CVJ NR. 595, MIERCURI 16 APRILIE 2014

În prima zi dinSãptãmâna Mare

a Paºtelui, auprimit cadou o

reþea de canalizare>>> PAGINILE 8-9

A început procesulcriminalului din Lupeni

>>> PAGINAA3-A

Masa de Paºti dela cantina sãracilor

>>> PAGINAA6-A

Protest spontan înfaþa Casei de

Culturã din Petrila>>> PAGINAA10-A

Primarii din Vale,pentru periurbane

>>> PAGINAA11-A

Nici mãcarGeografia României

nu o cunosc, darfac ºtiri „capitale”!

>>> PAGINAA10-A

Credincioºii suntaºteptaþi la Straja,la Drumul Crucii

>>> PAGINAA12-A

Spitalul din Petrila estearhiplin

Pacienþii îºi facprogramãri pentru

a se interna>>> PAGINAA4-A

Milioane de euroînghiþite de

gropile de gunoi>>> PAGINAA5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 595

Miercuri, 16 Aprilie 2014

46 de hectare de teren ascutsãbiile în instanþã între

Primãria Petroºani ºi Romsilva

P rimãria Municipiului Petroºani încearcã din rãsputeri sã scoatã definitiv din fondulforestier naþional o suprafaþã de teren de 46 de hectare, aºa încât sã poatã continua

proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Lupta se dã pentru 46 dehectare de teren, acolo unde ar urma sã fie amenajate pârtii, stâlpii pentru viitoareatelegondolã, dar ºi culoare pentru instalaþiile de transport. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 16-A16-A

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

R ecidivistul dinLupeni care

ºi-a ucis iubita cusãlbãticie la scurttimp dupã ce s-aeliberat dinînchisoare a fosttrimis în judecatãpentru omor calificatºi riscã o pedeapsãde pânã la 25 de ani.Doi minori au rãmasorfani din cauzacriminalului orbit degelozie. Primul ter-men a fost stabilitimediat dupã Paºti,pe 23 aprilie a.c.

Marcu Lucian (34de ani) este autorulunei crime care i-aºocat pânã ºi peanchetatori din cauzacruzimii cu care ºi-aucis iubita, o tânãrã de22 de ani cu care aveadoi copii. ProcuroriiParchetului de pelângã Tribunalul

Hunedoara au finalizatcercetãrile în acestdosar ºi l-au trimis înjudecatã pe recidivistpentru sãvârºireainfracþiunii de omorcalificat. ”În baza art.

346 al.2 C.pr.pen.,constatã legalitateasesizãrii instanþei curechizitoriulnr.64/P/2014 dindata de 10.03.2014,emis de Parchetul de

pe lângã TribunalulHunedoara, privind peinculpatul ML aflat înpenitenciarul BîrceaMare, jud.Hunedoara,trimis în judecatã înstare de arest preven-tiv, pentru infracþiuneade omor calificat,prev. de art.188, 189al.1 lit.a) C.pen., cuaplicarea art.199C.pen. ºi art.41 al.1C.pen., a administrãriiprobelor ºi a efectuãriiactelor de urmãrirepenalã. Dispuneînceperea judecãþiicauzei privind pe incul-patul ML ºi stabileºteprim termen de jude-catã la data de23.04.2014, pentrucând se vor citapãrþile” aratã magis-traþii hunedoreni.Marcu Lucian estejudecat în stare dearest preventiv, însãindividul care ºi-a plã-

nuit crima, a cerutchiar judecarea în starede libertate ori arest ladomiciliu.

D oi copiirãmaºi orfani

Bãrbatul care ºi-aucis cu sãlbãticie iubitaeste din Vulcan, locuiafãrã forme legale înLupeni, ºi a stat închisîn Italia, pentru tâl-hãrie, iar în ianuariea.c., a scãpat depedeapsã.

S-a întors la Lupeniºi a încercat sã reiarelaþia cu iubita lui, cucare avea doi copii, iaraproape o lunã de zilea terorizat-o pe femeie.I-a spus în mai multerânduri cã o omoarãdacã nu se întoarce lael.

De teamã, dar ºipentru cei doi copilaºi,femeia a acceptat sã-imai dea o ºansã.Criminalul n-a fost însãmulþumit ºi îi reproºa

zilnic cã l-a înºelat, câtel a stat închis.

„Pe fondul unoraccese de gelozie aameninþat-o înrepetate rânduri cã ova omorî cu cuþitul, iarîn noaptea de14/15.02.2014, dupãce a consumat bãuturialcoolice, inculpatul arevenit la locuinþacomunã ºi cu un cuþitde bucãtãrie a lovit victima de mai multeori, producându-i leziunigrave, care i-au cauzatdecesul. Inculpatul afugit de la locul faptei ºia încercat sã se ascundãla un martor”, arãtaprocurorul de caz. Ceidoi copilaºi rãmaºiorfani vor fi crescuþi debunicii din parteamamei care au demaratprocedura de a-i primiîn plasament pânã cândvor fi parcurse toateetapele pentru adopþie.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 2014 Actualitate 3

Cercetat pentrufugã de la loculaccidentului

U n tânãr de 21 de anidin Lupeni este cerce-

tat penal de poliþiºti pentrufugã de la locul accidentuluidupã ce a lovit un pieton.

ªoferul circula regulamentar peo stradã din zona stadionului Jiuldin Petroºani ºi l-a acroºat pe untânãr de 19 ani care i-a apãrut înfaþã. În zona respectivã se þinea un târg de vechituri, iar strada eraocupatã ilegal de comercianþi ºicumpãrãtori. ªoferul a oprit autoturismul dar tânãrul i-a spus sãnu cheme ambulanþa pentru cã nu are nimic. În loc sã anunþe accidentul aºa cum cere legea,ºoferul ºi-a vãzut de drum.

”La data de 14.04.2014, în jurul

orei 12.00, reprezentanþii Spitaluldin municipiul Petroºani au sesizatcã la secþia de primiri urgenþe s-aprezentat un tânãr în vârstã de 19ani, din municipiul Petroºani, caresusþine cã la data de 13.04.2014 afost lovit de o maºinã. Tânãrul adeclarat cã la data de 13.04.2014,în jurul orei 12.oo, aflându-se pestrada Lunca din municipiulPetroºani, un autoturism i-a acroºatcu roata cãlcâiul piciorului drept, iarcu oglinda retrovizoare l-a lovit lamâna stângã, în zona cotului, dar lamomentul respectiv nu a consideratcã este necesar sã se prezinte laspital.

Poliþiºtii au identificat conducã-torul autoturismului, acesta fiind untânãr în vârstã de 21 de ani, dinmunicipiul Lupeni, pe numelecãruia s-a întocmit un dosar decercetare penalã sub aspectulsãvârºirii infracþiunii de pãrãsire alocului accidentului, fãrã anunþareaorganelor de poliþie”, a declaratsubcomisar Bigdan Niþu, purtãtorde cuvânt IPJ Hunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Condamnatpentru furt,

prins de poliþiºti

U n bãrbat de 54 de anicondamnat pentru

complicitate la furt afost prins de poliþiºtiidin Petroºani ºi dusîn arest.

Bãrbatul a fost identifi-cat de poliþiºtii Biroului deInvestigaþii Criminale dinPetroºani, iar oamenii legiiau stabilit cã pe numeleacestuia JudecãtoriaPetroºani a emis, în data

de 01.04.2014, un mandat deexecutare a pedepsei cuînchisoarea. Bãrbatul a fost condamnat la 2 ani de închisoarepentru complicitate la comitereainfracþiunii de furt calificat.Bãrbatul a fost escortat ºi depus înPenitenciarul Bîrcea Mare, în bazamandatului.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

A început procesul criminalului din Lupeni

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 20144 Actualitate

Apa care va veni larobinetele abonaþilordin Valea Jiului va fitratatã mai mult înperioada sãrbãtorilorPascale. De vinã, spuncei de la ape, care ºi-au luat deja mãsurisuplimentare, esteploaia. Precipitaþiileabundente din perioa-da care urmeazã auscos bani în plus dinbugetul Apa Serv, darcei de aici ne asigurãcã apa va ajunge larobinet ºi nu vor firestricþii din cauza pre-cipitaþiilor. Asta chiardacã turbiditatea seaºteaptã sã creascãsimþitor. „Noi ne-amluat mãsuri de pre-

cauþie ºi chiar azi (n.rmarþi 15.04) am dis-pus sã cumpãrãrmsoluþii, pentru cã polile mari vor duce laturbiditãþi mari. Încondiþiile acestea,vrem ca cetãþenii sã nusufere din cauzarestricþiilor”, a spusCostel Avram, direc-torul general al SC ApaServ VJ.

Cei de la Ape spuncã þin cont de nevoi ºi,acum când toatã lumeaface curãþenia acasã,nu vor fi întreruperi deapã, chiar dacã ploilecresc turbiditatea apei.

„Mai mult, chiardacã mai avem unelelucrãri, în aceastãperioadã nu vrem sãfacem deloc restricþii,pentru cã gospodineleau nevoie.de apãacum, în pragul sãrbãtorilor Pascale”, a

mai adãugat CostelAvram..

Ploile vor fi maiînsemnate cantitativpânã vineri, când vorscãdea în intensitate,iar apa care ajunge înstaþiile de tratare vinecu o turbiditate cres-cutã. Tocmai de aceea,în aceste zile, apa va fitratatã cu substanþelenecesare pentru adeveni potabilã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

A glomeraþie pestemãsurã. Vorbim de

Spitalul de la Petrila undeambele secþii sunt arhiplinemai tot timpul. Pacienþii vinzilnic sã se interneze atât pesecþia de interne, cât ºi pecea de îngrijiri paleative, darnumãrul de locuri este limitat.

Aºa se ajunge la situaþia în carela acest moment existã solicitãri zilnice, iar bolnavii nu pot decât sãaºtepte pânã când le vine rândul înordinea programãrilor.“ Spitaluleste arhiplin, dacã pot sã zic aºa,inclusiv cu programãri în avans.Vorbesc atât de secþia de Internecât ºi de cea de Îngrijiri Paleative.Solicitãrile din partea populaþieisunt foarte multe”, ne-a declaratIlie Pãducel, primarul OraºuluiPetrila.

De altfel, aici în scurt timp s-adovedit cã un spital în oraº era unlucru mai mult decât necesar, astadupã ce unitatea a fost închisã operioada. Acum, numãrul actual depaturi, ºi acesta obþinut cu greu,este insuficient, mai ales cã aici, pe secþia de îngrijiri paleative vinoameni din toatã Valea Jiului.

“Numãrul de paturi este mic laambele compartimente, ºi la cel deinterne ºi la cel de îngrijiripaleative. Am fãcut un memoriula minister pentru alte paturi ºipentru Recuperare pentru cã suntfoarte multe solicitãri ºi în acestsens”, a mai precizat primarul dela Petrila.

Spital din Petrila s-a redeschis îndata de 15 iunie a anului trecutîntr-un cadru festiv, dupã ce uni-tatea a stat închisã aproape doi anidin cauza reorganizãrii sistemuluisanitar românesc.

Adriana PAdriana PAAVELVEL

Drumurile spre staþiunilemontane, înreparaþiiD rumurile spre staþiunile

montane din Valea Jiuluivor intra în reparaþii.Deocamdatã, este vorba doar dedrumul spre Parâng ºi Straja,drumuri care sunt în adminis-trarea Consiliului JudeþeanHunedoara. Au fost demaratedeja primele pregãtiri pentru aîncepe în cel mai scurt timplucrãrile propriu-zise.

“Este dat ordinul de începere alucrãrilor la drumul de la Straja,cred cã s-a fãcut ºi organiazarea de ºantier. Pânã în luna august-septembrie va fi finalizatãasfaltarea lui cu stratul de uzurã ºipoduri ºi podeþe. În Parâng suntemîn procedurã de licitaþie pentruproiectare execuþie de la cabanaRusu pânã la cabanaparapantiºtilor, pânã unde avemdeja fãcut studiul de fezabilitate,alocatã sumã din creditul pe careConsiliul Judeþean l-a accesat.Avem alocatã o sumã de 55 demiliarde pentru anul acesta, asta

înseamnã cã vor începe lucrãrile,însã nu pot sã dau un termen pentru când se va finaliza. Totuldepinde de cum vom obþine ºirestul de finanþare”, a declaratTiberiu Balint, vicepreºedinteleCJH

ªapte tronsoane de drum, careîn momentul de faþã sunt în lucru,beneficiazã în continuare definanþare de la Consiliul Judeþeanîn vederea finalizãrii lucrãrilor.Pentru continuarea acestor lucrãri,instituþia judeþeanã va accesa olinie de credit. Prin accesarea linieide credit, autoritãþile judeþene au ladispoziþie fonduri pentru finalizarealucrãrilor începute pe cinci tron-soane de drum judeþean.Autoritãþile judeþene au în plan sãfinalizeze aceastã investiþie pânã înanul 2015.

Monika BACIUMonika BACIU

Apa tratatã mai mult de PaºtiP loile torenþiale dau bãtãi de cap

celor de la societatea care distribuieapa în Valea Jiului. Din cauza precipi-taþiilor abundente care sunt anunþate înzilele de Paºti, responsabilii de la ape aufost nevoiþi sã cumpere aditivi mai mulþica sã trateze suplimentar apa, aºa încâtsã devinã potabilã.

Spitalul din Petrila este arhiplin

Pacienþii îºi fac programãripentru a se interna


Monika BACIU

“Nu pot sã vã dauo datã exactã când sevor închide pentru cãsunt licitate, trebuie sãînceapã închiderile. Înmaxim septembrie

2015 vor fi închisetoate gropile pentrucã vom finaliza proiec-tul. În contractele pecare le facem pentruexecuþia lucrãrilor nuputem specifica ter-menul de începere

pentru cã nu îi putemobliga când sãînceapã, însã putemspecifica termenulmaxim de finalizare aproiectului care eimportant. Pânã în2015 ºi deponeul cen-

tral al judeþului va fifinalizat ºi la fel ºiînchiderea gropilor”, adeclarat Tiberiu Balint,vicepreºedintele CJH.

Proiectul deponeu-lui ecologic la niveluljudeþului Hunedoaraare o valoare de peste70 milioane de euro,cu o contribuþie ner-

ambursabilã de laComisia Europeanã deaproape 43 de mil-ioane de euro ºi con-tribuþia de la bugetulde stat de 20 de mil-ioane de euro. De labugetul de stat, con-tribuie la proiect douãministere: MinisterulMediului ºi MinisterulFinanþelor. Al treileafinanþator este

reprezentat deautoritãþile publicelocale din judeþulHunedoara, acesteacontribuind aproape 7milioane de euro, ceamai mare contribuþiefiind a consiliuluijudeþean cu aproape 5milioane de euro.Diferenþa este supor-tatã de consiliile localedin judeþ.

CarmenCOSMAN - PREDA

Flori multicolore deprimãvarã au îmbrã-cat în straieprimãvãratice ron-durile din centrulmunicipiuluiPetroºani. Sutede fire de laleleºi panseluþe aurãsãrit în ron-durile de floridin zona cen-tralã a municipi-ului Petroºani.Flori asiguratedirect din serelemunicipalitãþii ºicare, din acestmotiv, nu aucostat nicimãcar un leu,spre deosebire de alteadministraþii publicecare au cheltuit fon-duri generoase pentruînfrumuseþareaoraºelor. Totuºi, edilii

din Petroºani au alo-cat 10.000 de leipentru alte planteornamentale menitesã înfrumuseþezemunicipiul. „PrimãriaMunicipiului Petroºaninu achiziþioneazã

flori, deoarece deþineo serã proprie.Totuºi, în acestãprimãvarã a fostachizþionatã iarbã,precum ºi copaci

ornamentali. Pentruacestea a fost achitatão sumã de 10.000lei”, a declaratNicolae Taºcã, purtã-tor de cuvânt alPrimãriei MunicipiuluiPetroºani. Practic, pelângã iarbã, au fostcumpãrate 100 debucãþi de pomi orna-mentali ºi 30-40 debucãþi de tuia Iar casã fie spguri cã florilesau arbuºtii nu disparpeste noapte, ca înalþi ani, s-a instituit ºipazã. „Poliþia Localãva asigura, în mãsura

posibilitãþilor ºi aefectivelor, paza flo-rilor plantate”, a maiexplicat sursa citatãanterior.

Panseluþe ºi arbuºti de toþi baniipentru zonele verzi din Petroºani

M unicipiul Petroºani aînflorit, la propriu, dupã ce

în zonele centrale au fost plantatesute de fire de lalele ºi panseluþemulticolore. Din fericire, florilesunt aduse din sera proprie, aºa cãadministraþia publicã scapã ieftinfaþã de alte instituþii similare.

Milioane de euro înghiþite de gropile de gunoi

T oate gropile de gunoi neconforme din judeþulHunedoara vor fi închise pânã în anul 2015. Cel

puþin asta susþin reprezentanþii Consiliului JudeþeanHunedoara care au demarat licitaþia pentru atribuireacontractelor. Luna trecutã a fost semnat contractul definanþare pentru „Sistemul de management integrat aldeºeurilor - judeþul Hunedoara”. În acest moment, seaºteaptã ordinul de începere a lucrãrilor pentruînchiderea a ºapte gropi de gunoi neconforme, alte douãfiind încã în faza de licitaþie pânã la începutul lunii mai.

Z eci de oameni vinzilnic dupã o porþie

de mâncare la cantinasocialã de la Petroºani.Sunt sãraci ºi recunosccã le este bine cu ceprimesc de aici. DePaºti, vor avea ce punepe masã copiilor lor,pentru cã asistenþasocialã le va da hranãcaldã, dar ºi pachete cualimente care sã leajungã pânã în lunamai.

Sunt sãraci ºi îºi târâiezilele prin faþa cantineisociale din Colonia dinPetroºani, pentru cã deacolo vine pâinea cea detoate zilele. Cum au ajunsaºa? Simplu! Au lucratcândva la minã, oripoate nu au avut servi-ciu niciodatã, dar aucopii ºi sunt flãmânzi,iar în cutii de smântânãduc acasã o porþie demâncare caldã. Nu epuþin, iar cei mai mulþise declarã mulþumiþi.„Sunt foarte mulþumit,cã domnul primar m-aajutat mult ºi o sã mãmai ajute. Eu vin de laVaslui, din Moldova.Am lucrat ºi la minã,timp de 10 ani amlucrat la Bucureºti, amstat la Casa Poporuluiºi acum aici. Mã simtbine în Valea Jiului ºi

este foarte bunã mânca-rea”, a spus unul dintreasistaþii social de aici, caremarþi venise la prânz cusacoºele sã îºi ia mâncareapentru familie.

Alþii vin cu copiii dupã ei, cã oricum nu au cui sã-ilasã ºi spun cã la muncã nupot sã meargã tot din cauza

copiilor, aºa încât se bucurãde mâncarea de la cantinasãracilor. „Este bunã mân-carea ºi m-am descurcat.Am doi copii, îmi convine,cã aici am mâncarea asigu-ratã în fiecare zi. Nu amnici un loc de muncã ºi nupot cã am un copil mic dedoi ani jumãtate. Am fostnevoitã sã vin sã primesc deaici ºi ne descurcãm. Mãcarnu suntem flãmânzi”, spuneºi o tânãrã, mamã a doicopii, care nu a lucrat nicio-datã, în timp ce o altãtânãrã se bucurã cã a aflatcã de miercuri primeºtehrana de sãrbãtori. „Estefoarte bine, cã vin sãrbã-torile. Suntem trei înfamilie. De aproape unan vin aici, în iulie facun an. Tot la cantinãmâncãm, cã dacã nu sepoate sã îmi gãsesc cevade lucru…”, a conchisaceasta.

Fiecare va primi mâncarea de miercuri,

iar pe perioada sãrbãtorilorde Paºti îºi vor gãti ei mân-carea cu ceea ce primesc.

„Vor primi hranã rece ºidin 16 aprilie,, timp de 3zile vom distribui hranãcaldã, dupã care vor primimeniul de sãrbãtori. Fiecareprimeºte ciorbã de fasoleuscatã pentru 3 zile,, pulpede pui cu pilaf, fripturã deporc cu piure de cartorfi,sarmale, murãturi ºi pâine ºio conservã de porc”, a spusCristina Mraz, ºefaServiciului Public Local deAsistenþã Socialã dinPetroºani.

Dupã aceste 3 zile încare mai primesc hrana

caldã, sãracii care vin lacantinã vor lua hrana pecare vor fi nevoiþi sã ºi-oprepare singuri ºi sã leajungã pânã în 5 mai.

„La meniul de sãrbãtori,vor primi douã pâini de câte un kilogram fiecare, un cozonac, un kg decremvuºti, un kg de parizer,un kg de carne de porc, 10 ouã, un kg de slãninãafumatã, un kg de pulpe ºiun kg de costiþã afumatã,pentru o porþie”, a maiadãugat Cristina Mraz.

Masa sãracilor va fi astfelmai bogatã ºi fiecare asistatsocial, care nu are venituri,va avea mãcar de mâncareîn aceste zile.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


Masa de Paºte seaflã la un clickdistanþãO amenii din Valea Jiului sunt

mai tradiþionaliºti, nu depuþine ori au afirmat-o, dar încet,încet, în ultimii ani, mai ales înrândul consumatorilor mai tineri,îºi face loc ºi obiceiul de acomanda de pe internet detoate, chiar ºi bucatele desãrbãtoare.

Magazinele online din toatãþara, câteva ºi din zona judeþuluiHunedoara, vin cu ofertebogate ºi unele chiar mai ieftinedecât în pieþe ºi supermarket-uri,aºa cã dacã ne dorim, masa dePaºte poate fi la un click dis-

tanþã. Magazinele online livreazã pânã ºiouã roºii, iar sãptãmâna aceasta seaºteaptã o creºtere a vânzãrilor cu pânãla 35%.

Fãrã sã stea la cozi, oamenii îºi potcomanda tot ce îºi doresc, mai ales cãsite-urile au anunþat cã vor preluacomenzi pânã în ultima clipã, astaînsemnã joi dupã-masã, pentru ca toateprodusele sã fie livrate la timp, de Paºte.

Adriana PAdriana PAAVELVEL

Masa de Paºti de la cantina sãracilor

IleanaFIRÞULESCU

Proiectul de actnormativ urmãreºte,pe lângã imple-mentarea reglemen-tãrilor privind acor-darea tichetelor demasã pe suport elec-tronic ºi creºterea dis-ciplinei contractuale ºisiguranþei financiare asistemului tichetelor demasã, asigurarea unuicontrol mai eficient alutilizãrii tichetelor demasã, precum ºi apli-carea unitarã ºiechitabilã a principiilorstabilite prin legeainiþialã în cazul salari-aþilor a cãror duratãzilnicã a timpului demuncã este mai marede opt ore, în regimde turã, conformzf.ro.

Posesorii de tichetede masã nu le vor maiputea utiliza în maga-zine, locaþii, unitãþi,pieþe de orice fel carenu vând produse ali-mentare ºi nu auafiºatã la intrare auto-colantele speciale aleunitãþii emitente.

Proiectul dehotãrâre regle-menteazã procedurade restituire atichetelor de masãfolosite de salariat îndecursul unei luni ºi lacare acesta nu aveadreptul, se aratã înnota de fundamentarea proiectului.

Emitentul esteobligat sã tipãreascãpe tichetul de masã(pe suport de hârtie)numele ºi prenumelebeneficiarului, precumºi interdicþia de a fi

utilizat pentru produsenealimentare.

În cazul în care

salariatul utilizeazãîntr-o lunã un numãrde tichete de masãmai mare decâtnumãrul de zilelucrate, iar angajatorulnu a încasat de lasalariat contravaloareatichetelor utilizate ºinecuvenite, firma îi va

scãdea pentru lunaurmãtoare numãrultichetelor necuvenitedin totalul alocat.

Totodatã, actul nor-mativ vizeazã imple-mentarea tichetelor demasã pe suport elec-tronic prin stabilireaobligaþiei angajatoruluide a suporta costurilecu privire la emiterea

acestora ºi a ele-mentelor obligatorii pecare trebuie sã leconþinã suportul elec-tronic pe care suntstocate tichetele demasã, precizeazãzf.ro. Totodatã,emitenþii sunt obligaþisã identifice unitãþile

de alimentaþie publicãprintr-un cod de iden-tificare unic la nivel deplatformã sauschemã/aranjamentde platã, dupã caz,pentru a permiteunitãþilor emitente sãautorizeze on linetranzacþiile cu tichetede masã electroniceefectuate de cãtresalariaþi.

Unitatea de alimen-taþie publicã trebuie sãînmâneze utlizatorilorde tichete de masã pesuport electronic unimprimat care conþinesuma debitatã dupãfiecare utilizare a

suportului.Finanþele pre-

cizeazã cã reglemen-tãrile au stabilite dupãconsultãri cu Asociaþiaemitenþilor de tichetede masã din România,Asociaþia Românã aBãncilor, Asociaþia deplãþi electronice dinRomânia,ConfederaþiaNaþionalã Sindicalã"Cartel ALFA",Consiliul naþional alîntreprinderilor privatemici ºi mijlocii dinRomânia ºi AsociaþiaMarilor ReþeleComerciale.


Monika BACIU

P este 100 de bunuri

imobile

Peste o sutã debunuri imobileau fost confis-cate de fisc dela rãu-platniciihunedoreni.Mai exact 158de terenuri,clãdiri, aparta-mente sauspaþii de pro-ducþie au ajunsîn adminis-trareaFinanþelorPublice

Hunedoara. Toateacestea urmeazã a fivalorificate în vederearecuperãrii debitelorrestante. Printrebunurile confiscate deAdministraþiaJudeþeanã a

Finanþelor PubliceHunedoara se numãrãºi un drum de acces ºiun teren 3138 mp înOrãºtie. La niveluladministraþiei financia-re de la Petroºani suntînregistrate 23 debunuri imobile ce aufost confiscate de larãu-platnici, acesteafiind evaluate la sumade peste 1,5 milioanede lei. La niveluljudeþului AJFP

Hunedoara are bunuriscoase la vânzare însumã de aproape 25de milioane de lei.

M aºini con-fiscate

Nu doar bunurileimobile au fost confis-cate, ci ºi cele mobile.143 de bunuri mobilea ajuns în adminis-trarea Fiscului care le-a scos la vânzare pen-tru a recupera banii dela cei care nu ºi-auachitat contribuþiilecãtre bugetul de stat.Bunurile mobilescoase la vânzare au ovaloare de 18 mil-ioane de lei.

Tichete de masã ºi în format electronic, plus disciplinã financiarã

P rintr-un proiect de hotãrâre de Guvern se doreºteca angajaþii sã poatã folosi mai uºor tichetele de

masã, inclusiv în format electronic, nu numai tipãrit, capânã în prezent. Acest act normative reglementeazãaplicarea echitabilã ºi în cazul salariaþilor în regim deturã - mai mare de opt ore, dar aspreºte disciplina ºisiguranþa financiarã.

Drum confiscat de Fisc, la Orãºtie

D rum confiscat de Fisc.Administraþia Judeþeanã a

Finanþelor Publice Hunedoara aconfiscat sute de bunuri, printreacestea numãrându-se ºi un drum.

Luni, în ColoniaRemete din Lonea-Petrila, câþiva locuitoridin partea de mai susde intersecþia strãzilorHoria, Cloºca ºi Criºan,l-au luat la rost pe direc-torul general al SC ApaServ Valea Jiului, CostelAvram, explicându-i cãºi ei meritã canalizarepentru cã plãtesc taxe ºiimpozite confundându-lastfel cu primaruloraºului.

Doar cã Avram îºiluase întrega echipã despecialiºti ca sã înceapãceea ce a promis înluna octombrie a anuluitrecut. Sã introducã un

sistem de canalizarepentru cele 16 case de la marginea coloniei,pe cheltuiala proprie aApa Serv.

”Domnul Avramnu e de la

primãrie, nu lui îiplãtim impozite”

Pentru ColoniaRemete existase anultrecut un proiect dupãcare s-au fãcut lucrãride canalizare, darproiectul a fost realizatîn baza datelor puse ladispoziþie de adminis-traþia localã, care aomis cele 16 case. Esteposibil ca accesul greu

pe drumul cãtre platoulplin de livezi ºi case sã-ifi descurajat pe cei de laPrimãrie. Drumul aratãca un teren accidentat,iar pe panta care ducespre platoul cu case ºilivezi au fost puse dalepentru ca pe vreme reaºi sloatã, oamenii sãpoatã circula. Dalele aufost puse de cetãþeniicare locuiesc în zonã.

”Sã ne faceþi ºi nouãcanalizarea, cã drum nuavem ºi când plouã apacurge pe mijlocul uliþeiãsteia. Ne-au promismarea cu sarea, mãcarcanalizare sã avem cã ºinoi plãtim impozite”- aspus o femeie taresupãratã cã zona în carelocuieºte pare uitatã de

lume. A intervenit un vecin

de-al ei, care i-a explicatcã ”domnul Avram nu ede la primãrie, nu lui îiplãtim impozite, ciprimãriei. Nu are de-aface primãria cu asta. Ela venit cã a vrut sã neajute, eu am umblat pela dânsul pentru a-i cereajutorul”.

Conform planului puspe hârtie de specialiºtiai Apa Serv, reþeaua decanalizare are circa 350de m lungime, cu zecepuncte de control.Reþeaua va avea racorduri pânã la proprietatea fiecãreicase. Cei de la ApaServ nu au spus la câtse va ridica cheltuiala cuaceastã lucrare.

”Pentru noi conteazãfiecare leu... Am promisanul trecut acestor

oameni cã nu-i vomlãsa. Era nedrept cavecinilor de mai jos sãle putem îmbunãtãþi

calitatea vieþii, iar celorde alãturi – nu. O vomface din resurse proprii.În luna iunie va fi pusãîn funcþiune aceastãcanalizare”- a declaratCostel Avram, directorul

Apa Serv.De alãturi o domanã

l-a atenþionat, mai înglumã-mai în serios, pedirector: ”Cred cã ºtiþicã ceea ce promiteþi ºiîncepeþi în SãptãmânaMare a Paºtelui trebuierespectat. Altfel...”

De precizat cã înaceeaºi colonie, anultrecut Strada Cloºca aintrat în proiect cucanalizarea, dar ApaServ a hotãrât sã lerefacã ºi reþeaua de ali-mentare cu apã, pentrucã cea veche, din metal,devenise extrem de per-iculoasã pentru sãnã-tatea oamenilor datoritãruginei, a degradãriipronunþate.

Locuitorii din zonã au

promis o petrecere pecinste, când vor fi gatalucrãrile, chiar în livadaunui gospodar.

Î n Moºici,oamenii vor

avea apã de PaºtePuþini ºtiu de exis-

tenþa aºezãrii care seaflã la ”umbra” ruinelorunei mine, la margineaPetrilei-Lonea, cea dinMoºici, cu case arã-toase, dar accesul esteunul care nu poate finumit nici drum fores-tier. Mai sus, pârâiaºulformat din apele care sescurg de pe dealuri afost ”þinut în frâu” de olucrare nouã – un zid deprotecþie a aºa-zisuluidrum. O datã cu

aceastã construcþie aucâºtigat ºi locuitoriizonei, pentru cã, peacea porþiune, a rãmaspietriº ºi nisip care i-auscãpat de noroie...

Un excavator niveladrumul, semn cã acoloo lucrare este aproapegata. ”Aici, în Moºici,oamenii ºi-au cumpãratmaterialele necesarepentru a avea apã, iarnoi i-am ajutat cu mânade lucru. Aici, ºi astãzipot avea apã” – adeclarat Costel Avram.

Pentru cã de bunsimþ este ca acele casesã fie ”luate la rând”,cum a precizatAlexandru Benke - ºeful secþiei Petrila, într-o zi-douã, toatãlumea va avea apã.

Este vorba de circa600 m de reþea pentrualimentarea cu apã,care va deservi 17gospodãrii. Locuitoriidin zonã lucrau, luni,cot la cot cu oamenii dela Apa Serv...

”Am fi terminat maidemult, dar am sistatlucrarea cât timp s-aconstruit zidul de protecþie de pe margi-nea drumului. În patrusãptãmâni, cu aceaîntrerupere, trei oameniºi douã utilaje au lucrataici”- a declarat FlorinDonisã, director tehnic,Apa Serv.

Costel Avram ºiechipa lui pãreau a fiprieteni ºi cu cei dinMiºici, pentru cãglumele, ironia provocatoare de alteglume au fost pasate de la directori lalocuitori ºi invers...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 20148 Actualitate Actualitate 9

“Am þinut tot postulºi mai þinem ºi sãp-tãmâna asta cã e ceamai importantã. ESãptãmâna Patimilor.Va fi mai greu pentrucã avem de fãcut ºimâncarea ºi o vom face fãrã sã o gustãm. De atâþia ani deja ºtiucantitãþile ce le pun”,spune tanti Mãrie, omomârlancã de peSlãtionioara.

Aºa cã, având încãmarã ºi în pivniþãvarzã, orez, ceapã,cartofi, fasole, murãturi,gemuri, momârlanuluinu îi este greu sã þinãpost, mai ales cãtrãieºte cu credinþa bineînrãdãcinatã în suflet.În Sãptãmâna Mare saua Patimilor, gospodinelevor prepara bucateletradiþionale, iar bãrbaþiicasei taie mieii doar înJoia mare.

“Noi, femeile facemmâncarea sãptãmânaasta. Punem toatebucatele cele mai alesepe masã ºi ne adunãmcu toþii, cu mic cumare. Ca sã avem o masã îmbelºugatãnormal cã vom avea ºi mielul care e numaibun acum”, mai spunetanti Mãrie.

“Deja am ales mielulpe care îl vom tãia. Euºi cu feciorii mei vomface acest lucru. Aºa learãt ºi lor cum se faceºi vor ºti pe viitor.Moºtenire le lãsãmtradiþiile noastre”,

spune nea’ Ion, unmomârlan.

În Vinerea Patimilorse vopsesc ouãle, cuvopsea de ouã roºie,galbenã sau albastrã,ori cu frunze de ceapã.În sâmbãta mare se coc

cozonacii, ca sã fiefragezi ºi pufoºi înDuminica Paºtelui.Seara, în ajunul Învierii,se pun la fiert sarmaleleîntr-o oalã mare depãmânt ars, pe fundulcãreia se aºeazã unstrat de unturã apoi se

aºeazã un strat subþirede varzã acrã, dupã cea fost stoarsã bine dezeamã, sau moare cum se spune în pãrþilelocului, apoi un strat desarmale, printre care seascund cârnaþi pregãtiþiîn casã. Iar de pe masade Paºte nu lipseºtefriptura de miel. Tot înajunul Paºtelui semerge la bisericã dupã“Paºti”, iar în cãnuþã sepune un ou roºu ºi unbãnuþ. Apoi toatãfamilia participã la slujba de Înviere. Iar dina doua zi de Paºti, încomunitãþile de momâr-lani se încing nedeiletradiþionale, iar fecioriivor merge cu udatul.

Monika BACIUMonika BACIU

În prima zi din Sãptãmâna Marea Paºtelui, au primit

cadou o reþea de canalizare

O promisiune fãcutã, în luna octombrie2014, locuitorilor din Colonia Remete

din Petrila-Lonea va fi respectatã de directorul SC Apa Serv Petroºani, CostelAvram. În prima zi din Sãptãmâna Mare aPaºtelui, cu proiectul gata, echipa tehnicã aApa Serv a avut o întâlnire cu locuitorii celor16 case, pentru a le da vestea. ”Am promisanul trecut acestor oameni cã nu-i vom lãsa.Era nedrept ca vecinilor de mai jos sã leputem înbunãtãþii calitatea vieþii, iar celor de alãturi – nu. O vom face cu resurse proprii. În luna iunie va fi pusã în funcþiuneaceastã canalizare”- a declarat Costel Avram,directorul Apa Serv.

Tradiþiile momârlãneºti, transmisedin generaþie în generaþie

Î n comunitãþile de momârlani din Valea Jiului, Paºtele estecea mai importantã sãrbãtoare creºtinã. ªi, cum totul

graviteazã în jurul familiei, ºi Învierea Domnului se serbeazãmusai în familie, unde se întind mese bogate, aºa cum estetradiþia din moºi – strãmoºi. Momârlanii þin postul mare, caÎnvierea sa îi prindã curaþi la suflet ºi la trup. Alimentelenecesare postului sunt pregãtite încã de cu toamna, aºa încâtsã nu lipseascã absolut nimic.

P entru „ºtiriºtii” din Bucureºti,

Valea Jiului se aflã peoriunde, numai prinjudeþul Hunedoara nu.Lipsiþi de orice brumãde cunoºtinþegeografice, aceºtia con-fundã parcã tot mai des,Valea Jiului cu o zonãaparþinãtoare judeþuluiGorj. Poate cã ar aveanevoie de o nouã mine-riadã pentru a-ºi aminticã minerii din ValeaPlângerii sunt hune-doreni ºi nu gorjeni...

Una. În urmã cu cevatimp, pe fondul crizei gazelornaturale provocate de „fratelemai mare de la rãsãrit”, pe unpost central de televiziune sespunea cã minerii vor purcedela a da þãrii cât mai mult cãr-bune. „Minerii din Valea Jiuluide la Cariera Roºiuþa auanunþat cã vor creºte pro-

ducþia de cãrbune”, se turuiape PRO TV, postul TV celmai vizionat din România.Dragi prieteni, Roºiuþa astaface parte din bazinul car-bonifer Motru, nicidecumValea Jiului. În plus, în Valenu mai existã în prezent nici ounitate care exploateazã cãr-bune la suprafaþã, deci în cari-erã!

Alta. Imediat dupã numireamembrilor Guvernului Boc I,aceºtia au fost analizaþi ºirãsanalizaþi pe toate feþele decãtre toate posturile TV cen-trale. Iatã cam ce se spuneape B1 TV. „Noul Ministru alSportului este Monica Iacob-Ridzi, soþia controversatuluiprimar din Târgu Jiu, TiberiuIacob-Ridzi. Spun controversatpentru cã este implicat în niºteafaceri dubioase cu Societatea

Naþionalã a Lignitului Oltenia”,spunea, în extaz, o fãtucã deprin Capitalã. 1. Tiberiu Iacob-Ridzi nu este primarul dinTârgu Jiu ci din Petroºani. 2.SNLO SA Târgu Jiu are sediulîn Gorj ºi nu în Valea Jiului.

Încã una. În urmã cu vreocâþiva ani, pe un alt post cen-tral de televiziune, se anunþacã „Minerii din Valea Jiului,angajaþi ai Societãþii Naþionalea Lignitului Oltenia, au intratîn grevã generalã”. La vremearespectivã, Zoltan Lacataº,preºedintele LSM VJ, care aauzit ºi el de la televizor cã aintrat în grevã a declarat: „Nueste prima datã când seîntâmplã confuzia asta dintreValea Jiului ºi Oltenia.

ªi încã una. În noapteade 15-16 noiembrie 2008,atunci când a fost înregistrat

cumplitul accident colectivde muncã de la EMPetrila, mina din estul VãiiJiului a devenit Capitalaºtirilor din România. Parcãtot Bucureºtiul se mutaseîn Vale cu arme, bagaje ºibineînþeles corespondenþide prima clasã. Mulþi din-tre aceºtia nu ºtiau însã

prea bine pe unde au ajuns ºicam ce cautã pe acolo. „Mãaflu la uºa minei de laPetroºani ºi transmit de lalocul accidentului”, turuia oaltã fãtucã. Norocul ei cã s-aþinut bine de clanþa uºii mineicã altfel putea sã cadã pringalerii...

Penultima. Nu prea demult, tot la PRO TV, buletinulde ºtiri era deschis cu unmaterial referitor la sinu-ciderea unui bãrbat în spitaluldin Vulcan. „Un bãrbat s-asinucis la spitalul din Vulcan,judeþul Gorj, dupã care a fosttransportat la spitalul dinPetroºani”, a spus însuºiMihai Dedu! Bine, materialulfusese filmat de GigiCiuncanu (corespondentulPRO TV de baºtinã din TârguJiu) dar de aici ºi pânã a mutaVulcanul prin judeþul Gorj estetotuºi cam prea mult! Mai alescând e vorba despre PROTV, postul numãrul 1 în ceeace priveºte buletinele de ºtiri!

Pe de altã parte, se parecã atot-cunoscãtorii dinburicul þãrii nu ºtiu prea binenici pe unde se aflã judeþulHunedoara, în componenþa

cãruia intrã ºi Valea Jiului.Astfel, cu ceva vreme înurmã, pe fondul unei ºtiridespre municipiul Hunedoara,difuzatã pe Antena 3, peecranul televizorului stãteascris : „Municipiul Hunedoara- Judeþul Deva”. Ar mai ficeva de spus? Nu prea...

Ultima „ispravã”. Înurmã cu câteva zile, peAntena 1 ºi pe Realitatea TVera prezentatã o ºtire potrivitcãreia „Un body-guard al unuibar din Hunedoara a fostînjunghiat de un client recalci-trant, bãrbatul decedând înurma pierderii masive desânge. Agresorul a suferit, ºiel, mai multe rãni ºi contuziifiind transportat la spitalul dinPetroºani”. Cam lung drumulde la Hunedoara la Petroºani,mai apropiate fiind câtevaunitãþi spitaliceºti dinHunedoara sau chiar Deva...Nu? Drama s-a petrecut înVulcan (ºi nu în Hunedoara,eventual se putea spuneJUDEÞUL HUNEDOARA)iar agresorul a ajuns (ce-idrept) la Spitalul dinPetroºani. Dragi corespon-denþi ai televiziunilor „capi-tale”, mai puneþi mâna ºiochiul ºi pe Atlasul geograficsau pe manualul degeografie...

MirMircea cea NISTORNISTOR


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Protest spontan în faþa Casei deCulturã din Petrila

N u mai puþin de 28 de rromi dinlocalitatea Petrila au declanºat

ieri/marþi un protest spontan în faþaCasei de Culturã Ladislau Schmidtdin localitate dupã ce

li s-au promis câte 500 de lei, dar nu ºi-au primit banii. Romii, în mare partefemei au absolvit un curs de agent decurãþenie, mai exact mãturãtor de stradã,derulat printr-un proiect al DirecþieiGenerale pentru Protecþia CopiluluiHunedoara în colaborare cu PartidaRomilor ºi cu finanþare europeanã. Lafinalizarea cursului care a durat trei luni,fiecare absolvent primea un premiu de500 de lei, iar banii ar fi trebuit deja sãajungã în buzunarele oamenilor. „De ce

nu ne dau banii, aºa a fost vorba cã la terminarea cursului fiecare primeºte cincimilioane. Noi suntem oameni sãraci ºi vin sãrbãtorile, ne bazãm pe banii aceºtia.De la Partida Romilor n-am avut nici unrãspuns concret, tot amânãri ºi lucrurlacesta ne-a fãcut sã ieºim în stradã. Mâineo sã fie ºi mai rãu, ne aduce ºi copiii ca sãvadã lumea cã suntem oameni sãraci ºimeritãm banii aceºtia pentru cã ammuncit pentru ei”, au ameninþat protes-tatarii. Mitingul neautorizat nu s-a soldatcu incidente, chiar dacã protestatarii aufoc fost ºi parã pe DGPC Hunedoara ºiliderii lor romi. Totuºi, aceºtia au primit oveste de la Protecþia Copilului care vadezamorsa conflictul. Liderul PartideiRomilor din Petrila le-a spus. Ieri/marþi,oamenilor cã astãzi îºi vor primi baniidupã ce a discutat cu cei de la DGPCHunedoara. Întârzierea a fost provocatãde circuitul banilor prin bancã, însã nu vorexista probleme în acordarea lor astfelîncât oamenii sã aibã bani de sãrbãtori.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Nici mãcar Geografia României nu ocunosc, dar fac ºtiri „capitale”!

Diana MITRACHE

Tiberiu Balint spune cãva trimite documentelesemnate aici la Guvern ºisperã sã tragã astfel unprim semnal de alarmã.„Miercuri (6.04. 2014)vom trimite acest memoriu

cãtre Guvernul României,urmând ca, cel mai proba-bil joia viitoare sã semnãmºi cu celelalte 8 oraºe ºimunicipii din judeþ, încã unmemoriu, pe care sã îltrimitem forurilor pe carenoi le considerãm compe-tente sã soluþioneze aceastã

problemã ºi spercã vom avea unrãspuns favorabil,a spus TiberiuBalint,vicepreºedinteleC.J. Hunedoara.

Demersul carea plecat dinValea Jiului esteîn favoarea tutur-or celor carelocuiesc în zoneperiurbane ºi,pentru a veni însprijinul tuturor,cei din Hunedoara se gân-desc sã trimitã memoriulsemnat aici, cãtre toateforurile care pot face ceva.

„Vom transmite ºi noi, larândul nostru, cãtreUniunea Consiliilor

Judeþene din România,cãtre Uniunea Naþionalã aOraºelor din România ºiUniunea Municipiilor dinRomânia, acest memoriu ºisunt convins cã vom avea

susþinere ºi din partea aces-tor structuri asociative”, amai spus Tiberiu Balint.

Zeci de fermieri ºi culti-vatori care locuiesc la per-iferia oraºelor sunt nevoiþi

acum sã-ºi înregistrezeafacerile în localitãþilemãrginaºe, cu statut decomune sau sate, ca sãpoatã accesa fonduri de laUniunea Europeanã ºi sã-ºidezvolte afacerile.

Demersul celor din ValeaJiului va fi semnat ºi de pri-

marii celorlalte localitãþi dinHunedoara, sãptãmânaviitoare, pentru cã toþisperã acum sã se dezvoltezonele periurbane ºi sã numai fie simple strãzi alezonelor urbane.


"Contractele colectivede muncã expirã la datade 19 aprilie pentruSocietatea Naþionalã deTransport Feroviar deMarfã CFR Marfã SA ºipentru SocietateaNaþionalã de TransportFeroviar de Cãlãtori CFRCãlãtori SA, în timp ce,în cazul CompanieiNaþionale de Cãi FerateCFR SA, documentulexpirã pe data de 22aprilie. Ca urmare,începând cu data de 23aprilie existã posibilitateadeclanºãrii conflictuluicolectiv de muncã, dacãîn zilele urmãtoare nu seva reuºi încheierea unornoi contracte colective de

muncã cu prevederi favor-abile salariaþilor", adeclarat Iulian Mãntescu,preºedintele FederaþieiMecanicilor deLocomotivã.

Potrivit acestuia, princi-pala nemulþumire a CFR-iºtilor se referã la elim-inarea, începând de anultrecut, a drepturilor decãlãtorie gratu-itã pe calea fer-atã.

"Vorbim deun drept cons-finþit dinvechime, acelaca feroviarii sãpoatã cãlãtorigratuit în interesde serviciu ºi în

interes particular pe caleaferatã. De aceastã facili-tate beneficiazã toþicolegii noºtri din Europa.Din pãcate, autoritãþile audecis anul trecut sã numai acorde aceste autor-izaþii, provocând o starede nemulþumire intensã înrândul salariaþilor", a pre-cizat Iulian Mãntescu.

Preºedintele FederaþieiMecanicilor deLocomotivã a menþionat,totodatã, cã nesemnareanoilor contracte colectivede muncã ar putea ducela disponibilizarea a2.500 de salariaþi de laCFR Marfã.

Primarii din Vale, PENTRU periurbaneT oþi primarii din Valea Jiului s-au întâlnit marþi la Petroºani

cu vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, TiberiuBalint, ca sã semneze un acord pentru zonele de la periferiaoraºelor. Asta îi va ajuta, spun cei care au iniþiat ideea, sã accesezefonduri, iar pe oamenii care locuiesc aici sã-ºi poatã dezvolta miciafaceri cu bani europeni.

Feroviarii ameninþã cu declanºarea conflictului colectiv de muncã, începând cu data de 23 aprilie

F ederaþiile sindicale din transporturileferoviare ar putea declanºa conflictul

colectiv de muncã începând cu data de 23aprilie, dacã pânã atunci nu vor fiîncheiate noile contracte colective demuncã, cu prevederi favorabile salariaþilor.

Adriana PAVEL

Mai sunt cateva zilepana de Paste, iar ceicare s-au tinut departede tentatii se indreap-ta acum catre preotipentru spovedanie.Aºa se face cã biseri-cile din Valea Jiuluisunt pline de credin-

cioºi în aceastã sãp-tãmânã, pentru cã nudoar casa si haineletrebuie primenite desarbatoare, ci si sufle-tul.

Aceasta este sapta-mana din an cu ceamai mare incarcaturaspirituala. La BisericaSfânta Varvara din

Cartierul Aeroport,Petroºani, zeci decredinciosi sespovedesc si seîmpartaºesc inca de laora 6 dimineata. Prinspovedanie si impar-tasanie ni se iartapacatele, dar fiecarevede in felul sau gre-selile. “ Pãcat înseam-

nã chiar ºi un gândnelalocul lui. De latoate cele ce ne potîndepãrta deDumnezeu ar trebui sãne luãm gândul,mãcar acum”, a afir-mat o doamnã careaºtepta sã sespovedeascã.

P ãcate “moderne”,

pe Facebook

ªi, uimitor poate,dar chiar ºi scrierile depe anumite reþele desocializare au ajuns sãfie pãcate. Tinerii, înspecial, aduc tot maides în discuþie greºelilepe care sunt conºtienþicã le fac în mediulonline. “ De-a lungulanului mai am postãricare supãrã pe unul,pe altul, ori comentariirãutãcioase, dar mãcarsãptãmâna asta încercsã mã abþin”, a spusDani, un tânãr tot dinPetroºani.

Daca îi intrebam pepreoti acestia spun ca,de-a lungul timpului,

lupul si-a schimbatparul, dar naravul ba.In esenta, pacatele auramas aceleasi, insaispitele sunt altele."Pacatele sunt ace-leasi,dar mijloaceleprin care vin tentatiilesunt moderne.Diavolul se adapteazafoarte repede", neexplicã un preot de lao parohie din Vulcan.

S ãptãmânaiertãrii ºi a

toleranþei

De altfel, cei carese duc încãrcaþi deganduri negre la preotspun ca ies apoi, dupaspovedanie, maiusurati. Aceasta sapta-mana a patimilor neaminteste ºi cã putemfi mai iertatori ºi toler-

anþi. Mâine, în Joia

Mare, semnificatia reli-gioasa creste. Atunci aavut loc Cina cea deTaina, dar ºi tradarealui Iisus de catre Iuda.Este si ziua in care segospodinele vopsescouãle. Vinerea patim-ilor este zi de doliu.Atunci a fost rastignitIisus. Oamenii merg labiserica si trec pe submasa ca si cum arintra in mormant si arreveni apoi la viata.Este slujba Prohodului.Sambata e ziua astep-tarii Invierii Domnului.La sfânta slujbã vorlua parte mii deoameni la toate biseri-cile din Valea Jiului,iar drumurile ºi caselese vor umple deluminã.

MaximilianGÂNJU

An de an, înVinerea Mare, mii decredincioºi pornescde la orele amiezii dinmunicipiul Lupenispre Vârful Straja,într-un pelerinaj reli-gios care imitã drumulparcurs de IisusHristos în ziua rãstig-nirii pe cruce.Procesiunea este con-dusã de un sobor for-mat din 14 preoþi ºicãlugãri care se roagãpe tot traseul de10.145 de metri, iarpe aceastã distanþã

pelerinii fac 14 opriri,la 14 troiþe ridicatepe marginea drumu-lui. La fiecare popaspreoþii citesc cele 12Evanghelii. Pe cruceade peste 100 de kilo-grame ºi 5 metrilungime, transportatãde credincioºi suntimagini cu cele 14popasuri care se facîn drumul pânã laschit, o bucatã delemn din Crucea pecare a fost rãstignitMântuitorul, adusã depe muntele Athos,precum ºi moaºtelemai multor sfinþi.Organizatorul acestei

procesiuni, EmilPãrãu spune cã prin„Drumul Crucii” seîncearcã „rememo-rarea suferinþei lacare a fost supusMântuitorul pentruiertarea pãcatelornoastre”. Pelerinajuldureazã mai mult depatru ore de mers pejos ºi se finalizeazã laschitul din MunteleStraja. „Dupã ce amvãzut cã la Ierusalimse desfãºoarã DrumulCrucii, m-am gânditca ar fi bine sã orga-nizam ºi la Lupeni oastfel de procesiunepentru a face legãtura

între jertfaMântuitorului ºi acreºtinilor”, maispunea EmilPãrãu. La acestpelerinaj, unic înRomânia participãdeopotrivã bãtrâniºi tineri, turiºti darºi persoane cuhandicap fizic careþin sã parcurgãdrumul prin pro-priile forþe.

Credincioºii sunt aºteptaþi laStraja, la Drumul Crucii

M ii de credincioºi participã în Vinerea Mare la„Drumul Crucii“, un pelerinaj ortodox ce are loc în

Valea Jiului. Pe un traseu de zece kilometri între Lupeniºi schitul din Vârful Straja situat la 1.440 de metri altitu-dine, creºtinii însoþesc o cruce din lemn masiv, care cân-tãreºte peste 100 de kilograme ºi este dusã pe braþe decredincioºi. Pelerinajul este unic în România.


LUNI:• Ciorbã de pui a la greq / Supãcremã de praz cu cartofi• Gordon bleu de porc cu cartofiaurii / Ficãþei de pui cu piure• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã• Pui Shanghai cu cartofi în crustãde muºtar/ Ceafã la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de varza cu afumaturã/Supã cremã de ciuperci• Gulaº unguresc cu gãluºte/Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci• Salatã + Desert

JOI:• Ciorba de periºoare/ Supã cremãde legume

• Chifteluþe marinate ºi piure decartofi / Piept de pui în crustã desusan ºi fulgi de porumb ºi garni-turã de cartofi aurii• Salatã + Desert

VINERI:• Ciorbã de fasole cu afumaturã/Ciorbã þãrãneascã de pui• Piept de pui umplut cu ciuperci ºiorez sârbesc/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA APRILIE

Taina spovedaniei ne uºureazã sufletul

C reºtinii au pãºit în Sãptãmâna Patimilor, perioadacea mai încãrcatã din punct de vedere spiritual de

peste an. În aceste zile, dar nu numai, trebuie sã neaducem aminte cã a face bine este un fel de datoriemoralã ce vine din umanitate ºi trebuie sã ne ajutãmaproapele ori de câte ori se poate.

Considerãm cã înacest moment sesimte nevoia de opauzã. Suntem înSãptãmâna Patimilor,iar în sâmbãta dedinaintea ÎnvieriiDomnului credem cãfiecare dintre noi arealte prioritãþi ºi deaceea am luat deciziade a suspenda acestfrumos eveniment.

Pe de altã parte, desãptãmâna viitoare,spaþiul public vadeveni o scenã dedezbatere electoralã ºiconsiderãm firesc sãlãsãm acest spaþiuliber, aºa cum ºi nouãne-a fost lãsat, pentruca publicul sã poatãprimi informaþiilenecesare procesuluielectiv care urmeazã.Coniderãm cã este omanifestare a respec-tului nostru faþã demodul în care acesteveniment a fost tratatpânã acum de fiecareparticipant, colabora-tor sau susþinãtor al

acestuia.Ne vom revedea pe

data de 31 mai 2014,în cadrul unei ediþii pecare intenþionãm s-oorganizãm în cinsteazilei de 1 Iunie.

Mulþumim

autoritãþilor publice,structurilor de ordinepublicã din cadrulMAI, partenerilor nos-

tri ºi tuturor celor careau ales sã susþinãnecondiþionat ºi înmod asumat aceastãcampanie.

În octombrie 2013,mai precis în ziua de12, o mânã de

oameni se adunau înfaþa statuii lui Decebaldin Deva pentru a-Imulþumi primului om

dintr-o serie plinã deimportanþã în modpublic. Privitã laînceput cu scepticis-cm, aºteptându-se sãse vadã scopul politicascuns sau cine ºtie cealt vicleºug, acþiunilesãptãmânale au cãpã-tat consistenþã în modgradual, bucurându-seacum, spunem noi, derespectul ºi încredereacomunitãþii, manifes-tate prin susþinereacampaniei cu prezenþadomniilor voastre.

O surprizã absolutplãcutã a fostsusþinereanecondiþionatã care avenit din partea pre-

sei, care de fiecaredatã a mediatizatevenimentul, fie prinanunþarea lui, fie prinrelatarea acestuia.

Ce este demn deremarcat, faptul cãPREMIANÞII FÃRÃPREMII a ajuns sã fieinclusã în agendaevenimentelor publicesãptãmânale, faptul cãeste avutã în vederede oameni atunci cândîºi stabilesc programulde weekend. Toateaceste lucruri suntgeneratoare de emoþiipentru cei care aulucrat sistematic ºisusþinut la organizareaevenimentelor ºi aratãfaptul cã setea de val-ori, nevoia de repere,normalitatearecunoaºterii oame-nilor valoroºi, precumºi închiderea unui ciclude cerere-ofertã însocietate este, proba-bil, calea cãtre un cli-mat mai detensionat.

Am auzit mereu sauam spus chiar noiînºine “nu te întrebace-þi oferã societatea,întreabã-te întâi ceoferi tu ei”, prinaceastã campanie,oamenii care au slujitsocietatea, de cele maimulte ori în anonimat,

au ajuns sã primeascãrãsplata socialã, carea constat în mulþumir-ile sincere ale oame-nilor. Au fost clipe deemoþii puternice,oameni care au plânsde fericire, vãzând alþioameni care au venitspecial pentru ei înspaþiul public.

Campania PREMI-ANÞII FÃRÃ PREMIIare ca scop ºiredescoperirea strãziica liant în jurul valo-rilor morale, a aceloroameni care nu suntneapãrat vedete, darcare meritã respectulcelorlalþi. Ieºirea înstradã pentru a aplau-da semeni este unmod de a privi altfelspaþiul public, preades folosit doar pentruproteste, spectacoleieftine sau conflicte. ÎnDeva, hunedorenii auarãtat lumii cãRomânia are motivede mândrie.

Iniþiatorii proiectului

„Premianþii fãrãpremii”


Monika BACIU

”E foarte greu sãaduni un kilogram demac. Toatã lumea ºtiecum aratã floarea ºi

cât de puþine seminþede mac se scot. Ca sãajungi la un kilogramde mac ai nevoie deextrem de multeplante ºi de rãbdare”,

spune un comerciant. Un alt comerciant

spune cã umblã toatãvara dupã maci pentrua le culege seminþele.

”Toatã vara cãutãm

maci. Deja ºtim campe unde cresc ºimergem sã leadunãm. Mulþi nu ºtiucât de puþine seminþeºi cât de multe trebuiesã culegem pentru unkilogram”, spune unalt vânzãtor.

Gospodinele însãapreciazã munca aces-tor culegãtori, darspun cã vor renunþa lacozonacii cu mac.

”Mi se pare foartescump kilogramul demac. Este mult preamult pentru bugetulnostru. Decât sã fac

acasã cozonac cu macmai bine cumpãr unulºi e mai ieftin”, spuneo cumpãrãtoare.

Altele nu þin contde preþuri ºi preferãcozonacii fãcuþi acasãindiferent de costuri.

”Voi cumpãra jumã-tate de kilogram demac ºi îmi ajunge pen-

tru cozonac. O sin-gurã datã pe an estePaºtele, sacrificãm maimulþi bani”, spune oaltã gospodinã.

În condiþiile de faþãcu suma alocatã unuikilogram de mac sepot cumpãra aproapedouã kilograme decarne.

Premianþii fãrã premii intrã în pauzã

D ragi prieteni, am petrecut împreunã în stradãiarna ce abia ne-a pãrãsit pentru a lãsa loc

primãverii. Am ieºit din case în fiecare sâmbãtã pentrua aprecia valorile din societate. Prin gestul dumneavoas-trã, acela de a vã manifesta în public gratitudinea faþãde oamenii pe care îi consideraþi merituoºi, aþi dat ºi unputernic semnal cu privire la ceea ce ne dorim cu toþii –promovarea oamenilor pe care societatea se bazeazã,punerea în luminã a oamenilor care reprezintã reperemorale ºi/sau profesionale pentru societate.

40 de lei un kilogram de mac

M ulte din gospodinele din Valea Jiului vor renunþaîn acest an la cozonacii cu mac. Asta deoarece

acesta a ajuns o adevãratã delicatesã dacã este sã neuitãm la preþ. Gospodinele care vor ca pe masa de Paºtesã punã ºi cozonac cu mac trebuie sã scoatã din buzu-nar aproape 50 de lei. Asta deoarece un kilogram demac se vinde în piaþa centralã din Petroºani cu 40 delei. Vânzãtorii pun preþul pe seama dificultãþii cu carese recolteazã macul.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Aprilie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Astãzi nu este indicat sã semnaþidocumente oficiale sau sã vã ocu-paþi de afaceri. Cei din jur nusunt de acord cu ideile dumneav-oastrã. Nu vã lãsaþi demoralizat ºinu renunþaþi la planurile deschimbare! Ar fi bine sã acordaþimai multã atenþie activitãþilor casnice.

Dimineaþa aveþi parte de câtevamomente mai încordate, dincauza controverselor cu un colegsau un partener de afaceri.Reuºiþi sã lãmuriþi repedeneînþelegerea. Petreceþi dupã-amiaza în familie.

Sunteþi indispus din cauzã cã vise anuleazã o delegaþie. Nu estecazul sã vã faceþi griji, este doaro amânare ºi nimic mai mult. Arfi bine sã vã ocupaþi de prob-lemele financiare. Relaþiile cupartenerul de viaþã parcurg operioadã favorabilã.

Apar neînþelegeri în relaþia cu unpartener de afaceri. Pãstraþi-vãcalmul ºi încercaþi sã gãsiþi osoluþie de compromis! Pentru adepãºi momentele tensionate deazi, trebuie sã vã înarmaþi cumultã rãbdare. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu.

Nu vã asumaþi prea multeresponsabilitãþi, pentru cã riscaþisã nu le faceþi faþã. Nu estemomentul sã vã ocupaþi de afac-eri. S-ar putea sã pierdeþi sumeimportante. Menajaþi-vã sãnã-tatea ºi odihniþi-vã mai mult!

Amânaþi activitãþile care necesitãtact ºi putere de concentrare.Spre searã, primiþi un cadou dela o rudã mai în vârstã. Acordaþimai multã atenþie copiilor! Evitaþispeculaþiile financiare!

Deveniþi irascibil din cauzã cã nureuºiþi sã vã respectaþi programul.Dacã nu vã controlaþi nervozi-tatea, riscaþi sã aveþi neplãceri,atât la serviciu, cât ºi acasã.Concentraþi-vã asupra prob-lemelor cu adevãrat importante.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi puþindeprimat ºi sã vã simþiþi lipsit devlagã. Relaþiile sentimentalesunt foarte bune. Împreunã cupersoana iubitã puteþi rezolva oproblemã importantã.

O rudã apropiatã vã ajutã sãdepãºiþi un moment dificil dinrelaþiile parteneriale. Dupã-ami-azã staþi mai bine cu moralul,mai ales dupã ce primiþi o sumãimportantã dintr-o colaborare.

Nu este o zi favorabilã activ-itãþilor intelectuale. Vã camlipseºte inspiraþia ºi nu reuºiþi sãterminaþi o lucrare importantã.Fiþi mai prudent la serviciu, altfelriscaþi sã aveþi discuþii aprinse.

Se pare cã nu vã puteþi respectaprogramul din cauza unor eveni-mente neprevãzute. Nu vãpuneþi prea mari speranþe într-oafacere, pentru cã s-ar putea sãaveþi parte de o dezamãgire.

Sunteþi indispus din cauza atmos-ferei tensionate de la serviciu. Nuvã faceþi probleme, toanele ºefu-lui vor trece curând! Pãstraþi-vãcalmul ºi evitaþi discuþiile în con-tradictoriu cu colegii.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Biziday (r)11:20 Lumea modei11:30 Garantat 100% (r)12:20 Opinii fiscale12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r)13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului8:10 Europa mea 18:40 Ecce via - Aceasta esteCalea! (r)18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Confesiunile uneimirese (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Toamna bobocilor17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Fotbal Cupa României:Petrolul - Astra

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Epic Show (r)13:30 Teleshopping 14:00 T3ch in 3 (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Cronica cârcotaºilor22:30 Click!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Pompei0:00 Cuceritorul (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Deschide CameraComorilor

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Teleshopping 11:15 Cununa de lacrimi (r)12:15 Santa Diabla (r)13:15 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 O nouã viaþã21:30 Regina22:30 Poveºtiri de noapte

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal European16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Digi Sport Special17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:30 La Liga World21:00 ªtirile Digi Sport21:15 Digi Sport Special 21:30 Fotbal European

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român deComedie: Happy Show 22:00 Mr. Bean

Campania a debutat cuSãptãmâna IMPACT, încadrul ªcolii Altfel – „Sã ºtiimai multe, sã fii mai bun!”.Astfel, în perioada 7-11aprilie cele 16 Cluburi deIniþiativã Comunitarã pen-tru Tineri IMPACT dinValea Jiului s-au implicat ºide data aceasta în comuni-tate, prin intermediul activ-itãþilor pe care le-au organi-zat. Aici se aflã prezentate

o parte dintre ele:- Membrii Clubului

IMPACT Români cu normãîntregã (deschis în partener-iat cu ªcoala EuropeanãI.G.Duca Petroºani) auînceput confecþionareatablourilor pe care le vorutiliza în vederea stângeriide fonduri pentru o elevãbolnavã de leucemie dinPetroºani. Produsele vor fiexpuse în data de 16 maiîn cadrul spectacolului ”Oviaþã pe portativ”,organizatde clubul IMPACT AREA;

- IMPACT InfoPet(deschis în parteneriat cuColegiul Naþional Carmen

Sylva, Petroºani) auorganizat un schimbde tineri în parteneri-at cu CARITASPetroºani, în cadrulcãruia au derulatjocuri educativ-dis-tractive pe teme pre-cum munca înechipã, gestionareaemoþiilor ºi manage-mentul conflictului;

- IMPACT Pride ofPetroºani (deschis înparteneriat cu ªcoalaEuropeanã I.G.DucaPetroºani) au inaugurat”Cãsuþa IMPACT” – o salãde clasã decoratã de cãtre

membrii clubului în careaceºtia îºi desfãºoarã activi-tatea;

- IMPACT New Life(deschis în parteneriat cu

Colegiul EconomicHermes, Petroºani) au invi-tat toate cluburile IMPACTdin Valea Jiului la o ora de

jocuri IMPACT în ParculCarol Schreter, Petroºani;

- IMPACT Best Huricane(deschis în parteneriat cuGrup ªcolar Retezat,Uricani) au prezentatcolegilor din ºcoalã, încadrul unor ateliere temat-ice, activitãþile pe care ei lederuleazã în cadrul clubului.Au pregãtit jocuri, pove-

stiri, piese de teatru, ate-liere de handmade precumºi prezentãri ale MiºcãriiIMPACT ºi ale FundaþieiNoi Orizonturi.

IMPACT este un modelde dezvoltare sustenabilã,iniþiat de Fundaþia NoiOrizonturi ºi sprijinit departenerul strategicRomanian-AmericanFoundation. ÎnRomânia existã peste100 de Cluburi deIniþiativã Comunitarãpentru TineriIMPACT. În cadrulacestora, sunt activicopii ºi tineri care gãs-esc soluþii creativepentru problemele dincomunitãþile lor, ghi-daþi de aproximativ300 de voluntari (pro-fesori ºi membriIMPACT cu abilitãþidezvoltate de leader-ship). ActivitateaIMPACT sedesfãºoarã pe toatãdurata anului ºcolar,sub forma unor întâl-niri sãptãmânale careîi ajutã pe tineri sã sedezvolte ºi sã devinãmai implicaþi în comu-nitate, prin realizareade proiecte de serviciuîn folosul comunitãþii.Miºcarea de TineriIMPACT realizeazãanual aproape 200 de

proiecte în toatã þara, careau aproximativ 30.000 debeneficiari.

Modelul educaþionalIMPACT, 100% românesc,a fost preluat cu succes lanivel internaþional.Miºcarea de TineriIMPACT s-a dezvoltat ast-fel în alte 7 þãri: SUA,Honduras, RepublicaMoldova, RepublicaDominicanã, Armenia,Haiti, Nicaragua.

IMPACT este apreciat lanivel naþional ºi inter-naþional, fiind premiat înrepetate rânduri. Printrepremiile oferite acestuimodel de educaþie promo-vat de Fundaþia NoiOrizonturi amintim: certifi-carea în cadrul GaleiAcþionãm Responsabil(decembrie 2013) pentruBunã Practicã în susþinereacontinuã a implicãrii tiner-ilor în comunitate ºi obunã comunicare cu ºcolileºi Inspectoratele ªcolare,precum ºi premiul „LideriiViitorului”, premiu deexcelenþã al InstitutuluiAspen România, acordatîn 2011

Georgiana Irimia ,Coordonator local alCluburilor de IniþiativãComunitarã pentru TineriIMPACT.


România de IMPACT: peste 2.000 de voluntari - elevi ºi profesori -transformã România, într-o campanie a Fundaþiei Noi Orizonturi

F undaþia Noi Orizonturi desfãºoarã în perioada 7 aprilie ºi 20iunie 2014 campania „România de IMPACT”, sub deviza

„SuperIMPACÞii transformã România!”. În toatã aceastã perioadã,cei peste 2.000 de voluntari care fac parte din Miºcarea de TineriIMPACT (iniþiativã a Fundaþiei Noi Orizonturi) vor realiza zeci deproiecte, evenimente ºi activitãþi de serviciu în folosul comunitãþiicare cuprind strângeri de fonduri ºi alimente pentru familiinevoiaºe, activitãþi ce au în vedere protecþia mediului, pãstrareatradiþiilor româneºti ºi îmbunãtãþirea sistemului educaþional.

CarmenCOSMAN - PREDA

Lupta se dã pentru46 de hectare deteren, acolo unde arurma sã fie amenajatepârtii, stâlpii pentruviitoarea telegondolã,dar ºi culoare pentruinstalaþiile de trans-port.

Municipalitatea aredeja douã deciziifavorabile în procesulintentat RegieiNaþionale a Pãdurilor– ROMSILVA, însãcaza s-a mutat acumpe rolul Înaltei Curþide Casaþie ºi Justiþie.Pentru continuareaprocesului, edilii dinPetroºani au decis sãachiziþioneze serviciide consultanþã ºireprezentare juridicã,exact pentru Dosarulnr.677/57/2012, încare se judecã de circadoi ani cu ROMSIL-VA.

De precizat cã, înstadiul de apel, magis-traþii de la Curtea deApel Alba Iulia au datcâºtig de cauzã munic-ipalitãþii din Petroºani.Astfel, potrivit sentinþipronunþate încã din2012, instanþa a

admis, în parte acþi-unea în contenciosadministrativ formu-latã de reclamantulMunicipiul Petroºani,prin primarul TiberiuIacob – Ridzi, în con-tradictoriu cu pârâtaRegia Naþionalã aPãdurilor – ROMSIL-VA SA. Astfel, potrivitdispozitivului sentinþei,“obligã pârâta sãemitã avizul pentruscoaterea definitivãdin fondul forestiernaþional, prin transferdin proprietatea pub-licã a statului în pro-prietatea publicã areclamantului, asuprafeþelor de terendestinate realizãrii pâr-tiilor pentru practi-carea schiului, precumºi realizãrii instalaþiilorde transport pe cabluaferente acestora,necesare pentru exe-cutarea proiectului,,Dezvoltarea domeni-ului schiabil în zonaturisticã Parâng” ºi,totodatã, a obligatRomsilva la platasumei de 3.004,03 leicu titlu de cheltuieli dejudecatã parþiale.

Numai cã, dupãaproape un an de lapronunþarea sentinþei,

Romsilva a fpcutrecurs la Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie.Chair dacã pãrea tar-divã introducerearecursului, acesta afost acceptat, dincauzã cã s-a cmunictfoarte târziu dispozi-tivul sentinþei. “Esteacelaºi doar, darRomsilva a fãcutrecurs la Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie.Eram la un pas de ainvesti sentinþa cu for-mulã executorie ºiatunci am fost anun-taþi”, a explicat secre-tarul PrimãrieiMunicipiului Petroºani,Adrian Negoe.

U n proiectgeneros

Autoritãþile dinPetroºani au demaratîn urmã cu câþiva aniun proiect îndrãzneþde realizare a unuiuriaº complex turisticpentru sporturi deiarnã, ce ar fi transfor-mat staþiunea Parângîntr-una dintre celemai moderne dinEuropa. Lipsa banilor,care trebuiau sã vinãde la Guvern, a fãcut,însã ca lucrãrile sãîngheþe aproape, orisã se desfãºore cu ovitezã extrem de micã.Pânã acum, în cadrulproiectului au fostamenajate pârtiile deschi, bazinul de apãpentru instalaþiile dezãpadã artificialã, aufost achiziþionate

instalaþiile propriu –zise, tunurile dezãpadã, ratrakurile,echipamentele pentrupârtii, stâlpii pentrutelescaunul TS3 careau fost ºi montaþi, dars-au amenajat totodatãspaþiile tehnice, pre-cum ºi staþia depompe pentru pârtiaB.

De precizat, însã,cã pentru StaþiuneaParâng proiectul este

extrem de generos, iarpentru implementarealui s-a aprobat sumatotalã de aproape 70de milioane de euro.Edilii au precizat cãacest program seîntinde pe o perioadãde 4 – 5 ani, înfuncþie de alocaþiile dela buget. Investiþiaprivind domeniul schi-abil din Parâng a fostcâºtigatã de asociereade firme formatã din

Kranz EurocenterPiteºti – Acomin Clujºi DoppelmayerAustria. Potrivitproiectului aprobat,domeniul schiabil dinParâng ar urma sã seîntindã pe o suprafaþãde 150 hectare ºi vaavea 17 pârtii. Deasemenea, pentruacces, între Petroºaniºi staþiunea montanãParâng va fi amena-jatã o telegondolã.


Monika BACIU

“Deja am avutsolicitãri din parteadoamelor pentru arealize diferite modelede manichiurã.

Cele mai solicitateau fost cele cu iepu-raºi, coºuri cu ouã saualte modele specificesãrbãtorii”, spuneAnca, reprezentantaunui astfel de salon.

Preþurile pentruacest tip de manichi-urã sunt mai maridecât cele pentrumanichiura obiºnuitãºi asta datoritã faptu-lui cã dureazã maimult pânã se real-izeazã.

“Spre exemplu omanichiurãfranþuzeascã costãundeva la 50 de lei,în schimb cele cumodele de Paºte potajunge ºi la 150 delei.

Depinde ºi de cedoreºte clienta”, nemai spune Anca.

Pentru a fi în ton

cu Sãrbãtorile Pascaleputem sã încercãm sãrealizãm o manichiurãineditã cu modele deiepuraºi ºi puiºori, iarreprezentanþiisaloanelor de acestgen spun cã în ultimiiani cererea este dince în ce mai marepentru astfel de deco-raþiuni ale unghiilor.

Iepuraºi ºi mieiNu pe masa de Paºte, ci pe unghii

M anichiurã de Paºte. Tendinþele din ultimii anidicteazã chiar ºi manichiura. Astfel, saloanele

specializate le oferã doamnelor ºi domniºoarelor carevor sã fie în tendinþe, modele de manichiurã saupedichiurã adaptate specificului sãrbãtorii. Potrivitreprezentanþilor acestor saloane, în acest an se poartãiepuraºii ºi nu numai.

46 de hectare de teren ascut sãbiile în instanþã între Primãria Petroºani ºi Romsilva

P rimãria Municipiului Petroºaniîncearcã din rãsputeri sã

scoatã definitiv din fondul forestiernaþional o suprafaþã de teren de 46de hectare, aºa încât sã poatã con-tinua proiectul de dezvoltare adomeniului schiabil din Parâng.

CVJ NR. 595, MIERCURI 16 APRILIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 595, MIERCURI 16 APRILIE 2014