CVJ NR. 783, LUNI 26 IANUARIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 783

Luni, 26 Ianuarie 2015

P reºedintele suspendat alConsiliului Judeþean Hunedoara,

Mircea Moloþ, nu se poate bucura delibertãþile conferite de judecãtoriiTribunalului Hunedoara din cauzaprocurorilor anticorupþie.

DNA a formulat contestaþie la soluþia pronunþatã de Tribunalul Alba cu privire lacererea formulatã de Mircea Ioan Moloþprivind permisiunea de a pãrãsi domiciliul,precum ºi modificarea obligaþiilor impuse încadrul mãsurii arestului la domiciliu.Contestaþia se va judeca la Curtea de ApelAlba Iulia, iar pânã atunci Mircea Moloþ nuare voie sã pãrãseascã domiciliul.

Reamintim cã la finele sãptãmânii trecutejudecãtorii de la Tribunalul Alba au admis, înparte, cererile acestuia. Astfel, magistraþii audecis sã-i acorde preºedintelui suspendat alCJ Hunedoara „permisiunea de a se deplasaîn vederea asigurãrii mijloacelor de existenþãîn localitatea Meriºorul de Munte în prima ºi a treia zi de miercuri din lunã, respectiv în Sãcãrâmb în a doua ºi a patra marþi din lunã”.

Mircea Ioan Moloþ este cercetat pentrufapte de curpþie, alãturi de vicepreºedinteleCJ Hunedoara, Tiberiu Balint, ºi trei oamenide afaceri ºi se aflã în arest la domiciliu dindata de 9 decembrie.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

DNA vrea sã punãbarierã la cãmaralui Mircea Moloþ

Primarul CornelResmeriþã a fost chiar îninspecþie, pentru a vedeacum stau lucrurile în curteaspitalului din Lupeni, pentru cã unitatea medicalãva fi reabilitatã în totalitate.

Lucrãrile încep în curteaunitãþii in scurt timp, iar,mai mult primarul promitecã va da în funcþiune ºi ofarmacie în interiorul

spitalului.ªi la Petroºani sunt

investiþii în derulare, dar,din pãcate, totul þine defondurile ce vin de laMinister. Din pãcate,sumele sunt prea mici pentru planurile mari.

„Contractul de moderni-zare ºi reparaþii capitaleeste din 2013. Fondurilesunt asigurate, parte de la

Ministerul Sãnãtãþii, pluscota-parte a primãriei.Suma totalã este de 140 demilioane de lei noi, din carepânã acum au venit cam 6milioane de lei”, a declaratAlin Vasilescu.

Cu bani puþini, ambelespitale cautã sã facã ceea

ce este necesar, iar dacã laLupeni au fost ca ºi finali-zate lucrãrile la cabineteledin spital, la Petroºani seinvesteºte în aparaturã ºimici reparaþii.

„În luna decembrie amprimit o tranºã de bani, iaro parte a mers spre

reabilitarea clãdirii, s-auschimbat geamurile clãdiriiprincipale de sus pânã jos,excepþia fãcând chirurgia ºipediatria, unde aveam dejageamuri termopan, dar acelea le vom înlocui lafinal, ca sã fie geamuri noi.Pe partea de aparaturã, amachiziþionat: un aparat deanestezie, douã ventila-toare, aspiratoare bronhiceºi monitoare, pentru ATI, la blocul operator amcumpãrat un aspirator ºi un electrocauter ºi o masãmultifuncþionalã pentrurecuperare”, a mai spusVasilescu, managerulSpitalului de Urgenþã dinPetroºani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Spitalele din Valea Jiului se modernizeazãD ouã dintre cele mai mari spitale din

zonã fac investiþii în confortul pacienþilor,dar aduc ºi aparaturã modernã. ªi la Lupeni ºi la Petroºani sunt acum lucrãri de investiþii,dar toate se fac în limita banilor care vin dindiverse proiecte, ori direct de la minister.

Î nainte de a fi judecãtor la Curtea Constituþionalã a României, Toni Greblã a fost partener de afaceri cu Alin Simota. Greblã este

acum cercetat penal de procurorii anticorupþie inclusiv pentru trafic deinfluenþã, în timp ce Simota este condamnat deja sau judecat în mai multe dosare penale... >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Încrengãturile afacerilordintre judecãtorul CCR

Toni Greblã ºi Alin Simota

Campusul studenþesc alUniversitãþiiPetroºani va fievaluat O datã cu evaluarea

instituþiei deînvãþãmânt superior dinValea Jiului se va face overificare ºi în privinþacondiþiilor de cazare ºistudiu oferite studenþilor.

Procesul de evaluare care vaavea loc în luna martie a.c., laUniversitatea din Petroºaniprevede ºi verificarea dotãrilor

pe care le are instituþia deînvãþãmânt superior, bazasportivã cât ºi întregul campusstudenþesc.

Informaþia a fost confirmatãde directorul administrativ alinstituþiei, însã în aceastã privinþã diriguitorii Universitãþiidin Petroºani nu au emoþii.Campusul studenþesc, în speþãcãminele dar ºi cantina precumºi alte obiective au fost moder-nizate, astfel cã la Petroºani,studenþilor care nu sunt din

regiune, li se oferã condiþii din-tre cele mai bune.

„Se va face reevaluarea întregiiUniversitãþi, aici intrã ºi bazasportivã, campusul studenþesc,dotãrile ºi spaþiile de învãþãmânt.Cred se vãd investiþiile fãcute pentru confortul studenþilor, deci la acest capitol nu sunt probleme”, a explicat DacianCiodaru, directorul administratival Universitãþii din Petroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

M arianaMateescu,

fost manager alSpitalului MunicipalLupeni, este jude-catã pentru abuz înserviciu contraintereselor publice.

Dupã un rechizito-riu refãcut, recuzarea

preºedintelui deºedinþã ori solicitareaunor contraexpertizeîn cauzã, procesul încare MarianaMateescu este judecatã pentru cã arfi plãtit fictiv serviciide avocaturã, seapropie de final.

La termenul deastãzi-luni, magistraþii

Judecãtoriei Petroºanivor asculta pledoariainculpatei, semn cãjudecarea cauzei seapropie de final.

Dosarul manageru-lui Spitalului MunicipalLupeni se aflã pe rolulJudecãtoriei Petroºaniîncã din anul 2013,iar medicul a avut maimulte solicitãri, ultimadintre ele fiind aceeade schimbare ajudecãtorului cauzei.Mariana Mateescu acerut recuzareajudecãtorului CameliaBîscã, dar solicitarea i-afost respinsã. Fostulmanager al spitalului,

spun procurorii, ar fifolosit bani publici îninteres personal.

În rechizitoriulprocurorilor se aratãcã managerul MarianaMateescu aprobasumele de bani pentruservicii de avocaturãºi, în unele cazuri,chiar ea era cea careridica banii. Mai mult,deºi unitatea medicalãnu avea bani pentrumedicamente, mana-gerul nu þinea cont deacest lucru ºi dãdeadirective clare sã sefacã urgent plãþi cãtreavocat. Pentru con-tractele de asistenþã

juridicã nu au existatdocumente care sãstea la baza decon-turilor, iar de multe orisumele cerute de avocat (onorariu, plusdiurnã, cazare ºi trans-port) pentru un procesla Alba Iulia erau mai

mari decât cele pentruun proces la ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustiþie.

În acelaºi documentexistã declaraþii demartor, aparþinândcelor care au lucrat laserviciul economic alSpitalului MunicipalLupeni, sub mandatulMarianei Mateescu,care susþin cã mana-gerul venea ºi ridica elînsuºi banii spunândcã îi va înmâna avo-catului. În perioada2005-2009, SpitalulMunicipal Lupeni afãcut plãþi cãtre avocatîn valoare de peste200 mii lei.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Ianuarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Î n judeþul Hunedoaranu a fost nici un caz

în care elevii sã acuze cã li s-a fãcut rãu dupã ce li s-a administrat vaccinul care face ravagiiîn restul þãrii.

De altfel, din cauza numãrului tot mai mare deelevi care au probleme dupãvaccinare, Ministerul Sãnãtãþiia demarat o anchetã înjudeþele unde au fost prob-leme. Hunedoara nu esteprintre ele, iar Direcþia deSãnãtate Publicã le spunetuturor pãrinþilor copiilor dinclasele VIII- IX, cã în judeþul nu au fost declarate de cãtremedici efecte adverse/ secundare.

Vaccinarea face parte dintr-o campanie ºcolarã devaccinare cu vaccin dT(diftero-tetanic). Campania a începutdin luna decembrie ºi au fostvaccinaþi pânã la aceastã orãcirca 950 elevi. Douã loturi cuprobleme au fost evidenþiatepânã acum de ancheta deru-latã. „Direcþia de SãnãtatePublicã a judeþului Hunedoaranu a primit niciodatã vaccinuridin aceste loturi. Transmitemtuturor mãmicilor din judeþ, care au copii sugari, cã vaccinarea este singurul tipde prevenþie eficient împotrivaunor boli infecþioase care punîn pericol sãnãtatea copiilor”,aratã reprezentanþii DSPHunedoara.


PRM þinteºte la CJ HunedoaraN u au obþinut decât un procent de

3,45% din voturi pentru CorneliuVadim Tudor, dar PRM-iºtii hunedoreni,atât câþi au mai rãmas ei, spun cã vor laºefia Consiliului Judeþean Hunedoara.Asta în condiþiile în care postul încã nu afost eliberat de Ioan Mircea Moloþ, însã,oamenii lui Vadim se pregãtesc sã-ºidesemneze propriul candidat.

Preºedintele PRMPetrila, EmanuelAndronache spune cãpartidul pe care îlreprezintã va avea uncuvânt de zis laviitoarele alegeri. Astadeºi scaunul depreºedinte al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara nua fost încã eliberat deIoan Mircea Moloþ, darjocurile de culise, spuneAndronache, nu se potface fãrã ei.

Mai mult, ei au ºi câteva nume, dar candidatulva fi desemnat democratic, ca la PRM. „PentruConsiliul Judeþean va fi, cu siguranþã, unul dintrecei de la conducerea judeþeanã a PRM. Adicã,Emanuel Andronache, Mircea Mincea, Zdrâncude la Simeria, dar ne vom decide democratic, cusiguranþã ºi precizez, în ultimii 25 de ani este unmoment în care noi sã impunem oameni cinstiþicorecþi ºi fãrã probleme cu justiþia”, a declaratEmanuel Andronache, preºedintele PRM Petrila.

Andronache spune cã în Hunedoara ar mai ficam 1.800 de membri în PRM, dar nu toþi auplãtit ºi cotizaþii. Partidul tribunului Vadim Tudor,însã, a înclinat uneori balanþa ºi asta sperãPRM-iºtii sã facã ºi acum, când vor fi alegerile laConsiliul Judeþean Hunedoara. „Va mai dura oscurtã perioadã de timp pânã când vor intra înnormalitate ºi în linie dreaptã procedurile pentrualegerea ºefiei judeþului. Adicã ordinul prefectului,dreptul de a fi contestat acest ordin ºi alte considerente de ordin juridic, dar PRM estepregãtit în orice moment sã intre în aceastã competiþie”, a mai adãugat Andronache.

În Valea Jiului mai mulþi PRM-iºti au pãrãsitbarca, imediat ce liderul lor Costel Avram a plecat la PNL, dar cei care au rãmas încã maisperã în doctrina României Mari.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Procesul managerului din Lupeni, aproape de final

Loturile cu probleme nu au ajunsîn ºcolile din judeþul Hunedoara

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Ianuarie 2015 Actualitate 3

Fost prefect deGorj, fost senatorPSD, Toni Greblã afost numit în decem-brie 2013, judecãtor laCurtea Constituþionalã,prin votul dat de plenulSenatului. Candidaturasa a întrunit 123 devoturi "pentru", douãvoturi "împotrivã" ºi oabþinere. Toni Greblãeste de profesie avocatºi a fost preºedinte alComisiei juridice dinSenat, în legislaturaprecedentã, iar din

2009, este membru înaceastã comisie. Din1990 pânã în 1993 afost prefect al judeþuluiGorj, dar a mai ocupataceeaºi funcþie întreanii 2000 ºi 2003.

De asemenea, înperioada 2005 –2008, Greblã a fostdirector general alAsociaþiei PatronaleMiniere din RomâniaPATROMIN,a sociaþiecondusã la vremearespectivã de directorulCNH Petroºani, Daniel

Surulescu. Erau zilelede glorie ale afacerilorpe care Alin Simota lederula prin firmele salecu banii minerilor dinValea Jiului ºi totmomentele în caregãsea în Toni Greblãun nou partener deafaceri în „caracatiþaenergeticã” pe careSimota ajunsese sã opatroneze printr-oîncrengãturã de socie-tãþi comerciale pe carele deþinea direct sauprin interpuºi.

A u pus pepicioare o

firmã în Voluntari

Alin Simota ºi ToniGreblã, care ocupa ladata respectivã funcþiade director alAsociaþiei PatronaleMiniere, Patromin, audevenit asociaþi la SC Utilenergetica SA,cu sediul în Voluntari,judeþul Ilfov, care s-aînfiinþat în data de4.05.2005.Utilenergetica afuncþionat doar doiani, timp în care separe cã a derulat câte-va afaceri în domeniulminier, ajungând ca îndoar un an de activi-tate sã aibã o cifrã deafaceri de peste 1.000de lei ºi, de la un sin-gur angajat a ajuns la17. A urmat imediatdeclinul ºi împotrivasocietãþii s-a începutexecutarea silitã, pen-

tru datorii câtre bugetul de stat deaproape 1,3 miliardede lei, iar în august2007 aceasta a fostdizolvatã, dupã cumaratã datele vremii.

La vremea respec-tivã, Alin Simotarecunoºtea apropiereasa de ex-prefectul PSDde Gorj, dar spunea cãfirma înfiinþatã împre-unã nu a funcþionat.

„Cu Toni Greblã amfãcut o firma de consultanþã, care nu afuncþionat ºi nici nufuncþioneazã. Nu ºtiudaca nu cumva este ºiînchisã", declara în anul2008 Alin Simota, înmomentul în care adecis sã o ia pe urmelefostului sãu asociat ºi s-a aruncat în politicã.

C e-i reproºeazãprocurorii

anticorupþie

DNA a informat cãprocurorii au dispusefectuarea urmãririipenale faþã de ToniGreblã, judecãtorCCR, fost senator,pentru mai multefapte, printre care ºitrafic de influenþã.''Procurorii din cadrulDirecþiei Naþionale

Anticorupþie — Secþiade combatere ainfracþiunilor conexeinfracþiunilor decorupþie au dispusefectuarea urmãririipenale faþã de ToniGreblã, senator înParlamentul României(pânã la data de18.12.2013, când ºi-aînceput mandatul dejudecãtor la CurteaConstituþionalã) ºi ulterior judecãtor laCurtea Constituþionalã,sub aspectul sãvârºiriiinfracþiunilor de: traficde influenþã, în formãcontinuatã, douãinfracþiuni de efectuarede operaþiuni financia-re ca acte de comerþincompatibile cufuncþia în scopulobþinerii pentru sine ºipentru altul de bani,bunuri sau alte foloase necuvenite,constituirea unui grupinfracþional organizat(în forma constituirii ºiîn vederea pregãtiriiinfracþiunii de folosire,la autoritatea vamalã,a documentelorvamale de transportsau comerciale falsificate)'', precizeazã DNA.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

P rimarul oraºuluiPetrila, Ilie

Pãducel, îi acuzã pe parlamentarii hunedoreni de trãdare.Edilul este nemulþimitde noua lege a bugetului care va lãsaadministraþia fãrãsumele necesare bunei desfãºurãrii aactivitãþii.

Primarul oraºului Petrilatunã ºi fulgerã din cauzabugetului pe acest an. Dacãanii trecuþi autoritãþilelocale primeau anumitecote defalcate, în acest anmodalitatea de construire abugetului local nu se maiface dupã aceeaºi formulã,astfel cã primãriile vorpierde sume importante debani. Având în vedere acestfapt, administraþia va figrav afectatã. Edilul spunecã în momentul în care sevor termina banii, va

închide primãria ºi va trimite angajaþii acasã.

“Am o nemulþumire pentru cã, deoarece amlucrat bine în 2013 ºi 2014ºi am avut rezultate în ceeace priveºte încasareacotelor impozitelor ºi taxelorlocale, conform noii legis-laþii oraºul Petrila este gravafectat. Nu am primit niciun leu ca ºi sume deechilibrare a bugetului local.Vom fundamenta bugetul ºi

îl voi prezenta în faþaConsiliului Local pe sumelerezultate din veniturile proprii care nu ne ajungnici o jumãtate de an. Când nu ne mai ajung banii închidem primãria ºimergem acasã”, a declaratIlie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Edilul îi acuzã pe parlamentarii hunedoreni,inclusiv pe ºeful sãu de partid, Laurenþiu Nistor, de

trãdare. Pãducel spune cãdegeaba a lucrat pentrucomunitate, dar ºi pentrucampania electoralã, atâtatimp cât toate s-au întorsîmpotriva sa.

“Ar trebui sã îi întrebãmpe domnii guvernanþi de ces-a ajuns în aceastã situaþieºi pe domnii parlamentaricãrora le-am fãcut cam-panie electoralã, domnulNistor, domnul Resmeriþã,domnul senator ºi toþiceilalþi. Sã se întoarcãîmpotriva mea. Dacã mãpune astãzi la zid, mãîmpuºcã ºi gata. Eu ºtiu cãtot ce am fãcut, am fãcutsã fie bine pentru cetãþeniidin oraºul Petrila”, a maispus primarul.

Bugetul structurat strictpe încasãrile taxelor ºi aimpozitelor nu va ajungedecât pentru primele luniale anului, chiar dacãgradul de încasare e ridicat.

“Cota de colectare aimpozitelor ºi taxelor localepe anul 2014 a fost de97,62%. Banii nu ne vorajunge, pentru cã veniturileproprii nu pot acoperitoate cheltuielile. În primulrând avem nevoie de banipentru cofinanþareaproiectelor, iar în legislaþiee prevãzut cã din cota de18,5% se vor asigura chel-tuielile privind cofinanþarea.Am vorbit cu directorulgeneral de la Finanþe ºi mi-a zis cã oraºul Petrila nuare niciun leu”, a mai spusprimarul.

Potrivit legii bugetului peanul 2015 în acest an prinderogare de la prevederilela Legea nr. 273/2006privind finanþele publicelocale, se stabilesc limite devenituri proprii pe categoriide unitãþi administrativ-teritoriale, luând în calculveniturile proprii realizatepe anul 2013.

Monika BACIUMonika BACIU

Încrengãturile afacerilor dintre judecãtorul CCR Toni Greblã ºi Alin SimotaÎ nainte de a fi judecãtor la Curtea Constituþionalã a României, Toni Greblã a fost

partener de afaceri cu Alin Simota. Greblã este acum cercetat penal de procuroriianticorupþie inclusiv pentru trafic de influenþã, în timp ce Simota este condamnat dejasau judecat în mai multe dosare penale, pentru constituirea unui grup infracþional specializat în acte comise cu violenþã, evaziune fiscalã sau conflict de interese.

“Sã mã punã la zid ºi sã mã împuºte”

Trei cetãþenide onoare,la Petroºani,unul post-mortemA utoritãþile locale

de la Petroºani vormarca, cu câteva zilemai târziu, UnireaPrincipatelor Românesau Micã Unire.

În cadrul ceremoniilordedicate acestui momentistoric, la Petroºani vor fidecernate trei titluri decetãþean de onoare, unulfiind post-mortem.

Unirea PrincipatelorRomâne, cunoscutã ca MicaUnire reprezintã unireastatelor Moldova ºi ÞaraRomâneascã. Unirea estestrâns legatã de personali-tatea lui Alexandru IoanCuza ºi de alegerea sã cadomnitor al ambelor princi-

pate la 5 ianuarie 1859 înMoldova ºi la 24 ianuarie1859 în Þara Româneascã.La Petroºani acest momentistoric va fi marcat în data de27 ianuarie

“Ziua Unirii la Petroºaniva avea loc puþin devansat,sensul cã ceremonia aferentãacestei zile importante, va

avea loc marþi 27 ianuarie,când va fi o ceremonie maispecialã, vor fi acordate treititluri de cetãþean de onoarea municipiului Petroºani ºi deasemenea mai multe medaliiProUrbe ºi va fi ºi un specta-col oferit de elevii ºcolilor ºiliceelor din municipiulPetroºani precum ºi de otrupã de actori de la teatrulID Sârbu”, a declarat NicuTaºcã, purtãtorul de cuvântal Primãriei Petroºani.

Primul pas important pecalea înfãptuirii statuluinaþional unitar român a fostfãcut la 24 ianuarie 1859,dar Marea Unire a avut locîn 1918 în Alba Iulia.


Ca la noi, la nimeni...Î n România legile sunt respectate ºi

aplicate „româneºte”. Mai exact, chiar dacã operaþiunea de microcipare a câinilor custãpân trebuia sã fie încheiatã pânã la 1 ianuarie 2015, aceasta continuã ºi în prezent, numãrul animalelor dotate cu microcipuri continuând a fi extrem de redus.

„Operaþiunea trebuia sã fie încheiatã pânã ladata de 1 ianuarie 2015. Din fericire, numãrul celorcare doresc sã se încadreze în prevederile legii ºi sã

le aplice microcipuri cãþeilor a început sã creascã, abia în ultimele zile. Proprietarii de câini trebuie sãînþeleagã cã microcipurile nu se pun doar pentru cã aºa se vrea, Se pun, în primul rând, în interesul

animalului. Doar un câine cuidentitate se poate întoarceînapoi dacã se pierde.

De asemenea, prin aceastãmãsurã, se poate þine o evidenþã strictã a populaþieicanine din România. Nu în

ultimul rând, în cazul unei eventuale abandonãri,stãpânul respectivului patruped poate fi tras la rãspun-dere”, a declarat Amalia Iordache, medic veterinar.

În principiu, legea prevede ºi aplicarea unorsancþiuni stãpânilor de patrupede care nu s-au conformat prevederilor legale pânã la 1 ianuarie dar,deocamdatã, nimeni nu a fost amendat.

„Noi nu suntem în mãsurã sã aplicãm acesteamenzi. Am înþeles cã de acest aspect se va ocupaPoliþia Localã”, a mai spus Amelia Iordache.Dotarea unui cãþel cu un microcip valoreazã circa 50de lei. În Petroºani, pânã în prezent, doar câtevasute de animale au fost dotate cu astfel de „cãrþi deidentitate”, deºi numãrul lor este de câteva mii.

MirMircea cea NISTORNISTOR

P remiera piesei„Dama cu

camelii” a adus laPetroºani, într-osearã mohorâtã deianuarie parfumulunei epoci în careiubirea a generatdrame uriaºe.

Spectatorii au privitfãrã sã miºte minute înºir, au aplaudat ºi peparcursul celor aproxi-mativ 3 ore, au trãitalãturi de actorii de laPetroºani.

Pentru prima datã,aici au jucat ºi doiactori invitaþi – RichardBalint ºi personajulmasculin principal,Alexandru Dobinciuc,iar la final, spectatoriiºi-au ºters din noulacrimile, cuprinºi deprofesionalismul cucare Nicoleta Bolcã, i-a fãcut sã îi fie alãturi.

Aºa se face cãropotele de aplauze, augãsit-o pe cea careconduce instituþia deculturã din Petroºani,

în braþele mamei sale,scãldatã în lacrimi debucurie, pentru cã s-amai împlinit o minune,aceea de a trãi în pieleaunui personaj pe care l-a jucat pânã laepuizare. De altfel,Nicoleta Bolcã era purºi simplu stoarsã deputeri în momentul încare s-a ridicat cortinadupã finalul piesei. Aplâns în hohote, iar alãturi de ea, spectatoriiºi-au sters lacrimile.

Piesa „Dama cucamelii” s-a jucat cucasa închisã, biletelefiind epuizate încã deacum douã sãptãmâni.Trebuie sã mãrturisesc

cã, la final, am înþelesde ce, la repetiþii actoriiau fost zgârciþi îndeclaraþii. Piesa nu sepoate povesti, ci doar„gusta”, lângã scenã.

Ideea regizoruluiRadu Nichifor de a oinclude ºi pe balerina

Alina Dinu între acte afost la fel de inspiratã,ca ºi scenografia, costumele ºi rochiile,iar aproape de finaluluneia dintre evoluþiilebalerinei, un puºti denumai câþiva ani, asimþit nevoia sã

exclame cu voce tare,spre amuzamentul sãlii: „Bravo!”.

„Sunt balerinã ºidansez. Am 6 coregrafiiîn care exprim, prindans, ceea ce se vaîntâmpla în urmãtorulact. Eu trec prin niºte faze de staresufleteascã, de la feri-cire la tristeþe, apoi laultima fazã în care numai pot. Sunt distrusãemoþional ºi fizic”, ne-aspus Alina Dinu, baleri-na ce a dansat în timpulschimbãrii decorului.

Clasicismul piesei aatras publicul ca unmagnet la aceastã pre-mierã ce o are în rolprincipal pe managerulteatrului NicoletaBolcã, dar actorii, aºacum vã spuneam, aufost zgârciþi în declara-þii, pentru cã ne-auaºteptat sã îi aplaudãmla scenã. ªi RichardBalint ºi AlexandruDobinciuc vin pentruprima datã pe aceastãscenã, la Petroºani, iarcel care a jucat rolulprincipal masculinArmand Duval, n-a vrutsã facã dezvãluiri

înainte de premierã,dar a lãsat o umbrã denarcisism sã rãzbatãdincolo de personaj.„Aºtept sã vinã pentruspectacolul propriu-zis.Sã vinã ca sã trãiascãalãturi de noi ºi ca sãvadã ceva frumos, înafarã de mine”, a spusAlexandru Dobinciuc.

Pentru cã cererea afost una foarte mare,piesa se va juca ºi îndata de 7 februarie.

În aceastã stagiune,care a început ceva maidevreme ca de obicei,actorii de la Petroºanine promit un numãrrecord de premiere. O parte dintre ele s-ausuccedat uluitor derepede la finele anuluitrecut, când am avut opremierã pe lunã ºi cel puþin încã una lapiesele pentru copii.

Vor fi în total 23 depremiere, iar cea de lafinele sãptãmânii trecute,„Dama cu camelii”, ce o are în rolul principalpe managerul teatrului,Nicoleta Bolcã, a fost,cea mai aºteptatã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

Cele trei spitale dinjudeþul Hunedoara suntîntr-un proiect alMinisterului Sãnãtãþiipotrivit cãruia acest testse face doar cu trimiterede la medicul de familie,dar sunt tot mai puþinefemei care mai vin acumla medic. Suntem însãptãmâna dedicatã prevenþiei cancerului decol uterin, iar medicii leatrag atenþia femeilor cã mãcar o datã pe antrebuie sã-l facã.

„A scãzut foarte multadresabilitatea cãtre spi-talul nostru. Defapt aicimã refer la ceea ce netrimit medicii de familie.

Este un numãr mic defemei care vin acum. Afost un bum, ca sã îi zicaºa, la început, cânderau ºi 200, sau 300 depersoane într-o lunã, iaracum 20 -30 în mediepe ultimele luni”, amenþionat dr. AlinVasilescu, managerSpitalul de Urgenþã dinPetroºani.

Femeile trebuie sã ºtiecã pot merge la mediculde familie ºi cu trimite-rea de la acesta, fac tes-tul gratuit. Programul seîntinde ºi pe urmãtoriiani.

„Programul de screen-ing pentru cancerul de

col uterin se desfãºoarãprin intermediul SUP ºila Lupeni în Valea Jiului.Fenmeile care doresc sãîºi facã aceastã evaluare,vin cu trimitere. Avem23 de medici de familiecu care avem contractpe acest program ºi li seface recoltarea la noi înspital. Acest program seîntinde pe aproximativ 5ani de zile ºi a debutatpe la finele lui 2012”,ne-a mai spus dr. AlinVasilescu.

În perioada 25-31ianuarie 2015 sederuleazã activitãþi spe-ciale dedicate SãptãmâniiEuropene de Prevenire aCancerului de ColUterin. Astfel de activitãþivor avea loc ºi în judeþulHunedoara. La niveleuropean, 60.000 femeisuferã de aceastã boalãºi 30.000 femei moranual ca urmare a cancerului de col uterin.România are cea maiînaltã ratã de incidenþãstandardizatã pe vârstãdin Europa - 28,93cazuri noi la 100.000femei în 2010, situaþiesimilarã cu cea existentãîn þãri subdezvoltate dinAfrica, Asia ºi Americade Sud.

Depistarea precoce,educarea ºi modalitãþilede prevenire suntesenþiale în creºterearatelor de supravietuire.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

S pitalul deUrgenþã din

Petroºani ar putearãmâne fãrã câtevapaturi. Anul acesta, lanivelul MinisteruluiSãnãtãþii, se ia în calcul reducereanumãrului de paturiaflate în contract cuCasa Naþionalã deAsigurãri deSãnãtãte.

În momentul de faþã,din cele 657 de paturide la Spitalul deUrgenþã din Petroºani,doar 520 sunt în contract cu CNAS.

“Îmbunãtãþirea situ-aþiei ar intra în discuþieîn condiþiile în care sevã îmbunãtãþi contrac-tul cu Casa Judeþeanãde Asigurãri. Aici dinpãcate nu mai depindede noi, depinde de ceicare stabilesc sumeleprimite pentru un cazrezolvat. Oricum unlucru care nu estefoarte corect ºi elegant,din trei spitale deacelaºi grad din acestjudeþ, Deva,Hunedoara ºiPetroºani, un spital ia1600 de lei pe cazrezolvat celelalte douãiau doar 1380 de lei.

În contractul cu Casasînt cuprinse 520 depaturi, respectiv 31 depaturi pe ATI care suntfinanþate oarecum se-parat, dintr-un total de657 ºi în cursul acestuian conform planuluinaþional de paturi peperioada 2014-2017urmeazã sã mai scadãpe total tara cu unnumãr de 20.000 depaturi, acest lucru se vareflecta ºi asupranumãrului de paturi din judeþ”, a declaratmanagerul SUP, Alin Vasilescu.

Existã riscul ca anulacesta numãrul depaturi care sunt în con-tract cu Casa Naþionalãde Asigurãri deSãnãtate sã fie redus lanivelul unitãþilor medi-cale ºi nici Spitalul deUrgenþã din Petroºaninu face excepþie.

“Dacã se va mergeproporþional atunci vorbim de un numãr de20-30 de paturi. Nuam o decizie luatã lanivel de judeþ sau lanivel de þarã, cert estecã în cursul acestui anurmeazã sã se întîmpleacest lucru odatã cuîncheierea noului contract pentru anul2015”, mai precizatsursa citatã.

Pentru 2015 ºi2016 se propune oscãdere cu câte 1.000de paturi, pentru a seatinge indicatorul de4,8 paturi acute la1000 de locuitori, carereprezintã atât o mediela nivel european, cât ºio þintã asumatã deRomânia în cadrulAcordurilor cu BancaMondialã


Mai puþineavorturi N umãrul avorturilor

în Valea Jiului ascãzut semnificativ, iarmedicii specialiºti spuncã unul din factorii careau contribuit este ºi faptul cã tinerii au înþelescã folosirea metodeloranticoncepþionale estemai mult decât necesarã.

Numãrul tinerelor dinPetroºani sau restul Vãii Jiuluicare apelau la o întreruperede sarcinã era extrem de ridicat, iar medicii aveausolicitãri zilnic pentru a inter-veni. Situaþia a început sã seschimbe în bine, în ultimiiani, iar metodele de contra-cepþie ºi conºtientizarea tinerilor au fãcut ca avorturilesã fie în scãdere.

„Se pare cã planning-ulfamilial a început sãfuncþioneze ºi în acelaºi timptineretul este ceva mai instruitîn privinþa practicãrii sexuluineprotejat. Pe de altã parte,

numãrul avorturilor a scãzutºi ca urmare a reducerii populaþiei fertile, tot mainumeroºi fiind tinerii care auplecat din Valea Jiului înultimii ani, dupã ce au fostdisponibilizaþi sau pentru a-ºicãuta un loc de muncã înstrãinãtate”, considerã spe-cialiºtii. Chiar dacã se simte oscãdere a întreruperilor desarcinã, numãrul minorelorcare ajung pentru aceastãintervenþie este alarmant pentru medici. În urmã cu 10 ani se fãceau ºi 1.800 deîntreruperi de sarcinã. Deexemplu, în anul 1995, unadintre lunile de vârf în ceeace priveºte numãrul de avorturi a adus aproape 200de astfel de cazuri.


E gratis, dar femeileevitã „Papanicolau”L a Petroºani sau la Lupeni, ori la

spitalul din Hunedoara, testul Babeº-Papanicolau este gratuit, însã, preapuþine sunt femeile care vin sã ºi-l facã.

Discrepanþe în sãnãtate „Dama cu camelii” – aplauze ºi lacrimi

ANUNÞÎn temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi (5)

din Legea nr. 215/ 2001, privindAdministraþia publicã localã, republi-catã se convocã Consiliul local alMunicipiului Lupeni în ºedinþã ordinarãpentru marþi 27 ianuarie 2015, ora13,00 în sala de ºedinþe a Consiliuluilocal al Municipiului Lupeni, cu urmã-toarea

ORDINE DE ZI:1 – Proiect de hotãrâre nr. 1/

2015 privind aprobarea utilizãrii excedentului bugetar al anului 2014pentru finanþarea cheltuielilor secþiuniide dezvoltare.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã,Primar al Municipiului Lupeni

2 – Proiect de hotãrâre nr. 2/2015 privind aprobarea premieriifamiliilor care au sãrbãtorit sau vor sãr-bãtori Nunta de Aur precum ºi alo-carea pentru anul 2015 a sumei de30.000 lei, din bugetul local alMunicipiului Lupeni, capitolul 67.02.„Culturã, recreere ºi religie” subcapi-tolul 67.02.50 – „Alte servicii în dome-niul culturii, recreerii ºi religiei”, arti-colul 20.30, aliniatul 20.30.30 – “Altecheltuieli cu bunuri ºi servicii”.


3 – Proiect de hotãrâre nr. 3/2015 pentru modificarea ºi com-pletarea Hotãrârii Consiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 64/ 2007privind aprobarea concesionãrii prinnegociere directã a terenurilor ocupatede construcþii cu destinaþia de garaje.


4 – Proiect de hotãrâre nr. 4/2015privind modificarea ºi completareaHotãrârii Consiliului Local alMunicipiului Lupeni nr. 100 / 18decembrie 2014 privind aprobareaunui raport de evaluare precum ºi vânzarea unui imobil (teren).


5 – Proiect de hotãrâre nr. 5/2015pentru modificarea ºi completareaHotãrârii Consiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 48/ 30 iunie2014 privind concesionarea imobiluluiClãdire Industrialã PT 18 situat înMunicipiul Lupeni, B-dul Pãcii ºi aterenului aferent în suprafaþã de 183m2 înscrise în CF vechi nr. 3049Bãrbãteni, nr. cadastral C1, nr. topo1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4respectiv în CF vechi nr. 3049Bãrbãteni, nr. cadastral, nr. topo1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4 cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.


6 – Proiect de hotãrâre nr. 6/2015privind aprobarea programului de acþi-uni ºi lucrãri publice de interes localexecutate în anul 2015 cu beneficiariide venit minim garantat stabilit potrivitprevederilor Legii nr. 416/ 2001.


7 – Proiect de hotãrâre nr. 7/2015privind retragerea Consiliului local alMunicipiului Lupeni din asociaþia "SALVITAL" Hunedoara.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã,

Primar al Municipiului Lupeni

8 – Proiect de hotãrâre nr. 8/2015privind propunerea Consiliului local alMunicipiului Lupeni cu privire la acor-darea calificativului performanþelorprofesionale individuale ale domnuluiJr. Marius Claudiu Bãloi, Secretar alMunicipiului Lupeni, pentru perioadaianuarie – decembrie 2014.


9 – Proiect de hotãrâre nr. 9/2015privind aprobarea tarifelor pentruexploatarea domeniului schiabil StrajaLupeni.


10 – Proiect de hotãrâre nr.10/2015 privind avizarea planurilor deºcolarizare pentru anul ºcolar 2015-2016 ale Unitãþilor de Învãþãmânt depe raza Municipiului Lupeni.


11 – Raport privind activitatea asis-tenþilor personali ai persoanelor cuhandicap grav pentru anul 2014 –Serviciul Public Asistenþã Socialã.

12 – Diverse.

Primar, Cornel RESMERIÞÃ

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Ianuarie 20156 Actualitate

ANUNÞ

Societatea Complexul EnergeticHunedoara S.A., Sucursala

Divizia Minierã, cu sediul în Petroºani, str. Timiºoara nr. 2,

anunþã organizarea

concursului pentru ocuparea a 65 de posturivacante de muncitor necalificat subteran

pentru locurile de muncã direct productive dela Punctul de lucru E.M. Livezeni.

Angajarea personalului se va face pe o duratã determinatã de 6 luni, cu o perioadã de probã de 30 dezile. Concursul se va desfãºura la sediul Punctului de lucruStaþia de Salvare Minierã- Petroºani, str. Lunca nr. 60,începând cu data de 10.02.2015 ora 8.00 ºi va constaîntr-o probã scrisã ºi una practicã.

I. Condiþii de participare:- absolvent a minim 10 clase;- vârsta minimã de 18 ani;- sã fie apt din punct de vedere medical pentru muncã,

în baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie, din care sã rezulte cã este apt pentru muncã încondiþii de efort susþinut (activitatea de subteran);

- fãrã antecedente penale.II. Acte necesare pentru participarea la concurs. - cerere tip care se completeazã la sediul S.C.E.H.-

S.A. Sucursala Divizia Minierã pe imprimatul care va fi pus la dispoziþie.

- dosar plic;- copie act de identitate;- copie diplomã sau certificat ce atestã studiile

absolvite;- adeverinþã medicalã eliberatã de medicul de familie,

din care sã rezulte cã este apt pentru muncã în condiþiide efort susþinut;

- declaraþie pe proprie rãspundere din care sã rezultecã nu a fost condamnat penal;

- curriculum vitae (optional).Dosarul cu documentele necesare se va depune la

sediul S.C.E.H.- S.A. - Sucursala Divizia Minierã dinPetroºani, str. Timiºoara nr. 2, la Serviciul ResurseUmane Ad-tiv., în zilele de 26, 27, 28, 29, 30 ianuarieºi 02 februarie 2015, între orele 9.00 -12.00.

III. Concursul.Concursul se va desfãºura începând cu data de

10.02.2015 ora 8.00, la sediul Punctului de lucru Staþiade Salvare Minierã din Petroºani, str. Lunca nr. 60,urmând ca perioada de desfãºurare sã fie stabilitã înfuncþie de numãrul candidaþilor înscriºi.

Concursul pentru ocuparea posturilor vacante constãîn susþinerea a douã probe ºi anume:

1. proba scrisã, care constã în completarea (timp sta-bilit - 5 minute) unor chestionare (nu necesitã bibliografie)care vor fi notate cu note de la 1 la 10;

2. proba practicã, care constã în – încãrcare materiale, prin lopãtare, peste un obstacol cu înãlþimeade 1,5 m în unitate de timp.

Participanþii se vor prezenta la ambele probe cu actulde identitate ºi pentru proba scrisã cu instrument de scris.

lV. Validarea rezultatelor. Afiºarea rezultatelor.Nota finalã a concursului reprezintã media aritmeticã a

notei de la proba scrisã ºi a notei de la proba practicã.Pentru a fi declaraþi admiºi, candidaþii trebuie sã obþinã

cel puþin nota 5 (cinci), la fiecare probã de concurs.Ocuparea celor 65 de posturi se va face în ordinea

descrescãtoare a notei finale obþinute, nota minimã fiind5 (cinci), calculatã cu douã zecimale.

Validarea ºi afiºarea rezultatelor se va face în termende 5 zile de la încheierea probei practice.

Contestaþiile asupra rezultatelor validate, cu privire lanotarea candidaþilor, se pot depune la sediul S.C.E.H.-S.A. - Sucursala Divizia Minierã în termen de 2 zile de la data afiºãrii.

Analiza tuturor contestaþiilor ºi afiºarea rezultatuluifinal al concursului se face în maxim 10 zile de la expirarea termenului de contestaþie.

Regulamentul de desfãºurare al concursului va fi fãcutpublic, prin afiºare la sediile S.C.E.H.-S.A. - SucursalaDivizia Minierã ºi a punctelor de lucru Staþia de SalvareMinierã, E.M.Livezeni.

Relaþii suplimentare la S.C.E.H.-S.A. - SucursalaDivizia Minierã, Serviciul Resurse Umane Administrativ,telefon 0254506264 sau 0254506265.

Încep noicursuri decalificareD e astãzi, în

Petroºani, vordemara douã noicursuri de calificare.

Acestea sunt organi-zate de cãtre AgenþiaJudeþeanã de Ocupare aForþei de MuncãHunedoara, pentru

montatori tâmplãrie PVCºi aluminiu, respectivlucrãtori comerciali.

Selectarea cursanþilora fost efectuatã de cãtrereprezentanþii filialei dinPetroºani a AJOFM.

„Din 26 ianuarie vordemara, în Petroºani,douã noi cursuri de formare profesionalã.Pentru acestea am selectat deja persoaneleparticipante. Cei care nusunt înscriºi, la noi, ca ºipersoane doritoare de aurma un curs de califi-

care pot sã ne contactezeºi în continuare iar noi levom oferi posibilitatea derecalificare sau formareprofesionalã”, a declaratJudith Babþan, ºefALOFM Petroºani.

Participarea ºomerilorla cele douã cursuri organizate din fondurieuropene este gratuitã.În prezent, în estul VãiiJiului, în Petrila ºiPetroºani sunt înregistraþi700, respectiv 1.500 deºomeri.


În aºteptareaasfaltãrilorL ocuitorii Aninoasei

aºteaptã, de ani buni, sãcircule pe niºte drumuri cât decât “europene”.

Asta, þinând cont de condiþiile jal-nice în care se prezintã ºi acum princi-pala arterã de circulaþie rutierã, respec-

tiv strada Libertãþii. Edilii locali susþin înacest timp, cã odatã cu îmbunãtãþireavremii, se va trece la reamenajareaacestui drum dar ºi a strãzii Cãtãneºtisau a Drumului Naþional 666 B.Pentru acesta, o parte din fonduri vorveni de la consiliul judeþean iar restulde la bugetul local. Tot în acest an,urmeazã a fi asfaltate ºi 12 strãduþe laterale din localitate. Banii necesariacestor lucrãri vor veni de la MinisterulDezvoltãrii ºi, parþial, din bugetul local.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Ianuarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

C redintele în franci

elveþieni, care trebuiau teoreticsã-i ajute sã treacãpeste greutãþi, le-au distrus în celedin urmã bãncile.Bãnca a scos lavânzare proprietã-þile datornicilor.

Zeci de apartamentedin Valea Jiului suntscoase la vânzare debãnci pentru a-ºi recu-pera creditele acordateîn urmã cu câþiva ani,când alta era situaþiafinanciarã. Cei maimulþi s-au împrumutatîn franci, când monedaeuropeanã era cotatãla nici jumãtate faþã decât este acum.

Situate mai ales încarierul Aeroport dinPetroºani, locuinþelesunt scoase la licitaþiela preþuri extrem demici, dar nici aºa

cumpãrãtorii nu seînghesuie, aºa cã înmulte dintre cazuri s-aajuns la vânzare cupreþ redus cu 25 deprocente faþã de celiniþial. De exemplu, unapartament cu douãcamere de pe stradaVenus este scos acumla vânzare de banca cea acordat creditul lanici 9.000 de lei, iarun altul în aceeaºizonã se liciteazã cu unpreþ ce porneºte de la11.200 de lei. Înschimb, o casã în zonaColoniei Petroºani esteexecutatã silit de bancãpentru suma de12.161 de lei, iarsiteurile de specialitatesunt pline de anunþuriprivind executarea silitã a datornicilor.

Oameni care auajuns în aceastã situa-þie din cauza creºteriigalopante din ultimaperioadã a cotaþieifrancului elveþian, ceea

ce i-a adus în imposi-bilitatea achitãriiratelor. Maria B. Are63 de ani ºi în 2008 aluat un credit în francielveþieni. Locuieºte laparter, în CartierulAeroport, ºi inundaþiiledin luna mai 2008 aulãsat-o fãrã agonisealade o viaþã. Apaamestecatã cu mâl i-au distrus mobila,aparatura electrocas-

nicã, pereþii, aboluttot, iar despãgubirileacordate de autoritãþiau venit extrem detârziu, la luni bune distanþã.

„Am împrumutataproximativ 70 de milioane (n.r. leivechi), cã nu maiaveam nimic în casã.Atunci rata era de 117lei, acum a ajuns laaproximativ 350 delei”, povesteºtefemeia, care între timpa ieºit la pensie ºidupã o viaþã de muncãstatul o „recompen-seazã” cu fix 350 delei. A rãmas în urmãcu ratele, pentru cãpensia nu îi ajunge ºi

pentru traiul de zi cuzie ºi pentru rambursa-rea creditului, iar acumtrãieºte cu teama cãbanca îi va lua casa ºiva ajunge, labãtrâneþe, pe drumuri!

Î n creºterealarmantã

Francul elveþian acrescut alarmant, iarveºtile de pe piaþamonetarã nu suntdeloc liniºtitoare.Cursul pentru franculelveþian anunþat vineride Banca Naþionalã aRomâniei (BNR) acrescut cu 1,5%, la4,5817 lei, înregis-trând astfel al ºaseleamaxim consecutiv înultimele ºapte ºedinþei.

Referinþa pentrufranc a crescut cu6,65 bani, de la4,5152 lei joi. Cursulpentru francul elveþiananunþat de BNR aatins niveluri record joiºi vineri în urmã cudouã sãptãmâni, dar ºiluni, miercuri ºi joisãptãmâna trecutã, caurmare a eliminãrii aplafonului minimimpus de BancaElveþiei pentru cursulfranc/euro. Francul s-aapreciat puternic,dupã ce banca centralãa Elveþiei a decis joi sãrenunþe la un cursminim de schimb de1,2 franci/euro.Comparativ cu nivelulanunþat de BNR ante-

rior deciziei BãnciiElveþiei, francul se aflãîn creºtere cu 22,5%faþã de leu. Patrubãnci au anunþat pânãacum diverse de sprijinpentru clienþii care auîmprumuturi în franci.Astfel, Raiffeisen Bankreduce, începând devineri, dobânda pentruclienþii cu credite înfranci elveþieni, cucinci luni înainte determenele contrac-tuale, VolksbankRomânia va menþinepentru o perioadã detrei luni, pânã la 17aprilie, cursul deschimb franc/leufolosit de bancã la 31decembrie, de 3,8035lei, iar OTP BankRomânia va reducepentru trei luni marjade dobândã cu pânã la1,5 puncte.

Piraeus Bank vapropune soluþii indivi-duale pentru clienþiicare au credite în franci elveþieni, care sãmenþinã ratele lunareaferente împrumu-turilor la un nivelapropiat celui din lunadecembrie 2014.

La nivel naþional,peste 75.000 de per-soane fizice au crediteîn franci elveþieni, iar95% din împrumuturisunt concentrate laºase bãnci.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Poliþiºtii localinu fac grevãÎ n ciuda unor zvonuri

apãrute în presa localã,poliþiºtii locali din Petroºaninu vor intra în grevã. Nicimãcar una a foamei deºinemulþumirile lor existã ºi sereferã la norma de hranã pecare trebuie sã o primeascã,din luna ianuarie, angajaþiiPoliþiei Locale din România.

De fapt, nu chiar toþi angajaþiipentru cã personalul contractual depazã ºi funcþionarii publici au fostexcluºi din legea referitoare la raþiile de hranã. „Aceastã normã dehranã se acordã în baza unei ordo-nanþe de Guvern (nr. 65/2014) con-form cãreia poliþiºtii locali trebuie sãbeneficieze de ea, cu începere de lala data de 1 ianuarie 2015. Chiardacã, pânã în prezent, în Petroºaninu a fost stabilit nimic concret înceea ce priveºte aceastã normã dehranã, nu ne pregãtim de nici un felde miºcare de protest, mai exactspus grevã. Nu a fost, de altfel, niciodatã vorba sã declanºãm vreo

miºcare de protest referitoare laaceste drepturi. Este vorba despre unact normativ care urmeazã a sepune în aplicare, ºi în Petroºani, lafel ca ºi la celelalte primãrii din þarã.Aºa cum spune legea, prevederileacesteia vor fi aplicate ºi în cazulnostru deci, nici pe departe, nuavem vreun gând de a intra îngrevã”, a declarat Dorel Neag, ºefulPoliþiei Locale Petroºani.

Problema raþiei de hranã apoliþiºtilor locali din Petroºani va fianalizatã în ºedinþa de consiliu localdin data de 29 ianuarie. Dacãproiectul de hotãrâre va fi aprobat înforma iniþialã, aceºtia ar urma sãprimeascã câte 24 de lei pentrufiecare zi lucrãtoare a sãptãmânii darnu ºi pentru sâmbete sau duminici,aºa cum prevede noua lege.


Creditele în franci le-au distrus vieþile

Apartamente scoase la mezat „în numele” monedei elveþiene

U ltima clasatãîn turul

Ligii a IV-aHunedoara, dar în acelaºi timpcampioana en

titre, RetezatulHaþeg, pare a fi pe drumulredresãrii.

Echipa s-a reunit pe 22 ianuarie sub

conducerea unui nouantrenor, Sorin Gheju(35 ani), cel care în tura fost antrenor secundla divizionara de Liga aII-a, F.C. Caransebeº.

Gheju nu este altuldecât fostul golgeter alDiviziei „B” de acum6-7 ani, titlul obþinutde trei ori în Seria a 2-a, de asemenea fostcomponent la „Poli”Timiºoara ºi subcomanda lui RãzvanLucescu, la F.C.Braºov.

Secundul acestuiava fi Nelu Gavriluþi,

fostul principal din tur.Retezatul Haþeg

are un puternic consiliu de adminis-traþie, avându-l capreºedinte pe vicepri-marul Viorel Demian(clubul are patru secþii:fotbal, judo, handbal,tir cu arcul), preºedinteal secþiei de fotbal fiindDoru Ghenciu, dinrespectivul consiliufãcând parte ºi câþivainvestitori, AdiHuniade, MarinelFeder, Petre Basarabã,Valeriu Babãu.

La întâlnirea de joi,22 ianuarie, s-a stabilitun lot de 18 jucãtori,printre noutãþi fiindOv. Barbone (Zãvoi),Ionuþ Damian(Glâmboca), NicuºorCaia (Metalul Oþelu

Roºu), Tomoni (CetateRãchitova) ºi portarulCimporescu (DaciaOrãºtie). Conducereahaþeganã se afla întratative ºi cu alþi jucãtori.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Ianuarie 20158 Sport

Luat cu necazullegat de tragedia morþiilui Neluþu Pantilimon,preºedintele C.S.Vulcan, am mai negli-jat sãptãmâna trecutãcâte un subiect progra-mat pentru „Henþ cumâna”. Dar nu le-am

uitat.Pe Anamaria

Gherghel, acum o frumoasã domniºoarãde 21 de ani, o ºtiu devreo opt ani, când aminvitat-o împreunã cuantrenorul ei DidiDruncea, la una din

ediþiile emisiunii tv„Arena”, pe care o totplimb local de prin1994 la televiziunileVãii Jiului. Mi s-a pãrutextrem de politicoasãºi atentã la tot ceea ce i se spune. Anii autrecut, Anamaria aprogresat enorm însportul practicat, fotbal-tenisul, reuºindsã se impunã acumcinci ani ca multiplãcampioanã naþionalã

la toate probele, dublãcampioanã mondialãîn Turcia, iar un anmai târziu, 2011,triplã campioanã europeanã în Cipru.

De atunci, steauacampioanei din Lupeni– nebãgatã în seamãde vreun for adminis-trativ local –, compo-nentã a echipeiComexim Lupeni, atot urcat, fãcându-sesã se vorbeascã tot

mai mult despre ea.Anamaria Gherghel

se aliniazã de-acumcelor mai reprezenta-tive sportive din Valea Jiului din ultimii 10-12 de ani –Elisabeta ªanta,Simona Bãncilã, LauraGavriliuc, ªtefaniaStãnilã, Bianca Becze–, demonstrând încã o datã cã izvorul devalori de aici încã nu a secat.

Henþ cu mânaGHERGHEL.ANAMARIA GHERGHEL

Paginã realizatã deGenu TUÞU

A flãm ceea ce defapt, intuiam:

promovarea C.F.R.-uluiclujean în vara lui2004, antrenat atuncide Aurel ªunda, înDivizia „A”. Promovareîn detrimentul Jiului,care nu poate obþinevictoria (doar 0-0) cuGaz Metan Mediaº laPetroºani, în faþa apeste 15.000 spectatoriconsternaþi.

S-au vehiculat mai multevariante legate de un blatpornit de la Alin Simota,dar iatã ce citim în istoriaC.F.R.-ului clujean, apãrutãîntr-o carte din 2007:

„Pânã cu o etapãînainte înainte de final,CFR-ul reuºeºte sã recu-pereze 5 puncte, ajungândpe 2, imediat în spateleJiului. Doar matematicamai þine cu ªunda: cu 3puncte în meciul de acasã

cu Deva, clujenii sunt lamâna rezultatului de laPetroºani, unde Mediaºul,bine motivat financiar dePaszkany Arpad, are toatemotivele – dar oare ºiputerea? – sã blochezeJiul. (...) Prelungirile meciului de la Petroºanisunt ascultate la staþia desunet a Stadionului CFR.Hei-rupul Jiului, dramati-

zat radiofonic dereporterul de la RomâniaActualitãþi, coboarã sfinþiidirect în Gruia.”

Aºadar, încã o datã,quod erat demonstrandum.

A fost o „colaborare” perfectã între conducereaJiului de atunci ºi banii luiArpad Paszkany cãtre Gaz Metan Mediaº care amuncit din greu sã punã

frânã echipei petroºeneneîn lupta pentru promovare.Pânã la urmã, toþi cei careºi-au dat mâna ºi-au atinsodiosul obiectiv, lãsareaJiului cu ochii-n soare ºipromovarea echipei C.F.R.Cluj.

Pânã la urmã s-a dovedito treabã inspiratã, C.F.R.Cluj devenind în timp unadin cele mai redutabileechipe româneºti, cu rezultate excelente încupele europene, iar Jiul afost plimbatã de acelaºinehotãrât Alin Simota printoate diviziile posibile, pânãla aruncarea la coºul degunoi a istoriei...

Dezvãluiri

AFLÃM DUPÃ ZECE ANI...

ALIN SIMOTA, finanþatorul Jiului în 2004 a lãsat multe semne de întrebare legat de acel meci cu

Gaz Metan Mediaº

ARPAD PASZKANY (finanþator CFR Cluj) ºi OVIDIU SABÃU (antrenor Gaz Metan Mediaº) aucolaborat foarte bine în 2004 la prãbuºirea Jiului

Fotbal. Pregãtiri

Un fost golgeter divizionar,antrenor la Retezatul Haþeg

SORIN GHEJU, noul antrenor-jucãtor al Haþegului

PETRE BASARABÃ (investitor) si VIOREL DEMIAN(viceprimar), umãr la umãr pentru redresarea

echipei Retezatul Haþeg

Tânãrul golgeter alRãchitovei, TOMONI,din acest retur revine la

Retezatul Haþeg

CVJ NR. 783, LUNI 26 IANUARIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 783, LUNI 26 IANUARIE 2015