CVJ NR. 901 VINERI 17 IULIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 901

Vineri, 17 Iulie 2015

C omplexul EnergeticHunedoara mai

are de trãit douã luni.Condiþiile nefavorabile încare funcþioneazã societa-tea energeticã hunedorea-nã ºi bâjbâielile instituþio-nale ale celor de la Minis-terul de Finanþe pecetlu-iesc soarta complexului.

“În condiþiile în careComplexul EnergeticHunedoara nu primeºteajutorul de salvare în celmult douã luni de zile acti-

vitatea acestuia se încheiepentru cã nu vor mai existafonduri pentru a susþinesalariile ºi pentru a reuºi sãplãtim furnizorii de serviciiºi de materiale”, a declaratPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Accesarea ajutorului destat obligã CEH la sepa-rarea activitãþilor minierede cea energeticã, ceea ce în actualele condiþiiînseamnã închidereaminelor în anul 2018,

potrivit Regulamentului787/2010 al ComisieiEuropene.În nota de fundamentare publicatã pesite-ul Ministerului Energieise spunea cã CEH nu maipoate funcþiona fãrã ajutorul de stat.

“În cazul neacordãrii deurgenþã a ajutorul de statindividual pentru salvareautorizat deja de ComisiaEuropeanã pentruSocietatea ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.,

societatea nu va mai puteacontinua activitatea, risculintrãrii acesteia în falimentfiind iminent, cu consecinþegrave atât în plan social câtºi în ceea ce priveºte asigu-rarea serviciul public deinteres general reprezentatde producþia, transportul, distribuþia ºi furnizarea deenergie termicã pentrucomunitatea localã”, se aratã în nota de fundamentare a proiectuluide hotãrâre.

Împrumutul se acordã cucondiþia constituirii unor

garanþii prin instituirea decãtre organul fiscal compe-tent al Agenþiei Naþionalede Administrare Fiscale, aunor sechestre asiguratoriiasupra bunurilor imobilelibere de orice sarcini, proprietatea Societãþii.Garanþiile vor fi instituitepe baza unui raport deevaluare întocmit de unevaluator autorizat princare sã se stabileascã valoarea de piaþã abunurilor asupra cãrora seconstituie garanþii.

Monika BACIUMonika BACIU

Astfel, “limbuþii genera-lului” au crezut cã fac omicã dezinformare ºi trans-formã „nesimþirea” salariu-lui lui Jujan într-o chestiunepoliticã. Lucrurile nu stauaºa ºi, cum adevãrul iesemereu la ivealã, vã oferimdovezi prin care demons-trãm cã Jujan ºi-a stabilitsingur salariul nesimþit.Conform unei adreseremisã de biroul de presãal CEH “remuneraþia conducerii societãþii a foststabilitã printr-o hotãrâre aConsiliului de Administraþie(HCA nr. 9/16.03.2015),în conformitate cu preve-derile legale”. Mai exact ºica sã înþeleagã ºi limbuþii“generalului”, ConstantinJujan a fost numit directorgeneral al CEH la mijlocullunii februarie, iar, în primaºedinþã a Consiliului deAdministraþie, grija mem-brilor CA ºi a lui Jujan afost stabilirea unui salariuatât de mare, încât sã le fiela toþi bine.

“Nu mint, iar când

lucrurile sunt extrem deserioase, nici mãcar nu îmiplace sã glumesc pe seamaanumitor subiecte. Cândam spus cã directorul Jujanare salariul de 400 de milioane de lei, apropiaþiilui l-au apãrat spunând cã îl moºteneºte pe cel al fostului director care era membru PSD. Sedovedeºte acum care esteadevãrul ºi faptul cã Jujanºi echipa lui din CA ºi-austabilit veniturile acesteanesimþite”, declarã deputa-tul Cristian Resmeriþã.

ªi, atenþie, în timp ce ei,directorii, ºi-au fãcut salariinesimþite, ºi-au adus princompanie prietenii, aman-tele, ºi pe toþi incompe-tenþii, cã d-aia a ajuns însituaþia în care e acum,amãrâþilor de mineri le-audat sã se bucure la câtevafirimituri ºi ar vrea facã ºiplecãciuni în faþa voastrã.Iar asta de când a ieºit dinfaºã CEH-ul...

NESIMÞIÞILOR!!! Marius Marius MITRACHEMITRACHE

CUM ªI-A ARANJAT senatorul Vochiþoiu

apropiaþii în posturi cheie

Nesimþirea ºi politiculdistrug CEH-ulD upã ce deputatul Cristian Resmeriþã a fãcut

public venitul directorului general al CEH,Constantin Jujan, care ajungea undeva la o jumã-tate de miliard de lei, au existat multe voci careimediat au sãrit sã îi ia apãrarea „generalului”inducând ideea cã de fapt “sãracul” Jujan doar arfi moºtenit salariul celui care a fost înaintea lui.

Douã luni de viaþã pentru CEH

S enatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu a ajuns în Parlamentdupã alegerile din 2012, pe listele PPDD ºi prin redistribuire.

Dovedeºte cã are o inimã largã ºi nu este deloc egoist când vinevorba despre apropiaþii lui, pe care a reuºit sã-i „aranjeze” în diverse posturi cheie din Bucureºti, sã nu se plictiseascã singur,probabil. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

P oliticul a mãci-nat Complexul

Energetic Hunedoara.Malaxorul politic de la ComplexulEnergetic Hunedoaranu a fãcut altcevadecât sã înlãturemanagamentul profe-sionist ºi a condussocietatea energeticãhunedoreanã la bazaprãpastiei.

Nicio coardã de sal-vare nu mai poate tragedin hãul adânc socie-tatea, cel puþin asta estepãrerea fostului ministrual Energiei, RãzvanNicolescu.

“Demisia directoruluigeneral al ComplexuluiEnergetic Hunedoara,Constantin Jujan, va

complica ºi mai multsituaþia acestei societãþi.De regulã nu sunt adeptul demisiilor însã,de aceastã datã, îl înþeleguman pe cel care a fãcutacest gest. La Hunedoarapoliticul e prea implicat,în sens rãu, în viaþa acestei societãþi comerciale”, spune fos-tul ministrul al EnergieiRãzvan Nicolescu.

Liderul de sindicatAdrian Jurca vrea însãtragerea la rãspundere atuturor celor care s-auaflat în fruntea

Complexului EnergeticHunedoara, acuzându-ipe aceºtia cã nu au contribuit cu nimic laredresarea companiei.

“Demisia d-lui JujanC-tin nu are legãturã cupoliticul. Toþi cei care aucondus CEH de la înfiinþare pânã acum,indiferent cum s-aunumit, nu au fãcut nimic,nu au miºcat nici un pãiîn sensul îmbunãtãþiriiactivitãþii acestui colos.Sã sperãm cã legea se va aplica ºi în cazullor, adicã atragerea

rãspunderii patrimo-niale”, spune în replicãAdrian Jurca.

Angajãrile pe criteriipolitice au distrus societãþile de stat dinRomânia, iar fostul ministru cere descura-jarea acestor practici.

“Vã înþeleg punctul devedere ºi vi-l respect. Dinpãcate însã sunt foartemulte societãþi de stat încare politicul impunemanageri slab pregãtiþiprofesional. Aceºtia facapoi angajãri pe criteriipolitice, distribuie con-tracte de achiziþii înfuncþie de clientelapoliticã, etc. Trebuie sãdescurajãm cu toþii acestepractici. Societãþile destat trebuie sã intre într-oaltã logica, a trans-parenþei, a integritãþii, aprofesionalismului. Dinpãcate la CEH este ºi oconjuncturã economicãnefavorabilã. Insolventanu va mai putea fi evi-tatã. Poate fi chiar un

lucru bun, dacã e gestio-nata corect ºi integru.Din pãcate, s-au pierdutniºte momente bune pentru privatizare”, maisubliniazã fostul ministru.

În 2015, ComplexulEnergetic are datorii de202 milioane euro ºipierderi de 225 milioaneeuro.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 iulie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

L a momentulfuziunii termo-

centralelor cu celepatru mine dincadrul SocietãþiiNaþionale a Huilei,peste 600 de mii detone de huilã s-auregãsit în stocurilecomplexului, aces-tea nefiind plãtite.

Aºa se face cã la acelmoment, CEH a plecat cuo cantitate de cãrbunecare valora nu mai puþinde 20 de milioane deeuro, cãrbune care a fost primit gratis în urmafuziunii.

“Anul 2013, an încare s-a produs fuziuneadintre minerit ºi energie agãsit termocentraleleMintia ºi Paroºeni cu unstoc care depãºea600.000 de tone ºiputem sã spunem cã afost o pomanã mineralãcel care a condus CEH în2011, respectiv DanielAndronache, pentru cã a

preluat o activitate în carea gãsit gratis 600 de miide tone care dintr-un calcul estimativ depãºea20 de milioane de euro.În aceste condiþii într-opiaþã a energiei în careîncã mai aveam preþreglementat ºi a gãsit cãrbune gratis, ne putemlãuda cu performanþemanageriale pe care alþiinu au mai putut sã leregãseascã. Fãrã a spunedespre urmãtorul directorgeneral cã a avut unmanagement bun putemsã fim corecþi ºi sãspunem cã AurelNiculescu a preluat unCEH în care a trebuit sã

ardã un cãrbune scump ºisã vândã energie electricãpe o piaþã total ostilã pro-ducãtorului de energie pebazã de huilã. Anul 2014a fost pentru manage-mentul CEH an electoral.Cel mai mult pentru ceicare au condus la aceavreme CEH a contat datade 16 noiembrie, al doileatur de scrutin pentru alege-rile prezidenþiale ºi s-a pusîn pericol activitatea com-plexului doar pentru ca salariaþii sã nu fienemulþumiþi ºi sã aducãvoturi partidului care i-a pus în funcþie”, adeclarat Petre Nica,preºedintele Sindicatului

Muntele. Anul 2012 a fost

cel mai bun pentruComplexul EnergeticHunedoara având învedere faptul cã la acelmoment aveau un preþreglementat pentru energia electricã.

“CEH în anul 2012când a unit cele douã termocentrale a reuºit sãsupravieþuiascã într-opiaþã de energie în care s-au bucurat cei care aucondus atât de preþ reglementat cât ºi de unpreþ al cãrbunelui care le-a asigurat împreunãvenituri în aºa fel încât sã nu se poatã vorbi, celpuþin la acea vreme, demoartea acestui producã-tor de energie”, a maisubliniat Nica.

În urma protestuluicare a avut loc în lunamai a acestui an la CEH,ministrul Energiei AndreiGerea a semnat un proto-col cu administraþia ºisindicatele vânzarea uneicantitãþi de energie cores-punzãtoare unei puteri de200 de megawatti afe-rente puterii electrice minime pentru care celedouã termocentrale potasigura servicii de termoficare în Deva ºiValea Jiului.


Zeci desomaþii deplatãîmpotrivaSNÎMVJ

D ouã cereride insol-

venþã, douã ordo-nanþãri de platãºi 25 de somaþiide platã.

Acesta este costul pecare îl plãtesc cei de laSocietatea Naþionalã de Închideri Mine ValeaJiului din cauzaComplexului EnergeticHunedoara.

Societatea careînchide minele din ValeaJiului se confruntã cudificultãþi de ordin financiar, iar acest lucrueste demonstrat desolicitãrile venite dinpartea furnizorilor.

“La partea de achiz-iþii ºi plãti cãtre furnizorisuntem deficitari. Sumaa crescut cãtre furnizoriundeva la 12 milioane.

Avem în continuarecereri de insolventa,ordonanþãri de platã ºisomaþii de la diferiþifurnizori cãtreSocietatea Naþionalã deÎnchideri dar speram caacest ajutor de salvareacordat CEH în caresuntem incluºi ºi noi caprincipalul furnizor decãrbune al CEH sãprimim cât mai repedeºi atunci problemaachiziþiilor ºi a furnizo-rilor restant sã fieparþial rezolvatã”, adeclarat Aurel Anghel,directorul general alSNÎMVJ.

Datoriile SNÎMVJcãtre furnizorii de servicii cresc galopant ºiasta se datoreazã lipseiplãþilor ComplexuluiEnergetic Hunedoarapentru cãrbunele achiziþionat.


CÃRBUNE GRATISFuziunea termocentrale – mine,pomanã de 20 de milioane de euro

“La Hunedoara politicul e preaimplicat, în sens rãu”

Inginer accidentatla Livezeni

U n inginer, conducãtorde formaþie de lucru a

ajuns joi la prânz la Spitalulde Urgenþã din Petroºani,dupã ce s-a accidentat în subteran.

Potrivit liderului de sindicat de laaceastã minã, bãrbatul era în minãºi nu se ºtie exact în ce împrejurãria alunecat ºi s-a rãnit la gleznã.

„Din datele prelimi-nare pe care le am ºtiucã inginerul a fost trans-portat la spital. Era însubteran în momentul încare s-a accidentat ºi nuºtim dacã are glezna luxa-tã sau ruptã”, a declaratAdrian Jurca, lider desindicat la Mina Livezeni.

Pacientul a fost supusmai multor investigaþii ºi

la minã va avea loc o anchetãinternã pentru a stabili cu exactitatece s-a petrecut în momentul accidentãrii inginerului.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri 17 iulie 2015 Actualitate 3

Demolãrile lasuprafaþa minei Petrilase fac în ritm alert, iarsoarta lucrãrilor artistu-lui miner, LadislauSchmidt, riscã sãmoarã o datã cu mina.Doar douã clãdiri maiau speranþe de arãmâne în picioarepentru cã au fost pro-puse a fi preluate deMinisterul Culturii, capatrimoniu istoric.

Despre lucrãrile luiLadislau Schmidt, careîmpâzesc sãlile clãdirii

administrative aMinei Petrila - aºa cumsunt împânzite înîntreaga Vale a Jiului,ba mai mult existã ºi o încãpere denumitã”Sala LadislauSchmidt” care ar ocupaun spaþiu importantîntr-un muzeu -, nimeninu ºtie ce se va întâm-pla cu ele, care va fisoarta lor. Discuþii ºipropuneri au fost: pre-luarea unor active dePrimãria Petrila saupreluarea lucrãrilorartistului miner de cãtreCEH sau UniversitateaPetroºani... Cumprimãriei i s-au cerut80 de miliarde leivechi, ideea pare sã ficãzut. CEH-ului delucrãrile lui Schmidt nu-i arde acum cândeste în moarte clinicã.

L-am întrebat pe pri-marul oraºului Petrila,

Ilie Pãducel, ce se vaîntâmpla, cum vaacþiona în cazulCetãþeanului deOnoare, titlu acordatpost mortem, mai pre-cis ce va face pentruopera lui Schmidt carea stat la baza criteriilorde acordare a acestuititlu onorific.

”Noi, Primãria, amfãcut multe adrese latoate ministerele careau tangenþã cu tot ceînseamnã active aleminei Petrila. În acestezile, va veni Comisia deculturã de la judeþ pen-tru cele douã clãdiri ºimai sperãm ca parteaclãdirii administrative ºiºcoala de calificare sãrãmânã ºi atunci ºiproblema salvãriilucrãrilor lui LadislauSchmidt ar fi rezolvatã”– a declarat primarulPetrilei, Ilie Pãducel.

Cu aceastã ocazieam aflat cã Pãducelfãcea anticamerã laMinisterul Mediului.Motivul – blocarealucrãrilor de construcþiea drumului spreVoievodu de cãtreOcolul Silvic subpretextul cã acel drumle aparþine.

”Am cerut audienþãla Ministerul Mediului,la secretarul de statDan Popescu, pentru ane da soluþia deblocãriiacestei situaþii. Estevorba despre drumulspre Voievodu pentrulucrãrile cãruia existã ºihotãrâre de guvern, darsuntem blocaþi deOcolul Silvic pe motivcã este al lor. Darlucrurile nu stau aºa,este domeniu public,iar conform CF drumuleste al Primãriei. Acestdrum ar folosi tuturor,ºi comunitãþii ºiOcolului Silvic” – a pre-cizat primarul Pãducel.

De precizat cãreabilitarea respectivu-lui drum, spreVoievodu, figureazã înplanul de dezvotare aPetrilei încã din anul2007 pentru punereaîn valoare a potenþialu-lui turistic, Petrila fiindo zonã generoasã înacest sens, cu circa55.000 ha.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

N u ºi-au primitbanii la timp

ºi au fost frãmân-tãri la toateunitãþile minieredin Valea Jiului.

Responsabilii de laSocietatea de Închiderispun cã vina a fost a unitãþilor bancarecãrora li s-a defectat sistemul informatic ºi nu a fost generatã deproblemele cu careComplexul EnergeticHunedoara se confrun-tã în aceste zile.

Salariile minerilor ºiale energeticienilor tre-buiau sã intre pe carduride miercuri, dar auîntârziat o zi. AurelAnghel, directorul general al SocietãþiiNaþionale de Închideride Mine spune cã a fostdoar o problemãtehnicã ºi cã, cel puþindeocamdatã, nu suntprobleme legate de situaþia ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

„Legat de salarii ºi debanii pe care societatea

noastrã trebuia sã îiprimeascã de la CEH,nu au fost probleme,banii au intrat în conturila timpul potrivit, dar dela ora 15,00, miercuri, operatorul bancar aavut o problemã tehni-cã ce a dus la întâr-zierea intrãrii pe carduria sumelor angajaþilornoºtri. Joi, la primaorã, toate salariile afe-rente lunilor trecute,plus plãþile compen-satorii, care noi trebuiasã le dãm în cursul zileide ieri, vor intra pe cardurile salariaþilor”, adeclarat Aurel Anghel,director general alSNÎMVJ.

Faptul cã acumComplexul Energetic

Hunedoara nu mai areconducere, pentru cãdirectorul ConstatinJujan a demisionat, nuva afecta minerii de lasocietatea de închideride mine, ce depind debanii livraþi de CEHpentru cãrbuni. „Pânãla numirea unui noudirector general, prinminister, vom continuacolaborarea, care, spereu, va fi fãrã proble-me”, a mai precizatdirectorul Aurel Anghel.

Minele care seînchid, respectiv Petrila,Paroºeni ºi Uricani suntîn plin proces derestrângere a activitãþii,dupã ce 225 de oameniau plecat deja din sis-tem. Cei care rãmân,însã, livreazã huila cãtreCEH ºi depind financiarde încasãrile de acolo.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Salariile minerilorau întârziat

Cu lucrãri blocate, cu minã din care nu pot salva nimic,când sã mai ai timp ºi de arta unui Cetãþean de Onoare?P rimãria Petrila mai sperã sã se salveze ceva din activele

minei Petrila... În cazul Cetãþeanului de Onoare, titlu acordatpost mortem artistului miner Ladislau Schmidt, ce va faceConsiliul Local ºi executivul sãu pentru salvarea operei sale care astat la baza criteriilor de acordare a acestui titlu onorific? E ºi el,ca ºi mina, fiind vorba de operele care împânzesc mina Petrila -la mâna celor ”de sus”? Primarul Ilie Pãducel era, miercuri, înaudienþã la Ministerul Mediului pentru deblocarea lucrãrilor drumului spre Voievodu, drum care deºi aparþine oraºului, este”revendicat” de Ocolului Sivic. În aceste condiþii, când sã maiexiste timp ºi pentru arta Cetãþenilor de Onoare?

S enatorul UNPRHaralambie

Vochiþoiu a ajuns înParlament dupãalegerile din 2012, pelistele PPDD ºi prinredistribuire. Dovedeºtecã are o inimã largã ºi nu este deloc egoistcând vine vorba despreapropiaþii lui, pe care areuºit sã-i „aranjeze” îndiverse posturi cheie dinBucureºti, sã nu se plic-tiseascã singur, probabil.

Vorbim despre foºti consilieri de-ai lui sau chiarcu diverse grade de rudenie,care au lucrat cot la cot cu elîn campania din 2012 ºimeritau din plin rãsplãtiþi.Aºa cã, pentru ei, s-au gãsitîn Capitalã ºi plãtiþi din banipublici, tot felul de posturi deconsilieri sau chiar secretarde stat în diverse ministere,lucru care a stârnit rumoare.A nu se înþelege, în nici uncaz, cã cineva le contestãcapacitãþile intelectuale ori abilitãþile profesionale,este vorba strict de modul în care au urcat în ierarhiaprofesionalã.

D e departe ceamai bunã

mutare este...

...a lui Gabriel Lungu, careacum este secretar de stat înMinisterul Muncii, Familiei,Protecþiei Sociale ºi

Persoanelor Vârstince. Deprofesie jurist, Gabriel Lungueste de ani de zile prezent înadministraþia publicã. A fostmai întâi consilier juridic laOficiul Prefectural de laPetroºani, iar ulterior adevenit consilier personal alprimarului municipiuluiLupeni ºi city manager alacestui municipiu. Dupã ceedilul din Lupeni a desfiinþatpostul pe care îl deþinea,Lungu a devenit consilier al senatorului UNPRHaralambie Vochiþoiu, maiîntâi la Biroul Parlamentar –Camera Deputaþilor ºi ulterior consilier la BiroulParlamentar Senatorial deValea Jiului.

La începutul lunii decembrie 2014, GabrielLungu, a fost validat deplenul Senatului, ca membrusupleant în Consiliul Naþionalde Integritate, cu un mandatde 4 ani. Numirea lui înaceastã funcþie s-a fãcut lapropunerea PSD, dar GabrielLungu a fost recomandatchiar de ºeful sãu politic.Relaþia cu Vochiþoiu a fost cusuiºuri ºi coborâºuri dupã cenumele lui Lungu a fostvehiculat într-un puternicscandal legat de sustragereaunei agende, pe vremea încare senatorul era ºef alsocial – democraþilor dinPetroºani, care conþinea dateºi cifre posibil compromiþã-toare despre diverse sume debani plãtite în diverse scopuri de membrii PSD.Lucrurile s-au rezolvat între

timp, iar cei doi au devenit din nou apropiaþi, mai ales cãdespre Gabriel Lungusespune cã ºtie sã „jongleze” foarte bine culegile.

D e la directorºtiinþific, la consilier

în Ministerul Muncii

ªi cum orice secretar destat trebuie sã aibã cel puþinun consilier, imediat s-a gãsit un loc pentru finul luiHaralambie Vochiþoiu, DanielStepan, despre care unii maicârcotaºi spun cã este vãzutmai des prin Petroºani decâtîn Bucureºti. Daniel Stepanºi-a „câºtigat” mai întâi unpost în Consiliul LocalPetroºani, unde a candidat în2012, normal, pe listelePPDD, acolo unde era ºinaºul Vochiþoiu la aceavreme. În data de 31 martie2014, Biroul Naþional deCoordonare al PP-DD ahotãrât sã îl excludã pe

Daniel Stepan din par-tid, pe motiv cã ar fiprejudiciat imagineaacestei formaþiunipolitice. Lui Stepani s-a reproºat cã a

continuat sã rãmânãextrem de

apropiat, pe linie politicã, desenatorul de Valea Jiului. Afãcut ºi el pasul „firesc” dindefunctul PP-DD în barcaUNPR, iar loialitatea i-a fostrãsplãtitã. Pânã sã ajungãconsilier în Ministerul Muncii,Daniel Stepan a mai fost con-silier al senatorului Vochiþoiu,directorul ºtiinþific la EuroJobs Petroºani (firmã apropi-atã parlamentarului din ValeaJiului), dar ºi expert laAdminsitraþia Naþionalã aRezervelor de Stat ºi ProblemeSpeciale, dupã cumnioteazãchiar el în declaraþia de averedin iunie 2015.

S alt la MinisterulEnergiei

Nici Iulian Offenberg nu sepoate plânge cã ar fi fostuitat. Nãscut în judeþul Gorj,Offenberg a absolvitUniversitatea Petroºani, iar acum este consilier alministrului Energiei, AndreiGerea. Ce are acesta în

comun cu Gabrie Lungu sauDaniel Stepan? La rândul sãua fost consilier al senatoruluide Valea Jiului, HaralambieVochiþoiu, dar a lucrat ºi la„fabrica de închideri demine”, cum mai este numitConversmin Bucureºti, societate aflatã în subordineaGuvernului În urmã cu câtevasãptãmâni a fost numit con-silier al ministrului Energiei,iar acum numele sãu estevehiculat pentru preluareascaunului de director generalal Complexului EnergeticHunedoara dupã demisia luiConstantin Jujan.

Haralambie Vochiþoiu nuneagã cã i-a susþinut pe ceinumiþi anterior sã ajungã înposturile în care se aflãacum, dar spune cã este normal sã facã lobby pentrucunoscuþi, cã doar „nu pot sãdau anunþ la mica publicita-te”. „Una din marile greºelifãcute de cei din Valea Jiuluiºi de cei din presã sau, maiales, de cei care îi plãtesc peziariºti este faptul cã, ori decâte ori un om din ValeaJiului ajunge într-o funcþie dedecizie, în loc sã-l felicite perespectivul ºi sã-i cearã spri-jinul, sã-l punã la muncã, sedã cu pietre. E normal sã-isprijin pe cei pe care îicunosc, nu pot sã dau anunþla mica publicitate sã pro-movez pe cineva”, a declaratHaralambie Vochiþoiu. Nuneagã susþinerea, dar spunecã nu este doar meritul luipentru cã acei oameni auajuns în diverse posturi,despre care spune cã ºtie cã„au capacitatea ºi dorinþa dea face ceva pentru comuni-tate”. Vochiþoiu a mai pre-cizat cã, dacã nu ar fi avut înspate voturile a peste140.000 de oameni nu ar fiavut nicio putere sã îºi ducãapropiaþii la Bucureºti, pe totfelul de posturi.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

Semnale pozitivepentru pensionariimineri

P ensionarii mineri dinValea Jiului ar putea

primi veºti bune în ceea cepriveºte gratuitãþile.

Discuþiile dintre cei de la societateacare administreazã aceastã problemã,respectiv Societatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea Jiului ºi ComisiaEuropeanã sunt destul de avansate,iar semnalele trasmise de la Bruxellessunt pozitive.

“Cu privire la gratuitãþile pensionarilor am trimis câteva planificãri la Ministerul Energieirespectiv la Consiliul Concurenþei.Sunt ºanse mari ca aceastã notificaresã treacã. Sunt ºi vor urma în continuare clarificãri intre ConsiliulConcurenþei, Uniunea Europeanãrespectiv Ministerul Energiei ºi sperãm cã în maxim o lunã de zilesã fie rezolvatã”, a declarat AurelAnghel, directorul general al

SNÎMVJ. În cazul în care rãspunsulfinal va fi unul favorabil, atunci societatea de închideri va avea nevoiede o rectificare de buget.

“Dacã aceasta rectificare va fifãcutã va fi obiectul unui buget rectificativ pentru cã noi bugetul îlavem fundamentat fãrã gratuitãþilepensionarilor. Acest buget va trebuiaprobat ºi doar dupã aceea vorbim de drepturile care se vor acorda pen-sionarilor”, a conchis sursa citatã.

De la data de 1 ianuarie a acestuian pensionarii mineri din Valea Jiuluiau rãmas fãrã gratuitãþi, conformacordului semnat de statul român ºiComisia Europeanã.

Monika BACIU Monika BACIU

De ani buni,locuitorii de pe stradaGelu, aflatã la câþivapaºi de piaþa centralã amunicipiului Petroºani,aºteaptã asfalt pe stra-da lor. Nu a fost, însã,posibil, susþine primarulTiberiu Iacob Ridzi, din cauze legate debuget, dar din aceastãsãptãmânã lucrãrile audemarat ºi edilul chiar avenit sã discute în terencu cei care locuiesc aici.

„Este adevãrat cã pestrada Gelu am progra-mat mai demult sãajungem cu asfaltarea,dar nu am ajuns, din

motive obiective.Acum suntem lafaza la careintrãm ºireparaãm ºiaceastã stradã ºiscãrile de accesºi trotuarul, pen-tru cã, este ade-vãrat, e poziþio-natã central, eafiind prinsã în progra-mul de asfaltare, alãturide alte strãzi”, a maispus Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroºani.

Lucrãrile au începutîncã de luna trecutã înzona Colonie ºi o partedintre strãzi sunt dejaasfaltate, în timp ce pe

restul se lucreazã. „În afarã de Colonie,

mai avem prinse înproiect câteva strãzicentrale. Este vorba dezona din spatelePrimãriei ºi zona de laUniversitate, unde maisunt douã strãzi ce trebuie asfaltate, iar înparalel vom continua ºi

cu Colonia”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Nu mai puþin de 7strãzi au fost cuprinseîn programul deasflatare din zona dinspatele Gãrii dinPetroºani, unde suntmai multe instituþii publice, iar lucrãrile vorcontinua pe artereleunde este introdusãcanalizarea.

Colonia, însã,rãmâne sã aºtepte ºiprogramul de finanþareeuropeanã ce se vafinaliza în 2020.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

De la începutul anului au fost derulatemai multe campanii dedezinsecþie în aparta-mentele din bloculsocial, acþiuni derulatepe cheltuiala municipa-litãþii Petroºani, însãobligatorii pentru sãnã-tatea publicã.

„Acolo era un focarde infecþie, într-adevãram fãcut de trei oridezinsecþie la bloculsocial. Probabil cã vommai face ºi altele ”, audeclarat reprezentanþidin cadrul Primãrieimunicipiului Petroºani.

Imobilul cu peste100 de apartamenteaparþine municipalitãþiiºi este închiriat familiilor sãrace, însãindolenþa chiriaºilor l-atransformat într-obombã pentru sãnã-tatea publicã. În bloculsocial au fost înregis-trate mai multe cazuride hepatitã ori alteafecþiuni contagioaseprovocate de igienaprecarã, iar edilii aucãutat nenumãratesoluþii de a-i face pechiriaºi sã pãstrezecurãþenia. Aceºtia le-austabilit zile de muncã lacurãþenia imobilului

pentru hrana primitã dela cantina socialã, iarmulþi dintre beneficiariau renunþat hranã înloc sã-ºi facã curat încase.

Pe de altã parte,edilii vor demara ºi ocampania de deratizareîmpotriva þânþarilor ºi acãpuºelor.

„Acum, probabil cãvom face, în perioadaimediat urmãtoare, deratizarea în parcuri,

în locurile publice”, aumai declarat reprezen-tanþi din primãrie.

În paralel, angajaþiimunicipalitãþii auînceput sã cureþe parcurile de vegetaþiacrescutã fãrã mãsurã ºicare este locul idealpentru înmulþireaþânþarilor, cãpuºelor ºi aaltor dãunãtori.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Afacerist hunedorean, acuzatde evaziune fiscalã M ascaþii au descins la sediul unei

firme hunedorene, dar ºi la treifirme din Timiº, administratorii acesto-ra fiind suspectaþi de evaziune fiscalãcu un prejudiciu de 350 de mii de lei.

Ancheta este derulatã de poliþiºtii speciali-zaþi în investigarea criminalitãþii economicedin cadrul Inspectoratului de Poliþie JudeþeanTimiº, sub coordonarea Parchetului de pelângã Tribunalul Timiº. Anchetatorii spun cãau date certe cã între 2011 — 2012, 3 bãrbaþi, cu vârste cuprinse între 27 ºi 36de ani, în calitate de administratori ai unor

societãþi comerciale, cu obiect de activitate edi-ficarea construcþiilor civile ºi industriale, ar fiînregistrat în evidenþa contabilã cheltuieli carenu au la bazã operaþiuni reale, în baza unorfacturi emise de cãtre o societate, fantomã.

Acþiunea s-a desfãºurat împreunã cupoliþiºtii Inspectoratului de Poliþie JudeþeanHunedoara, iar cercetãrile continuã pentrustabilirea întregii activitãþi infracþionale abãnuiþilor.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cum ºi-a aranjat senatorul Vochiþoiuapropiaþii în posturi cheie

Continuã asfaltarea în PetroºaniM ai multe strãzi din Petroºani intrã

din aceste zile în reparaþii, în timpce alte artere sunt deja finalizate. Lucrãrilesunt atent monitorizate de primarulTiberiu Iacob Ridzi, pe care l-am gãsit încontrol pe o stradã din zona centralã, pecare nu a fost niciodatã asfalt.

Trei deratizãri fãcute de municipalitatela blocul social din ColonieT rei campanii de deratizare ºi dezinsecþie au fost derulate

de edilii din Petroºani la blocul social din cartierulColonie, dupã îmbolnãvirile de hepatitã ori alte maladii contagioase înregistrate printre chiriaºi. Blocul era un focar deinfecþie care punea în pericol întreaga populaþie.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 iulie 20156 Invatamant

Aur pentru gimnastelede la Petroºani

G imnastele de la Petroºani,campioane europene.

Lotul de gimnasticã aerobicã de laClubul Copiilor din Petroºani a cuceritpodiumul la campionatele europenecare au avut loc în Ungaria. Hungarian

Stage Dance Sport Federation &Internaþional Dance and SongAssociation a organizat în Ungaria laSport Hall Balatonfüred finalã StageDance European Championship„Dance & Song”. Evenimentul s-adesfãºurat la Sala de Sport dinBalatonfüred - Ungaria, lotul de gim-nasticã aerobicã de la Clubul CopiilorPetroºani a concurat la categoria sport-dance, secþiunea aerobic câºtigând 10

medalii de aur ºi 4 de argint. Clubul Copiilor Petroºani

a participat la mai multecategorii de vârstã ºi a obþinutrezultate îmbucurãtoare.

Anul acesta competiþiaeuropeanã a reunit în jur5200 de concurenþi din toatãEuropa. Au mai participatChina ºi Mongolia.


Creºe pentru copiiivulcãnenilorP ânã la realizarea de creºe,

primarul municipiuluiVulcan Gheorghe Ile vrea sãînfiinþeze încã o clasã cu program prelungit.

Grãdiniþele din ValeaJiului au cereri din ce înce mai multe pentruclasele cu program pre-lungit. Numãrul claselorexistente în prezent nuajunge pentru numãrulsolicitãrilor, iar edilul vul-cãnean solicitã înfiinþarea uneinoi clase de acest gen. “Avem unproiect pentru creºe, dar noi avem unproiect pentru program prelun-git pentru copii pentru cã etseo modalitate de a-ºi lãsa pãrinþiicopiii pe o perioadã maiîndelungatã. Avem deja patru

clase la program prelungit ºi acestlucru nu ne satisface ºi vom cãuta sãmai facem cel puþin încã o clasã”, adeclarat Gheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.

Edilul are în vedere ºi moderniza-rea grãdiniþelor existente pe razalocalitãþii. Vrea sã atragã fonduri

europene în acest sens. “La grãdiniþe vomvedea care vor fi axele

care se vor scoate pefonduri europene.Avem patru grãdiniþepe care dorim sã lemodernizãm. Am

început deja cu unelelucrãri, de izolare, de

dotare cu aparaturã deîncãlzire pe gaz ºi panouri

solare”, a mai spus sursa citatã. Monika BACIUMonika BACIU

Elevi hunedoreniînvaþã sã se descurceîn situaþii de urgenþã

C opii din clasele primaredin mai multe judeþele

ale þãrii, inclusiv Hunedoara,iau parte la ateliere de lucrupe diverse situaþii de urgenþã,în cadrul proiectului edu-caþional “Turist în munþiiBanatului”

Faza regionalã a acestui proiect se desfãºoarã în perioada 16-19.07.2015, la Centrul de AgrementRâul Alb. Partener al acestui proiecteste Inspectoratul pentru Situaþii deUrgenþã 'SEMENIC' al JudeþuluiCaraº-Severin, care va desfãºura activitãþi de informare preventivã.

Timp de douã zile, copii din clasele I-IV din judeþeleTimiº, Dâmboviþa,Mehedinþi, Hunedoara ºiCaraº-Severin vor participala ateliere de lucru pe diferitesituaþii de urgenþã ºi se vorîntrece în cunoºtinþele acumulate prin susþinereaunei probe teoretice ºi a uneiprobe practice — traseu prinpãdure.

De asemenea, le vor fi

prezentate copiilor o autospecialã deintervenþie ºi diverse elemente demuniþie rãmasã neexplodatã (materialedidactice pentru elevi), precum ºimodul de comportare în cazul gãsiriiunor astfel de materiale.

Conform organizatorilor, obiectivele activitãþilor desfãºurate cuaceastã ocazie sunt formarea unuicomportament preventiv adecvat, princunoaºterea principalelor riscuri îndomeniul situaþiilor de urgenþã, aintensitãþii ºi ariei de manifestare aacestora, precum ºi a mãsurilor deprevenire, reducere sau limitare aefectelor negative asupra populaþiei,bunurilor materiale ºi a mediuluiînconjurãtor; dezvoltarea capacitãþilorde înþelegere ºi de evaluare a pericolelor generate de dezastre ºicalamitãþi naturale; formarea spirituluide solidaritate prin implicarea indivi-dualã sau în echipã pentru aplicareamãsurilor de autoprotecþie, protecþieºi prim-ajutor în situaþii de urgenþã.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 iulie 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri

de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

V ineri, 17 iulie,este ultima zi

pentru cei care aupicat Bacalaureatulºi vor sã îl dea însesiunea din toamnã. De luniîncep pregãtirile lamateriile nepromo-vate, gratuit, iar oparte dintre cei carese înscriu spun cãvor participa lameditaþii.

Zeci de tineri îºiîntocmesc în aceste zile dosarele pentru apartcipa la cea de adoua sesiune a exame-nului maturitãþii. Esteultima sãptãmânã încare s-au putut depunedosarele ºi urmeazã sãîºi susþinã ºi corigenþele.

La Colegiul TehnicDimitrie Leonida dinPetroºani erau câþivatineri care vor sã pro-moveze examenul, iarprintre ei se numãra ºio elevã care a devenitrecent mãmicã ºi acum

este pregãtitã sã îºifinalizeze ºcoala. „Nuam ajuns la probe, pen-tru cã atunci am nãscut,dar voi merge la medi-taþii, pentru cã mã vorajuta foarte mult ºi spersã iau Bacalaureatul”,ne-a mãrturisit aceasta.

Pentru cei picaþi în aceastã sesiune devarã, ºansa de a luaBacalaureatul în 2015depinde dacã îºi depundosarul la timp ºi dacãparticipã la meditaþii.

„Mai este o singurãzi pentru înscrierea lacea de a doua sesiune.Pentru elevii de clasa aXII-a, care nu au reuºitsã promoveze ºi mai aude susþinut corigenþele,ultima zi va fi 7 august.Pentru cei care suntcorigenþi sau care nu au

promovat probele deBacalaureat se orga-nizeazã ºi consultaþii laliceu”, a spus CameliaParaschiv , directoradjunct la ColegiulTehnic DimitrieLeonida Petroºani.

Totul este ca elevii sã le ºi frecventeze.Meditaþiile sunt organi-zate la ºcoalã, gratuit,la materiile ce nu aufost promovate ºi eleviivor avea posibilitatea sã îºi reîmprospãtezecunoºtinþele pentru examenul din toamnã.

Sesiunea din toamnãîncepe în 17 august cuproba oralã la limbaromânã, iar o sãptã-mânã mai târziu începprobele scrise.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Ultima zi pentru Bacalaureatulde toamnã

V iaþa de antrenorde fotbal a fost

întotdeauna legatã de...valiza pregãtitã de plecare. Mai ales înultimii 10-20 de ani,când profesorii de pebanca tehnicã au statmai tot timpul la mânaunor conducãtori care,culmea, ei îi aduc, ei îidau afarã!

Jiul Petroºani n-a scãpatîn acest interval de timp deaceste rigori. Au trecut înaceastã perioadã de 95 de

ani peste 60 de antrenoriprincipali (ºi mai mulþisecunzi!) numele unora dispãrând în fumul vremii...

Au existat ºi nume mari care ºi-au adus un aport considerabil,fie în perioadade pionierat, înprimele deceniiale secoluluiXX, fie înperioade tumul-tuoase. Unii austat mai mulþi ani,alþii... un meci!Unii au rezultate de

excepþie, alþii slabe. Dar eiau existat, încercând defiecare datã sã transmitãcâte puþin sau mai mult, din harul meseriei lor.

În ultimii zece ani,

traiectoria antrenorilor dincurtea Jiului, nu a fost unafulminantã. Ionuþ Chirilã,care debuta în Divizia „A”la Jiul în 2005, a mai prinsceva mandate scurte pe laChiajna ori Brãneºti, Aurelªunda este ºeful Centruluide juniori de la ACS Poli.Timiºoara, Florin Marin e

la Oþelul Galaþi.Despre Puiu Antohi

sau Daniel Timofte nuºtim mai nimic, GhiþãPoenaru a abandonat,iar ultimii trei autoh-toni, Tudorache,Sedecaru sau Ghiþan, au

rãmas fideli Jiului.

I atã cã echipa deLiga a IV-a

Hunedoara,ªoimul Bãiþa, afãcut încã unpas în CupaRomâniei,trecând cu 1-0(1-0) dedivizionara deLiga a III-a, F.C.Hunedoara.

A fost un meciinteresant, urmãritde circ 200-300spectatori, cu un golfrumos realizat de C.Viºan (min. 18), dincentrarea lui Pisoiu.

Partida s-a disputat peterenul de laCrãciuneºti ºi a fostarbitratã de AlexandruBãlan din Deva.

Învingãtorii, ªoimulBãiþa, au jucat cu

urmãtoarea formulã:Paºca – Al. Petrescu(Popovici), D. Ghearã(Sevastiþa), Vârlan, I.Lupulescu – Adr.Pepenar (Nicula),Jigmon, Benea

(Dãrãban), Seb.Mateescu – C. Viºan,Pisoiu.

„Ne bucurãm pentru aceastã victorie, noi ne dorimsã mergem cât maideparte în CupaRomâniei. Vom aveao nouã etapã, pe 29iulie urmând a juca dinnou cu o echipã deLiga a III-a. Sper sãreeditãm jocul dinmeciul cu F.C.Hunedoara” a declaratMirel Dubar, preºedin-tele ªoimului Bãiþa.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 iulie 20158 Sport

Aflu, din stânga ºidin dreapta, cãechipele ce ar trebuisã ia startul în Liga aIV-a Hunedoara, nuprea sunt de acord custartul noului sezon pe

22 august, aºa cum astabilit A.J.F.Hunedoara. Cicã ar fiprea repede ºi nu preaau timp de pregãtireacampionatului.

Ceva între ciudat ºi

bizar...În primul rând, dacã

este o decizie a unuifor care conduce fotbalul, nu se preapoate contesta. Doarunii sã protesteze, alþiisã fie de acord?

Pe de altã parte, laacest nivel de amatori,n-ar fi rãu ca cei de laA.J.F. Hunedoara sãfacã o ºedinþã spreconsultare, cã, poate,

cine ºtie, unele echipechiar au probleme.

La acest nivel, undelucrurile stau destul desensibil, începând cuproblema unor echipede a se mai înscrie saunu în campionat (ºi deocamdatã suntsemnale de alarmã înacest sens) ºi pânã lagãsirea unor soluþii decãtre echipele partici-pante de a-ºi mai

motiva, într-un fel sau altul, jucãtorii. Ar trebui lãsatã de-oparte ºi de cealaltã omatematicã rigidã ºisã se caute soluþiilecele mai bune. Se maipoate discuta, analiza,tolera. Într-un fotbalsãrac, sã mai faci ºicalcule când sãînceapã sau nu unsezon, pare a fi cevanormal.

Henþ cu mâna

Sã-nceapã, sã nu-nceapã?

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotbal, Cupa României

Buturuga micã

Mirel DUBAR

FOTBAL. ANTRENORI.

Discret, în ultimii zece ani...ANTRENORII JIULUI

ÎN PERIOADA 2005-20152005-2006: Ionuþ Chirilã (et. 1-15), Aurel ªunda (et. 16-30)

2006-2007: Florin Marin (et. 1-11), Marin Tudorache(et. 12-25), Gheorghe Poenaru (et. 26-34)

2007-2008: Gheorghe Poenaru (et. 1-30), PuiuAntohi (et. 31-34)

2008-2009: Puiu Antohi (et. 1-4), Daniel Timofte (et. 5-34)2009-2010: Daniel Timofte (et. 1-13), Toni Sedecaru (et. 14-17)2010-2011: Marin Tudorache2011-2012: Toni Sedecaru (tur), Daniel Huza (retur)2012-2013: Toni Sedecaru (et. 1-30)2013-2014: Toni Sedecaru (et. 1-9), Sorin Ghiþan (et. 10-30)2014-2015: Sorin Ghiþan

Antrenorul Ionuþ Chirilã a început în Divizia „A” cu Jiul acum zece ani..., Sorin Ghiþan ducând greul

Ligii a IV-a din ultimii doi ani

Aurel ªUNDA

CVJ NR. 901 VINERI 17 IULIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 901 VINERI 17 IULIE 2015