Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 948

Marti, 22 Septembrie 2015

U niversitatea din Petroºani este începând de luni gazda ediþiei cu numãrul VI aCongresului dedicat mineritului ºi intitulat generic Balkanmine. Ediþia din acest

an a Congresului Internaþional Balcanic Minier – Balkanmine 2015, se desfãºoarãsub deviza „Mineritul în slujba dezvoltãrii durabile a lumii”, iar în cadrul evenimentuluise va dezbate rolul mineritului în contextul dezvoltãrii durabile internaþionale.Principalul organizator este Universitatea Petroºani, cãreia i se alãturã INSEMEXPetroºani, Gerom Internaþional, Comitetul Naþional Român al Consiliului Mondial alEnergiei ºi Consiliul Local Petroºani. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

A lcoolemiaavutã de

profesorul univer-sitar Radu Sorin înmomentul în carea distrus centrulde informare turisticã dinPetroºani este confidenþialã.

La mai bine de olunã de la producereaaccidentului în care afost implicat RaduSorin, alcoolemia esteun subiect care nupoate fi dezvãluit.

“În mod normal,alcoolemia este probã la dosar ºi afost înaintatãParchetului de pelângã JudecãtoriaPetroºani. Seefectueazã cercetãri încauzã, iar Parchetulnu ne-a autorizat sãdãm informaþii”, adeclarat Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Nici medicii legiºtinu sunt autorizaþi sã

comunice aceastãinformaþie.

“Nu avem voie sãdãm aceste informaþii.Sunt confidenþiale”, a declarat mediculDan Mãrculescu, ºefulIML Hunedoara.

Rezultatul înregis-trat de aparatuletilotest imediat dupãce Radu Sorin s-a rãsturnat cu maºinapersonalã a fost0,73% acool în aerulexpirat, valoarea fiindsub limita penalã.

În data de 6 august,profesorul universitarRadu Sorin s-a rãsturnat cu maºina ºia lovit Centrul deInformare Turisticã.Radu Sorin a declaratla scurt timp dupãproducerea accidentu-lui cã un alt autotu-rism care venea dinstânga i-a tãiat caleaºi, pentru a-l evita, atras de volan dreaptaºi din acest motiv s-aprodus accidentul.

Monika BACIUMonika BACIU

Congresul Internaþional Balcanic Minier –BALKANMINE 2015

Mineritul în slujba dezvoltãrii durabile a lumii

F ocar de hepatita Aîn municipiul

Vulcan. Zeci de locuitoriai municipiului Vulcan,majoritatea copii, auajuns la spital unde aufost diagnosticaþi cuhepatita A.

Unitatea medicalã numai face faþã numãruluimare de pacienþi, astfel cãunii au fost transferaþi laSpitalul Judeþean Deva.

“Avem în total unnumãr de 18 pacienþiinternaþi la noi. Un caz

deocamdatã este neconfir-mat, aºteptãm rezultatele.În weekend am trimispatru pacienþi la spitalul

din Deva pentru cã noi numai avem locuri. Sunt ºiadulþi ºi copii cu vârsteîntre 3 ºi 64 de ani”, a

declarat medicul CãtãlinPopa, managerul SpitaluluiMunicipal Vulcan.

Medicii se aºteaptã caîn perioada urmãtoarenumãrul pacienþilor caresuferã de hepatita A sãcreascã având în vedere cãa început ºcoala, iar oriceboalã se transmite curepeziciune în colectivitate.

“Acum o sãptãmânãnumãrul cazurilor scãzuse, iar apoi a crescut.Perioada de incubaþie e dedouã sãptãmâni. Mediciide familie au vaccinatoamenii, dar degeaba dacãvirusul deja s-a instalat înorganism. Numãrulcazurilor poate sã creascãîn urmãtoarea perioadã.Noi am scos de la clase o

serie de copii cãrora le-amfãcut consultul”, a maisubliniat medicul.

Nu este pentru primadatã când în municipiulVulcan izbucneºte focarulde hepatitã A. În lunaaugust, aici au mai fostînregistrate astfel decazuri. De vinã suntcondiþiile în care trãiesc ºiautoritãþile medicale spuncã vor sesiza autoritãþile casã ia mãsuri în blocuriledin acest cartier, undeþevile de apã ori nu existã,ori sunt înfundate dedejecþiile altor locatari. În plus, multe familii nuau deloc apã curentã, iarmizeriile sunt peste tot

Monika BACIU Monika BACIU

Alcoolemia este confidenþialã

Focar de hepatitã. Pacienþi mutaþila Deva din lipsã de locuri

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Septembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

ReprezentanþiiINSEMEX, singurulinstitut din Romîniaspecializat în exploziviºi protecþie minierãantiexplozivã, voraduce la Petroºani

forul internaþional desavare minierã, tocmaipentru a reuºi sãscoatã în evidenþã, odatã în plus, impor-tanþa acestui domeniu.În România, odatã cu

declinul mineritului, ºiactivitatea de salvareminierã s-a diminuat,dar lucrurile sunt similare ºi în Europa.

Directorul general al INSEMEX ArturGãman a precizat cãva prezida acest forchiar la Petroºani ºiacest lucru l-a obþinutdupã vizitele de lucrude acum o sãptãmânã.

„Am participatla cea de a VII-a con-ferinþã a OrganismuluiInternaþional deSalvare Minierã, undeam reprezentatRomânia în calitate deþarã fondatoare ºi undene numãrãm printre

cele 23 de þãri care facparte din acest renumitorganism. La Lubek afost organizatã vizi-tarea firmei Dreher, ofirmã de renume ºi celmai important pro-ducãtor de aparate deprotecþie a respiraþie ºimãsurãtor de gaze.Am fost invitat la ceade a XXI-a întâlnire aconducãtorilorautoritãþilor de statminiere din Europa,care s-a desfãºurat laHelsinki. S-au dezbãtutprobleme majore pentru mineritul european, iar ca oconcluzie, afirm cumândrie cã ne-am

asumat sarcina cala anul viitor sã fimorganizatorii acesteiîntâlniri”, a declaratArtur Gãman, directorgeneral INCD INSEMEX Petroºani.

Activitatea de salvare minierã s-adiminuat mult ºi niciStaþia de salvare de laPetroºani nu mai aremulþi slavatori profe-sioniºti. Sigur cã acesta este rezultatuldiminuãrii activitãþiiminiere, însã, de aceºtioameni va fi nevoie peviitor, indiferent dacã mineritul va maicontinua sau nu.

„Din pãcate, odatãcu declinul industrieiminiere, se cunoaºte ºiun declin ºi la nivelulformaþiilor de salvatori,care, însã, iau amploareîn þãri cu minerit emer-gent, cum ar fi Canada,

Australia, Africa de Sud sau altele”, a mai spus directorul general al institutuluidin România.

Meseria de salvatora ajuns doar de câþivaani sã intre în nomen-clatorul de meserii,însã, cei de la INSE-MEX fac acum eforturiuriaºe sã o menþinã lanivelul la care secuvine. Recentele con-tacte cu foruri similaredin Europa îi ajutã pecercetãtorii de la noisã þinã pasul cu cei dinalte þãri, dar ºi în acestdomeniu este nevoiede investiþii, ca sãpoatã obþine perfor-manþã. „Atâta timp câtmai existã o lopatã decãrbune, care sescoate din subteran,trebuie sã existe salvatori. ªi chiar ºidupã aceea, pentru cãvedem multe accidentecare se produc în mineînchise ºi, în situaþia încare s-ar petrece unasemenea evenimentºi nu dispunem de o formaþie binepregãtitã, nu are cine sã intervinã”, aconchis Artur Gãman.

DianaDianaMITRACHEMITRACHES alvele au brãzdat

cerul Petroºaniului înmemoria unui tânãr care asupravieþuit în teatrele deoperaþiuni de peste hotaredar a murit nevinovat într-un accident rutier.

Tânãrul ofiþer în vârstã de25 de ani, Andrei Kovacs, de loc din Petroºani, a muritnevinovat dupã ce maºina încare era pasager alãturi de alþidoi camarazi s-a izbit violent deun autocar.

Teribilul accident a avut loc pe D.N.2A, în judeþulConstanþa, la finele sãptãmâniitrecute. Trupul neînsufleþit almilitarului a fost adus acasã, laPetroºani, iar ieri a fost înmor-mântat în Cimitirul Central dinPetroºani. La funeralii au luatparte ºi camarazii de arme aitânãrului de la unitatea dinBrãila unde a fost angajat.Andrei Kovacs a fost

înmormântat cu onoruri mili-tare, iar colegii lui de unitatespun despre el cã era un tânãrpasionat de ceea ce fãcea ºiavea un viitor promiþãtor. Îngrad de locotenent, AndreiKovacs fusese detaºat în garni-zoana Brãila imediat dupãabsolvirea Academiei, în anul2005 ºi participase la misiunipericuloase, în Afganistan ºiIrak. În momentul impactului,la volan se afla un coleg alcelor doi militari morþi. Acesta

a supravieþuit groaznicului accident, fiind imediat trans-portat la Spitalul Judeþean dinConstanþa în stare criticã.Poliþiºtii îl cerceteazã pentruvãtãmare corporalã ºi omor dinculpã. În carnagiu ºi-a maipierdut viaþa ºi o tânãrã de 39de ani. Aceasta era pasager ºighid în autocarul de care s-aizbit autoturismul cu militari ºia fost proiectatã prin parbriz.Din cercetarea preliminarãvinovat de producerea accidentului este subofiþerul din autoturism, care ar fi adormit la volan.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Salvatorii mineri – mai puþini,dar cu ambiþii mariA proximativ 200 de salvatori mai sunt în Valea Jiului, dar se

vorbeºte despre aceastã activitate în Europa, ca despre unaextrem de importantã. Salvarea minierã este un obiectiv strategicîn orice þarã, iar Organismul Internaþional de Salvare Minierã seva reuni anul viitor la Petroºani, aceasta fiind o oportunitate pecare sperãm sã o marcãm în favoarea celor din Valea Jiului.

Locotenentul Andrei Kovacs -îngropat cu onoruri militare

“În ceea ce priveºteactele întocmite înurma acþiunilor efec-tuate la ComplexulEnergetic Hunedoaramenþionãm cã acestease aflã în curs de valoficare cu propu-nerea de sesizare aorganelor de urmãrirepenalã, context în careprecizãm cã instituþiilerespective sunt sin-

gurele în mãsurã sãdecidã asupra accesu-lui liber la informaþiilepublice fãrã a fi periclitate desfãºurareasau rezultatulanchetelor”, se aratãîntr-o informare aCurþii de Conturi.

ªi ministrulEnergiei, Andrei Gereaa declarat în cursulacestui an cã trei speþe

au plecat cãtre DNA înceea ce priveºte nere-gulile de la ComplexulEnergetic Hunedoara.Mai mult decât atât înluna iulie a acestui an,procurorii DNA audescins la CEH.

Anchetatorii inves-tigheazã importul a400.000 de tonede cãrbune din

Ferederaþia Rusã, princompanii din Ungariaºi Elveþia. În noiembrie2011, ComplexulEnergetic Hunedoarapublicã un anunþ

pentru import de cãr-bune. Nu organizeazãlicitaþie. Negociazãdirect cu traderul inter-naþional de produseenergetice - SocietateaVitol din Elveþia.

Primul lot, de63.000 de tone de cãr-

bune, este cumpãratcu 99,2 euro/tonã.Apoi, mai suntîncheiate cinci acteadiþionale pentruîncã 157.000 tone

de cãrbune.La trei ani de la

încheierea contractului,ANAF susþine caElectrocentrale Deva aplãtit pentru cãrbuneleimportat cu 20 deeuro/tonã mai multdecât pentru cãrbuneledin Valea Jiului. Întrea-ga afacere a scos dinconturile ComplexuluiEnergetic Hunedoarapeste 22 de milioaneeuro.

La jumãtatea anului2012, compania destat încheie un noucontract cu Vitol. Alte200.000 tone de cãr-bune sunt cumpãrateprin negociere directã.De aceasta datã,Electrocentrale Devanu mai publicã niciunanunþ internaþional.Director general esteCostel Alic, membruPSD ºi fost prefect deHunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

Locuriocupate100%L ocurile de la

Universitateadin Petroºani aufost ocupate încadrul celei de-adoua sesiuni deadmitere.

Instituþia deînvãþãmânt superiorºi-a ocupat toatelocurile bugetate atâtla studiile universitarede licenþã cât ºi lacele de masterat.Pânã în data de 18septembrie au avutposibilitatea candidaþiisã îºi depunãdosarele, iar acum setrage linie.

“Am ocupat toatelocurile bugetate. Au fost 266 de locurilibere la studiile uni-versiare de licenþã ºis-au ocupat 267,la învãþãmântul la distanþã mai avem 21 de locuri libere, iarla masterat s-auînscris 88 de candi-daþi pe cele 8 locuricare au mai fost buge-tate”, a declarat conf.

univ. dr. ec. CodruþaDura, prorectorulUPET.

Unele dintre spe-cilizãri sunt atractivepentru studenþi, iaraltele rãmân neocu-pate, astfel urmeazãca în urmãtoareaperioadã sã se anali-zeze dacã vor existaspecilizãri ce vor intraîn conservare.

“Urmeazã sãvedem cu ce spe-cilizãri mergem mai

departe sau nu”, amai spus sursa citatã.

Taxa de înmatricu-lare trebuie achitatãpânã în 23 septem-brie pentru confir-marea locului.

Festivitatea dedeschidere a anuluiuniversitar va avea loc în data de 28 septembrieîncepând cu ora 11 la Aula Universitãþiidin Petroºani.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti 22 Septembrie 2015 Actualitate 3

Din acest motivaceste firme prin carese distribuia agentultermic au intrat înfaliment în fruntea lorfiind numit un lichida-tor judiciar. Acum,acesta încearcã sãrecupereze sumeledatorate de rãu-platniciîndreptându-se împotriva acestora prininstanþele de judecatã.

Astfel, pe rolulJudecãtoriei Petroºaniau fost deschise zeci de dosare de societãþilede termoficare dinmunicipiile Vulcan ºiLupeni. Abonaþii aces-tora care nu ºi-au achi-tat dãrile sunt chemaþi

la barã ºi forþaþi sã seachite de datorii.

Societãþile de ter-moficare din ValeaJiului au acumulat, de-alungul anilor, datoriiimense cãtre furnizorulde agent termic. Pânãacum, în fiecare locali-tate exista câte o societate de sine stãtã-toare, dar, din cauzadatoriilor, au intrat perând în insolvenþã sauîn faliment. Cei maimulþi abonaþi sunt laPetroºani, dar ºi aiciSC Termoficare SA aremari probleme finan-ciare ºi este, de aseme-nea, în insolvenþã. Devinã pentru aceastã

situaþie sunt datoriileacumulate la furnizorulde agent termic decãtre consumatori.Totuºi, dacã laPetroºani, Vulcan ºiLupeni mai vorbimdespre furnizarea deagent termic în sistemcentralizat, la Petrila,Aninoasa sau Uricanisituaþia este dramaticã.Fiecare locuitor seîncãlzeºte cu ce poate,întrucât societãþile determoficare au fost desfiinþate de ani dezile, iar centraleletermice au fost vândutela centrele de fiervechi. În aceste local-itãþi, majoritatea oame-nilor se încãlzesc culemne, cãrbuni sau cucentrale pe gaz.

La Uricani, deexemplu, mulþi oamenise încãlzesc iarna cuajutorul sobelor culemn sau cãrbune, pentru cã blocurile sunt prevãzute dinconstrucþie în acestmod. La Pertila au existat centrale decartier pe bazã de cãrbune, dar au fostdesfiinþate pe motiv cãerau prea poluante ºinu erau rentabile. Ceide la blocuri au, îngeneral, centrale pro-prii, pe gaz, iar la casese încãlzesc cu sobe culemne sau cãrbune.

Monika BACIUMonika BACIU

Curtea de Conturi a sesizat DNA privind ilegalitãþile de la CEHC urtea de Conturi a sesizat organele de

anchetã în ceea ce priveºte neregulileconstatate la Complexul EnergeticHunedoara. Mascaþii vor descãleca din noula Complexul Energetic Hunedoara pentrucã inspectorii financiari de la Curtea deConturi au identificat mai multe neregulicu iz penal, iar documentele au fost înaintate organelor de cercetare.

Societãþile de termoficare,falimentate de rãu-platniciS ocietãþile de termoficare din Valea

Jiului încearcã sã recupereze o partedin banii de la datornici. Ani de zile socie-tãþile de termoficare au fost prejudiciate deabonaþi, care nu ºi-au achitat facturile.

Fie cã vorbimdespre mineritul dehuilã, ori despre celde lignit, viitorul nusunã extraodinar înRomânia, însã, în

alte þãri, mai multsau mai puþin membreale UE, aceastã

ramurã a economieieste încã profitabilã,petru cã este susþinutã.S-a vorbit despre impor-tanþa unui asemena simpozion la Petroºani,iar profesorul universitardoctor Nicolae Iliaº,senior al energiei,cum a fost denumitrecent într-o lucrareeuropeanã, a þinut sãvorbeascã despre rolulcãrbunilor în Europa.

„Sunt perspective caîn mixul energetic deproducere a energieielectricã sã îºi gãseascã

în continuare locul cãrbunele. Este oresursã naþionalã, carene poate da securitate,stabilitate ºi sperãmfoarte mult ca exemplulPoloniei sã fie însuºit ºide factorii de decizie dinRomânia. În Polonia ºiîn Germania, cãrbuneleare o pondere însem-natã în producerea deenergie electricã ºi considerãm cã printr-unmanagement perfor-mant la nivelul CEH ºiCEO sã se dovedeascãcã în maxim doi anisunt posibilitãþi de a

eficientiza extragereacãrbunelui. ªi înRomânia este nevoie de

sprijin din partea statu-lui, pentru cã în toateþãrile industria asta este

susþinutã, chiar dacã nuo numim subvenþie, darexistã ajutoare care sepot acorda de cãtre statsub anumite forme”, adeclarat prof. dr. ingNicolae Iliaº, organiza-tor Balkanmine 2015.

La lucrãri au partici-pat atât reprezentanþi ai CEH cât ºi aiComplexului EnergeticOltenia, iar rectorulUniveristãþii dinPetroºani a vorbit, larândul sãu, despre ideeacercetãrilor în domeniulminier. „În cadrul aces-tui congres se discutãprobleme legate decercetare în domeniulminier, schimburi deexperienþã, pãreri îndomeniul extracþieiminereului de cãrbune ºiprobleme energetice.Sperãm ca rezultatele sãaducã îmbunãtãþiri ladezvoltarea zonei VãiiJiului ºi nu numai”, aprecizat ºi conf. Dr. Ing.Marius Marcu, rectorulUniversitãþii din

Petroºani, în timp ce dela Compania LignituluiOltenia, cei care au par-ticipat au vorbit despresolidaritatea în acestdomeniu. „Eu cred cãacest congres balcanicsã ne uneascã forþele ºisã arãtãm pe plannaþional ºi european, laBruxelles, cã mineritulpe bazã de cãrbune esteo sursã care asigurãenergia în orice condiþiimeteo. Acest congresmi se pare tocmai deaceea, extrem deimportant”, a spusDaniel Antonie, directorul DivizieiMiniere din CEO.

Congresul BalcanicMinier este o organiza-þie profesionalã, con-dusã de un comitetºtiinþific intenaþional,care se reuneºte o datã

la doi ani. Acum,lucrãrile se desfãºoarã laUniversitatea dinPetroºani, iar la acesteaparticipã ºi specialiºtiiINSEMEX, din cadrul

Complexului EnergeticHunedoara, aiComplexului Energeticdin Oltenia, dar ºi spe-cialiºti ai CompanieiNaþionale a Uraniului.

„Aceastã a VI-aediþie a CongresuluiBalcanic Minier este înegalã mãsurã importan-tã atât pentru compani-ile din industria extrac-tivã, cât ºi cea energe-

ticã, dar ºi pentru Valea Jiului, mai ales încontextul actualelorprovocãri pe care leîntâmpinã industriaextractivã, din cauzascãderii preþului tuturormateriilor prime. Avemconvingerea cã spe-cialiºtii de talie mondialãcare participã la acesteveniment vor identificasoluþii pentru acestdomeniu”, a declarat laînceputul lucrãrilor ºiAlexandru Petruþi,reprezentant alComitelului Naþionalromân al ComsiliuluiMondial al Energiei.

În afara sesiunilor de lucrãri ºtiinþifice ce se desfãºoarã laUniversitatea dinPetroºani, cercetãtoriivor fi invitaþi sã vizitezeINSEMEX, dar vor faceºi o vizitã în judeþulvecin, la Termocentrala

Rovinari, la carieraRoºia de Jiu, sau înzona ansamblului monumental Brâncuºi.

Se va discuta despre minerit ºiefectele închiderii acestei activitãþi, vor fiprezentate lucrãri ºtiinþifice ºi se vor trageconcluzii cu privire acestdomeniu de activitate.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

România, nici dupã 20 de ani nu are o strategie energeticã ºi astaimplicã o serie deefecte negative în zonecum este Valea Jiului.Populaþia de aici percepe declinul mineritului ca un efect

al degradãrii vieþii de zicu zi ºi atunci avemnevoie sã ne inspirãmde la vecinii noºtri, cãsunt sau nu membriUE. Prezent laCongresul Balkanmine2015 ce are loc înPetroºani, Tiberiu IacobRidzi a considerat oportun sã vorbeascãdespre o astfel destrategie a þãrilor dinBalcani.

„Vom vedea ce soluþii ºi idei au specialiºtii din domeniu,cu precizarea cã uneleþãri care participã laBalkanmine nu suntmembre ale UE ºi nu se raporteazã laceea ce înseamnã asta.Sigur cã la final, însã,

vom putea desprindeconcluzii cu privire laposibilitatea unorcolaborãri în interiorulBalcanilor în ceea cepriveºte industriaminierã”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani, ladeschiderea lucrãrilor CongresuluiBalkanmine laPetroºani.

Din Balkanmine fac parte þãri precum:Albania, Bosnia ºi

Herþegovina, Bulgaria,Macedonia, Turcia,Grecia, Muntenegru,România, Serbia,Slovenia sau chiarPolonia.

Exemplele acestorstate sunt de luat în calcul ºi poate cã ostrategie în Balcani arajuta mult industriaextractivã de substanþeminerale utile, dupã oviziune legatã deaceastã parte a lumii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

Congresul Internaþional Balcanic Minier – Balkanmine 2015

Mineritul în slujba dezvoltãrii durabile a lumiiU niversitatea din Petroºani este gazda

ediþiei cu numãrul VI a Congresuluidedicat mineritului ºi intitulat genericBalkanmine. Ediþia din acest an aCongresului Internaþional Balcanic Minier –Balkanmine 2015, se desfãºoarã sub deviza„Mineritul în slujba dezvoltãrii durabile alumii”, iar în cadrul evenimentului se va dezbate rolul mineritului în contextul dezvoltãrii durabile internaþionale. Principalulorganizator este Universitatea Petroºani,cãreia i se alãturã INSEMEX Petroºani,Gerom Internaþional, Comitetul NaþionalRomân al Consiliului Mondial al Energiei ºiConsiliul Local Petroºani. Cercetãtori dinEuropa au prezentat lucrãri ºtiinþifice, iar cei care au luat cuvântul ºi-au exprimat optimismul cu privire la ceea ce va însemna în maxim doi ani mineritul. „Seniorii energiei”au þinut sã menþioneze, încã o datã, importanþa cãrbunilor.

Tiberiu Iacob Ridzi: “Putem colaboraîn Balcani pe tema mineritului”C ongresul de la Petroºani aflat la cea de a

VI-a ediþie ne poate aduce o strategie bal-canicã cu privire la creea ce înseamnã strategiaenergeticã, una mixtã, care sã ia ce e bun ºi dinprincipiile þãrilor din UE, dar ºi a celor care nusunt membre. De altfel, primarul din Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi a menþionat acest lucru încadrul Congresului de la Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Septembrie 20156 Actualitate

R eprezentanþiiInstituþiei Avocatului

Poporului – BiroulTeritorial Alba vor fi, dinnou, prezenþi la Deva.

Persoanele care doresc sã beneficieze gratuit de asistenþãjuridicã din partea acestei instituþiisunt aºteptate, joi, la PrefecturaHunedoara, începând cu ora10:30. Aceste audienþe le suntoferite gratuit hunedorenilorîncepând cu anul 2011. Instituþia

Avocatul Poporului este autoritatepublicã autonomã ºi independentãfaþã de orice altã autoritate publicã ºi are drept scop apãrareadrepturilor ºi libertãþilor persoanelorfizice în raporturile acestora cuautoritãþile publice.

“Când mi s-a adusfactura la apã, am fostinformat cã, de la 1septembrie, apa pota-bilã furnizatã în ValeaJiului se va scumpi cu20%. Asta în situaþiaîn care ºtim cã, de la 1 aprilie, au fost dejamãrite tarifele cu 22%.Mi se pare nefiresc ºianormal ca într-un ande zile sã se mãreascãpreþul apei, care esteun serviciu comunitarde responsabilitatepublicã, cu 42%. Iar lasituaþia economicãactualã din ValeaJiului, mi se pare chiaro mãrire insuporta-

bilã”, a spus con-silierul judeþeanNicolae Ivãnuº.

Tocmai pentru a lãmuri aceastã problemã arzãtoare,reprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara îl cheamãpe directorul SCApaServ Valea Jiului, Costel Avram ladiscuþii.

“Adevãrul este cãîntotdeauna a fostmare preþul apei înjudeþul Hunedoara, înspecial cel practicat înValea Jiului, din cauzaproblemelor socialedeosebit de serioase cu

care se confruntã zonanoastrã. Nu aº vrea sãcomentez foarte multsubiectul ridicat dedumneavoastrã, înschimb aº dori sã îmipermiteþi sã îl invitãmpe directorul general alsocietãþii APASERV,domnul Costel Avram,la urmãtoarea ºedinþãordinarã a consiliuluijudeþean ºi sã-l interpelãm pentru a ne oferi explicaþii cuprivire la aceastãdecizie. Este, într-adevãr, o decizie a Asociaþiei deDezvoltareIntercomunitarã, dincare fac parte, pelângã reprezentantulconsiliului judeþean,reprezentanþii fiecãreiprimãrii unde opereazãsocietatea APASERV.Din câte ºtiu, nu auexistat voturi împotrivahotãrârii de majorare atarifului la apã ºi astaar trebui sã ne spunãmulte lucruri. Poate cãcel mai bine ar fi sã

primim toate explicaþi-ile chiar prin gura celuicare pune în operã totce se întâmplã laAPASERV – directorulgeneral. Sunteþi deacord? Cred cã e maibine sã nu vorbim înlipsa dânsului”, adeclarat Adrian David,preºedintele CJH.

Nicolae Ivãnuºsusþine cã deciziile din ADI nu se iau înfavoarea cetãþenilor, ci constrânºi de operatorul de apã. Ba mai mult, primariinu mai fac parte dinaceste asociaþii dupãce mulþi dintre ei au fost declaraþiincompatibili de cãtreAgenþia Naþionalã de Integritate.

“Nu vorbim în lipsanimãnui; vorbim înprezenþa colegilor dinconsiliul judeþean, careeste acþionarul majori-tar în aceastã socie-tate. Avem reprezen-tanþi în AGA, care mise pare cã în ultimiiani au tratat lucrurilecu superficialitate, ºiavem reprezentanþi în

ADI. Eu ºtiu din cecauzã se mãreºtepreþul apei. Probabilca sã dovedeascã eligi-bilitatea proiectului pefonduri de coeziune învaloare de 44 milioanede euro din perioada2007 – 2013, cu pre-lungire, ºi care se vafinaliza, probabil pânãîn 2015. Iar la niºtecalcule, s-a constatatcã nu s-a respectatpolitica tarifarã. Inanul 2010, când s-aajuns la accesareaacestor fonduri, s-aufãcut licitaþiile ºi s-ademarat programul,noi eram reprezentaþiîn ADI devicepreºedintele deatunci, domnul CostelAvram, iar comu-nitãþile din Valea Jiuluide cei ºase primari,preºedinte fiind dom-nul Ile. Aceastã asocia-þie a fost înfiinþatã înscopul de a atrageniºte fonduri europenepentru dezvoltare ºi eaºi-a stabilit o politicãtarifarã pentru perioa-da 2011-2014, cât seestima atunci cã vor

dura lucrãrile. UniuneaEuropeanã a permisfinalizarea lucrãrilor pefonduri de coeziune,pânã în 2015, acelaºicaz pe 37 care îl întâl-nim ºi la deºeuri. Inanul 2011 s-a respec-tat politica tarifarã; în2012 s-a þinut cont de faptul cã era anelectoral ºi am avut0% creºtere, deºi operatorul regionalavea obligaþia sã apliceindicele de inflaþie,care era undeva la4,6%; în anii 2013 ºi2014 nu s-a respectatabsolut deloc politicatarifarã aprobatã. Euconsider responsabilde aceastã situaþieoperatorul regional.Am vãzut hotãrâreaADI din 27 iulie 2015,problema este cã numai avem acolo niºte reprezentanþiresponsabili – primari,vicepreºedinþi de consiliu judeþean, cumera atunci. Cred cã toþisunt speriaþi de ANI.ªi s-au dat delegaþiiunor oameni care, de fapt, ascultã deoperatorul regional, înloc sã-l controleze. Asta e pãrerea mea. ªi consider responsabilpentru aceastã situaþieoperatorul regional,care nu a aplicatcorect aceastã politicãtarifarã în anul 2013 ºi2014”, a mai spusIvãnuº.

Anul acesta preþulapei în Valea Jiului acrescut pe fondulindexãrii acestuia înraport cu inflaþia.

Monika BACIUMonika BACIU

Angajãrila PoliþiaLocalãP rimãria

oraºului Petrilaface angajãri. Maiexact, administraþialocalã angajeazã doi poliþiºti locali pe perioadã nedeter-minatã.

Din cauza salariilormici, mai mulþipoliþiºti locali nu doarde la Petrila, ci depeste tot din ValeaJiului au renunþat laposturi ºi fie s-auangajat în altedomenii fie au plecatla lucru peste hotare.Candidaþii care vor sã

se înscrie la concurstrebuie sã aibã studiimedii liceale absolvitecu diplomã debacalaureat. Data de 4 octombrie estedata limitã pentrudepunerea dosarelor,iar în 14 octombrie seva derula proba scrisãîncepând cu ora 10.Candidaþii declaraþiadmiºi în urma primeiprobe vor mai trebuisã susþinã apoi inter-viul, însã data ºi ora

vor fi comunicate ulte-rior. Salariile poliþiºtilorlocali sunt mici, iaracest lucru îi determinãsã renunþe la aceastãmeserie. Aceºtiaprimesc ºi o normã zil-nicã de hranã. Salariulmediu de încadrare alunui poliþist local estede 975 lei, la care seadaugã norma dehranã de 18 lei pe zi,ceea ce înseamnã 540lei pe lunã.

Monika BACIU Monika BACIU

Apa care încinge spiriteleP reþul apei în Valea Jiului, disputat în cadrul Consiliului

Judeþean Hunedoara. Pentru a nu fi penalizaþi de ComisiaEuropeanã, au fost nevoiþi sã majoreze preþul apei în raport cuinflaþia, iar acest lucru naºte nemulþumiri în Valea Jiului.Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara susþin cã acesteajustãri ar fi trebuit sã fie fãcute în cursul anilor trecuþi, iaracest lucru nu s-a întâmplat din cauza alegerilor.

Asistenþã juridicã oferitã gratuitde Avocatul Poporului

Evaziune fiscalã în CasaDomnului?R educere la impozite

pentru bisericã. Ca în fiecare an Biserica estedin ce în ce mai bogatã faþã de populaþia þãrii carese chinuie în fiecare zi sãtrãiascã.

Pe lîngã toate facilitãþile pecare deja le are, începînd cuanul viitor, va beneficia ºi de osubstanþialã reducere laimpozite.

Din 2016 preoþii nu vor fiobligaþi sã dea bon fiscal pentrulumînãri, nunþi ºi botezuri. NoulCod Fiscal introduce noi scutiride dãri la stat în cazul cultelor

religioase din România, fãrã sãadauge nimic în plus ca impo-zitare.

Din lista beneficilor de carese va bucura Biserica fac partecontribuþiile bãneºti sau înnaturã ale membrilor ºi simpatizanþilor, veniturileobþinute din taxe de orice fel,veniturile din donaþii, precum ºi banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat,veniturile din dividende ºidobînzi dacã acestea provin dininvestirea veniturilor care aufost considerate neimpozabile,dar ºi multe alte beneficii.

Biserica are profit, iar acestlucru este dovedit de rapoarteleMinisterului de Finanþe. În timpce puþine episcopii sau eparhiidin þarã sunt pe pierderi, înceea ce priveºte EpiscopiaDevei ºi Hunedoarei aceastãînregistreazã un excedent buge-tar. 113.421 de lei este profitul

Episcopiei Devei ºiHunedorei pe anul 2014,veniturile totale fiind însumã de 10.780.526, iarcheltuilelile au fost de10.667.105

Monika BACIUMonika BACIU

Cele mai multe aufost axate pe domeniiaflate în subordineaMinisterului Muncii,iar rãspunsurile venite,nu la toate, sunt ade-vãrate poveºti nemuri-toare. Paul David amuncit la minaAninoasa, dar în anul1997 s-a disponibi-lizat ºi, din cauzavârstei, nu ºi-a maigãsit alt loc de muncã.A reuºit cu greu sãajungã la pensie, însãabia reuºeºte sã se

descurce. Pentru cãlocuri de muncã suntprea puþine, David îºiîntreþine cu pensia lui

ºi bãiatul. Din 1998,David spune cã aatras atenþia asuprasituaþiei din ValeaJiului prin memoriiletransmise instituþiilorºi dacã s-ar fi þinutcont de o micã partedin propunerilelocuitorilor, situaþia arfi fost alta.

„Am fãcut propuneri pentru dezvoltarea zonei,

pentru crearea de noilocuri de muncã, amîntocmit chiar ºi ostrategie de relansarea zonei în care amprezentat mai multeproiecte cum ar fideschiderea unorfabrici, însã degeaba”,afirmã fostul ortac.

Cu mult simþ alumorului, David spunecã pentru fiecaresolicitare trimisã unui foral statului, ºi-a cumpãratcâte o cravatã.

„Aºa am ajunsastãzi sã fiu omul cu1000 de cravate.Sigur, eu colecþionezcravate, deci nu acesta a fost motivulpentru care le-amstrâns”, explicã ortacul. Norocul sãu afost cu magazinele lamâna a doua, altfel,din pensia pe care oprimeºte, nu reuºeaniciodatã sã ajungã lacolecþia impresionantãpe care o deþineastãzi.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani,

la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni

Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

Încã de la primele oreale dimineþii au fostzãrite în Petroºani maimulte autospeciale de laAntifraudã, iar vestea s-a rãspândit imediatprintre comercianþi.Aceºtia au presupus cãeste vorba de un con-trol, posibil ºi în PiaþaPetroºani, iar cei careaveau actele în neregulãau preferat sã-ºi punãlacãtul pe stand ºi sã sefacã nevãzuþi sau sã nudeschidã deloc. Aºa seface cã la primele oreale dimineþii, doar câþiva

comercianþi îºi aranjaumarfa în sectorul deproduse industriale dinpiaþã. Totul a fost însã oalarmã falsã, pentru cãinspectorii n-au descinsîn piaþã ci aveau cu totulalt obiectiv de verificat.La începutul anului, maimulte chioºcuri de pani-ficaþie din cadrul PieþeiCentrale Petroºani aufost închise timp de olunã de zile ca mãsurãde sancþionare dupã uncontrol fulger al celor dela Antifraudã.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Septembrie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 14.60 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 4,5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Omul cu 1000 de cravate Teama de Antifraudã a golit Piaþa M ai multe autospeciale ale Direcþiei

Generale Antifraudã Fiscalã a bãgatfrica în comercianþii cu probleme care îºi desfac produsele în sectorul de haine dincadrul Pieþei Centrale Petroºani.

U n fost miner din Aninoasa a trimis în zece ani de zileaproape 1000 de memorii, scrisori ori petiþii cãtre

autoritãþile locale ºi centrale prin care a prezentat problemelegrave cu care se confruntã locuitorii din zonã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 Septembrie 20158 Sport

Fotbalul judeþean aluat-o razna rãu detot. Oamenii ãºtia numai þin cont de celemai elementare

chestiuni legate desport. Ploaie de carto-naºe, antrenori sus-pendaþi, vestiare van-dalizate. Retezatul

Haþeg are mari probleme de compor-tament: jucãtorii audistrus vestiarul de laCãlan, au „cerºit”car-tonaºe roºii la Lupeni,bãieþii ãºtia au ceva cucapul. Antrenorul vul-cãnenilor a stabilit unrecord în acest secol,opt etape suspendaredupã scandalul din

meciul cu Inter Petrilaºi 10 milioane de leivechi amendã, apoiPonorul Vaþa pierde în Liga a V-a douãmeciuri la „masaverde”, antrenorulAlexoi de la VictoriaCãlan ia amendã ºisuspendare pentru cãºi-a înjurat ca la uºacortului un arbitru.

Ce-aveþi fraþilor? Vi s-a urcat talentul lacap ºi valoarea a cãzutla picioare? Nu reali-zaþi în ce divizie vãscãldaþi? Gândiþi-vã cãa rãmas ultima redutãunde mai aveþi contactcu fotbalul. ªi vã maimiraþi de ce jucãm cusenegalezi, marocani,ghanezi sau ivorieni...

Henþ cu mâna

Ploaie de toamnã cu sancþiuni

FOTBAL, LIGA I

Un podium ciudatDupã 11 etape, trei echipe fãrã rãsunet

acum câþiva ani, ocupã primele trei locuri.Surpriza etapei pare a fi Petrolul – CSU

Craiova 0-1, dar nici FC Botoºani –Dinamo 1-1 nu pare a fi departe deaceastã catalogare. Aproape de finalde tur, FC Voluntari nu a reuºit nicio victorie, fiind echipa cu cel mai slab atacºi cea mai slabã apãrare. DinamoBucureºti a folosit, de când „s-a dat liberla strãini” în România, 80 de jucãtoristrãini, din 1990 încoace.

FOTBAL, LIGA A II-A

Revine legenda?Egalatã în minutul 86 la Buzãu,

Rapidul revine ºi puncteazã în minu-tul 90, reuºind o victorie cu 2-1. Alte foste divizionare „A” din Seria1 trateazã cu seriozitate campionat-ul: Dacia Unirea Brãila a învins laBerceni, Farul a realizat scorul etapeicu Academia Clinceni iar S.C.Bacãu a învins cu 1-0 pe CFRSuceava. Trei echipe nu au reuºitîncã victoria, Gloria Buzãu, BucovinaPojorâta ºi ACS Berceni. În Seriaa 2-a, un meci, altãdatã de Liga I,„U” Cluj-Gaz Metan Mediaº, s-aîncheiat cu victoria oaspeþilor, careau rãmas neînvinºi, ca ºi liderul FCMBaia Mare, victorios la scor, 3-0 cuMetalul Reºiþa. Orãdenii au egalat,1-1, la FC Braºov în minutul 90+2.

UTA a obþinut o victorie cu 3-2 laSatu Mare printr-un gol reuºit deCurtuiuº în minutul 86.

Ediþia 1946-47, Jiul – Prahova Ploieºti 4-0

Scor cu o echipã dispãrutãÎn etapa a 11-a a ediþiei

de Divizia „A” din sezonul 1946-1947, Jiul Petroºani a reuºitun scor mare, 4-0 cu PrahovaPloieºti, precursoarea marii echipea Petrolului din urmãtorii ani.

Jiul venea dupã o înfrângereusturãtoare, 2-5 la CiocanulBucureºti, echipa antrenatã deRudolf Jenny reuºind un joc bun,autorii celor cinci goluri jiulistefiind Gheorghe Vâjdea (2), TicãRugiubei ºi Tudor Paraschiva.

Valea Jiului a avut de-alungul vremii douã echipe în

Liga I (Divizia „A”), JiulPetroºani ºi Minerul

Lupeni. În ediþiile noastre demiercuri sau joi, vã prezentãm un

remember cu un meci al uneia dintre celedouã echipe, raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.

Fostul jiulist Ciprian Petre a marcatgolul victoriei Mediaºului la Cluj