CVJ NR. 773, LUNI 12 IANUARIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 773

Luni, 12 Ianuarie 2015

P rima întâlnire dintre ministrul

Andrei Gerea ºireprezentanþii SocietãþiiNaþionale de Închideride Mine Valea Jiului s-apurtat pe seama producþiei ºi a banilorde care au nevoieminerii de la minele cese vor închide.

Aurel Anghel a fost laBucureºti pentru o primãdiscuþie informalã, iar con-

cluzia este cãdouã luni se vabaza pe banii dela CEH.

În prima întâl-nire cu reprezen-tanþii societãþii, ministrulAndrei Gerea a aflatdespre creanþele pe careCEH le are de achitatcãtre minele neviabile ºi acerut celor din Valea Jiuluisã se bazeze pe aceºtibani, pânã când ajutorulde stat va fi operabil.Douã luni din acest an

sunt mai grele, dar cei dela minele neviabile spun cãlucrurile pot intra pe unfãgaº normal.

„Noi avem o creanþã laCEH, care se cifreazã înjurul sumei de 40 de milioane de lei, avem deunde încasa. S-ar pãrea cãºi la ei lucrurile merg din

ce în ce mai bineºi la vânzarea pepiaþa de energieºi sperãm sãdepãºim aceastãperioadã ºi

în ianuarie ºi februarieCEH sã poatã asigurabanii necesari pentrufuncþionarea în condiþii desiguranþã a societãþii”, adeclarat Aurel Anghel,directorul general alSNÎMJ.

Lunar, SocietateaNaþionalã de Închideri de

Mine din Valea Jiului aravea nevoie de aproxi-mativ 10 milioane de leipentru buna desfãºurare aactivitãþii de la Petrila,Paroºeni ºi Uricani.

Banii pe careComplexul îi datoreazãminerilor de la cele 3unitãþi din Societatea peînchidere sunt de la pro-ducþia de cãrbune ce le-afost livratã în anul trecut,iar Societatea Naþionalã deÎnchideri de Mine a ºi datîn judecatã Compelxulpentru aceste creanþe.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

A proximativ 30.000 de lei, 200 de carduri blank, dispozitiveartizanale, circuite ºi componente electronice, precum

ºi o culturã indoor de canabis au fost descoperite în urma celor34 de percheziþii efectuate la locuinþele membrilor grupãrii specializate în comiterea de infracþiuni informatice ºi cumijloace de platã electronicã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Un petroºãnean cãutatde Secret Service

Pensionarii fãrã gratuitãþiA nul 2015 a venit

cu veºti proastepentru pensionariiminieri din ValeaJiului. Aceºtia aurãmas fãrã gratuitãþilela energia electricã.

31 decembrie 2014 afost momentul pânã la carefoºtii lucrãtori din mineritau beneficiat de ajutoarefinanciare pentru energiaelectricã. Ce se întâmplã peviitor, ne spun oficialiiSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului,

cei care administreazãaceastã problematicã.

“Am abordat acestsubiect la minister, gratuitãþile pensionarilor,numãrul de disponibilizari,relocarea fondurilor pentruecologizãri ºi ne vom ocupadupã ce trecem acesteprime acte normative deimportanþa majorã care ducela funcþionarea societãþii.Sunt rãmaºi fara gratuitãþi dela data de 31 dar dacãþinem cont cã noi am livratbanii pensionarilor semes-trial, deci semestrul II din2014 va fi achitat în semes-

trul I al anului 2015,sperãm ca în primaparte a anului 2015sã putem sã dãm unrãspuns favorabilmenþinerii gratuitãþilorpensionarilor”, adeclarat Aurel Angheldirectorul general alSocietãþii Nationale deÎnchideri Mine ValeaJiului.

În Valea Jiului suntîn jur de 10 mii depensionari minieri.Începând din acest anei nu mai beneficiazãde gratuitãþi la energiaelectricã.

Monika Monika BACIUBACIU

SNIMVJ funcþioneazã douã luni cu banii CEH

A nul 2014 aadus ºi o

premierã pentruValea Jiului. Pentruprima datã, launitãþile (nu doarminiere) care îºi ausediul în zonã, nu afost înregistrat niciun accidentmortal de muncã ºiniciun accidentcolectiv.

În 2013, respectivcu un an în urmã,numãrul accidentelormortale a fost de 4,fiind înregistrat ºi unaccident colectiv de

muncã. “În 2014 nu am

înregistrat niciun acci-dent mortal precum ºiniciun accident colectivde muncã. Au mai fostani în care nu au fostînregistrate accidentecolective dar, accidentemortale, din câte ºtiueu, nu s-a mai întâm-plat sã nu fie înregis-

trate. Mã refer lafirmele care au sediulîn zona noastrã. Astanu înseamnã cã nu amcercetat decese ºi accidente dar acesteanu s-au încadrat ca ºiaccidente de muncã,având cauze naturale.Evenimente au fost, s-au cercetat, dar niciuna dintre firmele

la care s-au produsevenimentele nu aresediul în zona arondatã

Serviciului de Sãnãtateºi Securitate în MuncãValea Jiului”, a pre-

cizat Ileana Bodea, ºefS.S.S.M. Petroºani.

Pe de altã parte,dacã la finele anului2013 numãrul acci-dentelor soldate cuincapacitate temporarãde muncã a fost de184 (dintre care 154în minerit), anul trecutnumãrul acestora s-aredus la 143 (dintrecare 123 în industriaminierã).

MirMircea cea NISTORNISTOR

Acumulãri de metanN u de puþine ori

mineritul din ValeaJiului a fost îndoliat deaccidentele de muncãpetrecute în subteran.

Cauzele multora dintre acci-dente s-au datorat acumulãrilorde metan din galerii. Doar pe parcursul anului trecut aufost identificate aproape 20 deastfel de incidente, care dinfericire nu au fost grave.

“În anul 2014 au fostînregistrate 17 acumulãri demetan la punctele de lucru dincadrul Diviziei Miniere.Comparativ cu anul 2013când au fostînregistrate 27, ºiaici se observã o scãdere de10 acumulãri de metan dar 17acumulãri de metan având învedere extinderea lucrãrilorminiere în subteranºi a complexitãþii procesului deproducþie nu este o cifrã foartemare. Am reuºit destul de bineprin sistemul de aeraj aplicat,prin mãsurile adoptate salerezolvãm. Din fericire nu auexistat tragedii pentru cã nici

nu ne dorim aºaceva. Grija noastrãeste din nou foarte mare pentru aceastaproblematicã”, adeclarat CosminChiuzan inginer ºef SSM-ComplexulEnergeticHunedoara.

Cele mai recente incidentede acest gen dateazã din anul2011 la mina Uricani ºi înanul 2008 de la mina Petrila.Între timp cele douã unitãþiminiere au trecut la SocietateaNaþionalã de Închideri MineValea Jiului.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Ianuarie 20152 Minerit

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

Controale da,amenzi ba

Î n ultimele zile, uneledeosebit de geroase,

inspectorii de muncã auefectuat mai multe controale la firmele aicãror angajaþi îºi deruleazãactivitatea în exterior.

Deoarece nu au fost con-statate abateri majore ºi nicitemperaturile exterioare nu auînregistrat valorile prevãzute înlegile aflate în vigoare în acestsens, controalele nu au fosturmate ºi de aplicarea unoramenzi.

“Inspectorii de muncã auverificat, în special, firmelecare aveau lucrãtori în aer liber.Aceasta, pentru a vedea dacãangajatorii respectã cerinþelestabilite, inclusiv, în Ordonanþa

99. Nu au fost constatate abateri care sã conducã lasancþionarea contravenþionalãa respectivilor angajatori”, adeclarat Ileana Bodea, ºefServiciu Sãnãtate ºi Securitateîn Muncã Petroºani.

În cazul în care ar fi fostconstatate abateri prevãzute înordonanþa de urgenþã a guver-nului referitoare la munca petemperaturi extreme sancþiunilecontravenþionale maxime ar fiurmat sã fie cuprinse între1.500 ºi 2.500 de lei.


La nevoie mineriilucreazã ºi în weekend

M inerii de la unitãþile miniereneviabile din cadrul Societãþii

Naþionale de Închideri Mine ValeaJiului vor lucra ºi în zilele de sâmbãtã,dacã cei de la Complexul EnergeticHunedoara vor solicita mai mult cãrbune. Producþia estimatã pentruaceastã lunã la SNÎMVJ este de 38 demii de tone de cãrbune.

“În aceastã lunãnoi estimam sã livrãmundeva la 38 de miide tone cãtreComplexul EnergeticHunedoara. Vomajusta programul cusâmbetele lucrãtoareîn funcþie de nevoileComplexului. Este ocantitate previzionatãiar în funcþie de cerinþele lor ne vomadapta la program înfuncþie de solicitãrilelor”, a declarat AurelAnghel, directorulgeneral al SNÎMVJ.

În luna decembrie, cei de la închideri aulucrat ºi în weekend, dar ºi în perioada dintreCrãciun ºi revelion.

“Am avut solicitãri de la Complex în perioada sãrbãtorilor, am venit în zilele de 3 ºi4 ºi am asigurat o producþie de 1500 de tonepe zi în perioada respectivã ºi lucrurile mergbine pe producþie. Livram undeva la 1600-1700 de tone pe zi în aceastã lunã”, a mai spus sursa citatã.

Problema este cã încã cei de la SNÎMVJ nuºi-au primit restanþele de la ComplexulEnergetic Hunedoara pentru cãrbunele livrat. Cei de la societatea de închideri au derecuperat în jur de 40 de milioane de lei.

Monika BACIU Monika BACIU

Premierã în Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Ianuarie 2015 Actualitate 3

Una din percheziþiia avut loc în munici-piul Petroºani, untãnãr fiind suspect cãfãcea parte din reþeauacare se ocupa cu furtuldin conturi. Bãrbatuln-a putut fi prins decãtre anchetatori, pen-tru audieri, dat fiind cãplecase din þarã. Înurma percheziþiilordesfãºurate de cãtrepoliþiºtii de combaterea criminalitãþii organi-zate ºi procuroriiD.I.I.C.O.T. — S.T.Ploieºti, s-au ridicat30.000 de lei, precumºi 200 de carduri ban-care blank, o tastaturãfalsã de bancomat, un

dispozitiv artizanal deînregistrare video, destinat a fi montat peterminale A.T.M., unterminal P.O.S. ºi maimulte circuite ºi com-ponente electronice cepot fi utilizate ca parteintegrantã în dispozi-tive de skimming.

De asemenea, înlocuinþele percheziþio-nate, poliþiºtii audescoperit o culturãindoor de canabis,cuprinzând zeceplante, aflate în diferitestadii de maturitate,împreunã cu instalaþiilede iluminare ºiîncãlzire aferente, pre-cum ºi trei punguþe,

conþinând aproximativ6 grame de droguri.

Prejudicul estimat,cauzat prin activitateainfracþionalã a per-soanelor bãnuite, este

de aproximativ400.000 de U.S.D.Din investigaþii areieºit cã, în perioadaaprilie 2013 —decembrie 2014,membrii grupãrii ar ficonfecþionat ºi procurat dispozitiveartizanale destinatecopierii datelor deidentificare ale instru-mentelor de platã elec-tronicã utilizate la ter-

minale P.O.S., A.T.M.sau în benzinãrii, pecare le-ar fi folosit peteritoriile mai multorstate (Germania,Suedia, Danemarca,Norvegia, Turcia,Franþa, MareaBritanie, Spania).

Ulterior, datele deidentificare ale instru-mentelor de platã elec-tronicã obþinute ar fifost utilizate pentruefectuarea de retragerifrauduloase de nume-rar, atât în þãri unde afost derulatã activitateade skimming, cât ºi pe teritoriul altor stateprecum Ecuador,Filipine, Panama ºiJamaica ºi România.

În documentareaactivitãþii infracþionalea membrilor grupãrii,s-a cooperat cu insti-tuþii de aplicare a legiidin Germania, Franþa,Suedia ºi Turcia.

Acþiunea a benefici-at de suportul de spe-cialitate al Direcþiei de

Operaþiuni Specialedin cadrul I.G.P.R. ºi alS.R.I.. În cauzã, s-acooperat cu BiroulServiciului Secret dincadrul AmbasadeiStatelor Unite aleAmericii la Bucureºti.

Poliþiºtii ºi procuroriiD.I.I.C.O.T efectueazãcercetãri sub aspectulsãvârºirii infracþiunilorde constituire ºi aderare la un grupinfracþional organizat,acces fãrã drept la unsistem informatic înscopul obþinerii dedate informatice,deþinerea de echipa-mente în vederea falsi-ficãrii de instrumentede platã electronicã,falsificare de instru-mente de platã elec-tronicã, punerea în cir-culaþie de instrumentede platã electronicãfalsificate ºi efectuareade operaþiuni financia-re în mod fraudulos.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Comoriledacilor, recuperatebucatã cu bucatã

T rei monede dacicedin aur au fost

recuperate din Spania decãtre poliþiºtii români ºiprocurorii din Alba Iulia,bunurile de patrimoniuajungând în custodiaMuzeului Naþional deIstorie a României.Monedele au fost sustrasedin situl arheologicSarmizegetusa Regia ºioferite spre vânzare cusume cuprinse între 400ºi 2.500 de euro.

Acþiunea de recuperare afost organizatã de poliþiºtii specializaþi în protejarea patri-moniului cultural naþional dincadrul I.P.J. Hunedoara ºiI.P.J. Alba Iulia, iar aceºtia aurecuperat monedele, fãrã a seplãti vreo despãgubire.Activitatea s-a desfãºurat într-un dosar aflat în supraveghe-rea Parchetului de pe lângãCurtea de Apel Alba Iulia.

Monedele recuperate,din aur, având între 8,2-8,5grame fiecare, emise în secolele III — I a.C., înzona cetãþii antice Tomis,respectiv la Callatis ºiTomis, având monogrameCME, THM (litere greceºti)ºi respectiv HP ºi pe reverscap de acvilã în exergã, aufost sustrase din situl arheo-logic Sarmizegetusa Regiaºi oferite spre vânzare cusume cuprinse între 400 ºi2.500 de euro.

”Repatrierea monedelorreprezintã finalizarea cu succes a peste doi ani demuncã în cadrul cooperãriijudiciare internaþionale. De asemenea, sunt în cursde repatriere, conform dispoziþiei autoritãþilor com-petente, câte 2 monedeKoson din aur din Polonia ºiBelgia”, aratã anchetatorii.În perioada 2007-2015,poliþiºtii Direcþiei de InvestigaþiiCriminale — I.G.P.R. ºiprocurorii Parchetului de pelângã Curtea de Apel Alba Iuliaau coordonat 15 operaþiuni derecuperare a bunurilor culturalereprezentând tezaure arheolo-gice de patrimoniu care aupãrãsit ilegal teritoriulRomâniei. Bunurile au fostrepatriate din Franþa, Elveþia,Germania, Irlanda, MareaBritanie, Spania ºi StateleUnite ale Americii, prin apli-

carea convenþiilor inter-naþionale. Astfel, 1.027 demonede Koson din aur (aproxi-mativ 8,62 kg.), 37 de mone-de din aur de tip Lysimachos,213 monede Koson din argint,13 brãþãri dacice regale de aur(aproximativ 12,633 kg.), douãscuturi de paradã regale dacicedin fier, decorate cu reprezen-tãri de animale ºi aproximativ12.000 de monede de argint ºibronz, au ajuns înapoi în patrimoniul naþional.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

P ostul de viceprimaral municipiului

Petroºani este mai atractiv decât ar fi pãrutla prima vedere, aºa cãsocial – democraþii nureuºesc sã ajungã la niciun consens când vinevorba despre desemnareaunui nou viceprimar.

Viitorul viceprimar almunicipiului Petroºani ar trebui ales în aceastã lunã, iar postul le revine de drept,conform algoritmului politic,celor de la PSD.

Numai cã reprezentanþiiformaþiunii cu trei trandafiridin CL Petroºani nu au venit

deocamdatã cu nicio propunere. ªi asta pentru cãtoþi consilierii locali ai social –democraþilor din Petroºanivor aceastã funcþie.

Sursele noastre spun cã înaceste zile între consilieriilocali ai PSD se dã o luptãfratricidã ºi este inetresant devãzut cine va câºtiga bãtãliainternã. Pânã la finele anuluitrecut se vehicula cã LaviniaGrigoriu va fi propunereaPSD pentru fotoliul deviceprimar al Petroºaniului,dar ultimele informaþii aratãcã aceasta are ºanse tot maimici sã devinã numãrul doi înadministraþia publicã localã.

Fotoliul de viceprimar arãmas liber odatã cu demisia

Dorinei Niþã, în data de 30septembrie, aceasta alegândo carierã universitarã.

ªi, cum legea nu permiteºi una ºi alta, Niþã a notificatConsiliul Local ºi Primãria înlegãtura cu demisia sa dinpostul administrativ, dupãcare postul a fost declaratvacant. Dorina Niþã a fostaleasã în aceastã funcþie îndata de 29 iunie 2012 ºi afost prima femeie viceprimardin istoria PrimãrieiPetroºani.

În baza alianþei dintreUNPR ºi PSD, postul deviceprimar revine, acum,celor din urmã.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Un petroºãnean cãutat de Secret ServiceA proximativ 30.000 de lei, 200 de carduri blank, dispozitive

artizanale, circuite ºi componente electronice, precum ºi oculturã indoor de canabis au fost descoperite în urma celor 34de percheziþii efectuate la locuinþele membrilor grupãrii specializate în comiterea de infracþiuni informatice ºi cumijloace de platã electronicã.

Postul de viceprimar de la Petroºani a declanºat rãzboiul în interiorul PSD

N u s-a putut circula pe DN

7A între Valea Jiuluiºi Voineasa. Toþi ceicare ar fi ales sãplece sâmbãtã spresau dinspre staþiuneade schi Transalpina

pe ruta din ValeaJiului nu au pututintra în defileulJieþului. Drumul afost blocat de copaciicãzuþi din cauza ploiipe carosabil.

Circulaþia rutierã afost închisã sâmbãtã pe DN 7A, în zonalocalitãþii Petrila, dincauza unor copacicãzuþi pe carosabil.Drumul este foarte circulat în sezonul de

iarnã, pentru cã facelegãtura între ValeaJiului ºi staþiuneaTransalpina Ski

Resort din Voineasa.Turiºtii care ar fi vrut sãurce la schi ºi au alesartera rutierã dintrePetrila ºi Voineasa nuau putut circula în jurulprânzului sâmbãtã, pen-tru cã au cãzut copacipe carosabil. CNADNR

a acþionat cu douã utilaje pentru degajareapãrþii carosabile, dardeschiderea traficului pesectorul de drummenþionat a fost posibilã abia dupã ora16.00.

Circulaþia a fostînchisã pe ambele sensuri de cãtre Poliþia Rutierã, la faþalocului fiind atâtreprezentanþi ai Poliþiei,cât ºi reprezentaþiiSecþiei de

Drumuri Naþionalecare au acþionat cu utilaje în vederea înlãturãrii efectelor

de pe partea caros-

abilã. „În cursul zilei de10 ianuarie 2015, înjurul orei 14,00, DN 7A, care face legãturaîntre Petrila ºi Voineasaa fost blocat ca urmarea cãderilor masive dezãpadã ºi a prãbuºirii pecarosabil a unor copacirupþi sub greutateazãpezii. Echipe de intervenþie cu utilaje dedeszãpezire aDrumurilor Naþionale,precum ºi un echipajformat din 4 pompieriai DetaºamentuluiPetroºani, sprijiniþi deServiciul Voluntar pen-tru Situaþii de UrgenþãPetrila au acþionat coordonat pentru segmentarea, cu aju-torul motofierãstraielora copacilor cãzuþi pe

carosabil ºi pentrudeblocarea drumului.DN 7 A a fost deblocatîn jurul orei 16.30.,însã, Serviciul PoliþieiRutiere a luat deciziarestricþionãrii accesuluiautoturismelor pe acestdrum din cauza condiþi-ilor meteo nefavora-bile”, se aratã în comu-nicatul remis presei deISU Hunedoara.

În zonã temperaturileau fost pozitive dindimineaþa zilei de sâmbãtã, copacii s-auîncãrcat cu apã ºi aucedat sub povaragreutãþii, mai ales cãerau îngheþaþi din cauzatemperaturilor scãzute.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

Totul s-a petrecut înjurul orei 7,30 sâmbãtãdimineaþã, dupã ce ploaia s-a înteþit. Potrivitsalvamontiºtilor, turiºtiiau fost în siguranþã ºi s-afãcut tot posibilul ca ei sãnu ducã lipsã de nimic.Salvamontiºtii au trecutdin cabanã în cabanã casã vadã cum suntoamenii ºi sã se asigurecã totul este în regulã.

„De dimineaþã nu a fostcurent în staþiune ºi astapentru cã a plouat,copacii s-au îngreunat ºiau cãzut peste liniile decurent electric”, adeclarat Dumitru Bârlida,ºeful echipei SalvamontParâng.

Pompierii SMURD ºipoliþiºtii s-au deplasat ºiei în zona telescaunului,pentru a vedea ce s-a

petrecut. „Unul dintredrumurile blocate timpde aproximativ 3 ore decopacii rupþi sub greu-tatea zãpezii a fost ºi DJ709 F, care face legãturaîntre Petroºani ºi cabanaRusu. Pe lângã blocareadrumului, copacii au rupt ºi 3 stâlpi de curentelectric, fiind afectaþiconsumatorii din zonaParâng. Echipaje alepompierilor formate din6 subofiþeri ºi un ofiþer,sprijiniþi de angajaþi aiPrimãriei Petroºani auacþionat cu motofierãs-

traie pentru îndepãrtareacopacilor”, se aratã încomunicatul remis preseide Viorel Demean, ºefulISU Hunedoara.

Echipele ENEL aulucrat ore în ºir la reme-dierea deranjamentului,dar lucrãrile au fostîngreunate de ploaiatorenþialã ºi de vânt.„Echipele ENEL au inter-venit pentru remediereaavariei la reþeaua decurent electric. Pentru apreveni o nouã blocare aDJ 709 F, pompierii ºireprezentanþii Primãriei

Petroºani au luat deciziatãierii altor câtorva zecide brazi care riscau sãcadã pe carosabil”, a maiprecizat Viorel Demean.

De fapt, ploaia ºi vântul nu au afectat doarturiºtii veni’i la munte, ciºi oamenii din oraº. „Ca urmare a condiþiilormeteo nefavorabilereþeaua de energie electricã a fost avariatã,fiind afectate, din aceastãcauzã, 5 localitãþi cu1.000 de consumatori.Este vorba despre Teliucºi Ghelari cu 535

abonaþi, Vulcan cu 235abonaþi, Livezeni cu 219abonaþi ºi Vãliºoara cu10 abonaþi. Echipele deintervenþie ENEL aureuºit, în câteva ore, sãreducã la 741 numãrulconsumatorilor fãrãcurent electric în case.Reprezentanþii ENEL auasigurat consumatorii dinVulcan ºi Livezeni cãavariile vor fi remediatepânã sâmbãtã noaptea.Intervenþia echipelor dela ENEL a fost îngre-unatã ºi de cãderilemasive de zãpadã carefac foarte dificil accesulla localitãþile situate înzonele izolate”, se maiaratã în comunicatulremis de ISUHunedoara.

În Parâng au fost sutede oameni care au alessã îºi petreacã week-end-ul la munte, dar, din pãcate au fost nevoiþisã stea în cabane, la focde lemne.

Norocoºi au fost doarcei care au în cabanegeneratoare pe com-bustibil lichid ºi care au

stat la luminã, dar nu au putut schia, pentru cã nicio instalaþie detransport pe cablu nu a funcþionat.

Proprietarii de cabanedin Parâng s-au arãtatextrem de revoltaþi dereacþia întârziatã a celorcare ar fi trebuit sãrezolve situaþia.

“Stãm de mai bine de24 de ore în beznã ºi penimeni nu intereseazã desoarta noastrã. Ieri (nr.sâmbãtã) au rezolvatproblema doar pânã laRusu, dar mai departe aulãsat totul baltã. Noi cevom face? Aºteptãmpânã la primãvarã sãavem curent? Îþi vine sãlaºi baltã tot turismul dinParâng”, a declarat ieriAdrian Rus, proprietarulunei pensiuni dinParâng.

La ora închideriiediþiei situaþia din Parângnu era rezolvatã, iaroamenii stãteau deja decâteva zeci de ore fãrãcurent electric.


V alea Jiului s-atransformat

într-un lac, sâmbãtãdimineaþa, dupã cepe tot parcursulnopþii de vineri auexistat precipitaþiisub formã de ploaie.Canalizarea nu amai fãcut faþã, iar pedrumurile din locali-tãþile Vãii Jiului s-auformat adevãratelacuri care au îngre-unat circulaþia auto.

Reprezentanþii soci-etãþii de apã din ValeaJiului spun cã au existatnenumãrate puncte undea fost nevoie de inter-venþia echipelor de spe-cialitate. Acest fenomens-a datorat încãlziriibruºte a temperaturii ºi afaptului cã gurile descurgere au fostacoperite de sloiurile degheaþã angrenate decantitãþile mari de apã.

“Au fost foarte multe

probleme. Toate au fostdin cauza ploii ºi a gheþiicare a blocat gurile descurgere”, a declaratFlorin Donisã, directorDepartament Exploataredin cadrul SC ApaServValea Jiului.

P etroºani, celemai mari

problemeCele mai mari proble-

me datorate cãderilormasive de precipitaþii ºi atopirii zãpezii au fost laPetroºani. AngajaþiiApaServ Valea Jiului au fost

nevoiþi sã intervinã în numai puþin de ºapte locaþii.

“La Petroºani au fostprobleme atât în zona denord cât ºi în cea de sud.În zona Petroºani Nordau fost probleme la bariera spre Colonie, laJudecãtoria Petroºani, lapasarelã ºi la liceul teo-retic. În ceea ce priveºtepartea de sud a oraºuluiam avut probleme înzona Oituz la punctul ter-mic 8, la Parângul, aici afost cel mai greu. Apaacumulatã a fost într-ocantitate foarte mare, iarcirculaþia a fost opritã.

Probleme au mai fost înzona Dacia ºi la blocul52 din Aeroport”, a maiprecizat sursa citatã.

Echipele ApaServValea Jiului au intervenitcu utilaje de desfundat, darºi cu un buldoexcavator.

P robleme ºi învestul ºi estul

Vãii JiuluiNici vestul Vãii Jiului

nu a scãpat de proble-me. Aici, avariile au fostmai mici faþã de cele dincapitala Vãii Jiului.

“La Vulcan au fostprobleme în zona gãrii lacolectorul principal, iar laLupeni în zonaBãrbãteni ºi Lidl”, a mai

spus Donisã. EchipeleApaserv Valea Jiului auintervenit ºi la desfun-darea reþelelor din Petrila.Aici, au existat problemepe strada Muncii, dar ºi laintersecþia dintre stradaRepublicii ºi Popi.

C analizareaface faþã

Potrivit reprezentanþilorsocietãþii de apã din ValeaJiului canalizarea poateface cãderilor masive deprecipitaþii.

“Canalizarea face faþã,singura problemã este cão parte din apã cusloiurile de gheaþã aintrat în scurgeri ºi deaceea au existat prob-leme”, a conchis Donisã.

ReprezentanþiiApaServ Valea Jiuluispun cã toate acesteprobleme s-au datoratcãderilor de precipitaþiicumulate cu acumulãrilede gheaþã de la gurile descurgere.


Puºi la cheltuialãde vandaliA u fost identificaþi cei

care au scris obsceni-tãþi pe blocurile din Petrila,dar locatarii vor fi cei caretrebuie sã le acoepere, dacãîi deranjeazã.

Dupã mai multe luni în careinscripþiile s-au ºi înmulþit peblocuri, autoritãþile locale spun cãancheta este încã în derulare, iarautorii inscripþiilor minori ce nupot fi traºi la rãspundere. Se voralege, cel mult, cu amenzi pe carele vor plãti pãrinþii lor.

Oraºul Petrila a fost împânzit cuinscripþii care separe cã au fostfãcute de niºtetineri încã minori.Asta dupã ce aucoborât de peperetele Facebook-ului ºi au crezut cãpot proceda la felºi cu pereþiiblocurilor. Numaicã lucrurile nu stauchiar aºa, iaracum, la aproape

jumãtate de an de la ziua în care s-a întâmplat asta, locatarii încã trecºi sunt oripilaþi de ceea ce vãd.

„Am plãtit câteva milioane delei vechi, cred cã 30, ca sãrefacem faþada la bloc ºi acumuitaþi ce scrie! Nu ºtim cine a fãcutasta, dar normal ar fi ca ei sã ºiplãteascã ca sã acoperim scrisul.Am aflat cã tot noi trebuie sã vop-sim iar, dar nu e corect. Nu putemdecât sã alegem sã le acoperimnoi, sau sã le privim în fiecare zi.

Dar e urât, nu?”, ne-a explicat obãtrânã care stã într-un astfel debloc zugrãvit cu obscenitãþi de câþiva minori.

Copiii au fost, dupã cum spun ceide la primãrie, identificaþi, darancheta nu e gata. „Sunt douã persoane suspecte, dar nu s-a finali-zat cercetarea la poliþie. Picturile nuse pot ºterge de cãtre primãrie,deoarece imobilele sunt proprietatealocatarilor. Trebuie asociaþia de proprietari sã o facã, dacã existã. Ei ar trebui sã facã o plângere lapoliþie, ca parte civilã”, a declaratCiprian Preda City manager aloraºului Petrila.

Dacã în acest caz pare cã s-auidentificat autorii, tot cei de laprimãrie spun cã încã nu se ºtiecine a spart panoul cu harta locali-tãþii, la doar o zi dupã ce a fostamplasatã în centrul oraºului.

Petrila este locul în care artistulIon Barbu a inscripþionat maimulte locaþii, dar se pare cã tineriiurbei au înþeles greºit mesajul.


ªomeri mai puþini,dar, mai mulþiN umãrul ºomerilor din Valea Jiului,

la începutul noului an, este mai micdecât cel din urmã cu un an. Totuºi, înprezent, în Valea Jiului, numãrul persoa-nelor înregistrate oficial ca aflate încãutarea unui loc de muncã este de 3.694.

Dintre acestea, 1.461 locuiesc în Petroºani ºi 747, în Petrila. “La început de an avem înregistratã o ratã a ºomajului bunã, ca ºi cifrã,þinând cont de faptul cã numãrul ºomerilor este,de fapt, mult mai mare”, a declarat JudithBabþan, ºef Agenþia Localã pentru OcupareaForþei de Muncã Petroºani.

Pentru cei aflaþi în cãutarea unui loc de muncã,în aceastã lunã, Agenþia Judeþeanã pentruOcuparea Forþei de Muncã Hunedoaraintenþioneazã sã demareze o serie de cursuri decalificare. “Preconizãm sã derulãm doar cursuri decalificare pe anumite programe cu fondurieuropene. Unul dintre acestea este destinat montatorilor de tâmplãrie PVC ºi aluminiu.Eventual, vom organiza ºi un alt curs de calificare pentru lucrãtorii din comerþ sau pentrucompetenþe antreprenoriale, în funcþie de cumvom reuºi sã constituim grupele de cursanþi”, amai spus Judith Babþan.

La cursurile de calificare se vor putea înscrie(gratuit) doar cei înregistraþi ca ºomeri la agenþiadin Petroºani. În ceea ce priveºte bursele locurilorde muncã din 2015, programul acestora urmeazãa fi stabilit în perioada urmãtoare.


Urgie în Parâng

TURIªTI ÎN BEZNÃS ute de turiºti au fost monitorizaþi,

sâmbãtã, în cabanele din Parâng dupãce ploaia torenþialã a întrerupt alimentareacu energie electricã. Oamenii au stat încabanele în care sunt cazaþi, dupã ce ploiatorenþialã a rupt câþiva copaci, care aucãzut peste liniile de înaltã tensiune ºi aupus la pâmânt câþiva stâlpi de curent.

DN 7A închis de copacii cãzuþi

Angajaþii Apa Serv au avut un week-end de foc

Î n timp ce în altejudeþe ale þãrii haite

de câini sãlbãticiþi ºiînfometaþi omoarã ani-malele din gospodãriileoamenilor, în Petroºaniproblema pare sã-ºi figãsit rezolvarea. Iarvestea bunã este cã unnou adãpost privat va fiamenajat în localitate.

E drept cã, la începutulacestei toamne, localniciidin cartierele mãrginaºe ale

Petroºaniului se plângeau cãmaidanezii au ajuns mai rãudecât lupii ºi le sfâºie ani-malele din ofradã. În plus,

vara trecutã, maidanezii aciuaþi în pãduri au provocatpagube importante în efectivele de cãpriori, dar nu numai. Asta dupã ce,maidanezii abandonaþi s-auînmulþit foarte mult ºi îºi cautãhrana în gospodãriile oame-nilor, ori printre animalele sãl-batice. Acum lucrurile s-aumaia ºezat, spune primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi.

„Nu mai avem astfel deprobleme. Am reuºit, înmare parte, sã strângem

câinii de pe strãzi ºi sã-iducem la adãpost ºi sepoate observa cã nu maisunt atâtea haite ca în lunileprecedente”, a declaratTiberiu Iacob – Ridzi.

Pe de altã parte, edilulspune cã sunt încurcaþi ºi defaptul cã legea care dãdeadreptul la eutanasiereacâinilor fãrã stãpân care nusunt adoptaþi este sus-pendatã, iar adãpostul aflatîn proprietatea ServiciuluiJudeþean pentru OcrotireaAnimalelor fãrã Stãpân are o capacitate limitatã. La Petroºani, în zona fostei Mine Dâlja, maifuncþioneazã un adãpost,particular, înfiinþat în anul

2009 de Asociaþia LoveAnimals, la iniþiativa docto-rului Viorica Karpinecz, darºi acesta este plin.

Vestea bunã este cã încurând în Petroºani va maifi deschis un nou adãpostprivat, probabil tot pe malulJiului, iar iniþiatorul proiectu-lui poartã discuþii cu munici-palitatea pentru atribuireaunui teren. „Existã o per-soanã care vrea sã mai înfi-inþeze un adãpost privat. Nuam stabilit încã unde va fiamplasat, dar undeva tot pemalul Jiului”, a precizat pri-marul Petroºaniului.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Ianuarie 20156 Actualitate

Mulþumiripentru Moº Crãciun

F abrica lui MoºCrãciun a funcþio-

nat cu motoarele turatela maxim ºi în 2014 laPetroºani ºi acum a venit ora bilanþului ºi amulþumirilor. Cei care augestionat activitãþile vinacum sã le mulþumeascãtuturor celor care s-auimplicat ºi au fãcut caMoº Crãciun sã vinã lacei necãjiþi.

Zeci de familii s-au bucu-rat la finele anului trecut dedarurile pe care oameniicare cred în Moº Crãciunle-au fãcut la Fabrica lui MoºCrãciun.

Ca un exemplu de volun-tariat, copiii de grãdiniþã,elevii ºi liceenii s-au alãturatcelor care au lucrat zi de ziînainte de Crãciun, iar acuminiþiatorii proiectului vor sãle mulþumeascã în numelecelor ce au primit pachetele.

„Asociaþia Casa ProUrbis, împreunã cu primãriaºi cu toþi partenerii cu caream colaborat la aceastãactivitate, cele 4 licee, cele2 ºcoli gimnaziale, grãdiniþaPP3, Asoociaþia Caritas,Pro Parâng, le mulþumeºtecelor aproximativ 350 dedonatori, care au dat haine,jucãrii, etc, dar ºi celoraproximativ 100 de persoane care ne-au donat bani pentru aceastãactivitate”, a spus EduardWersanski, preºedinteleAsociaþiei Casa Pro Urbis.

Mai mult, cei care auorganizat aceste activitãþispun cã ne garanteazã o

reuºitã ºi în anii care vin.Asta pentru cã pachetele cucadouri ajung mereu la destinatari, aºa cum s-aîntâmplat ºi acum.

”Garantãm cã acesteaproximativ 300 de pacheteau ajuns la nevoiaºi, lacopii, la adulþi ºi ei s-aubucurat de aceste daruripregãtite cu mare drag pentru ei”, a mai spusWersanski, iniþiatorul acestei acþiuni.

Fabrica lui Moº Crãciun apornit, mai întâi, ca unproiect european de aju-torare, acum câþiva ani, iar de atunci în fiecare anfabrica produce cadouriunor oameni care au marenevoie de ele, de sãrbãtori.Doar aºa am învãþat ºi noisã fim mai darnici ºi de laun an la altul numãrulpachetelor a crescut progresiv.


B anii rezultaþidin excedentul

bugetar vor fi înghi-þiþi de proiectele dedezvoltare. Aºa audecis atât consilieriilocali de laPetroºani, cât ºi consilierii judeþeni laultimele ºedinþe.

De exemplu,municipalitatea dinPetroºani a decis sãutilizeze banii din exce-dentul bugetar pe anultrecut pentru platacotei de co-finanþare aproiectului de extin-dere ºi modernizare areþelelelor de apã ºicanalizare din locali-tate, derulat de

ApaServ cu fondurieuropene. Astfel,întruniþi în ºedinþã la finele sãptãmâniitrecute, consilieriilocali din Petroºani auaprobat utilizarea excedentului bugetuluilocal, în valoare de1.143 mii lei, rezultat

la închiderea exerciþiului bugetar alanului 2014, pentrufinanþarea cheltuielilorSecþiunii de dezvoltare.Potrivit legii, exceden-tul anual al bugetuluilocal rezultat laîncheierea exerciþiuluibugetar, se reporteazã

în exerciþiul financiarurmãtor ºi se uti-lizeazã, în bazahotãrârilor autoritãþilordeliberative, pentruacoperirea definitivã aeventualelor deficiteale secþiunii defuncþionare ºi dez-voltare, dupã caz, lasfârºitul exerciþiuluibugetar. Iar banii vorvor fi folosiþi, a pre-cizat primarul Tiberiu

Iacob – Ridzi, pentruachitarea cotei de 2%din valoarea proiectu-lui de modernizare ºiextindere a reþelelor deapã ºi canalizare.

„Am achitat deja 6miliarde de lei vechi ºimai avem de platãîncã 2 miliarde, pecare, de asemenea, levom achita”, a declaratTiberiu Iacob – Ridzi.

B anii judeþenise duc cãtre

deponeul ecologicÎn schimb, la nivelul

judeþului Hunedoara,sumele rezultate dinexcedent vor fi„îngropate” îndeponeu de gunoi de

la Bârcea. Consilieriijudeþeni au aprobat,tot vineri, utilizareasumei de 2.200,00 miilei din excedentul anu-lui precedent ca sursãde finanþare a cheltu-ielilor secþiunii de dez-voltare , în anul 2015,respectiv 1.200,00 miilei pentru obiectivul deinvestiþii cu finanþarenerambursabilã “ Parcde afaceri Simeria ”,iar suma de 1.000,00mii lei pentru obiec-tivul de investiþii cufinanþare neram-bursabilã „Sistem demanagement integratal deºeurilor în judeþulHunedoara ”.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Proiectele de dezvoltare „înghit” banii din excedentul bugetar

Un nou adãpost privat pentru câinii fãrãstãpân va fi înfiinþat la Petroºani

C ardurile de sãnã-tate au generat din

nou dispute, iar mediciide familie din ValeaJiului se alãturã celordin þarã care refuzã sãdistribuie acum acestecarduri. Poºta este ceacare trebuie sã-ºi facãpânã la capãt treaba, iarpacienþii abia dacã ºtiuce au de fãcut cu ele.

Cardurile de sãnãtate nuau ajuns la toþi asiguraþii, iarcei care nu au primit încã,nu ºtiu ce au de fãcut.Oamenii sunt confuzi, maiales cã medicii susþin cã nuvor distribui nici un card,pentru cã Poºta Românã afost plãtitã pentru o treabãpe care nu a dus-o la capãt.„Au mai rãmas vreo 5% ºine cer nouã sã distribuim

acest card. Exclus! De ce?Cã este o acþiune aMinisterului ºi a CaseiNaþionale a Asigurãrilor deSãnãtate. Distribuirea a fostplãtitã Poºtei Române ºiînsemanã cã tot ei trebuiesã distribuie acest card, sausã gãseascã o altã soluþie.Adicã, ei fiind iniþiatorii, totei sã ºi finalizeze. Noi nudistribuim cardul. Nu intrãîn atribuþiile noastre”, spunedr. Constantin Gheorghiu,vicepreºedinte Asociaþia

Medicilor de Familile HD.ªi în Valea Jiului sunt

oameni care nu au primitacest card ºi care chiar nuºtiu cum sã procedezeacum, deºi cred cã ar aveanevoie de el. „Nu l-amprimit. Am înþeles cã

trebuie sã le primim, dar nuºtiu cum se procedeazã. Nu, nu m-a cãutat poºtaºul,dar cred cã am nevoie deacest card”, a spus un bãrbat din Valea Jiului.

ªi dacã cei care nu l-auprimit, au o dilemã, nici ceicare îl au acasã nu prea ºtiuce au de fãcut cu el. „Da, l-am primit, dar încã nu l-am activat. Dar nu înþeleg,au spus ceva ei, dar nu înþeleg unde trebuie activat,la medicul de familie, sauunde? Pãi prima datã tre-buie sã mã duc sã îmi scotreþetele, cã am compensate,poate aflu atunci”, a spus,nedumerit un alt asiguratdin Petrila. „O sã merg cu

el la medic. Pãi cum sã procedez? Mã duc, cã trebuie sã mã duc dupãreþetã, dar altceva nu ºtiu sã vã zic. L-am primit prinpoºtã”, a mai precizat o altã femeie.

Cardurile de sãnãtate artrebui sã fie activate laprima vizitã la medic. Fie cãeste vorba despre mediculde familie, fie despre ointervenþie la secþia deurgenþã, pacientul trebuie sãse prezinte cu cardul desãnãtate. Deocamdatã, însã,medicii de familie nu au toþicititoare pentru carduri ºi, înconsecinþã, pacienþii sunt ºimai debusolaþi.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Ianuarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

S unt aproape gatalucrãrile la poli-

clinica nouã din oraºulPetrila, iar oamenii deaici încep sã vadã cãlucrãrile prind contur.Asta dupã ce de anibuni se duc la medic laPetroºani, pentru cãrestrângerea activitãþiimedicale în acest oraºa închis ambulatoriul.

Totuºi, Ilie Pãducel, pri-marul oraºului din Estul VãiiJiului spune cã va construichiar un bloc pentru mediciicare ar urma sã vinã aici ºicã a dat anunþuri la revistade specialitate medicalã, casã atragã aici medici spe-cialiºti. „Acum am prelungitcu o lunã de zile programullucrãrilor. Exteriorul estefinalizat, dar lucrãm în interior, la branºamentul degaz, cel electric trebuie sã

cuprindã ºi un post detransformare, pe care îlvom monta în curând.Suntem în licitaþie ºi evaluare pentru dotarea cuaparaturã medicalã ºi vomorganiza licitaþia pentrumobilier. Dar vrem ca pânãla începutul semestrului II sã îl finalizãm. În plus, înapropierea ambulatoriului,am aprobat în ConsiliulLocal proiectul de constru-ire al unui bloc de locuinþede serviciu pentru mediciicare vor veni”, a precizatIlie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Proiectul de modernizare a ambulatoriu-lui are o valoare totalã de9.765.881.25 lei din care:7.480.278,14 lei finanþarenerambusabilã de la UE, iarla final aici vor funcþionacel puþin 15 cabinete medicale ºi 5 laboratoare.


Medicii refuzã distribuirea cardurilor

Mineri cu problemeneuro-psihiceC âþiva mineri de la minele viabile de la

Divizia Minierã din cadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara au fost identificaþi casuferind de probleme psihice. Chiar ºi aºa, aceºtiaau fost declaraþi apþi de muncã, însã condiþionat.

Minerii din Valea Jiuluisunt bolnavi. Afecþiunile lorse datoreazã mediului încare aceºtia îºi desfãºoarãactivitatea. În decursuluianului trecut unii au fostdeclaraþi apþi de muncã însãdoar în anumite condiþii.

“Avem o serie de angajaþi care datoritã unorafecþiuni medicale au primitaviz de apt condiþionat dinpartea medicului de medi-cinã a muncii. În anul 2014avem înregistraþi în numãrde 168 de apþi condiþionaþicare sunt repartizaþi la locurile de muncãîn funcþie de aptitudinile de muncã ºiavem o grijã specialã ca locul demuncã la care sunt repartizaþi sã nule agraveze afecþiunile”, a declaratCosmin Chiuzan inginer ºef SSM-Complexul Energetic Hundeoara.

Bolile de care suferã minerii sunt dintrecele mai diverse. Au existat ºi cazuri încare aceºtia au fost identificaþi cu proble-me psihiatrice, iar activitatea lor în minerit continuã însã sub supraveghere.

„Avem o serie de afecþiuni locomo-torii, afecþiuni pe partea sistemului circulator, tensiuni arteriale, chiar ºi apþicondiþionaþi cu anumite probleme neuro-psihice care sunt puþini ºi grija noastrãeste în repartizarea lor la locul de muncãºi în colectivitãþi care sunt benefice pentruei”, a mai precizat sursa citatã.

Faptul cã minerii sunt bolnavi se reflectã ºi din numãrul zilelor de foaie deboalã. Doar anul trecut aceºtia au acumulat peste 90 de mii de zile de îngrijiri medicale.


Petrila are policlinicã nouã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Ianuarie 20158 Sport

VAFI ANULVULCANULUI?

T oate echipele segândesc în anul lor

jubiliar, când împlinesco vârstã „din cinci încinci” la mari realizãri.

Anul acesta ar trebui sã fie anul echipei ClubuluiSportiv Vulcan, care îºi va aniversa 95 de ani deexistenþã. Sunt anumite controverse, cã ar fi 1919sau 1921, dar cele maimulte surse indicã anul1920, deci, acum 95 de ani.

ªi nu doar atât. În urmã cu90 de ani (1925), sub denu-mirea de UCASP (o fuziune aC.S. Vulcan cu CAMP, vechiulJiul) juca în finalaCampionatului Naþional.

Acum 45 de ani (1970)sportul vulcãnean se întãreacu nou înfiinþata MinerulParoºeni, pentru ca cinci animai târziu, în 1975 – acum40 de ani – sã se inaugureze

actualul stadion „Central”din Vulcan.

În urmã cu 35 de ani(1980) Minerul Paroºenipromoveazã în Divizia „C”,iar acum 25 de ani (1990),C.S. Vulcan va ocupa locul2 în Divizia „C”, cel mai bunla acest nivel. În fine, cifrade aniversãri vulcãnene seîncheie cu cei 15 ani (2000)de când s-a revenit la vechiulnume, C.S. Vulcan.

Iatã, suficiente argumentepentru a fi cu ochii parcãmai mult ca oricând pesportul de la Vulcan, fie ºidoar pentru cele ºasemomente jubiliare din 2015.

Genu TUÞUGenu TUÞU

Henþ cu mâna

G igi Mulþescu estesocotit, pe bunã

dreptate, cel mai maretalent care a jucat la JiulPetroºani în cei 95 de anide existenþã a echipei.

Venit la Jiul când avea20 de ani, în 1971, a jucat

opt sezoane, pânã în 1979, când a plecat la Dinamo Bucureºti. A revenit în perioada1985-87 ca antrenor- jucãtor ºi într-un alt mandatca antrenor, în urmã cuzece ani, 2004-2005.

În acel prim interval,1971-1979, Gigi Mulþescu aavut câteva performanþe greude egalat la Jiul Petroºani.

Golgeterul...Marcând un numãr de

79 de goluri (într-un numãrde 237 meciuri în Divizia„A” la Jiul), Gigi Mulþescuse plaseazã pe primul loc, la mare distanþã deurmãtorul, TudorParaschiva, cu cele 57 goluriîn 10 campionate. Deºiprincipala calitate a luiMulþescu era driblingul,clarviziunea ºi coordonareajocului, iatã cã el a întrunit ºicalitatea de golgeter al tutu-ror timpurilor pentru Jiul.

Internaþionalul...Gigi Mulþescu a fost cel

mai selecþionat fotbalist alJiului în echipa Naþionalãde Tineret (U.23) aRomâniei. El a jucat doarîntr-un sezon, 1972-73, de14 ori sub tricoul tricolor la acest nivel, doar Eric Bicfalvi apropiindu-se,12 jocuri, în ediþiile 2007-2009.

Tot recordman este ºi la prezenþele în echipasecundã a României, aºa-numita „România B”sau Naþionala olimpicã,având ºase jocuri la activ,dublu decât Cavai sauMilitaru. În prima selecþio-natã a fost prezent de 7 ori, mai puþin cu trei jocuridecât recordmanul CosticãMarinescu, cu 10 meciuri.

Ultimul joc, cu 80.000spectatori!

Gigi Mulþescu, ultimul joc, cu 80.000de spectatori!

Gigi Mulþescu juca la Jiul de trei ani, dar avea oexperienþã de 14 jocuri laNaþionala de tineret, când a debutat în primareprezentativã, la 25 sept.1974 la Sofia, Bulgaria-România 0-0 într-o epocã în care Iordãnescu,Cornel Dinu, Balaci, Radu Nunweiller, LiþãDumitru,Dobrin, Boloni sau Hajnal erau greii linieimediane, e important cã unjiulist a prins ºase selecþii laNaþionalã. Ultima în 2 iulie1976 la Teheran, în faþa a 80.000 spectatori, Iran-România 2-2.


Cetãþean de Onoare la... 90 de ani!

Pe data de 1 decembrie2009, cu prilejul aniversãriia 90 de ani de existenþã aechipei Jiul, Gigi Mulþescu afost declarat Cetãþean deOnoare al Petroºaniului, în acelaºi timp cu prof. Mircea Pascu, cel carea fost conducãtor al Jiuluivreme de 15 ani, ca secretarsau preºedinte, în perioada1962-66, 1968-79.

Fie ºi numai pentru aceste cifre, Gigi Mulþescurãmâne jucãtor-simbol alechipei alb-negrilor, JiulPetroºani.


Ceaþã, vânt, dar ºi distracþie

D istracþie indiferent de condiþiile meteo. 2000 deturiºti s-au aflat în weekend în Straja. Dacã în

oraº a plouat, la munte a nins în acest weekend.

În staþiunea montanã Straja turiºtii nu au lãsat schiurile ºis-au avânturat pe pârtii asta deºi condiþiile meteo nu au fosttocmai favorabile. Ceaþa densã ºi ninsoarea abundentã aufost cuvintele cheie ale weekendului care tocmai a trecut.Chiar ºi în aceste condiþii câþiva turiºti curajoºi s-au aventuratpe pârtiile de schi.

“Sunt undeva la 2000 de turiºti. Nu au mers toate instalaþiile de transport din cauza condiþiilor meteo. La peste 1450 de metri au fost oprite instalaþiile de transportpe cablu din cauza vizibilitãþii foarte scãzute ºi a vântului”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Lupeni.

Salvamontiºtii din Straja au avut aproape 100 de intervenþii în weekendul care tocmai a trecut.

Monika BACIUMonika BACIU

Recordurile unui Cetãþean de Onoare numit Gigi Mulþescu

Gigi Mulþescu, ca magician al balonului în douã ipostaze la Jiul în 1975 ºi 1987

GIGI MULÞESCU

Gigi Mulþescu la momentulprimirii titlului de

Cetãþean de Onoare alPetroºaniului, în anul 2009

CVJ NR. 773, LUNI 12 IANUARIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 773, LUNI 12 IANUARIE 2015