CVJ Nr 552, vineri, 14 februarie

Maria Grapini -sâmânþã de scandalîntre PSD-iºtii din

Valea Jiului>>> PAGINA A 3-A

Sperã sã finalizezegrãdiniþa

>>> PAGINA A 4-A

Sãnãtatea, pe butuci>>> PAGINA A 7-A

Sancþiuni pentrucei care nu curãþã

dupã câinii decompanie

>>> PAGINILE 8-9

“Mariana Câmpeanunu are de ce sã fie

remaniatã”>>> PAGINA A 11-A

Schi ºi distracþiede week-end în Straja

>>> PAGINA A 12-A

Sindicatele ºiadministraþia CEHnegociazã sporulde periculozitate>>> PAGINA A 12-A

S-a întors ninsoarea,vin turiºtii la munte

>>> PAGINA A 16-A

Oameni noi spre polul plus la

PNL Lupeni>>> PAGINA A 6-A

Vizita, înainte demoartea minei, a

fost aprobatãdupã circa douã

sãptãmâni>>> PAGINA A 5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 552

Vineri, 14 Februarie 2014

C u o tradiþie de zeci de ani de ani, Universitatea din Petroºani riscãsã-ºi piardã tocmai domeniul ce i-a adus unicitatea pe plan naþional,

respectiv specializãrile miniere. ªi asta pe fondul restructurãrii industrieiminiere la nivel naþional, ceea ce face ca tot mai puþini studenþi sã seîndrepte spre acest domeniu. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Restructurarea industriei miniere

ucide tradiþiaUniversitãþii Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

IleanaFIRÞULESCU

Pregãtirea alegerilorpentru ParlamentulEuropean a stârnitdeja descuþii aprinse încadrul unor organizaþiiPSD din Valea Jiului.Lista scurtã a candi-daþilor pentru funcþiilede europarlamentari,datã publicitãþii, a fostcatalogatã ca una

bunã, cu oameniremarcabili, dar a foststricatã, în viziuneacelor din Valea Jiului,de apariþia pe listarespectivã a MarieiGrapini, ministrul del-egat pentru IMM-uri ºiTurism.

Se pare cã a”durut” rãu populaþiaVãii Jiului, durere datãde declaraþiile min-istrului, la Deva, când

s-a întâlnit cuautoritãºile judeþene,primari ºi agenþi eco-nomici. La aceavreme, iunie 2013,cel mai dezbãtut punctal discuþiilor cu min-istrul Grapini a fost

continuarea lucrãrilorîncepute în turismuldin Valea Jiului. Ceimai mulþi participanþila întâlnire au fostproprietari de cabaneºi pensiuni din staþiu-nile montane, dar ºiprimari din ValeaJiului. Despre domeni-ile schiabile dinRomânia, Grapini avorbit cu desconsider-aþie, în consecinþãtoatã zbatrea de ani ºiani de zile, investiþiile,multe, puþine câte aufost în staþiunile dinmunþii Vãii, au fostreduse de ministru la”niºte derdeluºuri”.

„ªtiþi câþi kilometride pârtie sunt în þarã?127 de kilometri ºisunt 147 de pârtii.Fiecare a vrut

derdeluºul lui. Înmomentul în care ai înAustria zeci de kilo-metri de pârtie ºiinfrastructurã, nu o sãvinã turistul înderdeluºul nostru”, aspus ditai ministrulPSD cãtre ceidin...PSD lãsându-i cugura cãscatã. Nicimãcar puterea PDL-istã nu i-a tratat cuatâta ”sictir” pe PSD-iºti. Grapini ºtie exactcã „derdeluºul” dinstaþiunea Strajamãsoarã nici mai mult

nici mai puþin de 30de kilometri, iarproiectul - stopat dedumneaei - prevedeunirea Strajei cu PasulVâlcan. În Strajalucrãrile de modern-izare sunt efectuate înproporþie de 70 lasutã, ºi finanþate înmare parte de minis-terul condus de ElenaUdrea. Domeniul schi-abil se completeazã ºicu pârtiile din staþi-unea Parâng undelucrãrile de investiþiisunt lãsate baltã... Cãnu sunt fonduri e una,iar bataia de joc ealta...

Deci Maria Grapinicandideazã pentrufuncþia de europarla-mentar ºi de aceastãdatã se va vota lista,nu omul.

În discuþiile pentrupregãtirea campanieielectorale pentru

alegerile europarla-mentare, unor PSD-iºti li s-a sugerat sãcontribuie cu sumecuprinse între 500 ºi1500 lei. Adicã orga-nizaþiile din teritoriu sãsusþinã o parte dincampania celor cubani adevãraþi, numãrunþiº. De aici aînceput scandalul.

”Un europarlamen-tar câºtigã pe lunã20.000 de euro ºi eusã-i susþin campaniacu bani? Pãi ei ºi-au

împãrþit salariile cunoi? Sunt cotizaþiile lapartid, sã ia bani deacolo” – a declarat unsocial democrat cu unsalariu mediu brut peeconomie, dupã anigrei de muncã ºi spe-cializare.

”Doamnã, eu nusunt prostul nimãnui!Pãi am dus-o mai binepe vrea PDL. Dupãmuncã ºi contribuþii lapartid pânã amcâºtigat alegerile, euam pierdut ºi ceea ceaveam, profesionalvorbind. ªi cum sãdau bani pentruGrapini care a zis cãValea are derdeluºuri,nu pârtii de schi ºi cãnu are bani pentruVale. Pãi cum dracusã nu vezi diferenþa:Udrea PDl-ista a dat,asta, PSD-ista noastrã,ne înjurã! Sunt socialdemocrat ºi voi

rãmâne, dar nu aºa.Sã nu-mi daþi numelecã ãºtia, de acum, mãlasã ºi fãrã pâine lacopii chiar dacã suntbun în ceea ce fac”.

Parte dintre PSD-iºtii, cãrora li s-a sug-erat sã doneze banipentru europarla-mentare, spun cã încauzã pot fi orgoliileunor lideri politicilocali, care vor sã deabine la ºefi, dar cãlucrurile nu vorrãmâne aºa.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014 Politica 3

Maria Grapini - sâmânþã de scandalîntre PSD-iºtii din Valea Jiului

”Doamnã, eu nu sunt prostul nimãnui! Pãi am dus-omai bine pe vrea PDL. Dupã muncã ºi contribuþii

la partid pânã am câºtigat alegerile, eu am pierdut ºiceea ce aveam, profesional vorbind. ªi cum sã dau banipentru campania ministrului Grapini, care a zis cãValea are derdeluºuri, nu pârtii de schi ºi cã nu arebani pentru Vale. Pãi cum dracu sã nu vezi diferenþa:Udrea PDl-ista a dat, asta, PSD-ista noastrã, neînjurã! Sunt social democrat ºi voi rãmâne toatã viaþa,dar nu aºa. Mi-e ruºine sã spun cã aia pe care i-amînjurat au fãcut ceva pentru Vale ºi pe ai noºtri, acum,în doare în cot de noi. Sã nu-mi daþi numele cã ãºtia, deacum, mã lasã ºi fãrã pâine la copii chiar dacã sunt bunîn ceea ce fac”.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 20144 Actualitate

Situaþia câinilor comuni-tari din România – prob-lemele legate de adopþiaacestora din adãposturile

de stat, dar ºi uciderea lorprin metode nelegale – aconstituit totodatã temaunei scrisori trimise pre-

mierului Victor Ponta deJanusz Wojciechowski, cares-a aflat într-o vizitã înRomânia ºi care s-adeclarat extrem de îngrijo-rat de situaþia câinilor.

“Am vizitat câteva locuriºi am observat ºi practici deucidere brutalã fãrã controla câinilor. Centrele deadopþie sunt închise pub-licului. (…) Accesul în ved-erea adopþiei câinilorcomunitari este prevãzut înlege, dar în practicã esteimposibil sã fie aplicat,pentru cã adopþia estefoarte restrictivã. Pentru

majoritatearomâniloradopþia esteimposibilã. Amdorit sã-i atragatenþia primuluiministru ºi sã-lîntreb dacã iaîn considerareaceastã situaþieºi doreºte sãschimbe sis-temul”, a detali-atWojciechowski.

Potrivit aces-tuia, soluþiilecele mai bunesunt adopþia

câinilor de pe stradã, ster-ilizarea ºi castrarea lor;chiar dacã existã costuri,acestea se pot suporta cuparticiparea asociaþiilor deprofil, la care este necesarsã se adauge un control alstatului.

“Scrisoarea mea a plecatcãtre primul ministru ºiaºtept un rãspuns. ªi alþiparlamentari europenidoresc sa meargã înRomânia sã vadã aceastãsituaþie”, a spus JanuszWojciechowski.

Parlamentarul polonez asubliniat, în context, cãParlamentul European aadoptat, marþi, noi reguli înprivinþa strategiei de aju-torare a animalelor fãrãstãpân, reguli care suntrecomandate statelor mem-bre pentru a fi introduse înlegislaþie.

La începutul lunii decem-brie, o delegaþie aParlamentului European s-aaflat în România, prilej cucare s-a întâlnit cu oficial-itãþi române pentru discuþiicu privire la problemacâinilor fãrã stãpân ºimodul de abordare a aces-teia. Delegaþia s-a întâlnitcu conducerea ANSVSA,cu primarul general alBucureºtiului, SorinOprescu ºi cu reprezentanþiai guvernului.

Vizita în România a del-egaþiei UE a avut loc înurma miilor de petiþiiadresate Parlamentului

European din întreagaEuropã în care, pe lângãprotestele împotriva noiilegi privind ucidereacâinilor, se reclamauabuzurile împotriva câinilorfãrã stãpân, precum ºistarea deplorabilã a câinilordin adãposturile primãriilor.

Delegaþia a fost formatãdin europarlamentarulJanusz WojciechowskiMEP, preºedinte de onoareal Intergrupului pentrubunãstarea animalelor dincadrul PE, europarlamen-tarul Andrea Zanoni MEP,vice-preºedinte alIntergrupului, MagdalenaMajerczyk, consultat ECR,dr. David Prichard, expertîn managementul populaþieicanine, KarolinaTomaszewska ºi AndreasErler din cadrul PE ºiClaudia Buthenhoff-Duffy,jurnalist german si coautoral studiului internaþional‘Making The Link’.

La sfârºitul lunii ianuarie,o nouã delegaþie a PE avenit în România. Aceastaa fost formatã din JanuszWojciechowski, KarolinaTomaszewska, medic veteri-nar, consultant înbunãstarea animalelor, ºiMagdalena Majereczyk,consultant politic ECR,scopul fiind de a se informaîn mod direct referitor lasituaþia din teren, progra-mul incluzând în acest sensºi vizite la adãposturi.

AGERPRES

Monika BACIU

”Grãdiniþa efinalizatã în pro-porþie de 80%, cumprindem bani maidãm la constructori,dar cam greu înziua de azi. Sã deaDomnul sã o final-izãm anul acesta, sãvedem ce se întâm-plã.

Ne-ar mai trebuivreo 3 milioane delei din bugetullocal”, a declaratCornel Lungan,

viceprimarulmunicipiuluiLupeni.

Implementareaacestui proiect s-arealizat prin fonduri

proprii. Pânã când con-

strucþia va fi final-izatã copiii vorînvãþa tot în grã-diniþe care îºi ausediul la parterulunor blocuri, iarpentru acesteaDirecþia de SãnãtatePublicã Hunedoaranu îºi dã niciodatãavizul defuncþionare.

Sperã sã finalizeze grãdiniþa”Sã dea Domnul sã o finalizãm anul acesta”.

Cam aceasta este speranþa edililor de laLupeni în ceea ce priveºte grãdiniþa ce se construieºte în localitate de câþiva ani. în urmãcu ºapte ani municipalitatea de la Lupeni ademarat lucrãrile pentru realizarea unei grãdiniþe în localitate. Edificiul nu a fost finalizat nici pânã în prezent.

Maidanezii noºtri îngrijoreazã Europa

S ituaþia câinilor maidanezi dinRomânia, respectiv starea deplorabilã

în care aceºtia trãiesc în adãposturileprimãriilor, dar ºi masacrarea multora din-tre ei în afara legislaþiei naþionale ºieuropene, au constituit tema unei conferinþede presã susþinute miercuri de europarla-mentarii Janusz Wojciechowski (ECR) ºiAndrea Zanoni (ALDE), la sediulParlamentului European de la Bruxelles.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 2014 Actualitate 5

Ileana FIRÞULESCU

Pare aiuritoare situaþia încare un viceprimar al unuioraº se zbate sã vadã sub-pãmântul-minã de pe teri-toriul oraºului pe care-lgospodãreºte. VasilicãJurca, al doilea om dinPrimãria Petrila, a fãcut ocerere la începutul lunii feb-ruarie pentru a i se aprobaintrarea în subteranul mineiPetrila, cu ocazia punerii înfuncþiune a unui nouabataj. Cererea nu i-a fostaprobatã a pe motiv deproceduri ºi obþinereaavizului Ministerului deresort. Aprobarea a venitabia pentru ieri, 13 februar-ie, dupã o oarecare agi-taþie.

Ce s-a întâmplat oare odatã cu venirea noilordirectori generali la conduc-erea celor douã diviziiminiere – Societatea deÎnchideri Mine ºi SocietateaHuilei? Pânã nu demult,ziariºti, politicieni, studenþietc., au primit acordul deintrare în subteran , curespectarea procedurilor,într-o zi. Acum un vicepri-mar are nevoie de circadouã sãptãmâni pentru a

primi o aprobare.

”Am primit aprobareaprintr-o adresã de laSocietatea de ÎnchideriMine, pentru astãzi.Probabil acum regulile suntmai aspre. Nu ºtiu cum s-arfi procedat dacã aº fi fostziarist. Poate dacã nu aº fifost viceprimar... Dar pro-tocolul trebuie respectat.

Vreau sã intru în minãpentru a vedea cummuncesc colegi de-ai mei,prieteni, minerii în general,în ce condiþii. Dacã seînchide mina, mãcar sã ovãd, sã înþeleg mai multe ºisã pot povesti ºi eu celorcare vor veni depre minã ºimineri. Eu nu am lucratniciodatã în domeniu, dartatãl meu a lucrat la minaLonea, la fel ºi mama mea”– a declarat Vasile Jurca,

viceprimarulPetrilei.

Este reco-mandat celorcare doresc, sãse grãbeascãpentru a reuºisã-i facã oultimã vizitã,înainte demoarte, minei

Petrila, cea mai adâncãminã ºi cea mai veche minãdin Valea Jiului – ”1 ianuar-ie 1859 a fost consideratãca data oficialã de înregis-

trare al primului perimetruminier în Valea Jiului, laPETRILA... Scoaterea cãr-bunilor din adâncul pãmân-tului necesitã multe braþede muncã, care nu seputeau asigura din ValeaJiului. Nevoia de muncitorideschide „Târgul deoameni”, care declanºeazãun puternic val al migraþieicãtre þara cãrbunelui.Dupã deschiderea primeimine la Petrila, lucrãrile deconstruire a liniei ferate

Simeria – Petroºani, a dru-murilor de legãturã, s-adeclanºat marea roire sprelocurile de muncã…” –”Mina Petrila – 150 de anide activitate în mineritulindustrial” / JujanConstantin, SvobodaTiberiu – Cetate Deva,2009.

Autorii fac dovada cãînainte de minerit, pe aces-te meleaguri dintre Jiuri, în1733, trãiau 405 persoanedin care 240 erau înPetrila...

Adicã, dacã minerit nu e,nimic nu e. Stã dovadãacum oraºul Aninoasa.

Monika BACIU

Serviciile de curãþenietrebuie corelate ºi suntinterdependente de cele-lalte activitãþi ale sucur-salelor beneficiare (progra-mul de lucru în subteran,programul de transport alpersonalului la ºi de la loculde muncã, servirea mesei,etc.). La fiecare sucursalãminierã existã mai multebãi, vestiare ºi grupuri san-itare (pentru muncitori,pentru cadrele tehnice,pentru organele de conduc-ere sau inspecþie, etc.),aceasta fiind ºi ordinea camãrime. Pot exista cazuri

când este necesarã efectu-area serviciului doar o datãla 24 ore deoarece selucreazã de regulã doar laschimbul I, de dimineaþã(exemplu: baia directorului),sau cazuri în care nu estenecesarã efectuarea servici-ului datoritã perioadelorinactive (exemplu: sâmbete,duminici, sãrbãtori legale,etc.). Vestiarele sunt struc-turate ca zone distincte:una pentru hainele curatecu care lucrãtorii vin deacasã, una pentru echipa-mentul de lucru (salopete,cizme) ºi zona duºurilor. Prin lucrãtori proprii repar-tizaþi la vestiare, prestatorul

de servicii de curãþenie vaasigura ºi predarea-primireahainelor curate cu carelucrãtorii vin de acasã, pre-cum ºi supravegherea aces-tora pe durata schimbului.La fiecare sucursalã minierãexistã birouri pentrucadrele tehnice carerãspund de activitateamuncitorilor (ºi au acelaºiprogram cu aceºtia, struc-turat pe 4 schimburi), pre-cum ºi birourile personalu-lui administrativ, organe deconducere sau inspecþie –unde existã doar un schimbactiv, respectiv cel dedimineaþã (pe durata a 8ore). Curãþenia zilnicã înbirouri se va efectua doarîn zilele lucrãtoare, o datãpe zi. În cazul sãlilor depontaj ºi holurilor aferente,curãþenia zilnicã se va facela sfârºitul fiecãruia din cele4 schimburi, dupã plecarealucrãtorilor, odatã efectu-area curãþeniei în baiaminerilor.

Curãþenia generalã va fiefectuatã trimestrial.

Vizita, înainte de moartea minei, a fost aprobatãdupã circa douã sãptãmâni

”Am primit aprobarea printr-o adresã de la Societatea deÎnchideri Mine, pentru astãzi (13 februarie n.n.). Probabil

acum regulile sunt mai aspre. Nu ºtiu cum s-ar fi procedat dacã aºfi fost ziarist. Poate dacã nu aº fi fost viceprimar... Dar protocolultrebuie respectat. Vreau sã intru în minã pentru a vedea cummuncesc colegi de-ai mei, prieteni, minerii în general, în ce condiþii.Dacã se închide mina, mãcar sã o vãd, sã înþeleg mai multe ºi sãpot povesti ºi eu celor care vor veni depre minã ºi mineri. Eu nuam lucrat niciodatã în domeniu, dar tatãl meu a lucrat la minaLonea, la fel ºi mama mea” - Vasile Jurca, viceprimarul Petrilei.

Curãþenia de la minele neviabile= 1,5 milioane de lei

C urãþenia de la minele neviabile,aproape 1,5 milioane de lei. Societatea

Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului aatribuit un contract pentru prestarea ser-viciilor de curãþenie. Societatea care va pres-ta aceste servicii, respectiv G.T.S. Company,va primi suma de 1,417,341 RON, fãrã TVA.Firma va trebui sã întreþinã curãþenia spaþi-ilor timp de trei ani.


În piaþa la termende la Sibiu, investitoriitranzacþionau raportuleuro/leu cu scadenþaluna viitoare la4,4906 – 4,4999 lei.

În perioada imediaturmãtoare leul arputea fi supus unorpresiuni depreciativemai mari, în cazul încare actuala coaliþieguvernamentalã se vadestrãma. La aceastase adaugã tensiunilede pe plan extern,acolo unde investitoriicontinuã sã îºi retragãcapitalurile de pepieþele emergente,îndreptându-le cãtrecea americanã sau

niponã. Miºcarea s-arputea amplifica odatãcu micºorarea de cãtreRezerva Federalãamericanã a progra-mului sãu prin careinjecteazã lunar 65miliarde dolari îneconomia SUA. Sumalunarã a fost pânã îndecembrie trecut de85 miliarde, fiind unadin principalele cauzede depreciere alemonedei americane.

Cursul dolaruluiamerican a crescut dela 3,2828 la 3,3863lei, iar cel al franculuielveþian de la 3,6563la 3,6772 lei, încreºtere cu circa 1,5

bani faþã finalul sãp-tãmânii trecute.

Moneda polonezãse deprecia uºor faþãde cea europeanã, la4,167 – 4,177 zloþi,cotaþii foarte apropi-ate de cele de mier-curi. În schimb, ceamaghiarã cobora cupeste 1% la 309,1 –313 forinþi.

Perecheaeuro/dolar creºteauºor, la 1,3595 –1,3686 dolari, dupãscãderea de miercuri,care a fost provocatãde publicarea datelorprivind producþiaindustrialã din zonaeuro, care a înregistrat

în decembrie un reculde 0,7%.

Euro ar puteascãdea în lunile urmã-toare, dacã avem învedere declaraþiileunor oficiali bancari.Asfel, Benoît Coeuré,membru al comitetuluidirector al BCE, a afir-mat cã instituþia finan-ciarã ar putea lua încalcul un nivel negatival dobânzilor din zonaeuro. La rândul sãu,ºeful Bãncii Franþei,Christian Noyer, adeclarat cã un europuternic are efectenegative asupraeconomiei.

La Sibiu, euro setranzacþiona pe martiela 1,3622 – 1,3689,respectiv la 1,3630 –1,3675 dolari peiunie, iar uncia de aurcu scadenþa lunarã la1.287 – 1.295 dolari.

Sunt folosite date ºiinformaþii disponibilepânã la ora 14:00.

Dupã aproape 5luni de interimat,echipa de conducerecare a preluat PNL.Lupeni dupã demisialui CristianDanciulescu Purcaru,a compãrut în faþacelor 58 de delegaþi aiPNL Lupeni pentru acere un vot deîncredere. Ca în totacest timp, preºedin-tele interimar AdrianPetrar (directorulminei Uricani) ºi-afãcut datoria politicã odemonstreazã faptulcã a fost singurul can-didat înscris pentrufuncþia de preºedinteal PNL Lupeni, înaceste alegeri interne,pe care ºi-a adjudecat-o în unanimitate de

voturi.Mult mai grea s-a

dovedit misiunea dele-gaþilor la Conferinþade alegeri a PNLLupeni, în ceea cepriveºte alegereamembrilor BirouluiPolitic Local. Mai ales

cã, de la bun început,potrivit regulamentu-lui, douã locuri înBPM reveneau celorcare s-au validat prinvot la alegerile pentrufuncþia de preºedinteal organizaþiilor detineret (Alina Hiciu),

respectiv de femei(Anita Burlacu). Numai puþin de 12 per-soane s-au înscris pebuletinele de vot pen-tru a obþine un loc devicepreºedinte sau demembru al BPL încadrul OrganizaþieiPNL Lupeni. Dupãexprimarea votuluisecret, s-au bucurat desucces MihaelaCazacu, ªtefanPãscut, BistreanuGheorghe Dan (vali-

daþi în funcþia devicepreºedinte) ºiMelinda Moldovan,Vorac Tiberiu, TarcanEmil, PurcaruDanciulescu Cristian ºiFloca Adrian (mem-brii).

Noul preºedinte alPNL Lupeni, AdrianPetrar ºi-a începutmandatul de lider localal liberalilor, pornindde la cuvintele ilustru-lui înaintaº liberal IonC. Brãtianu, potrivitcãruia ''adevaratademocraþie înseamnãcîrmuirea poporuluiprin el insusi'', con-vins find cã, împreunãcu colegii din noulBPM ºi cu toþi mem-brii ºi simatizantii PNLvor putea constui unnou proiect politic cuoameni care tindmereu spre polul plus.

Ceva mai

pragmatic, preºedin-tele coordonator alorganizaþiilor PNL dinValea Jiului, CostelAvram, prezent laevenimentul politic dela Lupeni, este depãrere cã activitateapoliticã a liberalilor dinValea Jiului ºi mai alesfaptul cã o treime dinvoturile liberalilor dinjudeþ vin din ValeaJiului, ar trebui sãconvingã lideriijudeþeni ai PNL cã, înegalã mãsurã, otreime din funcþiileatribuite politic lanivelul judeþului, artrebui sã revinã liber-alilor din Valea Jiului.Cu atît mai mult cucît, difericire, PNLrãmîne în continuare,la nivel de Vale, unpartid al elitelor ºi alprofesioniºtilor, faptconfirmat o datã înplus în alegerileinterne de la PNLLupeni.

Euro a crescut, în douã zile, cu doi bani

T endinþa de depreciere a leului, care s-a conturatmarþi, dupã închiderea pieþei valutare, s-a menþin-

ut ºi ieri, astfel cã media euro a urcat în douã zile cudoi bani. Cursul euro a urcat de la 4,4779 la 4,4926 lei,într-o ºedinþã care s-a deschis la 4,4850 - 4,4880 lei,cotaþii apropiate de cele de miercuri. Tranzacþiile s-aurealizat între 4,4860 ºi 4,4980 lei, cotaþiile de la ora14:00 fiind de 4,4920 - 4,4950 lei.

Oameni noi spre polul plus la PNL Lupeni

C u doar cîteva zile înainte de alegerile pentrudesemnarea viitoarei conduceri a organizaþiei

judeþene Hunedoara a PNL, liberalii din Lupeni ºi-audesemmat, în cadrul conferinþei de alegeri, un nouBirou Politic Local.


Monika BACIU

”Cezariene lacerere nici nu s-auefectuat, nici nu existãlegislaþie în sensulacesta. Cezarienele seefectueazã doar cuindicaþie medicalã,nefiind stipulat în actulnormativ.

Vom vedea dacãnoile modificãri lalegea 95 vor fi pre-vãzute operaþiile deoperaþie de cezarianã

la cerere sau nu”, adeclarat DorelNeamþu, medic gine-coloc ºi manager alSpitalului municipalLupeni.

Aproape jumãtatedin naºterile de la spi-talul din Lupeni auavut loc prin cezari-anã. Dacã de la 1martie se vor aplicanoile prevederi atunciîn visteria unitãþii medicale vor intra maimulþi bani.

”Procentul se ridicãcam la 50%. Dacã deanul acesta se vor plãtiatunci teoretic ar tre-bui sã intre mai mulþibani în bugetul spitalu-lui”, a mai precizatsursa citatã.

Decizia ministeruluia avut la bazã con-sultarea cu mediciispecialiºti în domeniu,dar ºi statistici carearatã cã, în momentulde faþã, România esteuna dintre þãrile din

Europa cu celmai marenumãr de operaþii decezarianã înafara indicaþiei medicale,ceea ce com-portã riscuri,fiind vorbadespre o intervenþiechirurgicalã.

Monika BACIU

”Din videoconfer-inþele cu ministrulSãnãtãþii, am tras con-cluzia cã bugetul nu vafi mai mare ca cel deanul trecut, accentulfiind pus pe asistenþamedicalã prespital-iceascã. Ne defa-vorizeazã în totalitate.Existã un plan dereducere a paturilor

pânã în anul 2020, nuºtim câte, în ce pro-cent vor fi reduse,vom afla probabil înluna martie”, adeclarat managerulSpitalului municipaldin Lupeni, mediculDorel Neamþu.

În condiþiile de faþãnu mai pot fi diminu-ate sporurile ºi salariilepentru cã acest lucrus-a fãcut anul trecut.

Nu pot fi concediaþinici angajaþii pentru cãnumãrul acestora estela limitã.

”Nu putem sã maidiminuãm sporurile ºisalariile pentru cã aufost diminuate, vomîncerca sã aducem ser-vicii noi în sistemul deambulator prin mediciicare au deschis cabi-nete anul acesta.

Nu vorbim nici dereducerea personaluluipentru cã suntem laminim cu personalul ºinu putem asigura con-tinuitatea”, a mai pre-cizat sursa citatã.

Managerii spitalelordin judet au cerut min-isterului Sanatatii sa leaprobe un numar maimare de paturi care safie in contract cu Casade Asigurari deSanatate.

La ora actuala, incele 12 spitale din judetexista peste 3600 depaturi dintre careaproximativ 2900 suntsi contractabile, adicapot fi decontate.Majoritatea paturilor,adicã 56 la suta dinnumãrul total existentîn spitalele din judetulHunedoara, se afla inunitatile spitalicesti din Deva,Hunedoara siPetrosani.

El a precizat cã 77de unitãþi sanitare cupaturi dintr-un totalde aproape 500 exis-tente în þarã au fostacreditate pânã înprezent.

"Am format aprox-imativ 500 de evalua-tori externi pe care atrebuit sã îi ºcolar-izãm. În prima fazã seacrediteazã actulmanagerial-adminis-trativ. CoNAS nu dãamenzi, nu închidespitale, pune la dis-poziþie o serie destandarde. Poate nutoate cele 77 de spi-tale meritau sãprimeascã acreditate.Spitalele trebuie sã se

raporteze la un stan-dard unic de calitate.Avem în vedere oprocedurã pentru averifica anual spitalelecare sunt acreditate ºicare mai au problemede rezolvat ºi dacãacestea nu ºi lerezolvã îºi vor pierdeacreditarea. Prinnoua lege spitalelorcare nu ºi-au rezolvatproblemele li se varetrage acreditarea.Spitalele trebuie sã fieacreditate pânã lasfârºitul anului 2015ºi dacã nu au obþinutacreditarea nu vormai primi finanþarede la Casele de sãnã-tate", a afirmat

Jansen. El a explicat cã

acest lucru nuînseamnã cã se vorînchide acele spitale,ci pot primi finanþareprivatã.

Jansen a mai spuscã existã suficienttimp ca pânã lasfârºitul anului 2015sã fie finalizat proce-sul de acreditare pentru cele 500 despitale pe baza celor9 standarde ºi aaproximativ 2.100 deindicatori.

PreºedinteleCoNAS a arãtat însãcã instituþia pe care oreprezintã nu esteacreditatã internaþion-al ºi nici ISO.

"CoNAS nu esteacreditatã internaþional, poate fiacreditatã ISO înaproximativ 2-3 luni,iar internaþional înaproximativ 2 ani", amai spus reprezentantulCoNAS.

Agerpres

Jumãtate din naºterile de la Lupeni au fost prin cezarianã

A proape jumãtate din gravidele care s-au prezentatanul trecut la spitalul municipal din Lupeni au

nãscut prin cezarianã. De la 1 martie, operaþia de cezarianã se va efectua contra-cost în maternitãþile destat. Potrivit medicilor, nici pânã acum gravidele nusolicitau operaþia de cezarianã, ci medicul este acela caredecide prin ce metodã va fi adus nou-nãscutul pe lume.

Sãnãtatea, pe butuci

P e butuci. Aºa poate fi caracteri-zat pe scurt sistemul medical

din þarã. Modificãrile care se anunþãîn acest an nu fac altceva decât sãîngreuneze funcþionarea unitãþilormedicale. Fostul ministru alSãnãtãþii, Eugen Nicolãescu a pre-cizat cã anul acesta accentul se vapune pe spitalizarea de zi, lucru careaduce deservicii spitalizãrii continue.

Spitalele neacreditate pânã în2015 nu vor mai primi finanþare

de la Casele de sãnãtate

S pitalele care nu vor primiacreditare pânã la sfârºitul

anului 2015 nu vor intra în con-tract cu Casele de sãnãtate, aanunþat marþi, în cadrul unei dez-bateri, preºedintele ComisieiNaþionale de Acreditare aSpitalelor (CoNAS), dr. BogdanGeorge Jansen.

O NG-urile din judeþul

Hunedoara, ori asociaþiile pot obþinefinanþãri neram-bursabile din bugetuljudeþul Hunedoara.Singura condiþie estesã doreascã sãimplemnetezeproiecte de larginteres.

Asociaþiile, fundaþiilesau organizaþiile negu-vernamentale fãrã scoplucrativ care iniþiazã ºi

organizeazã acþiuni,programe sau proiecteculturale, sportive, detineret ºi unitãþile decult din judeþulHunedoara pot solicitaacordarea de finanþãrinerambursabile de labugetul propriu aljudeþului Hunedoara înlimitele sumelor alocatepentru anul 2014.Oficialii CJ Hunedoaraspun cã „proiecteletrebuie sã se derulezeconform specificaþiilor

din Regulamentul deorganizare ºifuncþionare a Comisieide evaluare ºiselecþionare a persoanelor fiziceautorizate/atestate, asociaþiilor, fundaþiilorsau organizaþiilor negu-vernamentale fãrã scoppatrimonial care iniþiazãºi organizeazã acþiuni,programe ºi proiecteculturale, educativ-ºtiinþifice, sportive,unitãþilor de cult ºi a

ofertelor formulate pentru editarea unorpublicaþii culturale pentru care se potacorda finanþãri nerambursabile din fonduri publice”.

Documentaþiile desolicitare a finanþãriinerambursabile sedepun la registraturageneralã a ConsiliuluiJudeþean Hunedoarapânã în 11 martie.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

C u o tradiþie dezeci de ani de

ani, Universitateadin Petroºani riscãsã-ºi piardã tocmaidomeniul ce i-a adusunicitatea pe plannaþional, respectivspecializãrileminiere. ªi asta pefondul restructurãriiindustriei miniere lanivel naþional, ceeace face ca tot maipuþini studenþi sã seîndrepte spre acestdomeniu.

Istoria Universitãþiidin Petroºani începe înanul 1957. Practic,instituþia de învãþãmântsuperior este continua-toarea Institutului deMine, care a funcþionatîn Bucureºti peste 80de ani, iar din anul uni-versitar 1957 – 1958 afuncþionat la Petroºani.

Dupã anul 1990,prin diversificareadomeniilor ºi speciali-zãrilor universitare,Institutul de Mine dinPetroºani a devenitUniversitatea Tehnicã(1991), iar mai apoiUniversitatea dinPetroºani (1995).

Mii de specialiºtirecunoscuþi în þarã ºipeste hotare au absolvitaici, iar calitatea studiilor a determinatconducerile CompanieiNaþionale a Lignitului„Oltenia” ºi aCompaniei Naþionale aHuilei sã acorde an de

an burse celor mai merituoºi studenþi, caredeveneau ulterior spe-cialiºtii lor. În ultimii ani,însã, pe fondul restrân-gerii activitãþii extractivela nivel naþional, celedouã mari companii nuau mai fãcut angajãridecât sporadic, iar deburse nu s-a mai pusproblema.

Oricum, studenþiiacre au ales ca spe-cializare profilele dindomeniul minier au fosttot mai puþini. „Atâtatimp cât situaþia mineri-tului este care este, estefiresc ca ºi atracþia decare se bucurã acestespecializãri sã nu mai fieaceeaºi. Noi am avutconvenþii cu CNLO ºi

CNH, prin care îºi racolau studenþi din aniimici, cãrora le ofereauburse cu condiþia sã fieintegraliºti ºi mai apoi,dupã absolvire, sãîncheie un contract pecinci ani cu cele douã

companii. În contextulmãsurilor de restruc-turare din acest dome-niu, sigur cã atracþia ascãzut”, explicãRectorul UniversitãþiiPetroºani, Aron Poantã.ªi, mai spune acesta, în

decursul anilor a maiapãrut un paradox. Laun moment dat, celedouã companii au solici-tat UPET organizareaunor cursuri pentruelectromecanici, ori îndomenii conexe mineri-tului, aºa încât sã aibãposibilitatea promovãriiabsolvenþilor ca ºefi desector.

Practic, era vorbadespre o certificare aabilitãþilor în acest sens,dar ºi la acest lucru s-arenunþat între timp. Iarîntre timp, studenþii auînceput sã caute tot maipuþin ingineria minierã,de exemplu, ºi s-au ori-entat cãtre topografie.Un domeniu cu o multmai mare sferã de aplicabilitate, respectivlucrãri hidrotehnice,drumuri, tuneluri, etc.„În anul I specializareaeste topografie ºiexploatãri. Din anul IIstudenþii îºi exprimãopþiunea spre exploatãrisau topografie, iarmajoritatea se îndreaptãspre topografie. (…)Aceastã restrângere deactivitate se manifestã lanivel naþional ºi estenormal ca un tânãr sã se gândeascã la perspectivele de viitorpe care le are”, a maiAron Poantã.

O rientarea sprepiaþa externã,

o posibilã ºansãªi sociologii sunt de

pãrere cã ceea ce seîntâmplã la nivelul sis-temului de învãþãmânteste o reflectare aevoluþiei economice de

la nivel naþional.„Societatea româneascãîn ansambul ei întâm-pinã unele problemeîn ceea ce priveºteadaptarea la nevoilerealitãþii. În mod cert, ºisistemul de învãþãmântromânesc are în mareparte probleme în a seadapta la cerinþele noiipieþe a muncii. Deaceea se ºi constatã, launele universitãþi con-siderate mai mici, cãafluxul de studenþi esteîn scãdere. În ceea cepriveºte UniversitateaPetroºani ºi specificul ei în domeniul minier,trebuie specificat cã arfi nevoie de specialiºti în domeniul minier, însã nu neapãrat înRomânia, ci mai ales pealte pieþe. În acestmoment, la UPET seaflã un numãr impor-tant de studenþi dinRepublica Moldova, dincare o parte sepregãtesc chiar îndomeniul minier”,spune Nicolae Taºcã,sociolog. Acesta este depãrere, însã, cã, pentrua atrage studenþi dinalte þãri, ar fi nevoie ca profesorii de aici sãpredea ºi într-o limbã decirculaþie internaþionalã.„Altfel, nimeni nu vaveni aici sã înveþeminerit în limbaromânã. Dar, din informaþiile pe care ledeþin, sunt foarte puþiniprofesori care ar puteaface acest lucru”, a conchis Taºcã.

La ora actualã,Universitatea dinPetroºani are trei marifacultãþi, respectivInginerie Mecanicã ºiElectricã, Facultatea deMine ºi Facultatea deªtiinþe.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 20148 Actualitate Actualitate 9

Casa de Culturã a Sindicatelor PetroºaniVineri, 14 februarie, ora 17.00 Biletele se pun în vânzare VINERI

începând cu ora 15.00 Preþ 10 lei/persoanã Informaþii la telefon 0761.562454 Locuri limitate!!!

Actuala hotãrâre a ConsiliuluiLocal Petroºani care regle-menteazã acest capitol, al ani-malelor de companie plimbateîn zonele publice ale municipiu-lui, nu stipuleazã ºi obligativi-tatea ca proprietarii sã aibã la ei

mãnuºi sau pungi de plastic cucare sã strângã dupã patruped.Astfel este foarte greu pentrupoliþiºtii locali sã-i prindã pe ceicare îºi plimbã animalele în parcuri sau Centru civic ºi lasãmizerie în urma lor. Modificarea

HCL ar urma sã aibã loc înºedinþa de luna viitoare iar înproiect este stipulatã ºi aceastãobligativitate. „În aceastã lunãnu am reuºit sã facem propu-nerea de a revizui actuala HCL,dar cred cã în ºedinþa din lunamartie se va întâmpla acestlucru. Noi nu putem sta sã lepãzim câinii, sã-i urmãrim dacãstrâng dupã ei sau nu. E maisimplu sã le cerem celor care îºi plimbã animalele în spaþiulpublic sã ne facã dovada cã aumaterialele necesare pentru astrânge dupã animalele de companie. Cei prinºi o datã vorfi avertizaþi verbal, iar dacã nuvor înþelege de vorba bunã vor fisancþionaþi”, a explicat NicolaeStãncioi, ºef Birou Poliþia LocalãPetroºani. Pentru cã proprietariianimalelor de companie vor fitentaþi sã dea exemplu câiniimaidanezi, pentru a scãpa desancþiuni, municipalitatea vaface demersuri ºi cãtre CentrulJudeþean de Ocrotire aAnimalelor fãrã Stãpân ca instituþia sã rezolve aceastãproblemã.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Restructurarea industriei miniereucide tradiþia Universitãþii Petroºani

Sancþiuni pentru cei care nucurãþã dupã câinii de companie

L a fel ca ºi în majoritatea localitãþilor din þarã, laPetroºani, poliþiºtii locali vor sã modifice o hotãrâre

ºi sã cuprindã în ea ºi obligativitatea proprietarilor animalelor de companie, care-ºi plimbã animalele în spaþiul public, de a avea asupra lor pungi pentru dejecþiilepatrupedelor.

Modernizarea bulevarduluidin Lupeni, prioritate pentru administraþie

V or sã finalizeze proiectele începute ºiabia apoi sã demareze altele noi.

Este vorba de reprezentanþii PrimãrieiLupeni care au început anul cu stângul.

Aceºtia se plâng de lipsa fondurilor, lucru careîngreuneazã dezvoltarea localitãþii. Pentru aceastãperioadã, municipalitatea are în vedere în primulrând finalizarea proiectelor începute.

”Noi ne confruntãm cu douã probleme. Vrem sã terminãm ce am început anii trecuþi maiales pe fondurile europene trebuie sã terminãmPalatul ºi ºoseaua de centurã, drumul în jur de 90%e gata, Palatul mai este puþin de lucru la interior ºiam terminat.

În viitor pentru 2014-2020 prioritatea este sã putem asfalta drumul naþional 66A pe razalocalitãþii noastre. Din 2002 de când a fost petecits-a tot degradat”, a declarat Cornel Lungan,viceprimarul municipiului Lupeni.

În ceea ce priveºte infrastructura rutierã, responsabilii Primãriei Lupeni spun cã vor sãreabiliteze bulevardul din localitate ºi sã creeze noilocuri de parcare.

”Vrem sã mai ºi lãrgim bulevardul ca sã facem ºilocuri de parcare, un sens giratoriu, ne va costadestul de mult. Suntem în stadiul de studiu de fezabilitate. Vrem sã accesãm fonduri europene sãputem lucra pentru cã nu avem nicio ºansã pebanii noºtri”, a mai precizat sursa citatã.

Tot ce sperã cei de la Lupeni este ca Guvernulsã le aloce fonduri mai multe în acest an pentru cãprobleme financiare ale administraþiei sunt mari, iardin banii de la bugetul local nu se pot pune în practicã toate proiectele.

Monika BACIUMonika BACIU

Bani de la judeþ pentru ONG-uri


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

1. Autoritatea contractantã: Orgul Petrila, cu sediul str. Republicii nr 196, judeþulHunedoara, cod potal 335800, telefon 0254/550760, fax 0254/550977, e-mail: [email protected].

2. Categorie ºi descrierea serviciilor: contract de finanþare nerambursabilã în conformitatecu prevederile Legii 350/2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, cu modificarile ºi completãrileulterioare.

3. Domeniile pentru care se acordã finanþare nerambursabilã de la bugetul local în 2014conform H.C.L. nr. 31/2014:- cultura - 100.000 lei;- sport - 150.000 lei;Durata de implementare a proiectelor: pânã la finele anului 2014.4. Data limita pentru depunerea proiectelor: 26.03.2014, ora 10:00.5. Solicitantul va depune documentaþia prevãzutã în Regulamentul privind atribuirea con-

tractantelor de finanþare nerambursabilã, ºi în Ghidul Solicitantului, aprobate prin H.C.L. nr.31/2014 la Registratura Primãriei oraºului Petrila, str. Republicii Nr. 196 cu menþiunea peplic a denumirii proiectului, adresa ºi numele complet al solicitantului, domeniul pentru carese solicitã finanþare cu menþiunea „A nu se deschide înainte de sesiunea de evaluare- 26.03.2014 ora 11.00".

Solicitantul va depune documentaþia prevãzutã de ghid în douã exemplare (original ºicopie).

6. Limba în care trebuie redactate documentele: limba românã.7. Evaluarea ºi selecþionarea proiectelor în vederea obþinerii de finanþare nerambursabilã

se va face de cãtre comisia de evaluare ºi selecþionare a proiectelor de interes public.

Cererile selecþionate vor fi evaluate de cãtre comisie de evaluare, pe baza unui punctajcare va respecta urmãtoarele criterii:

8. Comunicarea: Comisia va comunica la încheierea procedurii de evaluare ºi selectare, înscris, solicitanþilor neselecþionati motivele neacordãrii finanþãrii ºi celor selectionaþi nivelulsumelor aprobate în vederea încheierii contractelor.

9. Regulamentul ºi Ghidul privind atribuirea contractelor de finanþare nerambursabilãpoate fi procurat de la Primãria Oraºului Petrila, str. Republicii Nr. 196, Serviciu Achiziþii,Investiþii, Proiecte cu Finanþare Internaþionalã, Managementul Calitãþii, în baza unei solicitãriscrise, persoana de contact Roberta Iancu, telefon 0254/550760 interior 218 sau se poatedescãrca de pe site-ul: www.petrila.ro.

10. Data limitã pentru solicitarea clarificãrilor este 20.03.2014.11. Programul anual propriu pentru acordarea de finanþãri nerambursabile, publicat în

„Monitorul Oficial" cu numãrul 24 din data de 10 februarie 2014.12. Data transmiterii spre publicare a anunþului de participare cãtre Regia Autonomã

„Monitorul Oficial": 13.02.2014.

Judeþul HunedoaraPrimãria Oraºului PetrilaStr. Republicii Nr. 196, Cod poºtal 335800 C.U.I. 4375097Telefon/Fax: 0254/550760, 550977Serviciul Achiziþii, Investiþii, Proiecte cu finanþare internaþionalã,Managementul Calitãþiie-mail: [email protected]

Anunþ de participareSelecþie publicã privind atribuirea contractelor de finanþare nerambursabilã dinfondurile bugetului local al Oraºului Petrila pentru finanþarea proiectelor de

interes public în anul 2014

Criteriu PunctajRelevanþã ºi coerenþã 30

Metodologie 30Buget ºi eficacitatea costurilor 40

Total 100

Simulareaprobelor scriseale examenuluide bacalaureatnaþional pentruelevii claselor aXI-a ºi a XII-adin anul ºcolar2013-2014 va începepe 3 martie cu probascrisã la Limba ºi literatura românã, pe 4martie este programatãproba scrisã la Limba ºiliteratura maternã, iar pe5 martie - proba scrisãobligatorie a profilului.Pe 7 martie va avea locsimularea probei scrise laalegere a profilului ºispecializãrii iar pe 14martie vor fi anunþaterezultatele.

Disciplinele la care seorganizeazã simulareaprobelor scrise ale examenului de bacalaure-at naþional pentru eleviiclasei a XI-a în anulºcolar 2013-2014 sunt:Limba ºi literaturaromânã, Limba ºi literatura maternã (pen-tru elevii de la toate filierele, profilurile ºi specializãrile care auurmat studiile liceale într-o limbã aminoritãþilor naþionale),Matematicã ºi Istorie.

În cazul elevilor claseia XII-a, disciplinele sunt:

Limba ºi literaturaromânã, Limba ºi literatura maternã,Matematicã, Istorie,Fizicã, Chimie, Biologie,Informaticã, Geografie,Logicã, Argumentare ºicomunicare, Psihologie,Economie, Sociologie,Filosofie.

"Rezultatele obþinutede elevi la simulareaevaluãrii naþionale pentruabsolvenþii clasei a VIII-aºi la simularea probelorscrise ale examenului debacalaureat naþional suntanalizate la nivelulfiecãrei unitãþi deînvãþãmânt în care s-audesfãºurat simulãrilenaþionale din anul ºcolar2013-2014, prin discuþiiindividuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei,ºedinþe cu pãrinþii, precum ºi la nivelul consiliului profesoral, învederea adoptãrii unormãsuri pentruîmbunãtãþirea performantelor ºcolare",precizeazã MEN.

Agerpres

Simularea evaluãrii naþionalepentru elevii clasei a VIII-a va

începe la 18 februarie

S imularea evaluãrii naþionale pentruelevii clasei a VIII-a din anul ºcolar

2013-2014 va începe pe 18 februarie cuproba scrisã la Limba ºi literaturaromânã, urmatã pe 19 februarie de simularea la Matematicã, iar pe 20 februarie de cea la Limba ºi literaturamaternã pentru elevii aparþinândminoritãþilor naþionale. Potrivit calendarului simulãrilor aprobat deMinisterul Educaþiei Naþionale, la 7martie vor fi afiºate rezultatele.

MirceaNISTOR

Asta, pentrutoate probele, unasingurã urmând a fitaxatã cu 38 de lei.Taxele sunt valabile

ºi pentru candidaþiidin învãþãmântulparticular.

„Noi ne situãmprintre unitãþileºcolare din ValeaJiului care, de-a lun-gul ultimilor ani, au

avut un numãrmare de picaþi labacalaureat. Dinacest motiv neaºteptãm sã seînscrie, la sesiuneadin varã, foartemulþi absolvenþi dinpromoþiile ante-rioare. Anul trecut,de exemplu, amavut peste 100 detineri care au plãtitpentru a putea par-ticipa la examen.Unii dintre ei aveauchiar ºi 10 ani de„vechime” în ceeace priveºtesusþinerea bac-ului”,a declarat Zina

Galeº, directorulColegiului Tehnic„Dimitrie Leonida”Petroºani.

Înscrierile pentruBac-ul din varã sepot face în perioada26 – 30 mai.Probele orale suntprogramate a debu-ta în data de 10iunie iar cele scrisevor începe în 30iunie. Cea de-adoua sesiune a exa-menului de bacalau-reat din acest an seva derula în interval-ul 14 iulie – 29august.


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

MaximilianGÂNJU

Deficienþele con-statate au fostimposibilitatea deface dovada predãriila judecãtoria aron-datã a unui exem-plar al listei elec-torale permanente,imposibilitatea de aface dovada primiriide la Serviciul pen-

tru Imigrãri a listelorelectorale comple-mentare, caz întâlnitîn judeþulHunedoara, sauexistenþa listelelorelectorale perma-nente la primãrieîntr-un singur exem-plar ºi absenþadovezii predãrii celuide-al doilea exem-plar al acestora lajudecãtoria aron-

datã. Pe lângã activ-itãþile de controlelectoral desfãºurateîn luna ianuarie2014, A.E.P. aorganizat sesiuni deîndrumare pentruoperatorii înRegistrul Electoral.Primãriile au primitasistenþã pentru alo-carea pe secþii devotare a alegãtorilornerepartizaþi,

corectarea delim-itãrilor în vederearepartizãrii auto-mate pe secþii devotare a alegãtorilorsau radierea per-soanelor decedate ºia celor condamnateprin hotãrârejudecãtoreascãdefinitivã cu interz-icerea dreptului de aalege. În luna febru-arie 2014, la nivelnaþional, sunt pro-gramate alte 123acþiuni de instruire,îndrumare ºi controlelectoral.

LuizaANDRONACHE

Conducerea centralã aPNL nu are niciun motivsã o înlocuiascã peMariana Câmpreanu de laconducerea ministeruluiMuncii, declara preºedin-tele filialei judeþene PNLHunedoara, Mircea IoanMoloþ.

“Niciodatã nu a fostpusã în discuþie, poatedoar în interesul preseisau a celor care vroiau sãaibã o discuþie vizavi dedoamna MarianaCîmpeanu.

Este poate cel mai per-formant ministru, un min-istru serios, care îºi vedede treabã atît administra-tiv, cît ºi politic ºi chiar nuar fi niciun motiv sã fieremaniata”, a declaratMircea Moloþ, preºedintelePNL HUnedoara,

Preºedintele PNL, CrinAntonescu, a anunþat, ofi-cial, nominalizãrile înGuvern: Klaus Iohannis -vicepremier ºi ministru deInterne în locul demision-arului Radu Stroe, TeodorAtanasiu - ministru al

Economiei în locul luiAndrei Gerea, EugenNicolãescu – de la minis-terul Sãnãtãþii la ºefia min-isterului de Finanþe în locullui Daniel Chiþoiu, CristianBuºoi –mutat de la con-ducerea Casei Naþionalede Sãnãtate la conducereaMinisterului Sãnãtãþii. “Credem noi ca acea cali-tate care o are fiecare caindivid, mã refer la nomi-nalizãrile fãcute, va da unplus de credibilitate, deseriozitate ºi de speranþãpentru poporul român ”, amai precizat Moloþ.

Mircea Moloþ aºteaptão remaniere ºi din parteaPSD, considerînd cã încurtea social-democraþilorsînt miniºtri care nu per-formeazã.

"60% dintreliceele dinRomânia, în gener-al, pot fi variaþii dela un judeþ la altul,sunt licee teoretice,când de fapt pro-centul ar trebui sãfie un pic invers(40% licee teoreticeºi 60% ºcoli profe-sionale — n.r.). Dedoi ani ne chinuimsã reînfiinþãm ºcol-

ile profesionale darde data aceastaîncercãm sã ofacem bine, urmândexemplele unor þãricare au avut ºi ausucces. O ºcoalãprofesionalã înºcoalã nu va finiciodatã bunã. Oºcoalã profesionalãconstruitã în dialogcu industria dintr-oanumitã regiune ºi

cu autoritãþilelocale, pentru cã unpreºedinte de con-siliu judeþean sau unprimar are un anu-mit interes sã dez-volte o anumitãindustrie, o anumitãeconomie. Iatã dece ºcoala profesion-alã are aceastãspecificitate, dacãvrem sã fie una desucces, sã fie laintersecþia dintreeducaþie, mediu deafaceri ºi comuni-tate", a spusPricopie laRomanian BusinessLeaders SummitBucureºti.

Potrivit acestuia,Ministerul Educaþieia reuºit în ultimiidoi ani sã creascãnumãrul de acorduricu diferite firme lanivel naþional de la1.500 la 2.500 înanul ºcolar în curs.

"În total avemaproximativ 13.000de elevi dintr-oserie înscriºi înºcoala profesionalã,ceea ce înseamnãcam 6%, când defapt þãrile dezvoltateeconomic dinEuropa au cam 15-20% dintre elevi înînvãþãmântul profe-sional ºi tehnic", aexplicat ministrulEducaþiei.

AGERPRES

“Mariana Cîmpeanu nu arede ce sã fie remaniata”

M ariana Cîmpeanu este un ministru per-formant ºi niciodatã nu a fost pusã în

discuþie remanierea ei din Guvern. Declaraþiaaparþine liderului liberalilor hunedoreni, MirceaIoan Molot, are menþioneazã cã includerea sen-atorului hunedorean pe lista remaniaþilor estedoar o speculaþie a presei din Bucureºti.

Control electoral în HunedoaraA utoritatea Electoralã Permanentã (A.E.P.) a des-

fãºurat, în luna ianuarie a acestui an, 34 de con-troale la nivel naþional, în scopul îndeplinirii princi-palelor obiective ale activitãþii de instruire, îndrumareºi control electoral.

Bani pentru Bac

C ei care au picat de douã oriexamenul de maturitate vor

fi nevoiþi, ºi în acest an, sã scoatãceva bani din buzunar. Astfel, pen-tru a putea participa pentru ceade-a 3-a oarã la bacalaureat, mainoii sau mai vechi absolvenþi vortrebui sã achite 230 de lei.

Pricopie: 60% dintre licee suntteoretice; ar trebui sã fie 40%

M inistrul EducaþieiNaþionale, Remus

Pricopie, a declarat, joi, cã 60%dintre liceele din România suntteoretice, el considerând cã pon-derea lor ar trebui sã fie de 40%.

În noaptea demiercuri spre joi anins biniºor înStraja, stratul dezãpadã nou aºter-nut fiind de circa15 centimetri, iaradministratorii pârtiilor au pornitºi tunurile dezãpadã, pentru capârtiile sã fie încele mai bunecondiþii pentruschiorii care urcãde astãzi-vineri în

staþiune. În acest week-end, în staþiuneadin Masivul Vâlcan,Emil Pãrãu cel caresusþine majoritateacompetiþiilor din staþiune ar fi vrut sãorganizeze FestivalulOamenilor de Zãpadã,

o întrecere destinatãmai ales copiilor.Zãpada este preapuþinã, astfel cã întrecerea va avea locdoar dacã va maininge, însã turiºtii voravea parte de alte dis-tracþii. Majoritatea vor fi

în clubul din staþiune,iar ziua pe platoul de laMontana ºi vor avea catemã Ziua Îndrã-gostiþilor. “De la orapatru noaptea a începutsã ningã, în rest aplouat. Din acest motivîncã nu ºtim dacã

putem þine festivalul,aºteptãm sã vedemcum este vremea. Totuleste sã nu plouã. Deschiat se schiazã foartebine, sub canal, pe Vf.Straja, sub Telegondolã,pârtiile sunt în starebunã ºi din acest punctde vedere nu sunt pro-bleme. Turiºtii pot veniîn Straja pentru cã seschiazã bine”, a declaratEmil Pãrãu. ªi în Parânga nins ºi se poate schiaîn condiþii bune, iar pentru acest weekendcei câþiva cabanieri carese strãduiesc sã þinã viuturismul în staþiuneaPetroºaniului vor organiza ºi ei manifestãridedicate mai ales îndrãgostiþilor.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU


Austria, preferatã de hunedoreni pentru

serviciile medicaleS ute de hunedoreni se trateaza anual

in strainatate. Romania nu oferaalternative pentru anumite tratamentede specialitate, drept pentru care oameniiprefera alte centre medicale sau statiunidin vestul Europei.

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate aachitat anul trecut spitalelor din strainatateaproape doua milioane de lei pentru serviciilemedicale pe care le-au primit cetatenii judetuluiHunedoara. Tara preferata de hunedoreni pen-tru tratamente medicale a fost anul trecutAustria.

“Anul trecut am decontat pentru serviciimedicale pe teritoriul statelor membre UEcetãþenilor români sume destul de substanþiale,în jur de 18 miliarde lei vechi. Cei mai mulþipentru Austria, pe locul doi este Belgia cu osuma aproape la fel de substanþialã, pe locultrei este Franþa, iar apoi sunt ºi alte þãri precumOlanda, Cipru, Portugalia, Spania” , a declaratViorica Codoreanu, director Casa Judeþeanã deAsigurãri de Sãnãtate Hunedoara.

Dar, care sunt motivele pentru care Austriase afla in topul preferintelor celor care aleg safaca tratamente in strainatate.....?! “Este þaracu cele mai bune servicii medicale ºi apoi,poate este îndemâna celor mai multi cetateniromani sa se duca in Austria ”, a mai spusViorica Codoreanu

Majoritatea hunedorenilor care au beneficiatanul trecut de tratamente medicale instrainatate au facut-o in regim de urgenta.Vorbim de cazurile medicale grave care nu potfi tratate in spitalele romanesti.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Administraþia ºisindicatele, mediate deoficialii PrefecturiiHunedoara încearcã sãgãseascã soluþiile celemai bune pentru majo-rarea sporului de per-iculozitate pentru anga-jaþii din subteran de laminele viabile cuprinseîn Complexul EnergeticHunedoara. Sindicatul„Muntele” a cerutadminsitraþiei mãrireasporului de periculozi-tate de la 700 de lei, la 850 de lei, adicã valoarea salariuluimediu brut. Ortacii aufost de acord cu orga-nizarea unor acþiuni deprotest, dar mai întâi,conform legii, liderii lorau apelat la Comisia deDialog Social dincadrul PrefecturiiHunedoara. „Am pornit discuþiile þinândcont de importanþaagentului economicComplexul EnergeticHunedoara pentrujudeþul Hunedoara ºipentru Valea Jiului înspecial. Am trecut înrevistã investiþiilefãcute, cele aflate înderulare ºi cele în per-

spectivã pentru transformarea acestuiaîntr-unul viabil. Deasemenea, am discutatdespre situaþia eco-nomico – financiarã aCEH, care din pãcatenu este tocmai roz, deperspectiva formãriiunui holding pe bazaunui mix de energie”,a declarat prefectul deHunedoara, SorinVasilescu. Iar de vineri,a spus reprezentantulGuvernului în teritoriu,administraþia ºi sindi-catele vor forma ocomisie care sã anali-zeze posibilitatea realãde acordare a sporuluide periculozitate, nuneapãrat la valoareasolicitatã de reprezentanþii mineri-lor. Prefectul SorinVasilescu spune cã, înfuncþie de orele lucrateîn subteran, sporul depericulozitate poate fide 100%, 50% sau20%, dar se va face oanalizã amãnunþitã ºipunctualã. „A fost odiscuþie constructivã ºiam ajuns la concluziacã ambele pãrþi suntinteresate de gãsireaunor soluþii în mãsuraposibilitãþilor economi-co – financiare pe carele are astãzi ComplexulEnergetic Hunedoara”,a conchis prefectuljudeþului Hunedoara.


Schi ºi distracþie de week-end în StrajaÎ n staþiunea din vestul Vãii Jiului a

nins biniºor ieri-dimineaþã, iar încompensare au fost pornite ºi tunurile dezãpadã, astfel cã astãzi-vineri, mâine ºipoimâine se va schia în condiþii foartebune. Dacã va mai ninge, sâmbãtã, arputea sã se þinã ºi celebrul festival aloamenilor de zãpadã.

Sindicatele ºi administraþia CEH negociazã sporul de periculozitate

S indicatele din minerit ºi conducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoara s-au aºezat, joi, la masa discuþiilor,

în cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul PrefecturiiHunedoara. Cele douã pãrþi nu au cãzut pânã acum de acordîn ceea ce priveºte majorarea sporului de periculozitate.


Monika BACIU

”Au fost identificatenereguli în ceea cepriveºte condiþiile depãstrare a mâncãrii ºis-a constatat lipsa doc-

umentelor de prove-nienþã a alimentelor”,au declarat inspectoriai DSV.

Pentru neregulileconstatate au fost apli-cate amenzi cu sumecuprinse între 600 ºi2000 de lei. Au fostcazuri în care abaterilenu au fost foartegrave, iar atunci pro-prietarii au primit doaraventismente.

Nu este pentru

prima datã când înstaþiunile montane dinValea Jiului se con-statã abateri. Chiar laînceputul acestui aninspectorii de la OPCau fost sesizaþi cu

privire la faptul cã unproprietar de cabanãnu practicã în realitateaceleaºi preþuri cu celede pe site.

Mulþi dintre cei caredeþin cabane în staþiu-nile montane dinValea Jiului le pro-moveazã pe site-urilede specialitate.

Doar cã nu mereuinformaþiile publicatepe site sunt veridice.Odatã ajunºi la faþa

locului turiºtii nu preaau opþiuni. Este cazulunor turiºti care aureclamat la Oficiulpentru ProtecþiaConsumatorului faptulcã proprietarul unei

cabane dintr-una dinstaþiunile montane dinValea Jiului a afiºat pesite un preþ care nu acoincis cu realitatea dela faþa locului. În urmaverificãrii sesizãrii decãtre inspectorii OPC,proprietarul a fostnevoit sã restituiediferenþa de bani.

”În anul 2013 s-auînregistrat la OPCPetroºani un numãrde 7 reclamaþii. Sunt

soluþionate toate înfavoarea consumato-rilor.

Probabil datoritãfaptului cã nu a ninsîn aceastã perioadã desãrbãtori, pe activi-tatea de turismîncepând cu anul2014 s-au înregistratdoar douã reclamaþiicare au fost soluþion-ate favorabil consuma-torilor.

Una se referã la oinformare incorectã, lao diferenþã detarif decazare între cel practi-cat în momentul încare a ajuns consuma-torul sã fie cazat ºi celpe care l-a vãzut iniþiatpe pagina de interneta pensiunii respective.Administratorul a fostobligat sã returnezediferenþa de tarifîncasat în plus faþã de

cea prezentatã pe site-ul de internet”, adeclarat Ion Roiu,comisar OPCPetroºani.

Potrivit reprezentanþilor OPCnumãrul sesizãrilorcare fac referire la ser-viciile turistice dinValea Jiului a scãzut înultimii ani.

Acest lucru înseam-nã fie cã proprietariide pensiuni oferã ser-vicii de calitate, fie cãturiºtii nu raporteazãtoate neregulile.

În acest context,reprezentanþii CFRCãlãtori reamintescpasagerilor cã ofertade cãlãtorie TrenurileZãpezii 2014 este valabilã pânã la datade 15 martie a.c. ºi seaplicã la trenurile spreºi dinspre cele maicãutate staþiuni montane pentru schi,cum sunt cele de peValea Prahovei, VatraDornei, Petroºani(Staþiunea Straja),Piatra Neamþ (PârtiaCozla, StaþiuneaDurãu).

Reducerile tarifare sunt urmãtoarele:

25% pentru cãlã-toriile cu punct desosire / plecare într-una dintre staþiunilemontane de pe ruta

Sinaia-Braºov.Reducerea este vala-bilã la trenurile din

Anexa 1, de luni pânãjoi, la clasa a 2-a.

25% pentru cãlã-toriile cu punct desosire / plecare dinVatra Dornei / PiatraNeamþ / Petroºani.Reducerea este vala-bilã la trenurile din

Anexa 2, de luni pânãjoi, la clasa a 2-a.

31% - 56% în

toate zilele sãp-tãmânii, la trenurileInterRegio care circulãpe Valea Prahovei perute între Sinaia -Braºov ºi retur.

Aceste reduceri seaplicã la tariful deadult ºi copil ºi nu secumuleazã cu alte dis-counturi, excepþiefãcând reducerea de5% la cumpãrareaonline ºi la automateleZebraPay. Oferta va fivândutã ca opþiune de

bazã pentru cei carenu beneficiazã de altefacilitãþi.

CFR Cãlãtori reco-mandã pasagerilor sãse asigure cã au biletpentru evitarea taxãriisuplimentare în trenºi/sau suportarea cos-turilor amenzii con-form reglementãrilorîn vigoare.

Cu Trenurile Zãpezii spre munte

Î n plinã desfãºurare a spor-turilor de iarnã, în mai multe

zone turistice din România au loc oserie de manifestãri ºi evenimentespecifice sezonului rece.

În staþiunile montane,

Condiþii neigienice de pãstrare a alimentelorC abanele din staþiunile montane, luate la puricat

de inspectorii Direcþiei Sanitar-Veterinare. Zileletrecute au fost finalizate controalele la unitãþile decazare din cele douã staþiuni montane mari din ValeaJiului. Inspectorii DSV au constatat mai multe abateriîn rândul celor care le oferã turiºtilor ºi servicii alimentare.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Februarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Energia ºi perseverenþa vã ajutãsã finalizaþi un proiect început cumai mult timp în urmã. În primaparte a zilei, un prieten vã prop-une o colaborare avantajoasã,care vã va aduce satisfacþii mate-riale nesperate. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu cu partenerul.

Vã simþiþi în formã ºi faceþi pla-nuri îndrãzneþe de viitor. Este unmoment prielnic pentru investiþiipe termen lung, pentru a începenoi afaceri ºi pentru cãlãtorii îninteres personal. Profitaþi demoralul ridicat pe care îl aveþiastãzi!

Sunteþi plin de elan ºi aveþi iniþia-tive inspirate. Puteþi avea marisatisfacþii pe plan profesional ºiintelectual, dacã daþi dovadã deperseverenþã. Pe plan sentimen-tal, nu aveþi de ce sã vã plângeþi.Fiþi modest în relaþiile cu pri-etenii.

Dimineaþa faceþi o scurtã cãlãto-rie în care îmbinaþi intereseleprofesionale cu cele personale.Sunteþi foarte încrezãtor încapacitãþile dumneavoastrã ºiaveþi tendinþa sã vã asumaþi preamulte riscuri. În relaþiile cucolaboratorii, fiþi mai flexibil.

Datoritã dificultãþilor financiare,s-ar putea sã se declanºeze oceartã în familie. Sunteþi plin deenergie ºi puteþi sã finalizaþi olucrare începutã cu mai multtimp în urmã. Nu pierdeþi ocazia!Cheltuiþi cu mãsurã ºi aveþi învedere ºi necesitãþile familiei.

Sunteþi tensionat datoritã progra-mului încãrcat de la locul demuncã. Nu vã manifestaþinemulþumirea în faþa ºefului.Aveþi încredere ºi nu vã lãsaþicopleºit! Veþi rezolva cu binetoate sarcinile.

Aveþi mari ºanse de reuºitã în totce faceþi la locul de muncã ºi îninteres personal. Voinþa ºi încred-erea în sine vã ajutã sã depãºiþitoate dificultãþile. Este unmoment foarte bun pentru asusþine examene.

Situaþia financiarã nu este satis-fãcãtoare, dar nu reuºeºte sã vãdescurajeze sau sã vã determinesã vã pierdeþi încrederea înforþele proprii. Chiar dacã vãsimþiþi în formã, gândiþi-vã bineînainte de a acþiona.

Un bãrbat mai în vârstã vã prop-une o afacere din care puteþicâºtiga în scurt timp o sumãimportantã de bani. În cursuldupã-amiezii sunteþi nevoit sãplecaþi într-o cãlãtorie.

În prima parte a zilei vã ocupaþide o problemã financiarã maiveche. Dacã vi se propune ocolaborare, nu o refuzaþi. Arputea sã producã o schimbarefavorabilã în viaþa dumneavoastrã.

Începeþi ziua cu o bucurie.Primiþi o sumã mare de banidintr-o afacere demaratã cu maimulte zile în urmã împreunã cuun prieten. Acum puteþi sã vãfaceþi planuri îndrãzneþe de viitorºi sã cumpãraþi un obiect.

Dimineaþa sunteþi foarte sensibilºi nu vã convine nimic. Încercaþisã depãºiþi cât mai repedeaceastã stare, pentru cã vã poateafecta relaþiile cu ceilalþi! Uitaþipânã mâine ambiþia de a vaimpune în faþa colegilor.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Jocurile Olimpice deIarnã Soci 2014 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Parlamentul României 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:30 Jocurile Olimpice deIarnã Soci 2014 17:00 Olimpiada veseliei17:25 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Sport19:00 Jocurile Olimpice deIarnã Soci 2014 21:30 Telejurnal 22:30 Capcanele seducþiei

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Lecþii de viaþã (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 MasterChef - Sezonul 1 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 23:00 Sus, în aer

9:30 Mediumul (r)10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Mãrul discordiei

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Baronii (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:30 Mãrul discordiei

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Pe banii pãrinþilor21:30 Furtunã, peripeþii ºi...dragoste

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30Furtunadin adân-curi22:30Forþa des-tinului0:00Poveºtiriadevãrate(r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal European16:00 Avanpremierã Ligue 116:30 Avanpremierã Serie A17:00 Avanpremierã La Liga17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal Feminin: HCDunãrea Brãila - UniversitateaJolidon Cluj 19:30 Fotbal Club 20:30 Fotbal: Steaua

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 G.I. Joe: AscensiuneaCobrei23:00 Spectacol la comandã

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani anunþã restricþiiîn furnizarea apei potabile,pentru Vineri 14 Februarie2014, în oraºul:- Petrila între orele 9:00 -

12:00. Zona afectatã: CapLinie Petrila - Primãria OraºuluiPetrila, inclusiv. Motivulrestricþiei: Anularebranºament ilegal str. Taia.

Azi se ia apa!

Diana MITRACHE

„Nu avem o listã denume ºi nici un candidatvizat. Postul depreºedinte poate fi ocupat de orice membru.Vineri la ora 16:00, neîntâlnim pentru discuþii lasediul PDL Petroºani.

Decizia finalã va fi luatã,însã, la Deva, dupã 1martie, când vor avea localegeri în forul judeþean”,a declarat ClaudiuCornea, vicepreºedintePDL Hunedoara.

Neoficial, favoriþi încursa pentru interimat laPetroºani ar fi Claudiu

Cornea ºi ValeriuButulescu.

Postul de preºedinte alPDL a rãmas vacant,dupã ce Tiberiu IacobRidzi a decis sã îºi dea

demisia în data de 6 februarie 2014. Ridzi ademisionat atunci dinfuncþia preºedinte alBiroului Permanent LocalPetroºani ºi de primvicepreºedinte alOrganizaþiei JudeþenePD-L Hunedoara.

Locul lui Ridzi, în discuþii la Petroºani

L ocul de preºedinte pe care l-a ocu-pat actualul primar al Petroºaniu-

lui, în organizaþia PDL Petroºani va fipus în discuþii vineri la Petroºani. Peste250 de membri ai organizaþiei locale dinCapitala Vãii Jiului vin sã discute cine l-ar putea înlocui pe Tiberiu Iacob Ridzi.Decizia finalã, însã, le va aparþine celordin Biroul Politic Judeþean al PDL, darcandidat poate fi orice membru.

F oto-grafi

amatorisau profe-sioniºtisunt încu-rajaþi sãpromovezenatura ºisãlbãticialocurilor.

Rangerii dinParcul Naþional DefileulJiului au creat on-line osecþiune specialã defotografie, dedicatã celorcare ajung în sãlbãticia dedeasupra Defileului Jiului,între Petroºani ºi Sadu, iarminunãþia locurilor poate fiobservatã ca într-un specta-col fantastic al naturii.

„Cu toate cã ParculNaþional Defileul Jiului areo tradiþie mai mare în turis-

mul ecumenic, "picnic", mainou extrem ºi ºtiinþific, darmai puþin în drumeþie mon-tanã (hiking), iatã aceastãzonã salbaticã vrea sã fieredescoperitã ..... prinobiectivul aparatului foto.Dupã ce v-am prezentatimaginile aduse de cãtreDan Dinu prin proiectul"România Salbaticã, ne-amgândit sã nu ne oprim doaraici, ci sã continuãm acea

idee, prin a vã arãta ParculNaþional Defileul Jiului ºiprin obiectivul unorfotografi profesioniºti sauamatori. Bucurati-vã deaceste imagini frumoasecare aduc un plus în ceeace priveºte promovareaariei naturale protejate”,scriu rangerii pe pagina lorde socializare unde auexpus fotografiile.

Parcul Naþional DefileulJiului este un loc sãlbatic,puþin cãlcat de picior deom, iar tocmai acest faptfac din fotografii adevãrateopere de artã.

Parcul Naþional DefileulJiului a fost declarat arie pro-tejatã în anul 2005, prinHotãrârea de Guvern Nr.1581 din 8 decembrie(privind regimul ariilor natu-rale protejate, conservareahabitatelor naturale, a floreiºi faunei sãlbatice ºi are osuprafaþã totalã de 11.127 ha.

Aria naturalã dispune demai multe tipuri de habitate(Pãduri dacice de fag(Symphyto-Fagion), Pãdurialuviale cu Alnus glutinosaºi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae),Pãduri din Tilio-Acerion peversanþi abrupþi, grohotiºuriºi ravene, Pãduri de stejar cu carpen de tipGalio-Carpinetum, Pãduride fag de tip Luzulo-Fagetum, Pãduri de fag detip Asperulo-Fagetum,Pãduri ilirice de stejar cucarpen (Erythronio-Carpiniori), Pãduri acidofile

de Picea abies din regiuneamontanã (Vaccinio-Piceetea), Comunitãþi delizierã cu ierburi înaltehigrofile de la nivelul câmpi-ilor, pânã la cel montan ºialpin, Izvoare petrifiante cuformare de travertin(Cratoneurion), Vegetaþielemnoasã cu Salix eleagnosde-a lungul râurilor mon-tane, Vegetaþie lemnoasã cuMyricaria germanica de-alungul râurilor montane ºiVegetaþie herbacee de pemalurile râurilor montane)ce adãpostesc o gamãdiversã florã ºi faunã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


Pentru cei care sepornesc la drum spreaceste staþiuni demunte, CNADR lerecomandã sã aibãmaºina echipatã corespunzãtor ºi sãþinã cont de ninsoare.„Vineri dimineaþã,zãpada era de 1 cmpe DN 7A de la km81+000 - 86+601

Obârºia Lotrului/VL -limita jud. HD, iarpe DN 66A de la km35+000 - km47+000 Câmpu luiNeag/HD, zãpadaacoperitã cu materialantiderapant, mãsura2 cm. Evenimenterutiere au fost pe

DN 7 la km224+520 DR. între

localitãþile Balota ºiRobeºti în jud. Vâlcea,unde a avut loc oalunecare de teren îndata de 12.02.2014

la ora 16:50.Platforma drumului afost afectatã pe olungime de 20 m,prin prãbuºirea în

întregime a para-petelor de siguranþãdin zidãria de piatrabrutã, acostamentul ºiterasamentelor din

corpul drumului, sis-temul rutier fiind înconsolã (existând peri-colul prãbuºirii acestu-ia ). La faþa locului s-aaflat echipa de inter-venþie de la drumuri,care a semnalizatcorespunzãtor sectorulde drum”, se aratã încomunicatul CNADR.

La Straja, în acestweek-end vor fi pre-miaþi îndrãgostiþii. Laclubul Montana, în 14februarie are loc opetrecere dedicatãevenimentului, iardacã bãieþii plãtesc 5lei la intrare, fetelepot intra gratuit.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cãsãtoriþi deValentine’s DayN u vor uita niciodatã cã ºi-au unit

destinele într-o zi în care toatãlumea celebreazã iubirea.Vorbim despre doi tinericare au decis sã spunãDA în faþa ofiþerului destare civilã de laPetroºani, într-o zi devineri, 14 februarie,ziua pe care amîmprumutat-o de laamericani, ca sãrbãtoare a iubirii.

Potrivit celor de la Serviciul de StareCivilã din Petroºani, sunt douã cupluri careau ales finalul sãptãmânii ca datã a nunþiilor. „Sunt doi tineri care vin în faþa ofiþeru-lui de stare civilã vineri, 14 februarie 2014,chiar în ziua Sfântului Valentin, iar alþi doisunt aºteptaþi sã spunã DA, sâmbãtã 15februarie. În ambele situaþii, este vorbadespre tineri din Petroºani, care au pânã în30 de ani”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorde cuvânt al Primãriei din Petroºani.

ªi dacã nu s-au decis de sãrbãtoareaSfântului Valentin, poate o vor face de

Dragobete. Tinerii din Petroºani mai auaceastã ºansã, pentru cã mai este ºitimp ca sã îºi depunã actele.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Fotografii în sãlbãticia Parcului Naþional Defileul Jiului

S-a întors ninsoarea, vin turiºtii la munteÎ mpãtimiþii sporturilor de iarnã

pot fi bucuroºi. Sute de turiºti suntaºteptaþi la Straja, în Parâng, ori laTransalpina ski resort, iar starea dru-murilor este bunã ºi traficul rutier sedesfãºoarã în condiþii de iarnã.

CVJ Nr 552, vineri, 14 februarie

Documents

Transcript of CVJ Nr 552, vineri, 14 februarie