþ

Prima ºedinþã a noului Consiliu Local de la Petroºani

104 absenþila examenulde evaluarenaþionalãRezultatele obþinute

de absolvenþii claseia VIII-a la evaluareanaþionalã au fostafiºate. Din cei 3097 deabsolvenþi de clasa aVIII-a care ar fi trebuitsã susþinã acest primexamen important dinviaþa lor 104 au fostabsenþi.

La nivelul judeþuluiHunedoara s-a înregistrat osingurã medie de 10.Aceasta îi apaþine unui elevecare a absolvit cursurileªcolii Gimnaziale IG Ducadin Petroºani. DianaAlexandra Bozea a reuºit sã obþinã nota 10 atât lamatematicã cât ºi la limba ºiliteratura românã.

Peste 600 de notesub 5

Peste 600 de elevi dintotalul celor prezenþi nu

au reuºit sã obþinã celpuþin media 5 la examenulde evaluare naþionalã. Maiexact, 653 dintre aceºtiaau obþinut sub media 5 laexamenul de evaluarenaþionalã, fiind înregistrateºi douã medii de 1. adicãcei doi elevi au fost punc-taþi doar pentru simpla lorprezenþã, aceºtianereuºind sã rezolve nicimãcar un subiect.

La nivelul judeþului 323de absolvenþi de clasa aVIII-a au obþinut mediiîntre 9 ºi 9,99, iar alþi557 au obþinut medii între8 ºi 8.99. începând devineri ºi pânã în data de12 iulie, absolvenþii degimnaziu trebuie sã com-pleteze optiunile in fiselede inscriere pentruadmiterea la liceu.

Monika BACIU

Mai multe organizaþiide mediu din þarã

vor sã blocheze proiectulde modernizare aDrumului Naþional 66Defileul Jiului Bumbeºti-Jiu – Petroºani.

Nu sunt de acord cuceea ce se petrece în zonaMãnãstirii Lainici, iar dru-marii organizeazã tot felulde ºedinþe de lucru curangerii Parcului NaþionalDefileul Jiului ca sã cadãde acord cu privire lamodul cum se va organizaacolo activitatea ºi sã stabileascã date cu privirela cât de sigur va fi drumulpentru ºoferi, pietoni, darºi animalele sãlbatice pe

care ecologiºtii le protejeazã în drumul lor deadãpare în Jiu.

Ecologiºtii au trimis osolicitare care vizeazãmodificarea proiectuluiprivind construirea unei

parcãri în zona Mãnãstirii Lainici.

În prezent, parcarea seaflã vizavi de Mãnãstire,iar noul proiect prevedederocãri ºi devierea drumului. ReprezentanþiiConsiliului ªtiinþific alParcului Naþional „DefileulJiului“, dar ºi ai unor orga-nizaþii nonguvernamentale,au solicitat CompanieiNaþionale de Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale sãmodifice proiectul de modernizare a DrumuluiNaþional 66, pe tronsonulBumbeºti Jiu- Petroºani.Aceºtia vor construireaunor tunele ºi scãri sus-pendate în zona MãnãstiriiLainici pentru a nu fi afec-tatã zona naturalã.Drumarii spun, însã, cãlucrurile vor intra în nor-mal, dupã mai multe rundede negocieri, care sepoartã în aceste zile.

„Eu sunt sigur cã, pânãla urmã, se va gãsiînþelegere ºi din parteaConsiliului ªtiinþific de la

Parcul Naþional DefileulJiului. Vom reuºi sã mo-dernizãm acea porþiune de drum ºi sã creascã siguranþa participanþilor latrafic. Vrem sã translatãmdrumul din zona mãnã-stirii, pe partea opusã ºiparcarea sã ajungã pepartea mãnãstirii. Au fosttot felul de pãreri, cutuneluri ºi singura variantãeste sã mutãm parcareape partea opusã”, a precizat Ion Tudor, ºefuldistrictului CNADR Gorj.

Mai mult, drumarii spuncã s-au înþeles de fiecaredatã cu cei de la mediu ºisperã ca situaþia sã fielãmuritã în cel mai scurttimp. „Ne-am bucuratfoarte mult de sprijinulspecialiºtilor de la AgenþiaNaþionalã de Mediu, de laParcul Naþional DefileulJiului ºi toþi am avut decâºtigat din acordul demediu încheiat, lucru ce s-a respectat, ba chiar ºicu noutãþi acolo unde erautrecãtorile pentru ani-malele care veneau la Jiuºi s-au pus parapeþi. Sigur,a fost imperios necesarãmontarea parapeþilor, fiind vorba de protecþiaparticipanþilor la trafic”, amai adãugat Ion Tudor.

Deocamdatã, drumariinu au obþinut avizul pentruîntreruperea circulaþieirutiere în Defileul Jiului,pentru a face lucãrile necesare, însã, spun cã ovor face în câteva zile.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iulie 2016 Actualitate 5

Proaspãt învestitã înfuncþie, noua conducere

a oraºului Petrila, respectivprimarul Vasile Jurca ºiviceprimarul DorinCurtean, au reuºit într-osãptãmânã sã aibã dejaîntâlniri cu trei investitoriînteresaþi sã îºi creezepuncte de lucru în Petrila.

Primul, investitorul elveþian,ar dori sã deschidã la Petrila ofabricã de mobilã ºi sã creezepentru început 20 de locuri demuncã cu posibilitatea canumãrul personalului sãcreascã pânã la 60 de anga-jaþi. El ar avea nevoie de unspaþiu de circa 400-500 mp.

”Investitorul elveþian, caredoreºte sã vinã la Petrila areîn momentul de faþã o colabo-rare cu o firmã din oraº, mai

exact cumpãrã componentepentru mobilier de la noi, iar dupã ce au analizat puþinpiaþa muncii ne-au spus cã înproporþie de 90% vor sã vinã în oraºul Petrila”, a spusprimarul oraºului Petrila,Vasile Jurca.

Cel de-al doilea investitorcu care noua conducere a avuto primã întâlnire este de ori-gine francez. Intreprinzãtorulactiveazã acum în România,doar la Timiºoara, dar ºi-aînaintat dorinþa de a investi ºila Petrila.

”Investitorul fancez ne-asolicitat un spaþiu de circa500 de mp, unde sã facã ofãbricuþã pentru ambalaje deparfumuri. La discuþii,reprezentanþii societãþii ne-au explicat cã au un utilajce cântãreste 7 tone, ceea ce

înseamnã cã trebuie sã negândim foarte bine ce spaþiuoferim. Noi avem deja soluþii,am fotografiat 3 locuri si am trimis pozele prin e-mailpentru ca ºi ei la rândul lor sãse consulte”, a mai adãugatVasile Jurca, primarul oraºului Petrila

Ultimul investitor cu careadministraþia a purtat discuþii,este ºi cel mai importantdeoarece potenþialul lui esteunul mai ridicat.

”Am avut o discuþie telefo-nicã cu reprezentanþii de lafirma Sews, ei mi-au spus cãau discutat cu acþionarii maride la firmã ºi când au auzit cãs-a schimbat conducerea laPetrila, mi-au propus sã avemo întâlnire pentru a discutaconcret ca firma Sews sã-ºirelocheze o parte din activi-

tatea de producþie în oraºulPetrila” a spus primaruloraºului Petrila, Vasile Jurca.

Miercuri investitorii elveþienivor veni din nou la Petrilapentru a pune la punctultimele detalii ºi pentru aspune dacã vin sã investeascãîn cel mai estic oraº al Vãii Jiului. De asemenea,sãptãmâna viitoare reprezentanþii firmei de cablaje Sews vor ajunge înPetrila.

În ceea ce priveºte spaþiilede care primãria dispune,acestea nu sunt o problemãdupã cum spune primarulVasile Jurca. De pildã, doar înzona fostei Preparaþii de lamina Petrila existã spaþiu sufi-cient pentru amplasarea uneihale de producþie cu posibili-tatea de extindere. Totodatã înzonã existã ºi acces feroviarlucru ce reprezintã un avantajpentru investitori.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

Ce am învãþat înurma ultimelorinundaþii? NIMICAplouat, ne-am inundat ºi cam atât.

Cetãþenii nu au învãþat nimic de peurma acestor fenomene care în urmã cudouã sãptãmâni au lovit Valea Jiului.

Pâraiele s-au umflat, însã nu doar din cauzacantitãþii mari de precipitaþii, ci ºi din cauzamizeriilor aruncate pe cursurile acestora.Aluviuni de tot felul au fost purtate de ape, iarla un moment dat acestea au format un dop,astfel cã apele s-au revãrsat pe unde au putut.

Cel mai clar exemplu este cel al pârâuluiSlãtionioara care din cauza precipitaþiilorabundente s-a transformat într-un adevãratrâu, antrenând toate mizeriile aruncate înamonte. La douã sãptãmâni de la aceste inundaþii, oamenii nu au tras nicio învãþãturã,drept exemplu, zeci de pet-uri continuã sã fie purtate pe cursul pârâului.

Sticlele par a “juca” hora unirii, acesteadându-ºi întâlnire într-un punct de unde numai pot avansa în cursul lor nefiresc prinnaturã. Cei de la primãrie sau Apele Românecurãþã cursurile râurilor, însã ºi cetãþeanul areun rol. Acela de a pãstra!


Aproape cã þi se taierespiraþia când îi vezi cumalunecã cu vitezã, pe drumul cu multe curbe ceîºi schimbã direcþia, înpicioare pe acel long-board cu care alunecã lavale. Sunt tineri pasionaþide adrenalinã ºi care aumulte vânãtãi ºi julituri, pe

care ºi le ascund, ca sãarate cã acesta este unsport ce meritã practicatpentru frumuseþea lui.

Împãtimiþii acestuisport, care se desfãºoarãpe o placã de skate, darceva mai lungã, cu roþiperformante, au echipa-mente ce le protejeazã

capul, coatele, genunchiiºi gleznele ºi prind astfel ºi180 de km/h, pe untraseu sinuos, cu multecurbe.

Despre Straja, organi-zatorii nu au decât cuvintede laudã ºi spun cã traseulacesta este unic în lume,pentru cã nicãieri înEuropa, cel puþin, nu auavut o telegondolã pusã ladispoziþie, special pentruei. „Am gãsit aici, înprimul rând, traseul ºi credem cã este unul dintrecele mai tehnice traseedin Europa. E singurul dinlume care are o gondolã,ceea ce îl face unic.Concurenþii sunt din 11þãri din toatã Europa ºisunt la fel de încântaþi cutoþii”, a spus Adrian

Lupaºcu, organizator alcompetiþiei.

Skaterii, imediat dupãprimele trasee de încer-care au spus cã este mi-nunat ceea ce au întâlnitaici unde totul este unic ºirecunosc cã vor revenioricând la Straja.

„Sunt din Austria ºiaceasta este cu siguranþãuna dintre cele mai mariprovocãri pe care amvãzut-o în Europa ºi nedistrãm mult aici. Amfãcut deja douã ture ºiîncerc sã mã acomodezcu traseul. Nu am cãzutîncã, dar încerc sã nici nu o fac”, a spus un competitor din Austria,care vineri dimineaþã abia încerca traseul decompetiþie.

Organizatorii au mizatpe o prezenþã numeroasãºi spun cã aici au gãsitoportunitatea de cazare,de exerciþiu, iar telegon-dola ce le-a fost pusã ladispoziþie este cel maiimportant lucru.

Fiecare are un

longboard, echipamentcorespunzãtor ºi multcuraj, iar organizatoriispun cã acesta este special construit pentru aprinde viteze mari.

„Pãi skateboard-ul estede dimensiuni mai mici,mai mult pentru trik-uri,iar longboardul este maimult pentru vitezã.Prindem minim 85 – 90km/h, iar aici, la Strajaam gãsit cel mai frumosspectacol din România”, aafirmat ºi MihaiOrnemiºan, unul dintreorganizatorii competiþiei,care a explicat cât deimportant este costumulde competiþie ºi siguranþafiecãrui participant.

Tinerii au lãudat implicarea administraþieilocale, care a pus la dis-poziþie telegondola ºi aînchis circulaþia rutierã petraseu, în timp ce pri-marul Cristian Resmeriþãspune cã astfel de com-petiþii reînvie staþiunea

chiar ºi vara. „În momentul de faþã

avem 120 de invitaþi pentru acest concurs din10 þãri europene, 75 departicipanþi la concurs ºivreau sã vã spun cã oasemenea amenajare ºiamploare a unui eveni-ment nu a mai avut locniciodatã la Straja, chiardacã am avut o etapãnaþionalã de raliu. Astfelde concursuri reprezintãdefapt posibitatea de acrea ºi pãstra locurile demuncã la Straja ºi vara ºitrebuie încurajaþi cei carele organizeazã pentru cala anul, la ediþia a doua sã se dubleze numãrul par-ticipanþilor”, a menþionatCristian Resmeriþã, primarul din Lupeni.

Competiþia s-a desfãºuratweek-endul trecut, iar petraseu au coborât cu viteze ameþitoare, zeci deconcurenþi, interesaþi sã fiecei mai buni.

Diana Diana MITRACHEMITRACHEUna dintre cele mai bune eleve

ale liceului militar din AlbaIulia este din Valea Jiului. Îi placeceea ce face ºi crede cã militãriaeste deopotrivã ºi pentru fete ºipentru bãieþi, dacã ai chemare.Ana Cristina Geicã este dinPetrila ºi a terminat clasa a X-acu o medie foarte frumoasã, fiindpremiatã de Filiala Cultul Eroilorde la Petroºani.

Uniforma militarã nu o îmbracã doarbãrbaþii, nici mãcar în zilele noastre,când armata înseamnã luptãtori de elitã.Unde se pregãtesc ei, dacã nu pornindde pe bãncile ºcolii, iar la ColegiulNaþional Militar „Mihai Viteazul” dinAlba Iulia învaþã ºi Cristina. E din Petrilaºi, poate cã acum, când toþi absolvenþiide clasa a VIII-a se pregãtesc de liceu,va fi o inspiraþie potrivitã.

Cum a procedat ea, ne explicã chiaracum. „Cerinþele liceului nostru suntdestul de înalte, în comparaþie cu celeale unui liceu civil, dar atâta timp câtvrei ºi consideri cã trebuie sã ajungiacolo unde este locul tãu, trebuie sãlupþi. Pur ºi simplu, înainte de clasa aVIII-a m-am gândit: ce trebuie eu sã fac?ªi am auzit tot felul de îndemnuri, sãmerg la Teoretic, la Informaticã, sã numerg la Lonea, sau sã mã duc ºi m-amgândit cã trebuie sã fac ceva care sã mãfacã mândrã de mine, prin care sãdemonstrez cã pot ajunge acolo undemerit ºi unde îmi pot arãta talentul, dedicarea, inteligenþa ºi aºa am ajuns laliceul militar”, spune Ana Cristina Geicã,elevã a liceului militar din Alba Iulia.

Ana Cristina a obþinut la finele claseia X-a media generalã 9,60 ºi este elevadin judeþul Hunedoara cu cea mai maremedie la acest colegiu militar. Nu a fostnimic uºor, iar la admitere a fost ºi maidificil. „De intrat chiar nu se intrã uºor.Sunt o mulþime de probe care trebuieparcurse, de la medicale, la examenulpsihologic, ori la cel sportiv ºi chiar unexamen pe care trebuie sã îl susþii, daratât timp cât îþi doreºti, chiar poþi ºi da,este greu. Este sinuos drumul pe care îl parcurgem în liceu, dar ne maturizãmmult mai devreme ºi suntem pregãtiþimult mai bine pentru viaþã decât copiii din civilie”, mai spune tânãraelevã, pe care am întâlnit-o la o ceremonie militarã, îmbrãcatã în uniforma de care era mândrã.

Va termina liceul militar ºi de Cristinavom mai auzi, pentru cã este gata sãurmeze o ºcoalã militarã superioarã ºiapoi, cine ºtie unde o vor purta paºii.Un miliar, însã, fie el femeie, ori bãrbat,se distinge prin þinutã ºi atitudine ºi tocmai acestea sunt atuurile unei tinerecare are ambiþia sã ajungã departe.


Ecologiºtii împiedicã lucrãrile din Defileul Jiului

Vasile Jurca aºteaptã investitori strãini

Liceul militar, o opþiune chiarºi pentru fete

Concurs internaþional de longboard la StrajaSute de tineri au venit, în week-end-ul care a trecut, la Straja, acolo unde a avut loc prima ediþie

a unui concurs denumit generic Transilvania Downhill. Practic, din toatã Europa au sositpasionaþi ai sportului cu skateboard-ul, dar o formã mai alungitã a acestuia, iar concursul s-a þinutpe drumul asfaltat ce urcã în staþiune. Mai mult, la final, au fost concerte de muzicã ºi astfelsportul de varã în Straja prinde, pe zi ce trece, contur.

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iulie 20166 Învãþãmânt

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iulie 2016 Administratie 7

HOTÃRÂREANR. 65/2016privind alegerea preºedintelui de ºedinþã

hotãrârea a fost aprobatã prin vot liberexprimat cu unanimitate de voturi

Consiliul local al Municipiului Lupeni,judeþul Hunedoara;

Având în vedere proiectul de hotãrâre nr.66/ 23.06.2016, precum ºi votul deschis almajoritãþii consilierilor locali în funcþieprivind alegerea preºedintelui de ºedinþã;

În temeiul prevederilor art. 9, alin. 1-3din O.G. nr. 35/ 2002 pentru aprobareaRegulamentului-cadru de organizare ºifuncþionare a consiliilor locale, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºiale art. 35, alin. 1 din Legea administraþiei

publice locale nr. 215/ 2001, republicatãcu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRÃªTEArt. 1 Alege pe domnul consilier ing.

MIHAI BASARAB, în funcþia de preºedintede ºedinþã pentru o perioadã de 2 luni.

Art. 2 Prezenta hotãrâre se comunicãprin grija Secretarului municipiului Lupeni,Instituþiei Prefectului – judeþul Hunedoara,Primarului Municipiului Lupeni.

Lupeni, la 23 iunie 2016Preºedinte de vârstãIng. MIHAI BASARAB

Contrasemneazã – Secretar Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

Consilieri asistenþi: ANGHEL LUCIAN – ANDREIRESIGA ANDREI

HOTÃRÂREANR. 66/ 2016

privind alegerea Viceprimarului

Municipiului Lupeni

hotãrârea a fost adoptatã prin vot secret cu

13 voturi “Pentru”

Consiliul local alMunicipiului Lupeni, judeþulHunedoara;

Având în vedere proiectulde hotãrâre nr. 67/23.06.2016 precum ºi votulmajoritãþii consilierilor locali înfuncþie privind alegereaViceprimarului MunicipiuluiLupeni;

În temeiul prevederilor art.11, alin. 1-5 din O.G. nr.35/2002 pentru aprobareaRegulamentului-cadru de orga-nizare ºi funcþionare a consili-ilor locale, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, precumºi ale art. 45, alin. 1 ºi art. 57,alin. 3 ºi alin. 7 din Legea

administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã cumodificãrile ºi completãrileulterioare

HOTÃRÃªTEArt. 1 Alege în funcþia de

Viceprimar al MunicipiuluiLupeni, pe domnul consilierMESAROª IACOB - VIOREL.

Art. 2 Prezenta hotãrârepoate fi contestatã potrivitprevederilor Legii nr.554/2004 a contenciosuluiadministrativ, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.

Art. 3 Prezenta hotãrâre secomunicã prin grijaSecretarului MunicipiuluiLupeni, Instituþiei Prefectului –judeþul Hunedoara, PrimaruluiMunicipiului Lupeni, domnuluiViceprimar Mesaroº Iacob -Viorel.

Lupeni, la 23 iunie 2016Preºedinte de ºedinþã, Ing. MIHAI BASARAB

Contrasemneazã - Secretar,Jr. MARIUS

CLAUDIU BÃLOI

HOTÃRÂREANR. 67/2016

privind organizareacomisiilor de specialitate

hotãrârea a fost aprobatãprin vot liber exprimat cu

unanimitate de voturiConsiliul local al

Municipiului Lupeni, judeþulHunedoara;

Având în vedere proiectulde hotãrâre nr. 68/23.06.2016 privind organi-zarea comisiilor de speciali-tate precum ºi domeniile deactivitate în care se constitu-ie aceste comisii, la nivelulConsiliului local alMunicipiului Lupeni fiindorganizate un numãr de 4comisii;

În temeiul prevederilorart. 15 din O.G. nr. 35/2002 pentru aprobareaRegulamentului-cadru deorganizare ºi funcþionare a

consiliilor locale, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulte-rioare, precum ºi ale art.45, alin. 1 ºi art. 54, dinLegea administraþiei publicelocale nr. 215/ 2001,republicatã, cu modificãrileºi completãrile ulterioare

HOTÃRÃªTEArt. 1 Organizeazã un

numãr de 4 comisii de spe-cialitate ale Consiliului localîn principalele domenii,dupã cum urmeazã:

Comisia nr. 1 pentruActivitãþi Economico – finan-ciare, Agriculturã compusãdin 5 membrii;

Comisia nr. 2 pentruAmenajarea Teritoriului ºiUrbanism, Protecþia Mediuluiºi Turism compusã din 5membrii;

Comisia nr. 3 pentruÎnvãþãmânt, sãnãtate, familie,activitãþi social-culturale, cultecompusã din 7 membrii;

Comisia nr. 4 Comisiajuridicã ºi de disciplinã,

muncã ºi protecþie socialã,protecþie copii compusãdin 5 membrii;

Art. 2 Alege membriicomisiilor de specialitate aleConsiliului local, potrivitanexei, care face parteintegrantã din prezentahotãrâre.

Art. 3 Prezenta hotãrârepoate fi contestatã potrivitprevederilor Legii nr. 554/2004 a contenciosuluiadministrativ, cu modificãrileºi completãrile ulterioare.

Art. 4 Prezenta hotãrârese comunicã prin grijaSecretarului MunicipiuluiLupeni, Instituþiei Prefectului– judeþul Hunedoara,Primarului municipiuluiLupeni.

Lupeni, la 23 iunie 2016Preºedinte de ºedinþã, Ing. MIHAI BASARAB

Contrasemneazã -Secretar, Jr. MARIUS

CLAUDIU BÃLOI

Grevã pentruo orã, marþi,la Primãrii A fost stabilit calendarul

de proteste în primãriile din judeþ.Federaþia Naþionalã aSindicatelor dinAdministraþie a înaintatMinisterului Muncii notificarea privinddeclanºarea conflictului de muncã, ca urmare arefuzului GuvernuluiRomâniei de a solutionarevendicãrile salariaþilordin aceste instituþii.

Astfel, funcþionarii nu vormai lucra cu publicul marþi, 5 iulie, timp de o orã, laînceputul programului.

Revendicãrile salariaþilordin administraþia publicãlocalã sunt urmãtoarele:

„1. Acordarea normei dehranã pentru toþi salariaþii dinadministraþia publicã localã –acolo unde resursele bugetarepermit acest lucru. Prinaceastã modificare legislativãse eliminã discriminãrile cãdin acelaºi buget local al uneiinstituþii, unii salariaþi primescacest drept, iar alþii nu.

2. Acordarea voucherelorde vacanþã pentru salariaþiidin administraþia publicãlocalã.

3. Tinând cont de faptul cãsalariile funcþionarilor publiciºi ale personalului contractualdin administraþia publicãlocalã sunt mai mici decâtcele din administratia publicãcentralã, majoritatea anga-jaþilor din administraþia publicã localã având veniturisalariale brute apropiate cavaloare sau chiar egale cusalariul minim brut peeconomie (1.250 lei de la 01 mai 2016), solicitãmmajorarea salariilor de bazãale functionarilor publici ºi ale personalului contractualdin administraþia publicãlocalã cu 25 %.

4. Eliminarea în totalitate aArt 32 (4) din OUG nr.20/2016.”

Astfel de acþiuni vor maiavea loc, în aceiaºi zi, ºi înjudeþele Caraº Severin,Hunedoara, Timiº, Arad,Bacãu ºi Alba.

Dacã revendicãrile nu lesunt rezolvate, sindicaliºtiisunt hotãrâþi sã mai facã ogrevã de o zi, în data de 12iulie ºi sã declanºeze greva petermen nelimitat începând cudata de 19 iulie.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

COMPONENÞA COMISIILOR DE SPECIALITATE Comisia nr. 1 pentru ActivitãþiEconomico – financiare, Agriculturã

Mesaroº Iacob – Viorel Benedekfi DavidFloronesc Gheorghe – Adrian Baciu AdrianAnghel Lucian - Andrei

Comisia nr. 2 pentru AmenajareaTeritoriului ºi Urbanism,Protecþia Mediului ºi Turism

Basarab MihaiRad Marcel – DanielBenedekfi DavidNapãu – Stoica Radu – CãlinPãºcuþ ªtefan

Comisia nr. 3 pentru Învãþãmânt,sãnãtate, familie, activitãþisocial-culturale, culte

Cîmpean RodicaResmeriþã Lucian – Marius Burlacu AniþaNãsãlean Ioan – LucianMoldovan EmilCorpadi Sorin – Adrian Anghel Lucian – Andrei

Comisia nr. 4 juridicã ºi de disci-plinã, muncã ºi protecþie socialã,protecþie copii

Romoºan Ilie – AdrianRoºu Ioan – CristianNapãu – Stoica Radu – CãlinResiga AndreiPopescu Cristian

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL ALMUNICIPIULUI LUPENI

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL ALMUNICIPIULUI LUPENI

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCALAL MUNICIPIULUI LUPENI

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iulie 20168 Sport

... am vedea pe 10 iulie o campioanãa Europei fãrã nici ovictorie la activ? Iatã,portughezii au ajuns în semifinale numai cu egaluri ºi victorii la11 metri!

O echipã care îºiasigurã schimbul degeneraþii din mers, cuacest super talent de18 ani, numit RenatoSanchez, un fel deMessi portughez prinfelul cum se

deplaseazã în teren,venit la acestEuropean cu doardouã meciuri la echipanaþionalã, cu unCristiano Ronaldocare a atins 130 deselecþionãri cu aceºtivulpoi numiþi Pepe, RCarvalho (38 de ani!),Moutinho sau Nani, oechipã sã reînvie glo-

ria team-ului luiEusebio din anii 60’.Dar cum? Fãcând egalcu toatã lumea, intr-uncontext în care dacãnorocul îþi surâde lalovituri de departjare,te poþi trezi cu trofeulîn braþe. Portugaliamai are un pas pânãla acel moment. ª-apoifinala, unde iarãºi poþi

câºtiga la 11 metri. Arfi o premierã plane-tarã, dar ºi un motivde meditaþie pentrucei care se ocupã dedestinele ºi regulamentelede fotbal. Poate s-argãsi o altã soluþie, - dece nu o rejucare? –fiindcã în felul acesta,prea mult rãmâne lamâna hazardului.

Henþ cu mâna

Ce-ar fi dacã...

Fotbal. Amical

Mulþescuîl bate peLucescu!

În cantonamentul depregãtire din Slovenia, echipaUniversitatea Craiova, antre-

natã de fostul jucãtorºi antrenor al Jiului,Gigi Mulþescu, aînvins într-un amicalde lux cu 2-0 peZenit de St.Petersburg (Rusia)echipã pregãtitã deMircea Lucescu.Golurile craiovenilorau fost marcate deMãzãrache ºiZlatinoki.

U n alt sezonslab fãcut de

Minerul Uricani,care se apropie de60 de ani (în 2017)de existenþã. Echipas-a “dus în cap” înultimii ani precummineritul din zonã...

Foste echipe de forþãîn Divizia “C” timp depeste 10 ani, Uricaniulnu ºi-a mai regãsitcadenþa de altãdatã.Chiar startul de 0-10(!?)la Inter Petrila ar fi tre-buit sã fie primul sem-nal de alarmã. Dacã exclu-dem victoria anulatã, 6-1 cuCetate II Deva, practic,primul success al Uricaniuluiapare abia în etapa a-9-a,2-1 cu Victoria Cãlan!

De altfel, Minerul Uricaniva fi o “specialistã” în aîncasa scoruri astronomice:0-10 cu Inter petrila 1-9 la

ªoimul Bãiþa, 2-7 laRetezatul Haþeg . Sãtul deatâtea inscuccese,antrenorul Neculai Baltanupãrãseºte corabia dupã 13etape, Traian Câmpean seînhamã ºi câºtigã un loc înplus faþã de tur. La Uricanis-a sperat mereu în alcã-tuirea unei formaþii tinere,dar greul l-au dus tot “vete-ranii”, care au demonstratmai mult ataºament pentrufotbal. Chiar dacã un con-tingent de oameni inimoºide la aceastã echipã - VasileScutaru, Traian Câmpean,Cornel Irina, Miticã Panþi –au încercat sã facã ceva,mai mult nu s-a putut.

A proape 250 de ani!

Gabi Trestian, Viorel

Mihãiescu, TraianCâmpean, Cornel Irina,Raul Cismaºiu ºi Vajda,adunã la un loc aproape unsfert de mileniu!!!

ªi totuºi ei au fost pesteevoluþia mult mai tinerilorlor coechipieri.

Greu de crezut cã într-unviitor apropiat MinerulUricani va mai atinge

cotele din anii ’90 ºi astapentru cã din punct devedere calitativ, nu vineniciun junior de valoare dinurmã. Sau cel puþin noi nuam auzit…

M inerii…Minerului!

În echipa de la uricani s-au regãsit în campionatul

recent încheiat ºi câþivajucãtori care au lucrat directla front, în minã.

E vorba despre G.Trestian, Vajda, Cismaºiu,Proteasa ºi Bãlãnean, ultimii doi plecaþi în ultima parte a campinatuluiîn Anglia.

Fotbal, liga a-IV-a Hunedoara/Analizã campionat 2015 -2016

Minerul Uricani cade o datã cu huilaMINERUL URICANI 2015-2016

Anul înfiinþãrii: 1947Locul: 11 26 5 7 14 34-36 22p-acasã : 13 4 4 5 23-21 18p -deplasare: 13 1 3 9 11-42 6pAntrenor: Neculai Baltaru(et.1-13)

Traian Câmpean(et.14-26)Echipa standard: Tr. Câmpean (Beleni) - Anghelina,G. Trestian, Irina (Proteasa), Nechita - Cismaºiu (D. Scurtu), Boroghinã (Bãescu), Suvac (Erdos), Vajda(Mihãilescu) – Dãrãbanã (D. Ilie), Romanesc, Bãlãnean,Firizoiu)Golgeteri: 7 goluri – Vajda,

5 goluri – Irina , 3 goluri – Romanesc, Mihãilescu, 2 goluri – Proteasa , Suvac, Cismaºiu.

TOP 31. G. Trestian – siguranþã, muncã, efort. 2. Tr. Câmpean – experienþã, seriozitate, intervenþiiexcelente3. C. Irina – experienþã, plasament, detentã

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Raul Cismaºiu, unul dintre minerii...

Minerului Uricani

CVJ NR.1136 LUNI 4 IULIE 2016

Documents

Transcript of CVJ NR.1136 LUNI 4 IULIE 2016