CVJ NR. 661 VINERI 25 IULIE 2014

Legaþi de mâini ºi de picioare

Lipsa dotãrilorîngreuneazã activitatea

medicilor legiºti>>> PAGINAA3-A

Stomatologia, un nou

turism medical>>> PAGINAA4-A

Chiriaºii ANL-urilornu vor sã devinã

proprietari>>> PAGINAA5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 661

Vineri, 25 Iulie 2014

Vânzãtorii de"ierburi", filaþi pe

internet>>> PAGINAA7-A

Se înghesuie sãlucreze în

Cimitirul Centraldin Petroºani

>>> PAGINAA13-A

Tot “acasã” e mai„confortabil”

>>> PAGINAA16-A

Nimic nou subSoare

>>> PAGINAA11-A

Se cautã 30 de ingineri!

>>> PAGINAA11-A

Diploma de BACnu mai reprezintã

nimic>>> PAGINAA6-A

Pericol major deîmbolnãvire

>>> PAGINAA4-A

S ãtui de sãrãcie, sute de oameni iau calea strãinãtãþii în cãutarea unui loc demuncã, a unei siguranþe financiare, pentru viitorul copiilor lor. Iar cei mici

sunt lãsaþi în grija unor rude dispuse sã le poarte de grijã în perioada în carepãrinþii lor trudesc pe meleaguri strãine cu gândul la cei rãmaºi acasã. Mulþipãrinþi pleacã la muncã peste hotare pe perioada verii, însã nu toþi notificãServiciile de Protecþie a Copilului în acest sens. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 12-1312-13

Familii destrãmate de sãrãcie

Graniþele dintre þãri,“prãpastie” adâncã între

pãrinþi ºi copii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Iulie20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Iulie 2014 Actualitate 3

CarmenCOSMAN - PREDA

Serviciile de medi-cinã legaã se confrun-tã cu mari probleme,iar uneori medicii deaici trebuie sã facãminuni în lipsadotãrilor necesare.Raportul anual alReþelei Naþionale deMedicinã Legalãrelevã faptul cã existãde multe ori mai puþinde un medic legist lasuta de mii delocuitori, iar în unele

cazuri nu se pot efec-tua banale analize desânge, din lipsadotãrilor. Problemelenu ocolesc niciServiciul Jueeþan deMedicinã LegalãHunedoara, unde

raportul menþionataratã cã aici nu sepoate face nici ceamai elementarã inves-tigaþie serologicã. Pede altã parte, majori-tatea serviciilorjudeþene care posedã

laborator de toxicolo-gie sunt capabile sãefectueze doar deter-minarea alcoolemiilor,întrucât sunt lipsite demijloace de deter-minare a drogurilorstupefiante, se maispune în raport. Înjudeþul Hunedoarasunt acum 4 medicilegºti. Nici unul dintreei, însã, nu deserveºtecabinetul medico –legal de la Petroºani,unde doar la începutulanului viitor esteaºteptat un medic.Acum, o datã pe sãp-tãmânã vine un medicde la Deva, aºa încâtºi persoanele dinValea Jiului care au

nevoie de documentede specialitate, sãpoatã fi ajutate.

C e ar trebuifãcut

ReprezentanþiiReþelei Naþionale deMedicinã Legalã susþincã soluþia optimã pen-tru o bunã funcþionarea serviciilor judeþenede medicinã legalãeste arondarea lor,atât din punct devedere metodologic,cât ºi financiar, insti-tutelor de medicinãlegalã de pe raza teri-torialã de care acesteaaparþin. Dar, pentru ase opera aceastã mod-

ificare, MinisterulSãnãtãþii trebuie sãþinã seama de anumiteelemente, cum ar fiaprobarea unei regle-mentãri unitare lanivel naþional privindorganigrama ºidotarea minimã nece-sarã pentru un SMLJ,pe care ConsiliulSuperior de MedicinãLegalã a elaborat-o ºia trimis-o spre apro-bare încã din 2008.De asemenea, spaþiileocupate de serviciilejudeþene de medicinãlegalã, precum ºidotãrile materiale decare beneficiazã tre-buie sã rãmânã în cus-todia MinisteruluiSãnãtãþii, spre folos-inþa SMLJ-urilor, suntde pãrere cei care auelaborat raportul.

Potrivit unui proiectde ordonanta pentrucompletarea Legii nr.38/2003 privindtransportul in regimde taxi si in regim deinchiriere, lansat ieriin dezbatere publicade MinisterulTransporturilor, trans-portarea autostopis-tilor ar putea fi sanc-tionata cu amenda,scrie AvocatNet.ro.Mai exact, persoanelefizice sau juridice careefectueaza transportpublic de persoane cuun autoturism, iar aceltransport nueste realizatin regim detaxi sau inregim deinchiriere decatre trans-portatoriautorizati, arputea fi

sanctionate cu oamenda cuprinsa intre1.000 lei si 5.000 lei.Concret, soferii carevor transportaautostopisti ar puteaprimi o amenda depana la 5000 lei.Dispozitiile aflate indezbatere publica aumai fost propuse deMinisterulTransporturilor si indecembrie 2013, insanici pana in prezentacestea nu au fostaprobate. In acesteconditii, ministerul arepublicat proiectul de

ordonanta. MinisterulTransporturilor a initi-at proiectul de actnormativ din cauzaexistentei unor practi-ci ilicite in activitatilede transport rutier depersoane prin uti-lizarea autoturis-melor, fapt careafecteaza in maremasura atat trans-portul local, cat sitransportul judeteande persoane, se pre-cizeaza in nota defundamentare aproiectului. "Acestepractici ilicite determi-na efecte negativemajore asupra activi-tatii economice aintreprinderilor auto-rizate, asupra bugetu-lui de stat prin dimi-nuarea veniturilorincasate ca urmare aneplatii taxelor si

impoziteloraferente activi-tatilor de trans-port rutier depersoane neau-torizate, cat siasupra siguran-tei circulatieirutiere", searata in docu-mentul citat.

“În urma acþiuniiefectuate de colegiinoºtri, s-au aplicat 26de sancþiuni contra-venþionale la regimulcirculaþiei pe dru-

murile publice ºi s-auridicat 3 permise deconducere, în vedereasuspendãrii dreptuluide a conduce autove-hicule”, a declarat

Bogdan Niþu purtãtorde cuvânt al IPJHunedoara. Conformpoliþiºtilor, doi dintrecontravenienþi, unbãrbat în vârstã de 57ani, din municipiulHunedoara, care acondus un autoturismîn localitatea Cristurcu viteza de 142km/h, iar un altul învârstã de 31 de ani,din Bucureºti, care afost depistat în traficconducând un auto-turism în localitateaCristur cu viteza de108 km/h, au rãmas fãrã permiselede conducere dar ºifãrã dreptul de a conduce pe o perioada de 90 zile.

Loviturã durã pentru ºoferi: poþi fi amendatcu 5.000 lei dacã iei autostopiºti

ª oferii care iau în maºinã persoane care fac autostopul

ar putea fi sancþionaþi cu amendãde pânã la 5.000 lei, se precizeazãîntr-un proiect de ordonanþã lansatieri în dezbatere publicã deMinisterul Transporturilor.

De la ºoferi, la pietoni

P oliþiºtii rutieri din Hunedoaraau efectuat o acþiune cu apa-

rate radar amplasate „în cascadã”pe DJ 687, în data de 24.07.2014,în intervalul orar 10.30 - 13.00.

Legaþi de mâini ºi de picioare

Lipsa dotãrilor îngreuneazã activitatea medicilor legiºti

S erviciul de Medicinã Legalã din judeþul Hunedoaranu poate efectua nici cea mai elementarã investi-

gaþie serologicã, recunosc reprezentanþii Reþelei Naþionalede Medicinã Legalã. În acelaºi timp, cabinetul medico -legal de la Petroºani nu are nici acum medic legist.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Iulie 20144 Actualitate

Monika BACIU

“Pe perioada verisunt mai multe per-soane ºi avem mai

mulþi pacienþi. La noi în þara servi-

cile medicale de stom-atologie sunt maipuþin costisitoare faþãde cele din strãinãtate.Avem un numãr maimare de pacienþi petimpul verii”, adeclarat Mircea Negru,medic stomatolog.

Intervenþiile stoma-tologice au preþuridiferite. Afecþiunilenetratate la timp potdeveni chiar costisi-

toare. “Costurile depind

de la un pacient laaltul, o plomba poatesã coste de la 50 la

150 de lei iar unimplant poate sã fiede la 350 la 2500 deeuro, depinde de tipulde implanturi”, a maispus medicul.

Medicii stomatologiau ºi o serie de reco-mandãri pentrupacienþii.

“Sã vinã regulat lastomatolog.Controalele periodicear trebui sã fie maidese ºi la noi în þarãpentru cã aici nu se

merge pe profilaxiepacientul ajungînd lastomatolog în ultimafazã. Poate sã fie ºiteama dar în ziua deazi procedurile care sefac la cabinetele stom-atologice sînt mult maipuþin dureroase faþãde cele de mai demult. Existã anesteziede ultima generaþie ºipacientul nu ar trebuisã vinã cu teamã ºi cufricã la dentist”, amai spus MirceaNegru.

ªi romanii plecaþi instraintate profita deacest avantaj, intor-

candu-se de cele maimulte ori acasa pentrutratamente medicale.

Asociatia Romana deTurism Medical esteprima asociatie non-profit de turism med-ical ce promoveaza

acest concept atat lanivel national, cat siinternational, si careincearca sa includaRomania in randul tar-

ilor cu traditie in turis-mul medical.

Din asociatie potface parte spitale, clin-ici, furnizori de servicii

medicale, agentii deturism, companiiaeriene, companii deasigurari.

Asociatia noastra

promoveaza intereselefurnizorilor de serviciimedicale, turistice pre-cum si ale tuturormembrilor nostri.

Monika BACIU

“Sunt foarte puþineizvoare monitorizate.Primãriile ne-au trans-mis adrese cã nuexistã izvoare pa razalocalitãþilor, iar astfelapa de la acele sursenu e monitorizatã.Conform legii apei,primãriile trebuie sã

monitorizeze acestesurse ºi e obligaþia lorsã punã plãcuþe cuapa potabilã sau apãnepotabilã”, adeclarat pentruCronica Vãii Jiului,purtãtorul de cuvântal DSP Hunedoara,Cecilia Birãu.Conform unei statisti-ci, în judeþulHunedoara existãpeste 230 de izvoare,însã dintre acesteadoar douã corespundcerinþelor. Unul dintreacestea este în ValeaJiului, la Vulcan.ReprezentanþiiDirecþiei de SãnãtatePublicã recomandãconsumul de apã doardin locuri specialamenajate.

“Dacã nu este nici-un fel de plãcuþã noile recomandãmoamenilor sã nu con-sume apa din acel

loc”, a mai spus sursacitatã.

Chiar ºi aºa, zecide persoane consumãapã de ivor ºi spun eicã aceasta este multmai bunã faþã de ceade la robinet.

“Apa este foartebunã, este controlatã,au fost oamenii cu eala laborator ºi au spus

cã este foarte bunã.Izvorul îl cunosc dinanii 70 dar apa deaici de la izvor i-au demult timp. Vin camde doau ori pe sãp-tãmînã, mai punem laflori, la cafea, în supã.Este de o mie de ori

mai bunã decat apade la robinet”, nespune un bãrbat pecare l-am întâlnit laizvor.

Consumul apei dela izvoare poate duce,indiferent de vârstã, laîmbolnãviri cu carac-ter infecþios, de la dia-ree la dizenterie, febrãtifoidã sau holerã.

Stomatologia, un nou turism medical

T urismul nu înseamnã doar munte sau litoral. Înultimii ani, în România s-a dezvoltat un nou con-

cept de turism ºi anume cel medical. ªi la Petroºaniacest tip de turism a început sã ia amploare. Agendamedicilor de la cabinetele stomatologice este plinã.

Pericol major de îmbolnãvire

N iciun izvor din Valea Jiului nu este monitorizatdin punct de vedere al calitãþii apei. Astfel, cei

care consumã apa de la aceste surse riscã saã se îmbol-nãveascã. Chiar ºi aºa zilnic, zeci de petroºãneni mergla izvor pentru a-ºi umple sticlele. Potrivit celor de laDirecþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara, la niveluljudeþului existã foarte puþine izvoare monitorizate.

Monika BACIU

“Pregãtim, dar camgreu, preþurile suntcam mari ºi plus deaia banii sunt puþini.

Pun dulceaþã, copot,varzã la butoi, cas-traveþi, murãturi, dardacã nu prea suntbani punem cam greuîn grãdinã nu s-au

fãcut fructele anulacesta.

E greu de pus ºitoate sunt scumpe”,ne spune o gospod-inã.

Alte doamneaºteaptã luna augustpentru a facecumpãrãturile în sper-anþa cã atuncipreþurile vor mai

scãdea.“Vom pregãti

cãmara, dar mai înco-lo, la sfârºitul luiaugust. Punem cas-traveþi, gogoºari,varzã, de toate, murã-turi, tot ce ne trebuiepentru iarnã. În augustsunt preþurile mai miciºi marfa e mai bunã”,ne spune o femeie.

“Punem, dar nuacum. Castraveþi, roºiibulion, ce voi gãsi.Poate mai târziu vor fimai ieftine cã atuncivin þãranii ºi eu de laþãrani iau cel maimult. Acum suntscumpe”, ne spune oaltã femeie.

ªi comercianþii seplâng de încasãrileextrem de reduse. Laorele amiezii, unul din-tre producãtorii dinpiaþa centralã dinPetroºani nu a vândutmarfa de niciun leu.

“Nu prea cumpãrã.

Dacã vând de câte 10-20 de lei. Sunt pro-ducãtor. Masa e 13lei, cântarul 5 lei,aproape cã nu avemsã dãm ceea ce ne tre-buie. De abia nescoatem existenþa depâine ºi de mâncare.Dumnezeu ne vede cãe sus, de azi dimineaþãnu am vândut de nici-

un leu”, ne spune pro-ducãtorul.

În pieþe ofertelesunt variate, însãpreþurile cam la fel latoþi comercianþii.Diferenþa o faceprovenienþa fructului.Cei care aduc astfel demarfã spun cã este operioadã foarte bunãºi vânzãrile merg bine.

Monika BACIU

În localitãþile VãiiJiului sunt blocuriANL însã niciun din-tre chiriaºi nu ºi-amanifestat intenþia dea le cumpãra.

“Nu am avut niciosolicitare din parteachiriaºilor de acumpãra locuinþele.Probabil sunt descura-jaþi ºi de preþul ridicatcare este perceput pemetru pãtrat, acestafiind un preþ stabilit lanivel naþional”, spunreprezentanþiiPrimãriei Petroºani.

Astfel, proiectul deordonanþã iniþiat deMDRAP pentru modi-ficarea ºi completareaLegii nr.152/1998privind înfiinþareaANL a fost aprobat deGuvern în ºedinþa de

astãzi. Noile prevederistabilesc ca, pentruplata în rate, avansulsã fie cel puþin 15%din valoarea de vân-zare, iar dobânda sãfie constituitã din

dobânda de referinþã aBNR, la care seadaugã douã puncteprocentuale. Ratelevor fi achitate cãtredeþinãtorii unitãþiilocative respective, iardobânda va fi aplicatãla valoarea rãmasã de

achitat a locuinþei.Transferul de propri-etate asupra locuinþeicãtre cumpãrãtor seproduce dupãachitarea integralã avalorii de vânzare,

pânã atunci locuinþarãmânând în adminis-trarea autoritãþiloradministraþiei publicelocale. Odatã cu drep-tul de proprietateasupra locuinþei, sedobândeºte ºi dreptulde proprietate asupra

cotelor-pãrþi de con-strucþii ºi instalaþii,precum ºi asupradotãrilor care, prinnatura lor, nu se potfolosi decât în comun.Odatã cu dobândireadreptului de propri-etate asupra locuinþei,titularul contractuluidobândeºte ºi dreptulde folosinþã asupracotei-pãrþi de terenaferentã acesteia, pedurata existenþeiclãdirii.

Având în vederenumãrul mare desolicitãri de locuinþedin partea tinerilor,modificarea legislativãaprobatã astãziurmãreºte tocmaiaccelerarea procesuluide vânzare alocuinþelor, astfel încâtsã se acumuleze fon-duri pentru constru-irea de locuinþe noi.Banii încasaþi din ratevor fi utilizaþi pentrufinanþarea unor noiproiecte sau programede construcþii delocuinþe.


Suma totalã alo-catã pentru acordareade despãgubiri este de7,7 milioane de lei,asiguratã din bugetulMinisteruluiAgriculturii. Potrivitdatelor oficiale, de

aceste sume vor ben-eficia aproximativ1.500 de fermieri, depe raza a 55 deunitãþi administrativ-teritoriale situate înjudeþele Hunedoara,Brãila, Cãlãraºi,Dâmboviþa, Dolj,Galaþi, Giurgiu, Ilfov,Maramureº, Neamþ,

Olt, Prahova ºimunicipiul Bucureºti.„Este vorba de26.700 de metripãtraþi de geam, decivorbim de sere, ºi2.346.000 de metripãtraþi de folie deplastic pentru solar,care au fost distruseîn aceastã perioadã.

Introducem un ajutorpentru aceºti benefi-ciari care înseamnã27 de lei pe metrupãtrat pentru geamulde sere ºi 3 lei pemetru pãtrat de foliede plastic ºi solarii”, aprecizat ministrulAgriculturii, DanielConstatin.

Cãmara, din ce în ce mai scumpã

C ãmara pentru iarnã este din ce în ce mai scumpã.În piaþa centralã din Petroºani, furnicarul de

odinioarã s-a transformat în plimbãri printre tarabe.Gospodinele spun cã aºteaptã ca preþurile mãrfii sã maiscadã pentru a putea umple cãmara pentru iarnã.

Agricultorii calamitaþi,despãgubiþi de Guvern

F ermierii care au avut de suferitde pe urma condiþiilor hidro -

meteorologice din lunie aprilie - mai2014 vor fi despãgubiþi de Guvern.

Chiriaºii ANL-urilor nu vor sã devinã proprietari

C hiriaºii locuinþelor ANL au posibilitatea de a lecumpãra. Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi

Administraþiei Publice a creat cadrul legal pentru vânzareacu plata în rate lunare a locuinþelor construite prin progra-mul “Locuinþe pentru tineri, destinate închirierii”, imple-mentat de Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe (ANL).


Monika BACIU

18 elevi romi din judeþulHunedoara au fost admiºila liceu. Unitãþile deînvãþãmânt din judeþulHunedoara au avut locurispeciale pentru elevii deetnie romã.

Astfel în urma ierarhieipublicate de Isnepctoratulªcolar al JudeþuluiHunedoara, 18 elevi deetnie romã vor studia laliceu începând din toamnã.Cei mai mulþi dintreaceºtia, ºi anume 13 lanumãr provin din oraºeleVãii Jiului. La Petroºaniexistã un mediator ºcolarpentru copiii de etnieromã.

Acesta a precizat cã ele-vii se conmfruntã cu maimulte probleme.

“Copiii romi se confrun-tã cu probleme sociale dincauzã cã pãrinþii nu aulocuri de muncã, din cauza

asta mai lipsesc mai stau cufraþii mai mici ºi pãrinþiimai merg sã lucreze ca sãîºi câºtige pâinea. Nu auprobleme cudiscriminarea.Îi ajut, îi

îndrum, îi sfãtuiesc sãmeargã la o ºcoalã profe-sionalã unde au ºi bursã,deci pot avea o meserie caapoi sã se angajeze ºi sãaibã un trai asigurat. I-am

îndrumat, o parte merg laprofesionalã, iar o parte seduc la liceu”, a declarat înurmã cu o lunã de zile,Virgil Cãldãrar, mediatorºcolar pentru copiii de etnieromã.

Existã ºi exemple pozi-tive în comunitatea deromi. Sunt tineri care dupãce au absolvit liceul s-auînscris la facultate ºi chiarau obþinut locuri de muncã

în instituþii ale statului. Înjudeþul Hunedoara, sunt1.491 de copii care s-audeclarat romi însã numãruleste mult mai mare.

În judeþul Hunedoara,au fost un numãr de3.472 locuri în licee, dintrecare, 164 locuri pentruromi. În funcþie de interesulromilor din fiecare locali-tate, sunt cazuri în carecele douã locuri create pen-tru ei au fost suplimentatecu alte 2-3 locuri, la fiecareprofil.


Monika BACIU Mircea NISTOR

“Din pãcate stãmprost la acest capitol,prezenta elevilor lapregãtirile suplimenta-re din timpul anuluiºcolar 2013-2014 afost extrem de slabã.La orele de pregãtiresuplimentarã, deexemplu la matemat-icã nu au fost nicio-datã mai mult de cincielevi în conditile încare am avut în jur de150 de absolvenþi”, adeclarat Gabriel Rus,directorul adjunct alColegiului TehnicDimitrie Leonida dinPetroºani.

Dascãlii pun totulpe seama dezinteresul

manifestat atât deelevi cât ºi de pãrinþi.

“Din pãcate dezin-teresul faþã de ºcoalãeste manifestat atît decãtre elevi cît ºi decãtre pãrinþii acestora.La ºedinþele cu pãrinþiidin anul ºcolar 2013-2014 am avut ofrecvenþã foarte slabãa pãrinþilor la acesteºedinþe. Colaborareacu familia lasã mult dedorit ºi eu zic cãaceastã colaborare sereflectã ºi în rezul-tatele la învãþãturã aleelevilor. Avem elevi aicãror pãrinþi sînt ple-caþi la muncã înstrãinãtate lãsaþi îngrija rudelor, avecinilor ºi este destulde dificil sã colaborãm

cu aceºtia”, a maispus sursa citatã.

În tot acest timp,dascãlii sperã ca men-talitatea pãrinþilor ºi aelevilor sã se schimbeîn timp astfel caaceºtia sã conºtien-tizeze importanþa uneidiplome.

“Noi sperãm cãîncet încet sã seschimbe mentalitateaelevilor cît ºi apãrinþilor vis-a-vis deºcoalã. Va fi un procesde duratã, mentali-tatea este lucrul carese schimbã cel maigreu dar cu rãbdaresînt convinsã cã

lcrurile vor evolua într-un sens pozitiv”, amai precizat directoruladjunct.

Spre exemplu, laColegiul TehnicDimitrie Leonida dinPetroºani s-au înscrispentru cea de-a doutaetapã a examenului de

bacalaureat 144 deabsolvenþi de liceu.

Bac-ul de iarnã -primãvarã

Pentru prima oarã,în România, va fiorganizatã o sesiunespecialã a bacalaureat-ului. Aceasta urmeazãa se derula în primã-vara anului viitor ºi îivizeazã pe cei peste250.000 de tineri

care nu au promovatbac-ul în ultimii 4 ani.Examenul va fi organi-zat în lunile februarie– martie din anul2015.

În paralel cu acþiu-nile de pregãtire aleacestui examen,

reprezentanþiiMinisterului Educaþieidoresc sã organizezeºi un program demeditaþii adresat celorcare vor dori sã seprezinte la acestbacalaureat. Acesteaar urma sã debutezeîn luna octombrie2014, în licee, latoate materiile la caretinerii nu au promo-vat.

“Sunt elevi care s-au înscris, dintre ceicare au cãzut în primaetapã de bacalaureatºi sunt cei care au situ-aþii neîncheiate ºi cori-gente, vor susþineaceste examene întredatã de 4 ºi 6 august.În data de 8 augustaceºtia vor urma sã seînscrie la bacalaureat”,a mai spus GabrielaRus.

La aceeaºi unitatede învãþãmânt 42 deelevi de clase termi-nale nu au situaþiaîncheiatã. Dacã se vorprezenta la examenelede corigenþã ºi vorpromova aceºtia voravea posibilitatea de ase înscrie la bac îndata de 8 august.

Diploma de bac nu mai reprezintã nimic

D iploma de bacalaureat nu mai reprezintã nicimãcar o hârtie atârnatã pe perete sau ascunsã

într-un sertar. Aproape jumãtate dintre candidaþii careau susþinut prima etapã a examenului de bacalaureatdin acest an nu au reuºit sã obþinã o medie de pro-movare, astfel cã în luna august aceºtia vor susþine dinnou examenul maturitãþii. Astfel, profesorii vin din con-cediu pentru a le oferi meditaþii gratuite acestor elevidin partea cãrora dezinteresul este total.

La licee, locurile pentru romi ocupate 1%

D oar 1% din locurile pentru romi au fostocupate la licee. Liceele din judeþul

Hunedoara au avut locuri speciale destinateelevilor romi. Dintr-un numãr total de 164de locuri, doar 1% au fost ocupate.


Chiar dacã acestesubstanþe acþioneazãprecum stupefiantele,ba chiar mai rãu,aducînd moartea mairapid decît drogurileobiºnuite, spun spe-cialiºtii, au rãmasmultã vreme “legale”ºi au fost vîndute la“tarabele” electronice.

E plin de anunþuriîn mediul online

Nici asta nu i-a spe-

riat însã pe dealeri,avînd în vedere cãrubricile de anunþuriîncã abundã de ofer-tele lor, cu numere fic-tive ºi adrese de e-mailcu iz de etnobotanice.“Etnobotanice lapreþuri de vara” sau“Cea mai bunã calitateofer monstre (n.r. -corect, mostre)”,“Vindem cele mai noietnobotanice” îi îmbie

vînzãtorii pe cãutãtoriide senzaþii tari.“Faptul cã au fostînchise magazinele afost un lucru bun, darnu suficient. A fostmicºoratã doar aria dedesfacere la vedere,buticurile nu mai erauîn drumul copiilor ºi aladolescenþilor, caremureau pe capete dincauza acestor sub-stanþe extrem de toxi-

ce. Legea s-a schim-bat, etnobotanicele audevenit droguri de

mare risc, iar vînzarealor este ilegalã.Dealerii trebuie sã ºtiecã o plantã vîndutaînseamnã acum 15ani de puºcãrie. Numai e ca înainte, etrafic de droguri. Se

verifica site-uri,anunþuri individualemascate sub formaunor afaceri banale,tot... Poliþiºtii antidroginfiltraþi pot acum sã

intervinã în tranzacþiilecu etnobotanice”, ne-au dezvãluit surse judi-ciare.

Pe internet, ile-galele se vînd capîinea caldã.

Adolescenþii, cei maiexpuºi la consumul deetnobotanice, se lasaatraºi de preturileaccesibile, între 16 ºi20 de lei gramul, fãrã

sã conºtientizeze cãaceste ierburi potprovoca moartea multmai rapid chiar ºi decîtdrogurile periculoase,cum ar fi cocainã sauheroina.


Accidentul s-a produs joi dimineaþa,în jurul orei 9.30, laintersecþia dintre DN

66 cu drumuljudeþean ce duce spremunicipiulHunedoara.

Bãrbatul a traversatstrada prin loc neper-mis ºi fãrã sã se asig-ure, fiind surprins ºi

accidentat mortal deautoturismul condusde un bãrbat în vârstãde 31 de ani, dinsatul Sãlaºu de Jos.

În cauzã a fostîntocmit dosar penal.

A murit din cauza propriei neatenþii

U n bãrbatîn vârstã

de 57 de ani, dincomuna GeneralBerthelot, ºi-agãsit fârºitul în timp ce încerca sã tra-verseze strada.

Vânzãtorii de "ierburi", filaþi pe internet

T raficanþii de etnobotanice din România au primit oloviturã decisivã: “ierburile”, pînã acum vîndute

legal pe internet, au devenit droguri de mare risc ºi aufost scoase în afara legii. Cînd “magazinele de visuri”au fost închise, vînzãtorii de etnobotanice ºi-au mutatrapid afacerile murdare pe internet.

Carmen COMAN - PREDA

Oamenii legii spuncã bãrbatul ar fisãvârºit infracþiunileîmpreunã cu un altsuspect, în vârstã de24 de ani, care a fostdeja arestat preventivpentru 29 de zile, îndata de 2 iulie 2014,iar faptele s-au petre-cut în noaptea de 21spre 22 iunie.

În urma probatoriu-lui administrat,poliþiºtii au stabilit cãcei doi suspecþi auacostat doi bãrbaþi

care se deplasau pe oalee pietonalã dinzona ªcolii Generalenr. 7 din Hunedoaraºi i-au deposedat prinacte de violenþã detelefoanele mobile ºidiferite sume de bani,cauzându-le un preju-diciu de 163 lei, carea fost parþial recuper-at. În aceiaºi noapte,în jurul orei 02:30,cei doi suspecþi s-audeplasat la locuinþaunei alte persoane dinHunedoara, au pre-textat cã verificãprezenþa unor minoreîn locuinþã, însã, prof-

itând de neatenþiapersoanei vãtãmate i-au sustras acestuiadouã telefoane mobileºi o pereche deîncãlþãminte sport,cauzând un prejudiciutotal în valoare de800 de lei. „Faþã desuspect s-a luatmãsura reþinerii pe operioadã de 24 deore, acesta urmând afi prezentatParchetului de pelângã JudecãtoriaHunedoara cu prop-unere de arestare pre-ventivã. De aseme-nea, în urma extin-derii cercetãrilor,poliþiºtii au identificatºi douã minore, învârstã de 15 ºi 16ani, din municipiulHunedoara, care, îndata de 30.06.2014,împreunã cu inculpat-ul care a fost deja are-stat preventiv, au tâl-hãrit un bãrbat dinmunicipiulHunedoara. Faþã decele douã minore s-aluat mãsura internãriiîn Centrul de Primireîn Regim de UrgenþãDeva. Poliþiºtii contin-uã cercetãrile în ved-erea documentãriiîntregii activitãþiinfracþionale a sus-pecþilor”, au declaratrepezentanþii IPJHunedoara.

Tâlhar prins de poliþiºtii hunedoreni

U n tânãr de 28 de ani, suspecde douã infracþiuni de tâl-

hãrie,a fost prins de poliþiºtiihunedorni în urma unei percheziþiiefectuate în municipiul Hunedoarade cãtre reprzentanþii Biroului deInvestigaþii Criminale Hunedoaraºi ai Serviciului de Acþiuni SpecialeHunedoara.

B olile rare suntmaladiile cel

mai greu de diagnosticat, iar înRomânia, lipsa unorreþele de medici ºiterapeuþi specializaþicomplicã ºi mai multviaþa pacienþilor.

O maladie este con-sideratã "boalã rarã"dacã afecteazã 1 per-soanã din 2000. Înprezent, sunt cunoscuteaproape 8.000 de bolirare. Puþine au ºi trata-ment deoarece suntconsiderate nerentabile

de cãtre laboratoarelefarmaceutice. Îngrijorã-tor este cã în Româniasunt din ce în ce maimulte astfel de cazuri,iar de cele mai multeori diagnosticul se puneabia dupã ani de zile,timp în care oameniiîncearcã tratamentefãrã rezultat. MariaPuiu, preºedinteleConsiliul Naþional pentru Planul BolilorRare, spune cã avem înjur de 1,3 milioane debolnavi afectaþi de oanumitã boala rarã."Pentru un diagnosticde boalã rarã trebuie sã

ajungã, neapãrat, ºi laun genetician", declarãMaria Puiu (foto). Înafara centrelor univer-sitare, nu existã geneti-

cieni în celelalte judeþe.De cele mai multe ori,pacienþii cu boli raresunt nevoiþi sã se des-curce singuri. Niciacces la medicamentenu prea au, chiar dacãîn urmã cu o lunã,Ministerul Sãnãtãþii aadãugat pe lista medica-mentelor compensate ºitratamente pentru bolilerare. "De când am pre-luat mandatul am încer-cat sã avem strategie

pe fiecare patologie înparte. 2014 este un anpentru rezolvareaurgenþelor. Erau ºipacienþii care ajungeauîn stadii avansate latratamentele acelea înstrãinãtate. Iatã cã s-agãsit o formulã unanimagreatã, s-a putut dadrumul pentru medica-mente orfane", adeclarat ministrulSãnãtãþii, NicolaeBãnicioiu.

OlimpiadaInternaþionalã deAstronomie ºiAstrofizicã a devenitunul din cele maiimportante evenimentede specialitate pe planmondial, reunind de-alungul celor ºapte ediþiicompetitori din peste40 de state. Pânã înprezent, olimpiada afost gãzduitã deThailanda, Indonezia,Iran, Polonia, China,Brazilia ºi Grecia.

Prin prisma par-ticipãrii încã de la primaediþie ºi a rezultatelorexcelente obþinute,România face parte din„clubul de elitã” al naþi-unilor participante, con-tribuind la elaborarearegulamentelor ºi larealizarea subiectelor.În 2013, România aocupat locul I, poziþiecare a confirmat rezul-tatele pe echipe înregis-trate în urmã cu doi ani,în Polonia.

Astfel, a VIII-a ediþie a OlimpiadeiInternaþionale deAstronomie ºiAstrofizicã se vadesfãºura în România,în perioada 1-15august. Sunt aºteptaþisã participe 225 deconcurenþi din 50 deþãri, dintre care celpuþin 10 din Europa.

Acestora li se voradãuga membrii

Comitetului internaþion-al, care valideazãsubiectele ºi asigurã tra-ducerea acestora - 160de persoane, membriiComitetului ºtiinþific -50 de profesori carepropun subiectele ºi

evalueazã lucrãrile, ºimembrii Comitetului de organizare, incluzândºi studenþi/ profesori/elevi voluntari - 100 depersoane.

Foºtii laureaþi româniai Olimpiadei

Internaþionale deAstronomie ºiAstrofizicã sunt în acestmoment cercetãtori îndomeniul astrofizicii saustudenþi ai unor univer-sitãþi de prestigiu. Oparte dintre ei vor fi

cooptaþi în Comitetul ªtiinþific alevenimentului.

Guvernul Românieia aprobat în ºedinþa demiercuri,Memorandumul privindorganizarea de cãtreRomânia a OlimpiadeiInternaþionale deAstronomie ºiAstrofizicã.

Cheltuielile pentruorganizare, respectivcosturile legate decazare, masã, transportintern, logisticã ºi alteactivitãþi conexe au fostestimate la suma de614.000 lei.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Iulie 20148 Diverse Diverse 9

Gestul eroului princi-pal din Matrix, carearatã cu un deget spretâmplã ºi spune ”totulse petrece aici”, nupare a fi o replicãnefondatã. Sufletul, celdespre care vorbesc ºi

accept cã existã deºi nuau vreo dovadã, este unsubiect amplu dezbãtutde toate mediile – de laomul de rând pânã lapreoþi ºi oameni deºtiinþã. Cei care nu ºi-aupus niciodatã întrebãri

de genul ”cine suntem”,”de unde venim”etc. auafirmat cã toate acesteasunt aberaþii.

ªi totuºi, de doi anisunt prezentaterapoarte ale cercetãto-rilor din domeniu, carecuprind rodul muncii lorde peste 40 de ani,pentru a demostraºtiinþific existenþa sufle-tului. Nu s-au mulþumitcu constatarea exis-tenþei acestuia ºi gata.

Mai précis, doioameni de ºtiinþã specializaþi în fizicacuanticã susþin cã potdemonstra existenþasufletului ºi chiar aufãcut demostraþii publi-ce printr-un documen-

tar ”Through theWormhole” prezentatde postul ScienceChannel.

Dr. Stuart Hameroff,fizician american, ºi SirRoger Penrose, dinMarea Britanie, au conceput o teorie cuanticã a conºtiinþei,care susþine cã sufleteleoamenilor suntconþinute în „micro-tubule”, structuri carese gãsesc în interiorulcelulelor noastre cerebrale, conform baricada.ro.

Ca în filmul Matrix,ideea celor doi cercetã-tori porneºte de la no-þiunea conform cãreiacreierul este un com-

puterbiologic în care „cei100 de miliarde de neuroni, impulsurile lorelectrice ºi conexiunilesinaptice joacã rolul dereþele informatice”.Conform acestei idei,conºtiinþa este un pro-gram derulat de com-puterul cuantic existentîn creierul nostru care

continuã sã existe înunivers ºi dupã moarteanoastrã.

Dr. Hameroff, profesor emerit încadrul departamentuluide anesteziologie ºi psihologie din cadrulUniversitãþii Arizona ºitotodatã directorulCentre ofConsciousness Studies,lucreazã alãturi de Sir Roger Penrose laaceastã teorie din1996.

Cei doi oameni deºtiinþã susþin cã ceea cenoi percepem ca fiindconºtiinþa este rezultatulefectelor gravitaþieicuantice în interiorulacestor microtubule, unproces pe care aceºtia îlnumesc „orchestratedobjective reduction”(Orch-OR). Cercetãtorii

afirmã cã atunci cândoamenii intrã în stareade moarte clinicã, aces-te microtubule îºi pierdstarea cuanticã, însãinformaþia conþinutã înele nu se pierde. Cualte cuvinte, „sufletul”nu moare, ci seîntoarce înapoi launivers.

„Sã spunem cãinima înceteazã sã batã,sângele nu mai curge,iar microtubulele îºipierd starea cuanticã.Informaþia cuanticã nuse pierde, cãci nu poatefi distrusã, ci se disi-peazã ºi se distribuie înunivers”, afirmã Dr.Hameroff. „Dacã unpacient este resuscitat,informaþia cuanticãrevine în microtubule ºipacientul spune «amavut o experienþãaproape de moarte»”,precizeazã cercetãtorul.

Specialistul afirmã cãdescoperirile recentereferitoare la rolul pecare fizica cuanticã îl joacã în proceselebiologice – precummirosul, fotosinteza sau modul în care navigheazã pãsãrile –reprezintã o dovadã înplus în favoarea teorieisale.

Dr. Hameroff a explicat pe larg aceastãteorie în cadrul docu-mentarului „Throughthe Wormhole”, maiprecis ”Through theWormhole” 2: TrackingSouls to the Afterlife,difuzat recent în SUAde postul ScienceChannelhttps://www.youtube.com/watch?v=MJBmWvuTrVY

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

S-a stabilit ca România sã fie centrul astronomiei ºi astrofizicii mondialeG uvernul României a aprobat în ºedinþa de miercuri,

Memorandumul privind organizarea de cãtre România aOlimpiadei Internaþionale de Astronomie ºi Astrofizicã. Vor participa 225 de concurenþi din 50 de þãri, dintre care celpuþin 10 din Europa. România face parte din „clubul de elitã” alnaþiunilor participante, contribuind la elaborarea regulamentelorºi la realizarea subiectelor.

Sufletul demonstrat ºtiinþificC a în filmul Matrix, ideea cercetãto-rilor, au gãsit explicaþii ºtiinþifice

ale existenþei sufletului, porneºte de lanoþiunea conform cãreia creierul este uncomputer biologic în care „cei 100 de mil-iarde de neuroni, impulsurile lor electriceºi conexiunile sinaptice joacã rolul dereþele informatice”. Conform acestei idei,conºtiinþa este un program derulat decomputerul cuantic existent în creierulnostru care continuã sã existe în universºi dupã moartea noastrã. Sufletele oame-nilor sunt conþinute în „microtubule”,structuri care se gãsesc în interiorulcelulelor noastre cerebrale.

Situaþie alarmantã: Bolile rare,greu de diagnosticat în România

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Iulie201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Acesta a mai pre-cizat, în cadrul uneiconferinþe, cã din2005 existã orezoluþie a AdunãriiMondiale a Sãnãtãþiicare obligã lastudierea beneficiilortehnologiilor decomunicare ºi cumpot fi aplicate.

“Am observat deatunci cã exista lanivel mondial o prob-lemã de interoperabil-itate. Ce mãsor într-un loc trebuie sã fiuîn stare sã compar cuacelaºi lucru din altloc. Tehnologia infor-maþionalã ºi cea decomunicare nu se mai

pot separa”, a spusVictor Olsavszky. Înacest context, dar ºipe fondul scãderiiimportante a vac-cinãrii copiilor, a fostdezvoltatã aplicaþiaVaccinApp, a precizatºeful ReprezentanþeiOMS în România. “Înultimii 10 ani, rata de

vaccinare a scãzut lacopii, iar acest lucrureprezintã o îngrijo-rare pentru cã auapãrut focare deinfecþie. Institutul

Naþional deSãnãtatePublicã a gãsitmai multecauze majorepentruaceastãscãdere:neprezentareala medic, maiales în mediulrural, refuzulpãrintelui,fiind un

dezechilibru mareîntre comunicare proºi contra vaccinare, înspecial în ce priveºtesiguranþa vaccinãrii” .El a mai spus cã

VaccinApp se descar-cã gratuit în Româniaºi Republica Moldova,dar aplicaþia poate fiutilizatã ºi în limbileestonã, maghiarã,sârbã ºi slovacã. Încadrul aplicaþiei, seintroduc numele copi-ilor ºi datele lor, dar ºinumãrul de telefon almedicului de familie.

Aplicaþia aminteºtepãrinþilor cã vor tre-bui sã vaccinezecopilul, le dã informaþii privind vaccinul ºi de ce estenecesar ca cel mic sãfie vaccinat.

Milioane de oamenidin întreaga lume cele-breazã în prezent ZiuaMondialã de Luptãîmpotriva Hepatitei.În acest an, temacampaniei este:HEPATITA: IAAMINTE!

Scopul campanieieste de a creºte gradulde conºtientizare alpopulaþiei cu privire lahepatitele virale ºi dea face un apel pentruacces la tratament,programe de pre-venire mai bune ºiacþiuni guvernamen-tale.

Prin derularea aces-tei campanii seurmaresc urmatoareleobiective:

-Creºterea niveluluide conºtientizare alpopulaþiei generale în

privinþa diferitelortipuri de hepatitevirale, inclusiv cãile detransmitere.

-Educarea oame-nilor, în vedereaînsuºirii de cunoºtinþeprivind prevenirea,diagnosticarea pre-coce, monitorizareaetc.

-Sensibilizarea pop-ulaþiei în ceea cepriveºte vaccinurileîmpotriva hepatitelorvirale A ºi B.

-Conºtientizareapopulaþiei în privinþafactorilor de risc, elim-inãrii stigmatizãriisociale ºi a testãriiprecoce. Hepatitelevirale ucid 1,5 mil-ioane de oameni dinîntreaga lume, înfiecare an. La fel demulte decese ca ºi cele

prin HIV / SIDA. Deasemenea, hepatitaviralã este principalacauzã de cancerhepatic, iar cancerul

hepatic este a douacauzã de deces princancer. ConformCentrului Naþional deSupraveghere ºiControl al BolilorTransmisibile, în anul

2012, incidenþahepatitei virale tip A afost de 16,9 la100.000 de locuitori,cu 35,2% mai marefaþã de 2011, cândRomânia se afla peprimul loc între inci-denþele din UniuneaEuropeanã.

Hepatita B este unadintre cele maifrecvente infecþii viraledin lume. OMS

estimeazã cã douã mil-iarde de oameni aufost infectaþi cu virusulhepatitei B ºi aproxi-mativ 350 de milioanede oameni trãiesc cuinfecþii cronice.

În ceea ce priveºte

hepatita C, la nivelmondial existã aproxi-mativ 170 de milioanede oameni infectaþicronic cu virusulhepatitei C. În anul2000, OMS a estimatcã 3-4 milioane depersoane sunt infec-tate în fiecare an.

În regiunea OMSEuropa, aproximativun adult din 50 esteinfectat cu virusulhepatitic B sau areinfecþie cronicã cuvirus hepatitic C.

În România, con-form CentruluiNaþional deSupraveghere ºiControl al BolilorTransmisibile, în anul2013 s-au înregistratîn sistemul naþional desupraveghere unnumãr de 662 cazuride hepatite virale tipB ºi C, cu 2% maipuþine faþã de anul2012, în continuareatrendului descendentpentru HVB ºi a celuiuºor ascendent pentruHVC.

Deºi s-au înregistratprogrese vizibile în

privinþa tratamentului,accentul trebuie puspe prevenþie, cu atâtmai mult cu cât existãprofilaxie specificãpentru hepatita viralãtip A ºi hepatita viralãtip B, prin produsevaccinale eficiente ºisigure. În judeþul nos-tru situaþia vaccinãriianti-HVB, care dupãcum se ºtie sedesfãºoarã în treietape (3 doze – vac-cinare completã), esteurmãtoarea:

- nãscuþi iulie 201184%

- nãscuþi iulie 201282,30%.

Direcþia deSãnãtate PublicãHunedoara orga-nizeazã în data de28.07.2014 ora13,00 în Sala deFestivitãþi, str. 22Decembrie nr. 58, “omasa rotunda”care vaavea ca temã“HEPATITA: IAAMINTE”!

Pentru succesulacestei campanii, con-tãm pe sprijinul dum-neavoastrã!

OMS sã convingã pãrinþii sã îºi vaccineze copiii? Soluþia: VaccinApp

B iroul din România al Organizaþiei Mondiale aSãnãtãþii (OMS) a dezvoltat aplicaþia pentru

smartphone VaccinApp pentru a încerca astfel sãcreascã rata de vaccinare a copiilor, având în vedere cãîn ultimii ani s-a înregistrat o scãdere importantã, adeclarat ºeful OMS România, Victor Olsavszky.

Ziua Mondialã de Luptã împotriva Hepatitei (WhepD) - 28 iulie 2014

Z iua Mondialã de Luptã împotriva Hepatitei este uneveniment anual care are loc în 28 iulie ºi se con-

centreazã la nivel mondial asupra grupurilor depacienþi ºi persoanelor care trãiesc cu hepatita viralã.Este o oportunitate de a sensibiliza ºi de a induce oschimbare realã în prevenirea bolilor ºi a accesului latestare ºi tratament.

Î n 2014, pãrinþiiromâni îºi

doresc copii custudii superioare,dar tinerii preferão meserie care sã leaducã un câºtigmai rapid, potrivitstudiului "Meseriipentru România",realizat de D&DResearch.

Pãrinþii îºi dorescprofesii cu studii supe-rioare pentru copiii lor(65% din românii inter-vievaþi), pentru cã suntrespectate sau aduc uncâºtig financiar maimare.

Însã tinerii între 18-24 ani preferã meseri-ile din categoria„gulerelor albastre” (înprocent de 53%), înprimul rând pentru cãle place meseriarespectivã ºi apoi pen-tru cã acestea aducbani într-un orizont detimp mai scurt, se aratãîn studiul citat. „ÎnRomânia, publicul largaspirã cãtre ocupaþiiledin aºa zisa categoria a„gulerelor albe” – deexemplu pãrinþii îºi sfã-tuiesc în continuarecopiii sã se facã medici,avocaþi/juriºti sau pro-fesori. Aceasta, în

condiþiile în care jumã-tate din români consid-erã cã a avea omeserie este maiimportant decât a facestudii superioare, înspecial pentru cã omeserie permite celuicare o practicã sã «sedescurce oriunde ºi înorice condiþii»” explicãVlad Tureanu, partenerD&D Research.

N u toate profesiile

sunt respectate

Meseriile din catego-ria „gulerelor albastre”,a celor care practicã

munca fizicã necalifi-catã sau calificatã, nuprimesc respectul careli se cuvinte. Cu toateacestea, cei care lepracticã opteazã totpentru meserii dinaceastã categorie. Deºi49,3% dintre româniconsiderã cã meseriilesunt utile, acestea nusunt respectate sufi-cient, cel puþin la nivelde opinie. În topul ocu-paþiilor respectate, nuse gãsesc decât profesiicare necesitã studiisuperioare, pe primele3 locuri fiind cele demedic, profesor, avo-cat/jurist, meseriileavând un procentajmult mai mic.

Cu toate acestea,57,4% din cei carepracticã deja o meserie,s-ar reorienta cãtre omeserie din aceeaºi cat-egorie dacã ar aveaºansa sã o ia de lacapãt, iar primele douãalegeri ar fi ºofer saumecanic.


Se cautã 30 deingineri!D epartamentul pentru Energie va

scoate la concurs, în urmãtoareleluni, peste 30 de posturi destinate tine-rilor absolvenþi, transmite Mediafax.

"Sistemul energetic românesc are nevoie deo schimbare. Existã o rezistenþã foarte mare laschimbare, iar schimbarea poate fi fãcutãnumai cu ajutorul unor oameni noi, tineri, careau studii în strãinãtate ºi nu de cãtre cei carede 25 de ani se aflã în diverse funcþii publice ºise agaþã cu disperare de ele", a declarat într-uncomunicat ministrul delegat pentru Energie,Rãzvan Nicolescu.

Departamentul pentru Energie esteacþionarul celor mai importante companii ener-getice din România, precum Hidroelectrica,Romgaz, Complexul Energetic Oltenia sauNuclearelectrica.

Cardul de asigurat esteproiectul CNAS, nu almedicilor de familie, ºi esteun document de identificarecare conform legii poate fieliberat titularului doar deemitentul CNAS, argu-menteazã cele douã organi-zaþii într-un comunicat de

presã. SNMF ºi FNPMF spun cã

acordul privind donarea deorgane este conþinut deja,conform legii, în Registrulnaþional al donatorilor deorgane, þesuturi ºi celule,gestionat de MinisterulSãnãtãþii ºi Agenþia

Naþionalã de Transplant, iargrupa sanguinã ºi RH nusunt cãutate pe card încazul unei transfuzii, chiarîntr-o situaþie de urgenþã, deun medic responsabil faþãde pacientul sãu. Mai mult,pacientul va trebui sã

plãteascã efectuarea grupei sanguine ºi declaraþianotarialã privind donarea,acestea nefiind acoperite de asigurare.

Referitor la cititoarele decard, reprezentanþii celordouã organizaþii afirmã cãnu pot fi cumpãrate demedicii de familie, acesteafiind de asemenea incluse înproiectul CNAS. Cititoarelede carduri compatibile ºicontractele de mentenanþãpentru acestea trebuiecumpãrate de CNAS,printr-o licitaþie naþionalã,transparentã, urmând sã fie

date în folosinþã medicilorde familie printr-un contractde comodat. În calitate dereprezentanþi ai medicilorde familie din România,SNMF ºi FNPMF asigurãinstituþiile statului cã mediciide familie sunt primii careînþeleg necesitatea informa-tizãrii în sistemul de sãnã-tate românesc, considerãbeneficã apariþia cardului deasigurat ºi îl vor utiliza cumare încredere, darmedicul, considerã celedouã organizaþii, trebuie sãrãmânã medic ºi nu are cecãuta ca intermediar înrelaþia dintre asigurator ºiasiguratul sãu.

P ensionariiminieri din

Valea Jiului au avutprogramatã, lamijlocul acestei sãptãmâni, o întâl-nire cu o serie de factori de decizie din Parlament,diverse ministere sau reprezentanþi aiprimãriilor din zonã.

Pânã la urmã, la întâlnireaderulatã în Petroºani, aurãspuns “prezent” doar doi par-lamentari.

Dupã întâlnirea cu cei doioameni politici pensionariiminieri din Valea Jiului nu s-auales decât cu o serie de promi-siuni. O nouã întâlnire pe temapãstrãrii gratuitãþilor, creºtereavalorii punctului de pensie saurenunþarea scumpirii apei pota-bile ar urma sã aibã loc în cur-sul lunii viitoare.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Nimic nou sub Soare...

România contrastelor: pãrinþii vor copii cu studii superioare, tinerii meserii care sã le aducã urgent bani

Medicii de familie refuzã distribuirea cardurilor de sãnãtate

S ocietatea Naþionalã de Medicina Familiei ºiFederaþia Naþionalã a Patronatelor

Medicilor de Familie se declarã "surprinse" dedeclaraþiile CNAS cu privire la cardul de asiguratºi sarcinile pe care Casa doreºte sã le trasezemedicilor de familie privind distribuirea ºieditarea datelor medicale de pe acestea.

S ãtui de sãrã-cie, sute de

oameni iau caleastrãinãtãþii încãutarea unui locde muncã, a uneisiguranþe financia-re, pentru viitorulcopiilor lor. Iar ceimici sunt lãsaþi îngrija unor rude dispuse sã lepoarte de grijã înperioada în carepãrinþii lor trudescpe meleaguristrãine cu gândulla cei rãmaºi acasã.

Mulþi pãrinþi pleacãla muncã peste hotarepe perioada verii, însãnu toþi notificãServiciile de Protecþiea Copilului în acestsens.

“De la începutulanului pânã în lunaiunie am avut 10cazuri, deci 10 pãrinþicare ne-au notificat.Familiile mono-parentale au obligaþiaca în care pleacã înstrãinãtate sã notificeautoritãþii tutelareaceastã plecare ºi maimult sã dea declara-þie asupra persoaneisau familiei la carerãmâne copilul saucopiii pe perioadaplecãrii în strãinãtate.Ultimele prevederilegale stipuleazã cã

pãrinþii trebuie sã seadreseze instanþei dejudecatã pentru a seemite o sentinþã prin care sã se facãdelegarea autoritãþiipãrinteºti. De laînceputul anului amavut 10 cazuri ºitoate 10 cazurile aufost soluþionate prinaceastã sentinþãjudecãtoreascã carese judecã cu celeri-tate, în maximum 3-4 zile se dãsentinþa. În aceste 10cazuri au rãmas cufamilia lãrgitã, cubunici, mãtuºi decinu au fost cazuri încare sã nu existe orudã apropiatã la carecopilul sã rãmânã”, adeclarat Cristina Mraz,director DLASPetroºani.

Cei mai mulþi copiirãmân cu bunicii,mãtuºile, în generalrudele apropiate, carese obligã sã aibã grijãde cei mici pânã laîntoarcerea pãrinteluide pestre graniþã.Adulþi care îºi „aban-doneazã” copiii tocmaipenru a le asigura lorun viitor mai bun.

“Îºi gãsesc anumitejoburi pe perioadaverii, pe o perioadãdeterminatã ºi mergdatoritã problemelorfinanciare. Dacã aravea unde sã lucrezeºi dacã ar avea unsalariu corespunzãtor,probabil nu ar faceacest lucru. Ei vin ºispun 3, 4, 5, 6 luni,acum depinde. Atâtatimp cât este aceastãsentinþã judecãtore-ascã eu zic cã totuleste în regulã”, a maispus sursa citatã.

Doar la nivelulmunicipiului Petroºanisunt despãrþite 300 defamilii. Numãrul aces-tora este al celor careau ºi anunþat cã pleacãpeste hotare.

“Ultima statisticãîn perioada aprilie-iunie, avem unnumãr de familii încare pãrinþii sunt plecaþi la muncã înstrãinãtate. În ultimultrimestru avem untotal de 321 familii

din care 63 cu ambiipãrinþi plecaþi lamuncã în strãinãtate,184 cu un singurpãrinte ºi 65 cu

pãrinte unic susþinãtor al familieimonoparentale plecat în strãinãtate.Aceastã statisticã este preluatã de launitãþile deînvãþãmânt pentru cãnoi nu avem de undesã ºtim dacã pãrinþiinu vin sã notifice nuavem. Situaþii în caresunt familii normaleºi pleacã unul dintrepãrinþi atunci nu auobligaþia sã vinã lanoi pentru cã copilulrãmâne cu celãlaltpãrinte ºi nu e nicio problemã. Am încercat sã maifacem ºi anchetesociale la cei la careambii pãrinþi suntplecaþi în strãinãtate,am mai gãsit dintre ei

cu bunicii, am avutun caz în care copilulde 16 ani era lãsat îngrija unui vecin, amluat legãtura cupãrintele care era înBucureºti ºi ne-a notificat printr-oadresã prin care ne-aspus ca copilul lui sãfie lãsat în grijaacelui vecin pentru cã era de o perioadãmai mare de timp ºi a fost mulþumit defelul în care a fostîngrijit copilul”, amai spus CristinaMraz.

Plecarea pãrinþilorafecteazã copiii pe maimulte paliere. Primelerezultate care se vãd înacest caz sunt cele laînvãþãturã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Iulie201412 Actualitate

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã

de pui a la greqRuladã din cotlet cu spanac ºi

brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane

Salatã & Desert

MarþiCiorbe de periºoare/Supã

cremã de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi

aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan

Salatã & Desert

MiercuriSupã chili con carne (picant)/

Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã

Salatã & Desert

JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi

piure/Pui marocan cu salsa deporumb

Salatã & Desert

VineriCiorbã de fasole cu

afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar

Salatã &Desert

Luna Iulie

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau

o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Familii destrãmate de sãrãcie

Graniþele dintre þãri, “prãpastie” adâncã între pãrinþi ºi copii

“Poate rezultatelela învãþãturã, dar eisunt mulþumiþi atâtatimp cât pãrintele nulipseºte pe o perioadãlungã de timp. Înmomentul în carelipseºte mai mult suntafectaþi chiar dacã îºidau sau nu seamacopiii. În cazul în careperioada de timp estemai scurtã nu suntporbleme”, a maispus reprezentantulDLAS Petroºani.

ªi cadrele didacticeau observat cã elevii aicãror pãrinþi sunt lamuncã în strãinãtate aurezultate mai slabe laînvãþãturã.

“Avem copii caresunt afectaþi de faptulcã pãrinþii sunt plecaþila muncã. Aceºtia aurezultate mai slabe la învãþãturã, dar ºiabsenþe mainumeroase. Chiar dacã au rãmas în grijarudelor nu existã acea autoritate pãrinteascã”, ne spuneun profesor.

Au existat ºi cazurifericite când familia s-areunit peste hotare.Pãrinþii plecaþi lamuncã în strãinãtate ºi-au luat copiii acolo.

“Au fost cazuri încare a plecat ºicelãlalt pãrinte, ºi-auluat ºi copiii sau i-auluat pe perioadavacanþei ºcolare, dardin pãcate nu vin toþisã ne spunã acestlucru. Din pãcate nuavem o situaþie foarteclarã la ora actualãpentru cã deºi aveauobligaþia sã ne notifice, acum existã

aceastã obligaþie de amerge la instanþã ºide a face delegareaautoritãþii tutelare,dar legislaþia este dinanii anteriori. Ei nuau venit sã facã acestlucru”, ne mai spuneCristina Mraz.

În timp ceautoritãþile române daudintr-un colþ în altul înceea ce priveºte pro-blemele sociale cu carese confruntã copiii aicãror pãrinþi sunt plecaþi la muncã pestehotare, un ONG vaprezenta ºi analizaproblema la Bruxelles.

România a partici-pat la Bruxelles cu unproiect de bunã prac-ticã destinat tinerilorcare rãmân singuriacasã în timp cepãrinþii sunt plecaþi înstrãinãtate la lucru.Proiectul a fost iniþiattocmai de reprezen-tanþii Filialei Caritas dela Petroºani, iar aceºtiaau fost la Bruxellesacolo unde au prezentat în faþa celor de la ComisiaEuropeanã aceastãproblemã stringentã.

“Este o problemã,problema copiilor ºi atinerilor care rãmânaici în România, nunumai la nivelulmunicipiuluiPetroºani ci ºi la nivelnaþional este o prob-lemã intens dezbãzutãla nivelul comunitãþiieuropene. Noi amîncercat încã de anultrecut sã implemen-tãm acest proiect. Amavut destul de multsucces, a fost unproiect pilot, a fostrecunoscut de cãtrecei de la ComisiaEuropeanã ca fiindunul de impact saucel puþin un demerspozitiv în acest sens ºitocmai de aceeamergem sã discutãmacolo sã vedem dinpartea Caritas Europacare sunt soluþiile celemai bune pentru aoferi sprijinul necesaracestor copii. Trebuiesã avem în vedere cãstatisticile sunt foartevagi vizavi de proble-matica copiilor ºi atinerilor a cãror pãrinþisunt plecaþi la muncãºi foarte mulþi dintre eiprezintã foarte multe probleme la nivel de intagrare socialã,integrare educaþionalã,la nivel de stabilitate emoþionalã”,a declarat AlexandruKelemen (foto).

În ceea ce priveºtemonitorizarea acestorcopii, responsabilitateacade în sarcinaautoritãþilor locale.

Monika BACIUMonika BACIU

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Î ncalcã regulile, iar maiapoi scapã de amendã

prestând ore de muncã înfolosul comunitãþii. Astaînseamnã însã sã îºi petreacãzilnic câteva ore în CimitirulCentral din Petroºani.

Zeci de persoane din ValeaJiului cer îninstanþã transfor-marea amenzilor pri-mite din parteaIPJ Hunedoaraîn ore de muncãîn folosul comu-nitãþii. Pentrucei din Petroºaniasta înseamnãca, cel puþin treiore pe zi, sãstea în CimitirulCentral dinPetroºani sau,mai bine spus,sã îngrijeascã aleile ºi spaþiiledintre morminte. DanielViºan, directorul ServiciuluiPublic de Administrare aDomeniului Public ºi Privatdin Primãria Petroºani, adeclarat cã „de la începutulanului ºi pânã acum amprimit 58 de mandate deexecutat, dintre care s-auprezentat la muncã aproxi-mativ 20 – 25 de persoane.Orele prestate sunt strict înzona Cimitirului Central”.

Fiecare persoanã pentrucare instanþa s-a pronunþatpentru transformarea amenzii în ore de muncã înfolosul comunitãþii munceºteîntre trei ºi opt ore pe zi.„Avem un responsabil care îiponteazã ºi în verificã. Mediade ore de muncã în folosulcomunitãþii este de 50, dar

am avut ºi cu 250 de ore demuncã”, a mai spus Daniel Viºan.

Cei care nu îºi efectueazã orelestabilite de instanþã ºi trag chiululnu trebuie sã rãsufle uºuraþi pentrucã dosarele lor ajung din nou pemasa instanþei de judecatã, care sepronunþã cu privire la mãsurile cetrebuie luate în aceste cazuri.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Iulie2014 Actualitate 13

Se înghesuie sã lucreze înCimitirul Central din Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Iulie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Þineþi neapãrat sã fiþi gospodar ºise pare cã reuºiþi. Sunteþi într-oformã fizicã foarte bunã ºi aveþiºanse sã terminaþi tot ce vã prop-uneþi. Nu vã certaþi cupartenerul de viaþã din cauzainvestiþiilor pentru casã! Încurând veþi sta mai bine cu banii.

Dimineaþa simþiþi nevoia sã faceþicâteva schimbãri prin casã ºiaveþi ºanse sã vã descurcaþi.Trebuie sã alergaþi puþin ºi sãfaceþi niºte cheltuieli. O rudãmai în vârstã se oferã sã vã ajutecu bani. Profitaþi de ocazie!

Ar fi bine sã acordaþi mai multãatenþie activitãþilor casnice, chiardacã vã preocupã chestiunile deafaceri. La serviciu, intuiþia vãajutã foarte mult, dar este indicatsã þineþi cont ºi de pãrerilecolegilor.

Copiii vã apreciazã planurile dereamenajare a locuinþei, însã arfi bine sã þineþi cont ºi depãrerile partenerului de viaþã.Dupã-amiazã s-ar putea sã prim-iþi o veste proastã în legãturã cuo rudã ºi sã vã pregãtiþi pentru ocãlãtorie.

În fine, aveþi resursele financiarepentru a face în casã schimbãrilepe care le visatþ. Pentru aceasta,trebuie sã mergeþi la cumpãrãturiîmpreunã cu partenerul de viaþã.Hotãrâþi de acasã ce doriþi sãcumpãraþi. Odihniþi-vã mai mult!

Puteþi sã terminaþi o lucrare încasã, începutã acum câteva zile.O rudã mai în vârstã din familievã ajutã financiar, însã încearcãsã vã impunã ideile sale. Evitaþi oceartã care ar putea sã afectezerelaþiile de familie. Spre searã,primiþi un cadou deosebit.

Sunteþi hotãrât sã vã ocupaþi maimult de problemele casnice.Dimineaþa aveþi ocazia sãcumpãraþi o casã la un pret bunsau sã faceþi un schimb avanta-jos. Partenerul de viaþã vãsusþine.

Dacã intenþionaþi sã faceþischimbãri în casa, acum estemomentul, pentru cã vã puteþibaza pe ajutorul celor din jur.Nu vã enervaþi dacã cineva dinprea mult zel vã bate la cap cutot felul de sfaturi.

Nu este recomandabil sã vã pro-gramaþi treburi importante, pen-tru cã pot surveni evenimenteneprevãzute. Dimineaþa aveþi dealergat pentru a rezolva câtevaprobleme ale casei.

Este o zi favorabilã activitãþilorlegate de cãmin ºi de afaceri.Acum este momentul sã vãpuneþi ideile în practicã, mai alescã beneficiaþi ºi de ajutorul fami-liei.

Sunteþi hotãrât sã ieºiþi din tipareºi începeþi o lucrare complexã, lacare vã gândiþi de mult. Puteþisã faceþi schimbãri importante încasã. De asemenea, faceþi câtevadrumuri scurte, în interesul fami-liei.

Se pare cã aveþi problemele denaturã sentimentalã ºi nu esteexclus sã deveniþi melancolic. Vãreveniþi dupã-amiazã, când vãdedicaþi activitãþilor casnice.Puteþi avea succes la lucrãri dereparaþii, zugrãvit, mutat mobilã.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Nimic prea bun pentruun cowboy 10:50 Pe scurt despre orice 11:30 Politicã ºi delicateþuri12:20 Oameni care auschimbat Lumea12:30 Lumea ºi noi 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:30 Oameni ca noi 16:00 Documentar TVR116:50 Legendele palatului 17:30 Legendele palatului 18:10 Calãtorie printre gus-turi18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 Oameni care auschimbat Lumea 20:00 Telejurnal

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Suspect de crimã13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Maeºtrii iluzionismului17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Detectivul Alex Cross22:30 Încã un film despreadolescenþi?

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Unchiul Ponder17:00 Walker, poliþist texan18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii20:00 Cireaºa de pe tort21:00 Cãsãtorie din prima23:00 Haos

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Pastila Vouã 15:00 Baronii16:00 Copii contra pãrinþi 17:30 Specialiºti în sãnãtate18:00 Am ales sã fiu român18:30 ªtiri Naþional TV

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la primavedere22:15 Deschide CameraComorilor

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatearomâneascã 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Flamurtari -Petrolul11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Flamurtari -Petrolul12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 Fotbal: Adelaide -Malaga 15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Retrospectivã AtleticoMadrid16:00 ªtirile Digi Sport

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Vedete la apã 23:30 Casa de vis

I n temeiulprevederilor

art.94 alin.1 ºi 3 dinLegea adminis-traþiei publice localenr.215/2001, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare ºi aleart.6 alin.1 dinLegea nr.52/2003privind trans-parenþa decizionalãîn administraþia publicã, se convoacãConsiliul JudeþeanHunedoara înºedinþã ordinarã, lasediul acestuia, pentru data de 31iulie 2014, orele1100, cu urmãtoareaordine de zi:

1. Proiect de hotãrâreprivind încetarea înaintede termen a unui mandatde consilier judeþean;

2. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea recti-ficãrii ºi virãrilor de cred-ite în cadrul bugetului pro-priu al JudeþuluiHunedoara pe anul 2014;

3. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea recti-ficãrii ºi virãrilor de cred-ite în cadrul bugetelor devenituri ºi cheltuieli peanul 2014 ale unor insti-tuþii publice aflate în sub-ordinea ºi finanþareaConsiliului JudeþeanHunedoara;

4. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea recti-ficãrii ºi virãrilor de cred-ite în cadrul bugetului devenituri ºi cheltuieli pe

anul 2014 ale spitalelorde interes judeþean;

5. Proiect de hotãrâreprivind analiza ºi apro-barea execuþiei bugeteloraflate în autoritateaConsiliului JudeþeanHunedoara întocmite pesecþiunea de funcþionareºi dezvoltare pe trimestrulII 2014;

6. Proiect de hotãrâreprivind analiza ºi apro-barea execuþiei bugetuluiîmprumuturilor externe ºiinterne ale ConsiliuluiJudeþean Hunedoara petrimestrul II 2014;

7. Proiect de hotãrâreprivind utilizarea exceden-tului anual al bugetuluipropriu al judeþuluiHunedoara rezultat laînchiderea exerciþiuluibugetar al anului2013,ca sursã definanþare a cheltuielilorsecþiunii de dezvoltare,prevãzute în bugetul pro-priu al judeþuluiHunedoara pe anul 2014;

8. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea cheltu-ielilor din cadrulContractului de finanþarenr. 912/04.03.2014 pen-tru implementareaProiectului ”Sistem demanagement integrat aldeºeurilor în judeþulHunedoara”, cod SMIS –CSNR 49063;

9. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea docu-mentaþiilor tehnico-eco-nomice din cadrulContractului de finanþarenr.912/04.03.2014 pen-tru implementareaProiectului ”Sistem demanagement integrat aldeºeurilor în judeþulHunedoara”, cod SMIS –CSNR 49063;

10. Proiect de

hotãrâre privind apro-barea actualizãrii devizuluigeneral pentru un obiectivde investiþii al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara;

11. Proiect dehotãrâre privind apro-barea Regulamentului deorganizare ºi funcþionarea Teatrului de Artã Deva;

12. Proiect dehotãrâre privind apro-barea Strategiei JudeþeneAntidrog Hunedoara2013 – 2020 ºi aPlanului de acþiune pentruimplementarea StrategieiJudeþene Antidrog 2014– 2016;

13. Proiect dehotãrâre privind actu-alizarea Monografiei eco-nomico-militarã aJudeþului Hunedoara,aprobatã prin HotãrâreaConsiliului JudeþeanHunedoara nr.169/2012;

14. Proiect dehotãrâre privind atribuirealicenþelor de traseu pentruunele trasee cuprinse înProgramul de transportpublic judeþean de per-soane prin curse regulate,valabil în perioada01.01.2014 –30.06.2019;

15. Proiect dehotãrâre privind atribuireaunor licenþe de traseupentru efectuarea serviciu-lui de transport publicjudeþean de persoane princurse regulate speciale;

16. Proiect dehotãrâre privinddeclanºarea procedurilorde expropriere a imo-bilelor proprietate privatãsituate în coridorul deexpropriere al lucrãrii deutilitate publicã”Reabilitare conductã deaducþiune apã tratatã pen-tru alimentarea cu apã alocalitãþilor Haþeg, Cãlan,Simeria ºi Deva”;

17. Proiect dehotãrâre privind apro-barea asocierii JudeþuluiHunedoara prin ConsiliulJudeþean Hunedoara cuMunicipiul Vulcan prinConsiliul Local alMunicipiului Vulcan pen-tru realizarea Proiectuluide dezvoltare zonalãComplex de agrement –

Parc acvatic Vulcan;18. Proiect de

hotãrâre privind apro-barea asocierii JudeþuluiHunedoara prin ConsiliulJudeþean Hunedoara cuOraºul Geoagiu prinConsiliul Local al OraºuluiGeoagiu pentru realizareaProiectului de dezvoltarezonalã Complex de agre-ment – Parc acvaticGeoagiu;

19. Proiect dehotãrâre privind modifi-carea art.13 al HotãrâriiConsiliului JudeþeanHunedoara nr.23/2014privind aprobarea plãþiiunor cotizaþii;

20. Proiect dehotãrâre privind apro-barea organigramei, stat-ului de funcþii ºi aRegulamentului de organi-zare ºi funcþionare aleSpitalului Judeþean deUrgenþã Deva;

21. Proiect dehotãrâre privind numireadirectorului general alDirecþiei Generale deAsistenþã Socialã ºiProtecþia CopiluluiHunedoara.

Preºedinte,Mircea Ioan MOLOÞ


- Vulcan 09:00 - 15:00. Zona afectatã: Str. M.Viteazu, bl. 17, 18, 19, Al. Pajiºtei, bl. D4, D7, A52,B52, N. Titulescu, bl. 25, 105, D55, A53, B53, C16,G1, G2, G3, Al. Trandafirilor, bl. O61, D61, C61,Romanilor A61, B61, 21A, 21B, V. Alexandri, P62,R62, 1 Mai. Motivul restricþiei: Reconfigurarebranºamen Penny Market.

Restricþii la apã

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.Convocator

IleanaFIRÞULESCU

CFR cãlãtori ahotãrât sã mãreascãnumãrul de vagoanela trenurile estivale lacererea insistentã acãlãtorilor.

Fiind rute lungi ºiavantajoase financiar,românii preferãvagoanele de dormitsau cele cu cuºetã,dar ºi vagoane clasaa II-a, adicã posibil-itãþi avantajoase pen-

tru toatã lumea.Astfel, trenul

Timiºoara Nord –Mangalia ºi retur vaavea în plus unvagon de dormit ºiun vagon cuºetã;trenul Tineretuluicare circulã pe rutaSibiu – RâmnicuVâlcea – BucureºtiNord – Mangalia vaavea încã ºaptevagoane etajate;trenul Oradea –Mangalia ºi retur vacircula, în plus, cu un

vagon cuºetã, unvagon de dormit ºiun vagon calsa a II-a;trenul Satu Mare –Mangalia va aveasuplimentar un vagonclasa a II-a; trenulSuceava – Mangaliava avea suplimentarun vagon etajat; maimulte trenuri cu ple-care din BucureºtiNord cãtre Constanþavor circula suplimen-tate.

Creºterea capac-itãþii de transport la

aceste trenuri sedatoreazã cererilornumeroase primite

din partea pasager-ilor, spun cei de laCFR Cãlãtori.

Pe rutele careinclud ºi judeþulHunedoara nu a fostnecesarã suplimenta-rea pentru cã spreMangalia existã douãtrenuri estivale,respective Deva -Mangalia ºi Arad –Deva - Petroºani -Craiova – Bucureºti -Mangalia. Cele douãtrenuri circulã pânãîn 14 septembrie.


Mircea NISTOR

Pe de altã parte,alte destinaþii devacanþã preferate decei din Vale sunt staþi-unile balneo-clima-terice din þarã.

„În ultimii 2 ani,datoritã îmbunãtãþiriicondiþiilor de cazare,turiºtii români revinacasã. Creºtereanumãrului de solicitãripentru petrecereavacanþei pe litoralulromânesc a crescut ºipentru cã a apãrutvarianta all-inclusive.În plus, este tot maimare numãrulturiºtilor din ValeaJiului care ne solicitãsejururi în staþiunilebalneo-climatericecum ar fi Geoagiu sauBãile Felix”, a

declarat Ioan Toacã,administratorul uneiagenþii de turism dinPetroºani.

Pe de altã parte,

deºi este abia lunaiulie, nu puþini suntcei care ºi-au rezervatdeja locuri pentrupetrecereaCrãciunului sauAnului Nou într-ostaþiune. “Avem dejasolicitãri pentru petre-cerea Crãciunului sauRevelionului într-o

staþiune din România.Asta pentru cã suntvalabile ºi o serie dereduceri de preþ.Existã, însã, solicitãriºi pentru destinaþiimai exotice cum ar fi,de exemplu, China.Pentru rezervãrile dintimp se poate ajungeºi la reduceri de pânãla 25%”, a mai pre-cizat Ioan Toacã.

Turiºtii din ValeaJiului, mai cu dare demânã, au optat pen-tru petrecereavacanþei de varã înlocuri ceva mai exo-tice. Printre acestease numãrã, de exem-plu, China unde ovacanþã de 13 zilecostã, de persoanã,1.350 de euro.

1. Batoane cucereale

Le poþi preparachiar tu acasã sau lepoþi achiziþionaînainte de a ajunge laºezlong. Alege vari-ante mai sãnãtoase,cu mai puþin conþinutde zahãr cu multecereale ºi fructe.

2. AnanasÎþi oferã energie,

conþine vitamina Cºi zaharuri natu-rale, fibre, enzimecare ajutãdigestiei. Lepregãteºti deacasã ºi lesavurezi pe plajã.

3. CãpºuniAu un conþinut

redus de zahãr, au vit-amina C ºi antioxi-danþi, fibre ºi suntuºor de purtat în gen-tuþa de plajã.

4. MorcoviCu dulceaþa lor

specificã, morcovii tehrãnesc sãnãtos, ajutãla eliberarea radi-calilor liberi, au beta-

caroten ce va face capielea ta sãstrãluceascã. Îi poþigarnisi cu unt demigdale.

5. Ardei grasMuþi grãdina de

legume pe plajã. ªiardeii graºi, verzi,roºii sau portocalii,sunt o excelentã sursã

de vita-

mine. În plus, ºihidrateazã organis-mul.6. Migdale crudeMigdalele crude

conþin proteine, mag-neziu, vitamina E ºi B.Cu aceastã gustare veiajuta metabolismul,vei ocoli ºi durerile decap, vei avea ºi maimultã energie. Mai

poþi încerca ºi cajucrud.

7. TonTonul adevãrat nu

are multe grãsimi, areproteine, nu are car-bohidraþi, are omega3, vitamina B. Veiavea senzaþia de saþi-etate o zi întreagãdacã vei lua o aºagustare.

8. BrioºeNu poþi sta ore

întregi pe malul mãrii,dacã nu te hrãneºticorespunzãtor.Fructele ºi legumelesunt gustãri ideale,dar ºi brioºele fãcuteacasã cu ingredientesãnãtoase.

9. PopcornulFloricelele de

porumb sunt ogustare bunã. Alegeboabele de peºtiulete în loculcelor care sunt

ambalate pentrumicrounde.

10. Mix SnackAlege un amestec

de seminþe, fructeescate, crude ºi uscatenatural în locul altorgustãri. Eºti la plajã sãte ralaxezi, dar nu vreica la final sã te simþiplinã ºi balonatã,poate ºi puþin adaosla colãcei.

10 gustãri sãnãtoase pentru plajã

N u trebuie sã te limitezi doarla sandwichurile de acasã

sau comandate, la covrigei sau alteprostioare alimentare, gama pentrugustãri pe plajã este mare ºibogatã, dupã cum urmeazã…

Tot “acasã” e mai „confortabil”

Î n acest an, cei mai mulþituriºti din Valea Jiului au

optat pentru petrecerea vacanþeipe litoralul românesc. Asta, îndetrimentul staþiunilor bulgãreºtisau turceºti, de la Marea Neagrã.

Trenurile Soarelui au fost suplimentate datoritã supraaglomerãrii

CFRCãlãtori a anunþat cã suplimenteazã cuvagoane capacitatea de transport a mai mul-

tor trenuri din programul estival Trenurile Soarelui.Supraaglomerarea a determinat cãlãtorii sã cearãvagoane în plus la toate clasele. Judeþul Hunedoara areparte de douã trenuri directe spre Mangalia.

CVJ NR. 661 VINERI 25 IULIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 661 VINERI 25 IULIE 2014