CVJ NR. 561, JOI 27 FEBRUARIE 2014

174 de milioanede lei – subvenþia

pentru mineleneviabile

>>> PAGINA A 11-A

Cel mai mare urscarpatin crescut

în captivitate>>> PAGINILE 8-9

Transport gratisde Nedeia din

Parâng>>> PAGINA A 5-A

Maºini sparte,hoþi încã

necunoscuþi>>> PAGINA A 7-A

În Valea Jiului seanunþã petreceri

incendiare de 8 Martie

>>> PAGINA A 10-A

Oamenii importanþiai Vãii Jiului chemaþi

sã salveze o viaþã>> PAGINA A 13-A

Asociaþia - salvareachiriaºilor din Petrila

>>> PAGINA A 12-A

Morþii mutaþi în cimitire

dupã preferinþe>>> PAGINA A 6-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 561

Joi, 27 Februarie 2014

D upã ce a dezertat din PPDD, partid pe listele cãruia a ajuns în SenatulRomâniei prin redistribuire, pentru a trece la UNPR, Haralambie Vochiþoiu este

bun de platã. A semnat cu mâna lui, la fel ca ºi ceilalþi candidaþi, o convenþie prin carese obliga sã plãteascã 2 milioane de euro dacã pãrãseºte partidul, aºa cã acum arputea fi obligat sã vireze suma în conturile partidului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Au stat împreunã,dar nu

prea s-au iubit>>> PAGINA A 3-A

Mãrþiºorul, întretradiþie ºi legendã...

>>> PAGINA A 4-A

Preþul trãdãrii

Senatorul Vochiþoiu va fipus sã plãteascã

2 milioane de euro

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

DianaMITRACHE

Unde a fost pactul?Care pact? Vomsupravieþui! Sunt sin-tagme vehiculate deambele pãrþi, iar liberalii nici nu mai ºtiudacã s-au înþeles preabine cu foºtii lorparteneri roºii. „Nu ºtiuprea bine unde afuncþionat aºa bineaceastã alianþã, dacã e

sã vorbim. La concret,în Valea Jiului, camnicãieri nu a funcþio-nat. De la Uricani laPetrila sau invers. (…)La nivel naþional, lafel, noi am avutMinisterul de Finanþe,dar banii erau la PSD.Noi am avut ministerulTransporturilor, dardrumurile erau la PSD.Noi am avut MinisterulEconomiei, darIndustria era la PSD”,

a declarat CostelAvram, coordonatorPNL Valea Jiului.

PSD-iºtii din zonãspun, însã, cã aucolaborat bine cucolegii lor din PNL, cumici excepþii pe care ºile asumã, dar afirmãcã ruperea alianþei va fitaxatã doar de elec-torat. „La nivel dePetroºani, pot sã spuncã alianþa a funcþionat.Nu am avut disensiuni

cu organizaþia de laPetroºani. Sigur, cualte organizaþii din alte

zone, nu pot sã spuncã nu au fost, dar laPetroºani, am avut o

relaþie colegialã ºi nudoar cât am fost înalianþã. Politica mergeînainte. Azi se facalianþe, mâine se

schimbã, dupã un cursfiresc al lucrurilor. PNLdoreºte sã se încadrezeîntr-o politicã dedreapta, sã facã noialianþe. E pãcat cãaveam un program, cutermen de 4 ani dezile, împreunã cupartenerii noºtri. Separe cã ei l-au abando-nat ºi vom rãmâne sin-guri sã-l ducem lacapãt”, a declarat ºiIoan Rus, preºedintelePSD Petroºani.

În altã ordine deidei, PNL-iºtii spunchiar cã nu prea aveaumai nimic în ValeaJiului ºi cred cã acumvor construi altceva,dar nu exclud ca mem-brii lor de partid sã sereorienteze politic. „ÎnValea Jiului, cu câþivadirectori de ºcoli generale nu putemspune cã am fost laguvernare. Vom vedeace vom face. Vom

munci, ca PNL sãrevinã la guvernare.Mã aºtept ca sã pleceacum oamenii ºi de laPNL la PSD, cum mã

aºtept sã fie ºi invers”,a menþionat CostelAvram.

Fostul coleg dealianþã ºi omul cu careCostel Avram s-aºicanat ºi în timpulalianþei USL, Ioan Russpune acum cã vamerge pe o viitoarealianþã. „În primul rândavem USD-ul pe care îlînscriem sãptãmânaviitoare la Bucureºti.Va fi alainþa noastrã cucare vom merge laEuroparlamentare, alã-turi de conservatori ºiUNPR ºi pe plan localsunt posibile alianþe,dar depinde de intere-sele oamenilor. Acum,PNL-ul poate se va aliacu PDL, aºa cum aufãcut în timpul alianþeicu noi la Ilfov.Avem înspate un electorat ºi elne va taxa”, a maiadãugat Ioan Rus,preºedintele PSDPetroºani.

Pavel Gh. Iuliu

Pensionarii dinPetroºani ai Asociaþieiºi a Ligii Pensionarilormineri din Petroºani –ºi nu numai – te aver-tizeazã pentru ultimaoarã sã-þi prezinþidemisia din funcþia depreºedinte al Asociaþieipentru cel puþin 18motive cuprinse îndosarele pe care le aila organele de cer-cetare a abuzurilor ºifraudelor pe care le-aicomis de când eºtipreºedinte.

Nu vom repetaacuzaþiile care þi seaduc - acestea fiindcunoscute - dar noipensionarii, inclusiv ceidin comitet (care nu temai agreeazã) ºi con-silierii din PrimãriaPetroºani care þi-aurefuzat „titlul decetãþean de onoare” tesomeazã, dacã mai aiun dram de bun simþ –sã demisionezi acum.Chiar dacã, pânã înprezent ai fost acoperitºi protejat de cãtre uniimagistraþi, sã nu crezicã vei scãpa de braþullegii care te va trimiteunde îþi este locul pen-tru fãrãdelegile comise.

Eºti un dictator para-noic susþinut de ogaºcã de pupincuriºtidin colonie cu foamea-n gât, care îþisatisfac orgoliile de ºefde gaºcã ºi carelucreazã pe moºia ta,a-i introdus ºantajul ºiomerta în relaþiilepreºedinte - vasal fiindrecunoscut ca unbaron intangibil.

Referendumul carese va declanºa încurând te va scoatedin bârlogul unde staiascuns ca un animalîncolþit lângã cei câþivaprozeliþi din coloniehrãniþi din mila ta. Eºtiun personaj diabolic,un golan fãrã scrupule.Pleacã imediat pânãnu este prea târziu.

Ai promovat ama-torismul primitiv ºimalpraxisul în man-agement ºi ai peconºtiinþã cel puþin 10foºti angajaþi sau mem-bri pe care i-ai înde-pãrtat din asociaþia înmod samavolnic. Aiaplicat ºantajul ºi legeatãcerii în mod golãnescpentru cã muºchii tãinu suportã opoziþia.Te-a pãrãsit ºi ultimultãu susþinãtor care nua mai acceptat sã fie

pãrtaº la demolareaasociaþiei la fraudã ºifurturi. Aflã cã sepregãteºte de cãtrepensionari o petiþie(referendum) cu multesemnãturi care cerdemiterea ta dinfuncþia de preºedinte ºiscoaterea ta din sediulasociaþiei, dar nu cufanfarã! Vei fi înlãturatde pe tronul asociaþieica un baron localmitocan ºi expirat pen-tru noi. Nu te maibaza pe NUP.

Pleacã acum, mai aipuþin timp. Alegereaunui nou preºedinte ºia unui nou Comiteteste inevitabilã.Pensionarii cei mulþiNU TE MAI VOR. Darvei avea parte de unaudit pe mãsurã pen-tru recuperarea tuturorfraudelor pe care le-aicomis de-a lungulanilor. În ultimaperioadã ai evitat sãmai prezinþi la TVlocal eºecurile manage-mentului tãu ca „suc-cesuri” ale retoricii talemincinoase ºi fali-mentare. Eºti compro-mis atât moral cât ºiprofesional. Pleacãacum pânã nu esteprea târziu. Nimeni nu

te va apãra în faþamulþimilor care nu temai vor preºedinte. Aisusþinut numeroasestãri conflictuale îninstanþele judecãtoreºtidin Petroºani, Deva ºiAlba Iulia. Nu crezi cãeste prea mult?

Când se va facejustiþie domnilor magis-traþi? Dacã pânã la01.04.2014 nu îºi vaprezenta demisia, vomface dezvãluiri incendi-are, pe zile ºi chiarore, privind fraudelecomise de Pavel Gh.Iuliu, suficiente pentrudeclanºarea urmãririipenale.

Un grup de pensionari

Ne protejãmidentitatea

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 2014 Actualitate 3

Scrisoare deschisãPreºedintelui Asociaþiei Pensionarilor pentru

Ajutor de Deces ºi Ajutor Reciproc - Petroºani

Primim la redacþie

Au stat împreunã, dar nu prea s-au iubit

S-a rupt USL, iar la nivelul Vãii Jiului, liderii celordouã formaþiuni recunosc cã nici nu prea s-au

iubit. Discuþiile grave nu sunt purtate fãþiº, iar atâtliberalii, cât mai ales PSD-iºtii par sã nu sufere ºi sã-ºivadã de principiile dictate de la Bucureºti, fãrã sãexcludã dezertãri din ambele tabere.

Mircea NISTOR

Aici a apãrut ºiMãrþiºorul care, astãzi,se mai regãseºte doarla români ºi la popu-laþiile româneºti aflatede jur-împrejurulRomâniei mici deastãzi. În urma sãpã-turilor arheologiceefectuate pe teritoriula ceea ce a mai rãmasdin vechea Dacie, pre-cum ºi pe cel al alUngariei, Bulgariei,Serbiei, Ucrainei,Croaþiei, Slovaciei(ºamd) au fost gãsitemãrþiºoare cu ovechime mai mare de8.000 de ani. Acestease prezentau subforma unor mici pietrede râu, vopsite în albºi roºu, care erau pur-tate la gât. Acestedouã culori au rãmas,de-a lungul mileniilor,un simbol al sexelor,ele fiind regãsite înºnurul mãrþiºorului saual bradului de nuntã.

M ãrþiºoarele,anterioare

creºtinismului

Anul Nou, la geto-daci, începea pe datade 1 martie, luna mar-tie fiind, la toatepopoarele latine,prima lunã a anului.Cu ocazia primei zile alunii martie, mãrþiºorulera oferit, laolaltã cuurãrile strãvechi de“bine”, “sãnãtate”,“bucurie” sau“dragoste”. În Europade vest, debutul nouluian la data de 1 ianuar-ie a fost adoptat abiaîn anul 1691, iar înþãrile “vlahe” abiadupã câteva sute deani. Prin urmare, deaproape 300 de ani,românii sunt singurapopulaþie europeanãcare sãrbãtoreºte dedouã ori Anul Nou. O

datã dupã calendaruloficial ºi internaþionalºi încã o datã dupãcalendarul popular ºi,strãvechi, geto-dac...

T radiþia pop-ularã

Dupã cum va fi vre-mea din prima zi a luiMartie, aºa va fi toatãprimãvara… Dar, ºivara, iar cel carepoartã mãrþiºorul vafi sãnãtos ºi vaavea noroc înviaþã. Mãrþiºorulse poartã pânãcând înflorescviºinii sau trandafiriiiar atunci firul roºu selasã pe o ramurã deviºin sau trandafir. Înunele regiuni locuitede români mãrþiºoruleste purtat atâta timpcât dureazã zileleBabelor sau pânã laFlorii, când este scosºi agãþat de crengileunui copac. Dacãpomul va da rod,atunci ºi omul va aveanoroc. Talismanul estearuncat apoi, în modsimbolic, dupã ozburãtoare, pentru capurtãtorul sã devinãuºor ca pasãrea.Potrivit unei altetradiþii, în ziua de 1martie, fetele trebuiesã se spele cu apãobþinutã din zãpadã,pentru a avea tenulluminos ºi curat. Însatele din Transilvania,mãrþiºorul era agãþat,cândva, ºi pe la porþi,ferestre, în coarneleanimalelor sau la toar-ta gãleþilor, pentru aîndepãrta deochiul ºispiritele rele. În altezone ale mãrþiºorulera purtat, la închei-etura mâinii, toatãluna martie iar, în ulti-ma zi, fetele îl înodaude trunchiul unui pomsau îl puneau într-unarbust de trandafir,

sperând cã toate dor-inþele li se vor împli-ni.

M ãrþiºorul dac

Dacii confecþionauamulete din fire delânã albã ºi roºie,rãsucite de 365 deori, atât câte zile aveaanul. Pe acestea erau,

apoi,

înºiratepiet-ricelealbe ºiroºii sauscoicimaiînchise ºimai deschisela culoare, în funcþiede zona în care trãiau.Firele albe ºi roºiireprezentau binele ºirãul, bucuria ºi tris-teþea, naºterea ºimoartea, începutul ºisfârºitul. Pietricelelereprezentau ziua ºinoaptea iar piatraroºie însemnarenaºterea ºi reluareaciclului vieþii.

Mai târziu, întreacestea, s-a introdusun bãnuþ de argint saude aur, în funcþie derangul social, acestatransformându-se, înzilele noastre, în tri-foiul cu patru foi sauîn coºar.

Mãrþiºorul era oferitde cãtre pãrinþi copi-ilor, în dimineaþa zileide 1 martie, ºi sepurta, doar, legat lamânã. ªnurul ºi piet-ricele îi apãrau, pe ceicare le purtau, de boli,de deochi ºi deblesteme.

O legendãmai târzie

O legendã apãrutãceva mai târziu, cea aBabei Dochia, aschimbat istoria obi-ceiului mãrþiºorului. Sespune cã, la sfârºituliernii, când gerul eraîncã în toi, BabaDochia i-a dat fiiceisale vitrege, pe carenu o iubea, o bucatãde pânzã murdarã pecare a trimis-o sã ospele pânã se va facealbã ca zãpada. Copilaa încercat dar nu areuºit ºi,încet-

încet, aîngheþat în gerul deafarã. Atunci a apãrutun flãcãu, pe numelelui Mãrþiºor, care i-aprins în piept o floareroºie ºi i-a spus sã numai plângã. Ajunsãacasã fãtuca, BabaDochia a vãzut floareadin pieptul fetei ºi,crezând cã a venitprimãvara, ºi-a luatoile ºi a plecat la

munte. În vârfulmuntelui i-a apãrut înfaþã Mãrþiºor care aadus cu el viscolul iarBaba Dochia a fosttransformatã, împre-unã cu oile ei, în stanede gheaþã.

F ãrã strãmoºiiromânilor nu

exista nicimãrþiºorul

Povestea“mãrþiºorului” a fostpreluatã de la primiilocuitori ai Europei,respectiv de la cei careastãzi se numesc“români”, ºi de altepopoare. Inclusiv decãtre romanii care,deºi rude de sânge, i-

au cotropit ºi furatpe daci, urmaºiipopulaþieibãºtinaºe dinEuropa. Înprezent, însã,

pietricele roºii ºialbe, ºnurul de lânãsau bãnuþii de argintau fost înlocuiþi cu totfelul de brãþãri, pan-dantive, broºe sau col-iere, mai mult sau maipuþin scumpe, dar, cutoatele niºte kitsch-uri.Dacã acum, multe miide ani înainte,mãrþiºorul reprezentarenaºterea ºi credinþaîn puterea vieþii, înprezent, acesta a ajunsun fel un fel de prilejde etalare a bogãþiei ºia ierarhirei sociale.

A fost odatã unmãrþiºor...

O altã veche tradiþie

româneascã este pecale de a se pierde.Este vorba despremãrþiºor care, astãzi, aajuns sã reprezinte omicã afacere pentruvânzãtorii de bibelouri,gablonþuri sau flori. Înacest timp, simboluliniþial al sãrbãtoririisosirii primãverii s-apierdut în negura vre-murilor.

Iniþial, mãrþiºorulsimboliza funia anuluicare adunã, prinîmpletirea a douã fire,alb ºi roºu, douãanotimpuri opuse –vara ºi iarna. În trecut,mãrþiºorul era con-fecþionat doar demame care adãugau lafirul bicolor câte omonedã de argint saude aur ºi-l împleteau lamâna copiilor îndimineaþa zilei de 1martie.

Ulterior acesta afost reprezentat prindiferite formetradiþionale, de lanelipsitul coºar sau tri-foi cu 4 foi pânã lasimboluri aleprimãverii, precumghioceii sculptaþi înlemn sau coºuleþeîmpletite din fibre veg-etale. Ce a ajuns astãzivestitorul primãveriieste, însã, un adevãratkitsch.

Adicã, tot felul debibelouri, buchete deflori sau alte “chestii”de prost gust. espectiv,un alt prilej pentruvânzãtorii de “nimi-curi” de a câºtiga unban de pe urma celorcare þin la “tradiþii”.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 20144 Actualitate

Mãrþiºorul, între tradiþie ºi legendã...T imp de milenii “bune”, în anii în care nãvãlitorii

din stepele asiatice încã nu apãruserã pemeleagurile carpato-danubiano-pontice, spaþiul în carea fost edificatã Dacia, minuscul astãzi, a fost CentrulSuprem al Hiperboreeii ºi al lumii.


DianaMITRACHE

De secole, momâr-lanii din Parâng seadunã la Troiþa ridi-catã în centrul staþiu-nii, unde are loc onedeie. ªi anul acesta,manifestarea va fiorganizatã în acelaºi

loc tradiþional, iar pen-tru ca toatã lumea sãaibã acces în munte ºitinerii sã vinã sã vadãcine ne-au fost înain-taºii ºi ce am moºtenitde la ei, transportul petelescaun ar putea figratuit. Consilierii dela Petroºani îºi vor daacordul în ºedinþa de

consiliu din aceastãsãptãmânã, instalaþiade transport pe cablufiind singurul mijloc cucare se va puteaajunge în munte. „Seva afla pe ordinea dezi a ºedinþei de consil-iu de joi un proiect dehotãrâre prin caredorim sã sprijinim tur-ismul în masivul

Parâng. În acest scop,cu ocazia sãrbãtoriiSfintei Maria, care are

loc în 15 august, cândorganizãm o nedeieprin care încercãm sãse aducã din nou înatenþia celor dincomunitatea noastrã,dar ºi a turiºtilor, obi-ceiurile bãºtinaºilor,ale momârlanilor,dorim ca transportulpe telescaun sã fiegratuit”, a declaratDorina Niþã, iniþia-toarea proiectului, alã-turi de consilierul liber-al Petru Drãgoescu.

Câteva mii deoameni urcã în munteîn 15 august, deSfânta Maria, pentru alua parte la "NedeiaTroiþei", una dintrecele mai frumoasepetreceri câmpeneºticare au loc în ValeaJiului.

Tradiþia nedeii din

Parâng a fost reluatãîn 2006 de cãtrereprezentanþiiAsociþiei PetroAqua ºi,ulterior, de cãtreAsociaþia Cabanierilordin Parâng.

An de an la troiþaridicatã la cota 1700,pe platoul unde odatãse afla cabana "Cãsuþadin poveºti", momâr-lanii din satul Jieþintind mesele ºi îiinvitã pe toþi cei aflaþiîn zonã sã guste dinpreparatele lortradiþionale ºi sã le

cunoascã obiceiurile.Ei încing horele ºi seîntrec în diverse competiþii, aºa cumfãceau strãmoºii lorcare Îi mulþumeau astfel lui Dumnezeupentru roadele câmpului.

De precizat cãtroiþa din Parâng,locul unde momârlaniiîºi dau întâlnire an dean, a fost ridicatã tocmai pentru a marcalocul în care momâr-lanii petreceau an dean de Sfânta Maria.

La început de primãvarã,noul magazin din Petroºani îºiaºteaptã clienþii cu cele mainoi trenduri, la preþuri mici, omare diversitate de articole

pentru întreaga familie, oferteatractive ºi promoþii extraor-dinare. Locuitorii vor avea deacum încolo posibilitatea de ase bucura de piese vestimenta-

re de calitate, realizate înatelierele de creaþie dinGermania de cãtredesigneri proprii, lapreþuri accesibile.

În funcþie de stilul vesti-mentar, casual, clasic saustylish-chic, oricine îºi va

putea gãsi þinuta idealã în noulmagazin din Petroºani.Colecþiile constant actualizaterãspund cerinþelor mereu înschimbare ale clienþilor ºi lesînt puse la dispoziþie piesevestimentare pentru un lookde zi cu zi, articole pentruapariþii stilate, lenjerie intimãºi accesorii.

Takko, cu sediul în Telgte,Westphalia, este unul dintrecei mai importanþi retaileri devestimentaþie din Europa. Cuaproape 1900 de magazine înGermania ºi în toatã Europa,compania opereazã ca unretailer de vestimentaþie carefurnizeazã îmbrãcãminte decalitate pentru întreaga fami-lie, la preþuri accesibile.Dezvoltarea pe verticalã îi per-mite companiei sã funcþionezela un nivel înalt de eficienþã ºiflexibilitate pe piaþã.

Transport gratis de Nedeia din Parâng

C onsilierii de la Petroºani trebuie sã-ºi dea acordulaºa încât tradiþiile momârlanilor din Valea Jiului

sã poatã dãinui. Printre acestea se numãrã ºi NedeiaTroiþei din Parâng, care are loc de Sfânta Maria, în cen-trul staþiunii din Parâng. Proiectul ce vizeazãtrasportul gratuit cu telescaunul va fi discutat joi înplenul ºedinþei de consiliu.

Un nou magazin Takko, în Petroºani

T akko inaugureazã pe 27 februarie un noumagazin, în Petroºani (strada Livezeni,

lîngã Kaufland). Dupã lansarea pe piaþã, încãdin anul 2007, retailerul german ºi-a propus sãdeschidã în România aproximativ 100 de maga-zine, în cel mai scurt timp, în funcþie de spaþiilede vînzare gãsite. Cu aproape 1.900 de maga-zine în toatã Europa, Takko a deschis înRomânia 59 de magazine.

Monika BACIU

”Cei de la FundaþiaCor Iesu au fãcut osolicitare cãtre munic-ipalitatea Petroºanidatoritã faptului cãîncepând cu anul2014 nu mai benefi-ciazã de subvenþie dela bugetul de stat sã îiajutãm printr-o cofi-nanþare a cheltuielilorpe care ei le au cuhrana copiilor ºi înacest sens noi vompropune consilierilorlocali sã fie de acordcu alocarea uneisume de 3000 de leilunar. Conformcererii pe care ei auînaintat-o cãtre noiîngrijesc la momentulactual un numãr de

167 de copii”,a declaratDorina Niþã,viceprimarmunicipiulPetroºani.Responsabiliicentruluispuneau anultrecut cã celmai mare aju-tor îl primescdin strãinã-tate.

”De obicei, numaidin Ungaria ºiGermania vin oamenisã îi ajute pe copii.Sunt ºi oameni dinþarã, existã câtevapersoane careîncearcã cu simplaprezenþã sã îi bucurepe copii, dar mai esteo doamnã din TârguJiu ºi este singurapersoanã care prindonaþiile foarte sub-stanþiale, foarte desvine ºi acordãcopilaºilor dulciuri,alimente. Locuitoriidin Valea Jiului nu seprea apleacã asupra

acestor copii. În afarãde pâinea lui SfântulAnton, pe care cred-incioºii o aduc înfiecare zi de marþi laSfânta Liturghie seadunã pâinea pentrucopilaºi, doarprimãria când maitrimite pachete. Nuºtiu în ultimii nouãani sã fi primit alteajutoare”, a declaratEva Acs, la sfârºitulanului trecut.

În tot acest timp încare Guvernul taie dela copii alocã pentruprimari ºi anumepentru majorareasalariilor acestora.


Monika BACIU

”Trei deshumãri auavut loc pe parcursulanului trecut, douã cãosemintele au fostmutate în altã locali-tate ºi alta pentru cã s-a preferat un loc mai

bun decât cel în careerau îngropate acesteosemite”, a declaratNicu Taºcã, purtãtorulde cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

Pot fi deshumate ºiosemintele pentru carenu s-a plãtit conce-

siunea aferentã loculuide veci. Anul trecut s-au plãtit peste 300 deastfel de taxe.

”Anul trecut în cimi-tirul cetral dinmunicipiul Petroºani305 familii au plãtitpentru cei care îºi

dorm somnul deveci în cimitirulacesta”, a maispus sursa citatã.

În prezent încimitirele dinmunicipiulPetroºani suntîngropate peste40 de mii depersoane, iar înultima perioadãs-a constatat olipsã acutã alocurilor de veci.

LuizaANDRONACHE

Alimentaþia nesãnã-toasã asociata cu stre-sul reprezintã princi-pala cauzã a obezitãþii,sunt de pãrere spe-cialiºtii, iar potrivitdatelor furnizate deaceºtia, un român dinpatru suferã de aceas-ta maladie. La fel ca ºipe plnan naþional,tendinþa obezitãþii esteîn creºtere ºi în judeþulHunedoara. Potrivitdatelor furnizate deDirecþiei de SãnãtatePublica Hunedoara,pe parcursul anului

trecut, au fost înregis-trate aproape trei miide cazuri de obezitatela noi în judeþ, cuaproape 300 maimulte fata de anul2012. „Înregistrate,

în 2013 avem 2990de cazuri, iar în 2012,2683 de cazuri.Aceastã situaþiereprezintã doar obezitatea, nu ºi greu-tatea peste cea nor-

malã , a declarat dr.Cecilia Birãu, purtãtorde cuvînt DSPHunedoara.

Deºi obezitatea însine este o boalã, spe-cialiºtii atrag atenþia caaceasta poate duce ºila alte afecþiuni multmai grave, cum ar fihipertensiunea saudiabetul zaharat.Pentru a nu ajunge înaceasã situaþie, mediciivin cu sfaturi, iar celemai importante sîntmiºcarea, hidratarea,adicã consumul de doilitri de lichide pe zi ºi,bineînþeles, o alimen-taþie sãnãtoasã.

În cazurile în careeste deja prea tîrziupentru prevenire, spe-cialiºtii sunt de pãrerecã obezitatea poate fitratatã dacã existavoinþa ºi ambiþie.

Obezitatea, o boalã gravã ºi tot mai des întîlnitã

N umãrul persoanelor care suferã de obezitate esteîn creºtere în judeþul Hunedoara, la fel ca ºi pe

plan naþional. Pe parcursul anului trecut, au fost înregistrate aproape trei mii de cazuri, cu aproape 300mai multe fata de anul 2012. Deºi obezitatea în sineeste o boalã cronicã, aceasta poate cauza ºi alte bolicum ar fi hipertensiunea sau diabetul zaharat.

Morþii mutaþi în cimitire dupã preferinþe

A u mutat osemintele rudelor din cimitir. În timp cenumãrul locurilor de veci este din ce în ce mai mic în

cimitirele din Petroºani sunt persoane care au solicitatdeshumarea cadavrelor ºi mutarea acestora în alte locuri.Un caz ieºit din comun este cel al unei familii dinPetroºani care a solicitat responsabililor cimitirului centralmutarea osemintelor într-o altã locaþie ”mai frumoasã”.

Ajutor de la Primãrie pentruhrana copiilor

G uvernul taie de la copii ºi dã la primari. Începând cuacest an, mai multe fundaþii care au ca scop îngrijirea

copiilor care provin din familii dezorganizate au rãmas fãrãsubvenþia de la stat. În aceastã situaþie se aflã ºi FundaþiaCor Iesu din Petroºani unde sunt îngrijiþi peste 150 de copii.Neavând alternative, responsabilii Fundaþiei au apelat lamunicipalitate pentru a asigura hrana necesarã copiilor.

M ai multemicrobuze

care circulã înregim de maxi-taxi,au fost sparte înnoaptea de marþispre miercuri Unuldintre acesteachiar la doi paºi dezona centralã aPetrosaniului.

Trei microbuzeZMK vandalizateîntr-o noapte

La Petroºani se furãca în codru, orice, de

oriunde chiar în plincentrul oraºului. Înultimii s-au înregistratzeci, sute de spargeride maºini, case, anexegospodãreºti, dar celemai multe au rãmas cuautor necunoscut ºipînã astãzi. Îndimineaþa zilei de ieri,proprietarul unuimicrobuz careefectueazã transportde persoane, ºi-a gãsitmaºina spartã chiar înparcarea din faþablocului sau, zonãaflatã chiar la 15, 20de metri de primãria

Petroºani. “De dimineaþã am

fost informat de odoamnã de la chioºc

cã am maºina spartã.Am crezut în primafazã cã este o glumã,dar venind în parcare

am vãzut geamul dinstînga fata spart, iardin interior îmi lipseauîn jur de 20 de lei,bani pe care îifoloseam sã mai daurest oamenilor petraseu. Ale bunuri nuîmi lipseau, dar înschimb am gãsit toateactele rãvãºite prinmaºina”, ne-a declaratVasile Plescan,proprietarulmicrobuzului.

Aceasta nu esteprima datã cînd bãr-batul ºi-a gãsit maºinavandalizatã în parcare,ci pentru a treia oarã.S-a întîmplat la fel, înacelaºi loc, la cîþiva

metri de primãria dinlocalitate, zonã care sepresupune cã este unasigurã. Dar, noapteatrecutã, nu doar acestmicrobuz a fost spart,ci ºi altele, care la fel,fac transport încomun pentru firmãZMK. “Pot sã vã spun cã tot în cursulnopþii de marþi spremiercuri sau spredimineaþã, au mai fostsparte încã douãmaºini noi de la firmaZMK”, a mai declaratVasile, unul din proprietarii pãgubiþi.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE


Potrivit datelor oficiale,anterior campaniei pentrualegerile parlamentare,fiecare candidat a semnat o convenþie cuPPDD, prin care se obligaca, în cazul în carepãrãseºte partidul, sãplãteascã douã milioane deeuro.

Primul care a dezertat din barca partidului înfiinþatde Dan Diaconescu a fostsenatorul Tudor Barbu,

împotriva cãruiareprezentanþii PPDDau anunþat încã deacum patru luni cã sevor îndrepta îninstanþã. Iar acum avenit ºi rândul sena-torului HaralambieVochiþoiu.

„Acea clauzã din convenþie este activatã.Acum suntem în fazanegocierilor. Cu siguranþã,urmãtorul va fi domnul

Vochiþoiu”, a declaratSimona Man, preºedintelePPDD la nivel naþional.

Chestionat de noi cuprivire la clauzele convenþiei

pe care a semnat-o înainteaalegerilor parlamentare,Vochiþoiu nu a vrut sã facãniciun comentariu. „Nocomment”, a fost singurulrãspuns al acestuia.

C e a lãsat ºi ce aprimit…

La începutul acestei luni, Haralambie Vochiþoiua anunþat, oficial, cã a pãrãsit PPDD, al cãrui preºedinte era lanivel judeþean, pentru a

trece la UNPR. A dat funcþia de lideral grupului PPDD dinSenat, pe motiv cã

oricum nu maisunt suficienþimembri, pentrucel de vicelideral grupuluiPSD – UNPR.

ªi, în plus,a mai fost recompensatcu un postpolitic: cel deºef al unui

departament specializat pe problemele ºomerilor ºi ale pensionarilor dincadrul UNPR. Rãmâne de vãzut, însã, dacã preþultrãdãrii nu va fi, totuºi, prea mare!

Haralambie Vochiþoiu aajuns în fruntea PPDDHunedoara în urma unoralegeri contestate ºi dupã cea fost exclus din PSD.

În luna mai 2011, nu mai puþin de 154 demembri ai PSD Petroºaniau semnat o sesizareîmpotriva lui Vochiþoiu, care era liderul organizaþieiºi pe care îl acuzau de comportament dictatorial,dar ºi faptul cã ar fi încãlcat statutul partidului înrepetate rânduri.

Prin trecerea la UNPR nupuþini au fost cei care auspus cã Vochiþoiu seîntoarce de unde a plecat,adicã în PSD, dar pe uºadin dos.

CarCarmen men COSMAN - PREDCOSMAN - PREDAA

Preþul trãdãrii

Senatorul Vochiþoiu va fi pus sã plãteascã 2 milioane de euro

D upã ce a dezertat din PPDD, partid pelistele cãruia a ajuns în Senatul

României prin redistribuire, pentru a trece laUNPR, Haralambie Vochiþoiu este bun deplatã. A semnat cu mâna lui, la fel ca ºiceilalþi candidaþi, o con-venþie prin care seobliga sã plãteascã 2milioane de eurodacã pãrãseºte par-tidul, aºa cã acum arputea fi obligat sãvireze suma în conturilepartidului.

Maºini sparte, hoþi încã necunoscuþi

Baloo este perlaStaþiunii Straja, aretoate condiþiile cerutede Uniunea Europeanã,ba chiar îi suntacoperite nevoile pestenormele în vigoare.

Hrana consistentã pecare ar gãsi-o cu greuîn sãlbãticie l-a fãcut pe poznaºul urs sã sedezvolte, chiar dacã înmomentul în care a fostgãsit, acum 14 ani,

pe când era pui, i sedãdeau ºanse mici desupravieþuire din cauzarãnilor. Cu atât maipuþin de a ajunge lamaturitate un exemplaratât de apreciat, darmai ales „dorit” de presupuºi apãrãtori aidrepturilor animalelor în jurul cãrora existãcontroverse.

Pentru a-l lua peBaloo din Straja au fostîncercate diferitemetode, însã în urmaverificãrilor s-adescoperit cã-i sunt asigurate toatecondiþiile astfel încât sãrãmânã în menajeria de la Straja.

S-a încercat chiar ºicu bani, în speranþa cãsalvatorul sãu l-ar vinde,însã nici aceastã tentativã n-a reuºit.

„Pe Baloo normal cãl-ar duce oriunde, auvenit aici sã-mi oferemie, crezând cã eu dauursul pentru bani. L-auevaluat la 150 -200 de

miide euro. Un urs caBaloo, când l-au evaluatnemþii, au spus cã încaptivitate, la dimensiu-nile acestea, nu existãniciunde în lume. Aþivãzut cum aratã în grãdinile zoologice unurs, de zici cã-i câine ºivedeþi cum aratã el”,spune Emil Pãrãu, celcare îl are în grijã peBaloo.

A crescut pelângã om

Proprietarul sãu nu-lvrea pe Baloo într-orezervaþie, nu pentru a-ºi satisface un moft cipentru cã poznaºul ursar muri în câteva sãp-tãmâni. Este dependent

de om, pentru cã timpde trei ani a fost per-manent în companiaunuia care a avut grijãde el pânã s-a însãnã-toºit. De altfel,

prietenia dintre el ºiîngrijitorul sãu a fostsurprinsã de-a lungultimpului în mai multefotografii fãcute decabanierii din Straja.Baloo, chiar ºi când era un munte de urs,încã se mai cocoþa pespinarea lui nea Eci, celcare îl îngrijea ca pepropriul sãu copil ºicare apare în mai toateimaginile.

„Sunt adeptul de a þine animalele în libertate ºi nu în captivi-tate. Lui Baloo i seîndeplinesc toatecondiþiile cerute deUniunea Europeanã,

are 1200 de metripãtraþi, are piscinã de20 de metri pãtraþi ºi arfi trebuit sã aibã de 12

metri pãtraþi. Are bârlog, tot ce-i trebuieºi nu gãsiþi în multe grãdini zoologicecondiþiile pe care el leare. Problema este cãunii nu vor sã înþeleagãcã acest urs a fost þinutîn captivitate pentru cãaºa a fost situaþia, nupentru cã noi am fivrut. El era un urs

mort, a fost gãsit rãnit,l-am þinut sub tratamentcu perfuzii, toatã lumeaºtie povestea lui. L-amadus aici ºi l-am þinuttrei ani de zile în libertate, doar la culcareîl duceam în þarc. Înrestul timpului era liber,dar crescând se speriauturiºtii de el. Din acestmotiv i-am fãcut un loc. Cei care spun cãtrebuie lãsat liber suntinconºtienþi pentru cãîn pãdure nu-l poþi lãsa,o sã moarã. Aiciprimeºte o alimentaþieformatã din miere,lapte, fructe, are unmeniu zilnic. Nu ne-ambãtut joc de el, sã-i dãm„concentrate” ca ºi alþii,mai spune Pãrãu. ÎnStraja au mai fost alþidoi urºi, un mascul ºi ofemelã, luaþi din staþiu-ne sub pretextul cã leeste mai bine într-o re-zervaþie. Unul a murit lascurt timp dupã ce aajuns pe mâna „salvato-rilor” sãi, iar de femelãnu se mai ºtie nimic.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 20148 Fotoreportaj Fotoreportaj 9

Cel mai mare urs carpatin crescut în captivitateÎ ndrãgitul Baloo din Staþiunea Straja este cel mai mare

exemplar de urs brun crescut de cãtre om. Cel puþinaºa cred mai mulþi experþi germani care l-au evaluat înurma unei deplasãri la Straja ºi care au ajuns la concluziacã n-ar putea fi mai bine îngrijit nicãieri.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

LuizaANDRONACHE

Doamnele, mai custare ºi care ºtiu cevor, deja ºi-au asiguratcâte un loc într-unrestaurant cu nume ºimeniu sofisticat. Însã,atunci când au sunatsã facã rezervãrile,printre altele, nu auuitat sã întrebe despredeliciile care mai suntoferite de organizatoriîn cadrul petrecerii.Adicã, mai ºoptit, maipe faþã, întrebareageneralã a fost: “Stripperi aveþi?” Decâþiva ani, în ValeaJiului aceasta este ocondiþie esenþialã deîndeplinit din parteapatronilor de restau-rante atunci când punla cale petreceri defemei. ªi anul acesta,la data de 26 februar-ie, vã putem spune cucertitudine cã cele maimulte locuri la chefu-rile de luna viitoare,sunt adjudecate deja. “Ca în fiecare an, ºianul acesta mi-amfãcut o rezervare la unrestaurant împreunãcu colegele de servi-ciu. Este o locaþieundeva la munte, unloc mai retras. Meniuleste unul bun, dar ºtiþicum este, nu asta con-teazã cel mai mult.Atmosfera sã fie fru-moasã ! ”, ne-adeclarat o doamnã dinMunicipiul Petroºani.

“ Noi, de circa treiani mergem la acelaºi

restaurant. Anul tre-cut, cel puþin, ne-amdistrat foarte bine. Aufost ºi trei stripperi, aumai înveselit atmos-fera”, a spus ºi odomniºoarã.

P etreceriledin ultimii

doi ani, memorabile!

Facem o revenire întimp ºi ne aducemaminte de data de 12martie 2012, atuncicând cotidianul nostrupublica materialulnumit “Striptease-ul,dezmãþ sau artã?” Nepuneam atunci între-barea despre ceea ceînseamnã Striptease-ulpentru doamne ºidomniºoare, însã nuavem noi pretenþia sãconsiderãm cã am ºigãsit rãspunsul. Celemai multe femei careau avut o rezervare laun restaurant cu unastfel de program spe-cial, au avut numaicuvinte de laudã despus despre searamemorabilã de 8Martie. Puþin maitimide la început, eleau ezitat sã intre înjocul lor ºi sã accepterolul impus, însã maitârziu în noapte,spiritele s-au încins,iar simþurile s-au maieliberat. Stripperii, îndiverse roluri pline detestosteron, au fost perând infractoriobraznici precum cel

din Bonnie and Clyde,marinari cu sex appealsau militari plini demuºchi ºi tatuaje. ªi-au ales þintele, adicãfemeile care îi priveauºi mai de bunã voie,mai târâºi, le-au aduspe scaun. Aici,lucrurile s-au mai...dezgolit.Frumoasele, sãrbã-toritele, femeile, roºiila faþã de stânjenealã,iar mai apoi deemoþie, au pus mâna!

Nu toate, însã, ciunele ºi-au pãstratimpasibilitatea pânã lafinal. Asta nu i-a deza-mãgit pe stripperii acãror treabã a fost sãstoarcã îndrãznealã ºi

mãcar un tremurat dinbuze cu gândul la maimult… În acelaºimaterial prezentat deCronica Vãii Jiului,trei stripperi aurãspuns unor întrebãri

adresate de redactorulcotidianului nostru, iardupã numãrul de like-uri ºi comentarii de peFacebook la acestsubiect, tindem sã cre-dem cã rãspunsurilebãieþilor au fost peplacul fetelor. Acesteafiind scrise, nu nerãmâne decât sãaºteptãm sã vedem ºichiar sã participãm(nu-i aºa, fetelor?) lanebunia care seanunþã din nou în lunamartie. ªi, dacã vommerge sã “documen-tãm” vreun subiect lao astfel de petrecere,vã promitem cã vãvom împãrtãºi impre-siile cu care vom plecaacasã. Asa cum amfacut si anul trecut!

Ajunºi în scurtãvreme la locul inter-venþiei cei 18 pom-pieri, cu 4 autospe-ciale de lucru cu apãºi spumã, au începutoperaþiunile de stin-gere a incendiului,care se manifesta laacoperiºul, cu osuprafaþã de aproxi-mativ 400 metripatraþi, al unei hale încare se afla o fermãde ciuperci, reuºindstoparea propagãriifocului în aproximativ15 minute.

Incendiul a fostsesizat ºi anunþat cuîntârziere motiv pen-tru care acesta s-aextins, pânã lasosirea echipa-jelor de inter-venþie, la aproapeîntreaga clãdire cegãzduia o fermãde ciuperci încare se aflau ºiechipamente pen-tru producereacompostului.

Intervenþia afost, de aseme-nea, îngreunatã

de lipsa unei surse deapã în apropiere,pompierii realizândalimentarea cu apã a

autospecialelor, în sis-tem navetã, de la unhidrant aflat la o dis-tanþã de aproximativun kilometru ºi jumã-tate.

Pompierii au fostimplicaþi aproape treiore în operaþiunile destingere a incendiuluiºi de îndepãrtare amaterialelor com-bustibile din interiorulhalei.

Cauza probabilãgeneratoare a incendiului ºi pagubelerezultate în urma acestuia sunt în cursde stabilire.

În Valea Jiului se anunþã petreceri incendiare de 8 MartieM ult a fost, dar puþin a mai rãmas. Pânã pe 8

Martie, atunci când femeia este sãrbãtoritã, rãsfãþatã ºi preþuitã, mai este circa o saptamana sijumatate. Restaurantele, hotelurile, barurile sau oricelocaþie care are vreun spaþiu mai larg gen salã deevenimente, pun la cale petreceri incendiare care au sãþinã câteva zile în lanþ.

O fermã de ciuperci din comunaBeriu a fost mistuitã de flãcãri

O fermã de ciuperci a fost mistuitã de flãcãri, dupãce clãdirea în care se afla s-a produs un puternic

incendiu. Potrivit reprezentanþilor ISU Hunedoaraincendiu a izbucnit ieri în jurul orei 12, când structurile operative din cadrul Detaºamentului dePompieri Orãºtie au fost alertate asupra faptului cã lao clãdire aflatã în incinta fostului C.A.P. din comunaBeriu a izbucnit un incendiu.

Potrivit docu-mentelor oficiale aleGuvernului, ajutorul destat a fost calculat,pentru anul 2014, lasuma de 173.977.000de lei, bani care vor fiachitaþi integral de labugetul de stat, prinbugetul MinisteruluiEconomiei,Departamentul pentruEnergie. Din valoareatotalã, 122,4 milioanede lei este suma destinatã acopeririipierderilor aferenteproducþiei curente.

De asemenea, pentru acoperirea cos-turilor exceptionale seacordã ajutorul de statîn sumã de 51,5 mili-oane de lei. Iar la cos-turi excepþionale sunt

incluse plãþile compen-satorii în valoare de9,523 milioane de lei,facilitãþi pentru pen-sionari în sumã de 9,8milioane de lei,lucrãri de închiderimine - 28.098 mii leiºi reconversie profe-sionalã - 4.105 mii lei.Executivul a precizatcã “justificarea cos-turilor excepþionale seface în baza decontuluijustificativ dupã modelul aprobat prinOrdinul nr.850/ 2013al ministrului econo-miei”. Valoarea aju-torului de stat pentruînchiderea minelorneviabile a fost funda-mentatã în conformi-tate cu deciziile adoptate de Uniunea

Europeanã.“Nerespectarea decãtre SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului -S.A. Petroºani acondiþiilor prevãzuteprin Decizia ComisieiEuropene nr. C (2012)1.020/2, precum ºi aoricãror obligaþii asumate în vedereaobþinerii ajutorului destat pentru facilitateaînchiderii minelor decãrbune necompetitivedeterminã aplicarea decãtre MinisterulEconomiei -Departamentul pentruEnergie a mãsurilornecesare în vederea

recuperãrii ajutoarelorde stat, în condiþiilelegii”, atrag atenþia oficialii GuvernuluiRomâniei.

P ropuse pentruînchidere

În urma analizeisituaþiei tehnico-eco-nomice a minelor dincadrul CompanieiNaþionale a Huilei SAPetroºani s-a stabilit caexploatãrile minierePetrila, Paroºeni ºiUricani sã fie fi închiseîn perioada 2011-2018, fiind declaratenecompetitive pepiaþã. Pentru a accesaajutorul de stat acordat

conform legislaþieieuropene, C.N.H. SAPetroºani a întocmitPlanul de închidere ºidocumentaþia definanþare a costurilorde închidere pentrucele trei exploatãriminiere, care au fãcutobiectul notificãriitransmise la ComisiaUniunii Europene.

În februarie 2012,Comisia Europeanã aautorizat România sãacorde din fondurilepublice un ajutor de1.169 milioane RON,adicã aproximativ 270de milioane de euro,în vederea închideriiminelor de cãrbunenecompetitive din treiunitãþi deþinute deCompania Naþionalã aHuilei SA Petroºani peperioada 2011-2018.Cele trei mine nevia-bile au fost inglobateîn Societatea NaþionalãÎnchideri Mine ValeaJiului S.A. Petroºani,înfiinþatã în noiembrie2011, societate caregestioneazã ajutorul destat acordat închideriiminelor de cãrbunenecompetitive.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA


D acã nu vin chinezii,minele viabile se

retehnologizeazã cu utilajede la SNÎMVJ.Sãptãmâna trecutã s-audeschis ofertele pentruretehnologizarea minelorviabile din cadrul CEH.

Mereu s-a spus cã asi-aticii vor fi cei care vorfurniza echipamenteleminiere atât de nece-sare. Aceºtia nu auvenit, în schimb cei de laSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine ValeaJiului le pot oferi celorde la Conmplex utilajeminiere. Este vorba derestrângerea activitãþii dela SNÎMVJ ºi valorifi-carea utilajelor aflate înstare de funcþionare.

”Avem în vedere aces-te utilaje, mijloace deinventar care pot fi recu-perate prin activitatea deînchidere. Noi ne-amgândit cu prioritate la

distribuirea în douã mari pãrþi.Una printr-o colaborare cuComplexul EnergeticHunedoara prin care anumiteutilaje cu specific minier sãreuºim sã le redistribuim spreminele viabile ºi încã o activi-tate la care lucrãm acumprintr-un regulament ca acestedeºeuri sã fie valorificate, prin

valorificarea lor sã putemachiziþiona în principal echipa-mente de protecþie a muncii,lucru pe care ne bazãm înperioada imediat urmãtoare”,a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.

Utilajele ce nu vor fi vânduteCEH-ului vor fi valorificate subaltã formã.

”Va fi obiectul unui contractcare va respecta termeniilegali, vor fi preþurile de pebursã, nu se vor livra la cen-trele de colectare din ValeaJiului ci dupã o licitaþie preala-bilã. Valorificarea nu poate fifãcutã decât dupã o casareprealabilã. Pânã în 2018 totce vom recupera din subteranfie vom redistribui cãtreComplexul Energetic fie princasare ºi valorificare le vomvalorifica ºi le vom da o destinaþie precisã”, a mai precizat sursa citatã.

Pânã în decembrie 2018cele trei mine neviabile dinValea Jiului îºi vor înceta activi-tatea. Asta înseamnã cã pelângã personalul care va plecaºi activele SNÎMVJ vor trebuicasate.

Monika BACIU Monika BACIU

Investiþii la o societate ”neviabilã”I nvestiþii la o societate care se va

închide. Mai multe achiziþii dediferite utilaje ºi materiale au fost fãcute la nivelul Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului asta în contextul în care societatea se ocupã deînchiderea minelor neviabile. Potrivitconducerii investiþiile sunt necesare pentru siguranþa lucrãtorilor.

”Dacã vorbim de activitatea de servicii,indiferent de bugetele de venituri ºi cheltuieliaceste activitãþi trebuie sã aibã continuitate,serviciile de masã, transport, apã, energieelectricã. Legat de achiziþia de materiale, suntîn principal materialele care sunt pentru activi-tatea de producþie ºi pentru securitatea muncii,respectiv echipamentele de protecþie, aparatede mãsurã ºi control. Doar absolut necesarecare se utilizeazã în activitatea de exploatare ºiîn activitatea de securitate a muncii”, adeclarat Aurel Anghel, directorul general alSNÎMVJ. Sute de mii de lei au fost alocate deSNÎMVJ pentru diferite utilaje ºi materiale înultima perioadã.

Monika BACIUMonika BACIU

174 de milioane de lei – subvenþia pentru minele neviabileA proape 174 de milioane de lei este

suma pe care Guvernul o va aloca înacest an pentru minele neviabile din ValeaJiului, aflate pe program de închidere.Suma acoperã atât pierderile dinexploatare, cât ºi salaiile compensatorii alecelor care vor pleca din sistem sau aºa –numitele gratuitãþi pentru pensionarii dela aceste unitãþi extarctive.

În lipsa chinezilor,

Retehnologizare de la SNÎMVJ


LUNI• Ciorbã de periºoare/Ciorbã de pui• Ficãþei cu piure/Ceafã la grãtar cucartofi aurii• Salatã & Desert

MARÞI• Supã de roºii cu galuºte/Ciorbã deburtã• Aripioare de pui cu orezsârbesc/Pui Shanghai cu cartofiprãjiþi• Salatã&Desert

MIERCURI• Ciorbã de cartofi cuafumãturã/Ciorbã de pui a la greq• Ciulama de pui cumãmãliguþã/Chifteluþe cu sos ºi piurede cartofi• Salatã&Desert

JOI• Supã cremã de þelinã/Ciorbã devarzã cu afumaturã

• File de pangasius cu mãmãliguþã ºisos þigãnesc/Piept de pui cu mãlai ºicartofi aurii• Salatã&Desert

VINERI• Ciorbã de fasole cuafumãturã/Ciorbã de burtã• Caºcaval pane cu cartofiprãjiþi/Gulaº unguresc cu gãluºte• Salatã &Desert

PROMOÞII & OFERTE :• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlãde 0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi deserteste de 15 lei ºi se poate comandaîntre orele 11.00 – 18.00, de lunipânã vineri!

Comenzi la telefon:0726.669060www.3daqua.ro

LUNA FEBRUARIE

Am trecut iarnaîmpreunã în stradã.Chiar dacã se poateîntâmpla ca întâlnireacu primãvara sã fiemarcatã doar calendaristic, acesteveniment este, dinpunctual nostru devedere o etapã frumoasã a acesteicampanii de suflet.

Am încercat, ºi amreuºit datoritã oame-nilor care a venit sâm-bãta în centrul Devei,sã rãmânem în stradãsãptãmânal pentru amulþumi românilor valoroºi, care ar trebuisã fie modele pentrusocietatearomâneascã. Chiardacã aceºtia nu auajuns sã fie priviþi astfel, un lucru estecert, munca lor, umeriilor, braþele lor au fostºi sunt cele care susþin

aceastã societate ºi þarã.

Pentru sâmbãtã, 1martie, prima zi deprimãvarã, vã propu-nem sã sãrbãtorim, sãpremiem ºi sã privimcu atenþie o tânãrã. De ce? Pentru cã esteelevã. Pentru cã esteîn primii cinci cei maibuni elevi din clasa ei.

Pentru sã sepregãteºte astfel sã fieun OM. Pentru cã dinacest punct de vedere,alãturi de alþi copiiminunaþi, reprezintãun exemplu pentru ceide vârsta ei. Un alt criteriu, care a determinat alegereafrumoasei TeodoraDobra, pentru cãdespre ea vorbim, esteacela cã are ºi o micãafacere. Munceºtetoatã iarna pentru aface mãrþiºoare cu

replici din costumepopulare. Acestea suntargumentele pentrucare vã invitãm sãieºiþi sâmbãtã înstradã, sã priviþi ochiiunui copil, sã nebucurãm de primãvarãºi, eventual, sã oferimun mãrþiºor doamnelorºi domniºoarelor.

Dacã apreciaþi cãmeritã sã-i mulþumiþipentru ceea ce a face,vã aºteptãm sâmbãtã,01 martie 2014, sã ocunoaºteþi, sã-i spuneþio vorbã caldã ºi sã fiþiparte dintre cei care-ivor mulþumi printr-odiplomã ºi un buchetde flori, la ora 11.00,în faþa statuii luiDecebal din centrulDevei.

(Iniþiatorii proiec-tului „Premianþii

fãrã premii”)

Deºi au primit cheilede la locuinþele lor,chiriaºii nu au semnatcontractele la utilitãþiºi, în special, la apã,pentru cã nu puteaugaranta cã vor fi buniplatnici.

Dupã sãptãmâni detatonãri ºi enervãri,locatarii din blocurilede la Lonea pot dadrumul robinetului laapã. Soluþia salva-toare este asoci-aþia de propri-etari ºi afost

agreatã de toate pãrþileaflate în conflict decâteva sãptãmâni bune.„Chiar dimineaþã, laprima orã, împreunãcu colegii mei de laApa Serv, am avut oîntâlnire cu primaruloraºului Petrila, undeam discutat de blocurilesociale. Se pare cã s-agãsit o soluþie. Toþiacei oameni care au

primit o locuinþã,vor fi trecuþi

la o asociaþie delocatari, noi încheiemcontractele cu asoci-aþia, iar lucrurile s-aurezolvat. Se puteaurezolva mai demult, darîn acelaºi timp, îimulþumesc primaruluiIlie Pãducel, pentru cãa înþeles ºi lucrurilesunt bine acum”,spune Costel Avram,directorul SC Apa ServValea J.iului

Contractele pentrulocuinþele sociale dinblocurile nou-construitela Petrila au fostîncheiate încã de lafinele anului trecut.Locatarii, însã, auîntîrziat sã se mute,pânã ce nu au fost perfectate toate con-tractele la utilitãþi, iarpentru cã exista unprecedent în alte localitãþi, unde cei carelocuiesc în aparta-mente sociale nu-ºiachitã întreþinerea,Costel Avram a refuzatsã semneze culocatarii, fãrã garanþii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane

Deva, inclus pe listamuzeelor promovate

de portalul euromuse.net

M uzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane Deva

a fost inclus pe lista muzeelorpromovate de portalul euromuse.net, careoferã informaþiiatât în limbilenaþionale aleþãrilor în care segãsesc diferitelemuzee, cât ºi înlimba englezã.

Potrivit reprezentanþilormuzeului înºtiinþarea oficialã a fostfãcutã printr-o scrisoare adresatãde cãtre d-na Sarah Wassermann,manager al proiectuluieuromuse.net - The exhibition por-

tal for Europe, conducerii MCDRDeva. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºiRomane Deva devine astfel cel deal doilea muzeu din România pro-movat de portalul euromuse.net,alãturi de Muzeul Naþional de Artãal României, cu secþiile saleMuzeul K. H. Zambaccian ºiMuzeul Theodor Pallady.

“Momentan, pe lângãprezentarea generalã a instituþieinoastre, cei interesaþi pot gãsi

informaþii pe respectivul portal ºidespre expoziþia temporarã

Cetatea Devei, restituitã oraºului,urmând ca, în viitorul apropi-

at, sã oferim detalii despretoate expoziþiile organi-

zate la Deva sau la secþiiledin teritoriu”, declarã

Liliana Þolaº, managerulmuzeului.

euromuse.net este un por-tal public care oferã informaþii

despre muzeele europene. Elfurnizeazã toate informaþiile utileîntr-un singur loc ºi este actualizatregulat prin colaborarea cumuzeele partenere.

Eleva Teodora Dobra a intrat în rândul premianþilor fãrã premii

Asociaþia - salvarea chiriaºilor din PetrilaA sociaþia de proprietari este soluþia

prin care locatarii blocurilor socialedin Petrila vor avea apã ºi vor putea fi con-trolaþi dacã plãtesc pentru apa consumatã.

IleanaFIRÞULESCU

De câteva zileexistã o agitaþie aunor ”oameni aicetãþii” locali pentru asalva viaþa unei tinere,dar mai ales pentru atesta ºi reuºi sã mobilizeze oameni deafaceri, personalitãþidin viaþa publicã ºipoliticã pentru un gestcaritabil.

De luni de zileziarele ºi televiziunilegãzduiesc un anunþ,apel la ajutorare, unstigãt pentru salvareaunei vieþi, cea acopilei de 14 ani,Andreea Matei, dinPetroºani, cu un diag-nostic foarte greu -leucemie acutã limfoblasticã la care s-a mai adãugat o

problemã gravã ainimii, ieºitã la ivealãîn timpul tratamentuluiextern de dur…

Din cauza primelordouã cure de citostatice care au fostfoarte severe, auapãrut o mulþime decomplicaþii, printrecare ºi un cheag desânge la inimã, ocomplicaþie cu caremedicii timiºoreni nus-au mai confruntat.Singura ºansã de atrãi a fetiþei o repre-zintã ºi o intervenþiechirurgicalã pe inimã,dar pe care nu vrea são realizeze niciunmedic din þarã. “Amfost la Institutul deBoli Cardiovascularedin Timiºoara ºi mi s-a spus cã nu s-a maifãcut o operaþie deacest gen pe inimã.De la spitalul din

Tîrgul Mureº am primit acelaºi

rãspuns. Suntem dis-peraþi, doctorii de laspitalul de copii ne-auspus sã gãsim noi oclinicã în lumea astacare sã vrea sã-miopereze fiica. Amauzit cã la Viena, laAKH, medicii ne-arputea vindecacopilul”, spunea pre-sei din întreaga þarã,Ana Matei, mamaAndreei, în apeluriledisperate ale unuipãrinte…

Realizarea unei ast-fel de operaþii peinimã, transplantul demãduvã osoasã, pre-cum ºi tratamentul pecare Andreea trebuiesã-l urmeze îi costã pepãrinþii fetei o sumãcolosalã, pe care nuºi-o pot permite, încondiþiile în caremama fetei nulucreazã, iar tatãl aces-teia are o pensie deboalã. Nu mai puþinde 40.000 de euro arfi nevoie pentru caAndreea sã poatã trãi.

Oamenii simpli,colegii ºi profesoriiAndreei, s-au implicat,au încercat variante deajutorare, dar puþuniibani adunaþi au fostînghiþiþi de tratamente.

În mai toatã presalocalã ºi naþionalã”apelul la viaþã” încãapare, dar parcã noi,românii, noi cei dinValea Jiului, am fisurzi ºi orbi…

ªi tutuºi ceva semiºcã. Oameni, cãro-ra anunþul Andreei le-a ”ros” sufletul, au

reuºit sã întocmeascãdoasarul medical alAndreei pentru o clinicã de specialitatedin Viena. Acum estenevoie de bani ºi caurmare, s-a organizato acþiune de þinutã,

sâmbãtã, 1 Martie,pentru a strange omare parte, ºi de cenu, toþi banii necesari.

Textul invitaþiilor,care au ajuns laoamenii ce pot oferi,

fiecare, câte o felie deviaþã Andreei, este oîmpletire între aaminti cã suntemdatori, cã trebuie sãfim Oameni, nu doarsã mimãm, cã suntemcreaþia luiDumnezeu…

”Într-o lume din ceîn ce mai rece, în carese duce o luptã acerbãcu indiferenþa, noiputem demonstra cãse poate!

Am luat atitudine ºivã invitãm alãturi denoi pentru a salvaviaþa Andreei Matei,de 14 ani, dinPetroºani, diagnosti-catã cu leucemie lim-foblasticã ºi problemegrave ale inimii.

Medicii i-au dat oºansã la viaþã, dar fãrãnoi, OAMENII, printrecare trãieºte, Andreeanu poate reuºi sã-ºiplãteascã cele douãoperaþii, la Viena”.

Succes organizato-rilor ºi inimã bunãîntr-un ceas bun invi-taþilor pentru a-i oferiviaþã Andreei, de 1Martie!

Oamenii importanþi ai VãiiJiului chemaþi sã salveze o viaþã


O acþiune de þinutã - cu invitaþi de marcã ai VãiiJiului ºi din judeþ, respectiv personalitãþi ale

vieþii publice, oameni de afaceri, lideri din toatã paletacoloristicã a partidelor politice etc. - va avea loc, laPetroºani, de 1 Martie. Scopul este salavrea vieþii unuicopil al Vãii Jiului care a umplut ziarele ºi televiziunilelocale ºi naþionale cu apelul disperat la ajutor… Va fiun adevãrat test al Omeniei, al spiritului de întraju-torare ºi al mândriei de a fi creaþia lui Dumnezeu.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 27 Februarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dupã o perioadã dificilã pe plansentimental ºi financiar, aveþi unsucces nesperat. Climatul generalvã este favorabil. Nu încercaþi sãvã impuneþi punctul de vedere!Riscaþi sã vã dezamãgiþi partenerii.

Sunteþi într-o formã intelectualãdeosebitã. Aveþi un spirit deiniþiativã cu care reuºiþi sã vãimpresionaþi colaboratorii. Aveþisucces pe toate planurile ºi suntºanse sã câºtigaþi bine. Faceþiun program riguros, ca sã nu vãrisipiþi energia.

Aveþi parte de schimbãri impor-tante pe plan profesional ºi înrelaþiile sociale. La serviciu gãsiþisoluþii originale, acceptate de ºefiºi colegi. Dupã-amiazã vã vin învizitã câþiva prieteni. Ar fi bine sãacordaþi mai multã atenþie per-soanei iubite.

Dimineaþa descoperiþi cã oafacere în care nu v-aþi pus preamari speranþe urmeazã sã vãaducã beneficii importante. Esteposibil sã vi se propunã o colab-orare. V-ar lua prea mult timp,iar partenerul de viaþã v-arreproºa mai mult familia

Se iveºte ocazia sã vã asociaþiîntr-o afacere sau vi se propuneun nou loc de muncã. Nu luaþi ohotãrâre definitivã fãrã sãcunoaºteþi toate avantajele ºidezavantajele. Ar fi bine sã vãconsultaþi ºi cu o persoanã învârstã, cu mai multã experienþã.

Aveþi succes la o întâlnire cu per-soane importante, iar cei din jurvã apreciazã ideile. Este o zibunã pentru consolidarea relaþi-ilor ºi aveþi ocazia sã vã faceþi noiprieteni. Ascultaþi ºi de pãrerilecelor din jur, pentru cã vã pot fide folos.

Dimineaþa sunteþi obligat sãfaceþi cheltuieli neprevãzute, darapreciate de familie. Dupã-ami-azã s-ar putea sã vã schimbaþiprogramul în ultimul moment. Separe cã trebuie sã vã ocupaþi deo rudã bolnavã.

Dacã vi se propune o colabo-rare, nu refuzaþi. Sunt ºanse sãvã îmbunãtãþiþi sensibil situaþiafinanciarã. Vã puteþi ocupa deafaceri. Aveþi ºanse mari sãobþineþi venituri suplimentare.

Dimineaþa survin evenimenteneaºteptate, care vã dau pestecap toate planurile. Este posibilsã fiþi luat prin surprindere deniºte musafiri din altã localitate.Pãstraþi-vã calmul.

Dimineaþa înregistraþi un succescare vã întãreºte convingerea cãparcurgeþi o perioadã favorabilã.Aveþi ocazia sã începeþi oafacere profitabilã. Aceptaþi aju-torul unui prieten apropiat.

S-ar putea sã ajungeþi la unpunct de cotiturã în viaþã, caresã vã aducã multe bucurii.Sociabilitatea ºi forma intelectu-alã în care vã aflaþi vã asigurãsuccesul pe plan profesional ºisocial.

Aveþi un succes remarcabil peplan social ºi material. Profitaþide ºansele care vi se oferã, daraveþi grijã sã nu forþaþi norocul!Dupã-amiazã, s-ar putea sã ple-caþi într-o cãlãtorie neprevãzutã,în care puteþi obþine câºtiguri.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Pe urmele lui Avraam11:20 Descoperã Europa ta! 11:50 Europa mea (r)12:20 Videoclipuri12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:55 Oameni care au schim-bat Lumea17:10 Dispãruþi fãrã urmã (r)17:40 Maºini, teste ºi verdicte 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Salvaþi-o pe Sarah! (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cursa pentru fermã17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi21:30 O sãptãmânã nebunã

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Bãiat de treabã22:00 Mondenii

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Clubul pensionarilor22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Snooki

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFAChampions League11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Schalke - RealMadrid13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Schalke - RealMadrid14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFAChampions League16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 EuroFotbal 20:00 Fotbal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Monika BACIU

Majoritatea unitãþilorde învãþãmânt de pe raza

judeþului deþin acesteautorizaþii de funcþionare.Probleme se constatã lagrãdiniþele care

funcþioneazã în scãri debloc. Acestea nu auprimit nici o datã avizede funcþionare din parteaDSP; dar chiar ºi aºa aiciau avut loc activitãþi educaþionale.

La începutul anuluiºcolar, dintre cele 316instituþii de învãþãmântdin judeþul Hunedoara,292 erau autorizate sãfuncþioneze sani-tar-veterinar, iar

restul nu. Majoritateaunitãþilor ºcolare fãrãautorizaþie sunt în mediulrural ºi în Valea Jiului.Prin urmare, trei ºcoligimnaziale cu personali-tate juridicã ºi 11 fãrãpersonalitate juridicã nuau autorizaþie sanitar-veterinarã.

De asemenea, 10 grã-diniþe nu au primit auto-rizaþia inspectorilor sani-tari de a funcþiona,deoarece locaþia acestoraeste într-un apartament.

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

DETERIORAREA INFRASTRUCTURIIDE DRUMURI JUDEÞENE

Consiliul Judeþean Hunedoara solicitã tuturor factorilor de rãspundere cuatribuþii în controlul exploatãrii ºi transportului masei lemnoase ºi anume:Direcþia Silvicã, Poliþia Rutierã, Inspectoratul de Stat pentru Controlul înTransportul Rutier, Primãriile, Agenþia pentru Protecþia Mediului ºi Gardade Mediu sã îºi intensifice activitatea, deoarece în ultima perioadã se constatã o deteriorare accentuatã a drumurilor judeþene ca o consecinþã aexploatãrii masei lemnoase ºi a depãºirii limitelor maxime admise de greutate de cãtre autovehiculele ce transportã lemn.

În acelaºi timp, atunci când se constatã deteriorãri ale drumurilor ºipodurilor sau alte aspecte legate de depãºirea greutãþii admise a acestorîncãrcãturi, cetãþenii sunt rugaþi sã sesizeze orice nereguli apar în acestecazuri la primãriile localitãþilor unde domiciliazã sau la Consiliul JudeþeanHunedoara, la tel. 0254 212 832, cu tarif normal, 24 de ore din 24.

Colectivul Casei deCulturã a Sindicatelor“Ion Dulãmiþã” este alãturi de colegul lor,

Roºca Daniel, în greaua suferinþãpricinuitã de pierderea tatãlui sãu,

ROªCA SEBASTIANDumnezeu sã-l odihneascã-n pace!

DSP solicitã ºcolilor actualizareaautorizaþiilor de funcþionare

A ctualizarea autorizaþiilor defuncþionate. Responsabilii Direcþiei

de Sãnãtate Publicã Hunedoara solicitãtuturor unitãþilor de învãþãmânt actu-alizarea autorizaþiilor de funcþionare, iarpentru cei care nu au demararea proce-durilor de avizare.


Mircea NISTOR

Mitul BabeiDochia are maimulte variante, ceacu împãratul traianºi fiica RegeluiDecebal fiind una dintre ele.

Un altulpovesteºte despre obãtrânã, aflatã lafinalul vieþii, care

pleacã spre muntelesacru al dacilor ºi pedrum îºi leapãdã, perând, cele nouãcojoace cu care eraîmbrãcatã.

Din toate miturile ºi legendele, româniiau mai pãstrat,astãzi, doar alegerea

babelor. Astfel, înperioada 1 – 9 mar-tie, cine vrea, îºi poate alege obabã (adicã o zi din intervalul respectiv).

În funcþie de cumva fi vremea dinziua aleasã aºa îi vafi ºi omului viaþa înanul care abia aînceput.

Monika BACIU

”Pe 1 martie iastart la Uricani,Hunedoara a treiaediþie a Red Bull OsleaHiRide singura com-petiþie de freeridesnowboard ºi ski dinRomânia ce cuprindeºi partea de urcare.Povestea Oslea con-tinuã în acest an alã-turi de unul dintre celemai relevante branduriimplicate în activitãþice þin de sporturiextreme. Astfel, RedBull va fi partenerulprincipal al ClubuluiAlpin Valea Jiului înorganizarea com-petiþiei”, se aratã încomunicatul organiza-torilor.

Oslea Hike & RideChallenge este singu-rul concurs de freeridede la noi din þarã careinclude ºi partea de

urcare a versantului,astfel cã participanþiiîºi vor demonstra nunumai aptitudinile ºicalitãþile de rideri întimpul coborârii ver-santului ci ºi rezistenþape parcursul hike-uluide aproximativ 2 orede la începutul concur-sului. Oslea HRC estecompus dintr-un con-curs de schi ºi snow-board urmat de unafterparty ºi este pla-nificat sã sedesfãºoare în data de01.03.2014 înMasivul Oslea dinMunþii Vâlcan. Acestase adreseazã per-soanelor cu vârsta depeste 18 ani ºi cuexperienþã în freeride.

”Oslea Hike & RideChallenge ar trebui sãreprezinte o normali-tate în viata unui om,cu suiºuri ºi

coborâºuri, o ideecare ne îndrumã spreo zonã sãlbaticã, greude controlat, unde, înmare parte, depindemde bunãvoinþamuntelui ºi a vremii.Cum imprevizibilulface parte din joc,competiþia a fost creatã pentru a nedeconecta de la viaþade zi cu zi ºi pentru aoferi sufletului lucrulspre care acesta nu depuþine ori ne îndeam-nã”, se aratã pe site.

Accesul în zona deconcurs se face depreferat cu maºina deteren, neexistândtransport în comunpânã la locul unde sedesfãºoarã competiþia.Pentru concurenþii cenu dispun de trans-port, drumul dus ºiîntors de la ºi pânã lazona de concurs va fiasigurat de cãtre orga-nizatori, mai exact dinultima staþie de maxi-taxi - Uricani pânã laCâmpuºel ºi invers.Pentru ambele cate-gorii, atât snowboardcât ºi schi, urcarea seva realiza la picior peun traseu marcat cuurmã fãcutã. Peîntregul traseu vorexista 3 check-point-

uri, primul la urcare(în zona de ieºire dinetajul pãdurii), aldoilea pe creastã (înzona de începere acoborârii), iar ultimulva fi poziþionat la finish-ul traseului ºi acoborârii.

Urcarea are olungime de aproxima-tiv 3,5 km cu plecareade la cota 1.300 mpânã la nivelul cresteila 1.940 m.Coborârea are aproxi-mativ 1,4 km, iarînclinaþia versantuluieste de aproximativ45 . În zona goluluialpin terenul prezintãelemente de stâncã iarodatã cu coborâreaacesta se între-pãtrunde cu zona de

pãdure. Atât zona decoborâre cât ºi cea deurcare vor fi balizate,cu o zi sau maximdouã înainte deînceperea concursului,de cãtre echipa deorganizare a eveni-mentului cu directaimplicare aSalvamont Uricani.Pe parcursul întreguluitraseu vor existaechipe mobile aleSalvamontului carevor supraveghea con-

cursul ºi se vor asigurade o desfãºurare sigurã ºi cât mai bunãa Oslea HRC.

Înaintea începeriicompetiþiei, con-curenþilor li se va faceun scurt instructaj ceva cuprinde modul deutilizare ºi funcþionare a aparaturii pipes, pre-cum ºi informaþiilegate de organizareaºi desfãºurarea concursului.

Întâmpinã primãvara pe schiuri

P rima zi a primãverii aduce ocompetiþie unicã la nivel

naþional. Zeci de iubitori ai spor-turilor extreme îºi vor da întâlnirela Câmpu lui Neag acolo unde înprima zi a primãverii (calendaris-tice), adicã în 1 martie, va avea loco nouã ediþie a concursului OsleaHike & Ride Challenge.

Babele Babei DochiaÎ n vechiul calendar dac debutul

noului an era fixat pe data de 1martie. În aceeaºi zi era celebratã ºiBaba Dochia, o strãveche zeitateagrarã. Dealtfel, primele 9 zile aleale lunii martie erau consideratezilele Babei Dochia, data de 9 martie reprezentând ziua echinocþiului de primãvarã.

o

CVJ NR. 561, JOI 27 FEBRUARIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 561, JOI 27 FEBRUARIE 2014