CVJ Nr 505, vineri 29 nov 2013

1 Decembrie ca-n Valea Jiului

la Mondo TV>>> PAGINA A 5-A

Nu mai merg la Deva

>>> PAGINA A 6-A

Pãcãliþi de promoþii expirate

>>> PAGINA A 13-A

Oameni ai VãiiJiului, între

cetãþeni ai þãrilorUE ºi trãdare

de þarã>>> PAGINILE 8-9

Proiect pentruStraja de la

Consiliul Judeþean>>> PAGINA A 10-A

Credit amânat pentru Primãria Petroºani,

Dezvoltareadomeniului schiabil din

Parâng ”torpilat”de dezinteresul

financiar>>> PAGINA A 13-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 505

Vineri, 29 Noiembrie 2013

Petre Nica îi lasã pe minerifãrã prime de Sfânta Varvara ºi

pe copiii lor fãrã dulciuri

L iderul Sindicatului Muntele, Petre Nica este pe punctul de a-ºi trece în palmaresul sãu desindicalist o “performanþã” pe care niciun alt lider al minerilor nu a reuºit sã o obþinã ºi

anume sã îi lase pe minerii din Valea Jiului fãrã prime de Sfânta Varvara. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Ziua Naþionalã a României este, pentru fiecare dintre noi, o zi a bucuriei, a recunoºtinþei

ºi a mândriei. Este ziua în care ne sãrbãtorim þara,ne cinstim înaintaºii ºi ne bucurãm alãturi de toþi

semenii noºtri. Cu aceastã deosebitã ocazie pentrunoi toþi am onoarea sã vã urez, stimaþi cetãþeni, un

sincer „La mulþi ani”. Fie ca, în aceastã zi, sã ne simþim trecutul ºi prezentul ca fiind un destin

care ne va conduce spre un viitor mai bun.

LA MULÞI ANI, PETROªANI!LA MULÞI ANI, ROMÂNIA!

Tiberiu Iacob Ridzi, Primarul municipiului Petroºani

Ziua de 1 Decembrie reprezintã pentru noi, românii, cea mai importantã zi din calendarul

fiecãrui an. Este ziua când, oriunde ne-am afla, celebrãm cu mândrie ºi alese sentimente

patriotice Ziua Naþionalã.Fie ca aceastã Sãrbãtoare sã vã

aducã dumneavoastrã, locuitorilor judeþului Hunedoara,

sãnãtate, încredere ºi speranþã.

LA MULÞI ANI TUTUROR!

Mircea Ioan MOLOÞPreºedintele

Consiliului Judeþean Hunedoara

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Este pentru primadatã în istoria sindica-lismului minier cândminerii s-ar putea sãnu îºi ia drepturile dincauza orgoliului unuilider de sindicat.

Î n fapt...

....., în data de 14noiembrie, la sediulElectrocentrale Devade la Mintia a avut loco întâlnire între admi-nistraþia ComplexuluiEnergetic Hunedoaraºi organizaþiile sindi-cale din cadrul CEH-SA. În cadrul acesteiºedinþe directorul ge-neral al CEH, DanielAndronache, l-a împu-ternicit pe adjunctulsãu, Nicolae Drãgoi, sãîncheie ºi sã semnezecu organizaþi-ile sindicale,Protocolulprivind pro-gramul delucru pe lunadecembrie2013, aplica-bil SucursaleiDeviziaMinierã,respectiv apunctelor delucru aferenteºi a perso-nalului dincadrul execu-tiv al SCCEH SApreluat înurma proce-sului de fuzi-une. Tot încadrul aces-

tei ºedinþe, în urmadiscuþiilor purtate întreadministraþia CEH ºiorganizaþiile sindicales-a convenit, DECOMUN ACORD casindicatele sã-ºi nomi-nalizeze 7 reprezen-tanþi conform normeide reprezentativitatede 1/ 1000, în vederea constituiriicomisiei de negocierecu administraþia CEH.Astfel, SindicatuluiMuntele îi reveneau 4locuri în comisie, iarFederaþia SindicatelorLibere Energetica, 3locuri. În data de15.11.2013 SindicatulMuntele a transmis laCEH o adresã princare a nominalizat per-soanele care vor faceparte din comisia sindi-calã, respectiv, Petre

Nica, preºedinte,însoþit de treivicepreºedinþi, AlinSîn, Gabriel Zamora ºiCristian Istoc. Patruzila mai târziu, adicã îndata de 19.11.2013Sindicatul Muntelerevine ºi transmite oaltã adresã cãtreCEH prin careinformeazãcare sunt per-soanele ceurmeazã sãfacã parte dinComisiaSindicalã,respectiv,vicepreºedinþiiTiberiu Cozma,Alin Sîn ºiGabriel Zamoraºi preºedinteleexecutiv DariusCâmpean. (vezifacsimil 1).

Decealaltãparte,FederaþiaSindi-catelorLibereEnergeticatransmite larândul sãuadministraþieiCEH lista cumembrii titulariîn cadrulcomisiei, respec-tiv DanielSandu, VasileVamoº ºi IonCalotã. În plus,aceºtia transmitcã vor mai venila discuþii, dardoar cu statut deobservator ºi

AdrianMisaroº, Eliana Mirceaºi Zoltan Lacataº. (vezifacsimil 2).

L ucrurilepãreau cã...

..... se desfãºoarãnormal ºi cã liderii desindicat ºi-au lãsatrãfuielile personaledeoparte ºi cã în sfârºitau pus pe primul locoamenii pe care îireprezintã. Totul însã afost doar de faþadã, iarPetre Nica, liderul

maxim de laMuntele, ademonstrat cãnu ºtie sãnegocieze.Practic, în datade27.11.2013,s-a stabilitîntrunireacomisiei sindi-cale ºi a con-ducerii CEHîn vedereanegocierilorcare urmau aavea loc învedereaaprobãriiprogramuluide lucru ºi aacordãriitichetelorcadou cu

ocazia sãrbãtoririi zileide Sfânta Varvara. Laprimul punct, celprivind programul delucru preºedinteleSindicatului Muntele,Petre Nica a semnatprotocolul alãturi deNicolae Drãgoi, direc-tor adjunct al CEH.

În ceea ce priveºtecelãlalt punct de peordinea de zi, pentrucare au fost invitaþimembrii comisiei sindi-cale, respectiv acor-darea de tichete cadousalariaþilor cu ocaziasãrbãtoririi zilei deSfânta Varvara, pre-cum ºi oferirea decadouri copiilor salari-aþilor cu ocaziaCrãciunului, cei patrumembrii din parteaSindicatului Muntele aupãrãsit sala pe motivcã nu sunt de acord cu

prezenþa în salã aobservatorilor nomi-naþizaþi prin adresã deFederaþia SindicatelorLibere Energetica.

M inerii riscãpractic...

... sã nu îºiprimeascã drepturile dincauza unui moft al luiPetre Nica, acela de anu dori sã stea laaceeaºi masã cu ZoltanLacataº. Adicã, pentruPetre Nica rãfuielilepersonale cu alþi sindi-caliºti sunt mai impor-tante decât drepturileoamenilor. ªi,ATENÞIE, poate dacãîn contractul colectiv demuncã nu ar exista sti-pulat faptul cã acestedrepturi se acordãobligatoriu prin PRO-TOCOL semnat deadministraþia CEH ºisindicate, Nica ar fiputut sã-ºi ia jucãriile ºisã plece. Dar, cu risculde a repeta, drepturileminerilor sunt jucate deliderul absolut de laMuntele, Petre Nica,care dacã nu îºi revine,s-ar putea sã se vadãpus în faþa unei grevegenerale cu minerii desãrbãtori în stradã. Arfi, probabil, pentruprima datã când mineriis-ar întoarce chiarîmpotriva liderilor desindicat, totul este caoamenii sã cunoascãADEVÃRUL ºi sã nu semai lase manipulaþi deliderii lor de sindicat. IarADEVÃRUL este cel pecare vi l-am prezentat!

MariusMariusMITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013 Actualitate 3

Petre Nica îi lasã pe mineri fãrã prime de Sfânta Varvara ºi pe copiii lor fãrã dulciuri

L iderul Sindicatului Muntele, Petre Nica este pe punctul de a-ºi trece în palmaresul sãu de sindicalist

o “performanþã” pe care niciun alt lider al minerilor nu a reuºit sã o obþinã ºi anume sã îi lase pe minerii din Valea Jiuluifãrã prime de Sfânta Varvara.

1

2

Î n fiecare an, înprag de Ziua

Naþionalã a României,prin localitãþilejudeþelor Gorj,Hunedoara ºi Alba, unbãtrânel în port popularºi cu un drapel imensagãþat de bicicletãamintea de MareaUnire din 1918.Gheorghe Adam sau„Omul ºtafetã” cum eranumit, bãtea sute dekilometri cu steagul flu-turând în vânt pentru ale reaminti oamenilormândria de a fi român.

Peste tot pe undepoposea, ciclistul era felici-tat pentru sacrificiul sãu ºistârnea admiraþie. Anulacesta însã „Omul ºtafetã”s-a oprit, nu mai merge laAlba Iulia pentru 1Decembrie. Nu bãtrâneþea,boala sau alt necaz îl þin înloc ci dezinteresul ºi lipsa

banilor. În fiecare ajun de decem-

brie, de 22 de ani încoace,un bãtrânel din Târgu Jiupleca spre Alba Iulia pentruarãta þãrii întregi cã a firomân, pentru el este omândrie fãrã margini. ªi-apromis imediat dupãRevoluþia din 1989 cã vamerge an de an la Alba Iuliapentru a cinsti memoriatatãlui sãu, martor la MareaUnire. Nu oricum ci cu bicicleta, în port popular ºiînfofolit în drapelul naþional.S-a þinut de cuvânt pânã înacest an când s-a vãzutobligat sã rãmânã pentru avedea sãrbãtoarea dinCetatea Unirii la televizor.

Un motiv meschin l-aþinut departe de visul sãu:lipsa banilor. N-a mai reuºitsã chiverniseascã pentrumarea sa cãlãtorie, iarsponsorii nu s-au mai înghe-suit dacã nu este an elec-toral. „Ar fi trebuit deja sãplec pentru cã am avut unaccident acum doi ani. Un

neghiob mi-a ieºit în faþã cumaºina ºi ca sã-l evit a trebuit sã mã arunc eu peasfalt cu bicicleta. Anul trecut am fãcut pânã laAlba Iulia patru zile, nudouã cum fãceam. Dar nu

acesta este necazul, numai pot merge pentrucã nu sunt bani. N-amreuºit sã pun deopartedin pensie ºi nu pot sãmã mai duc. Eu ladrum, dacã nu am banide cazare nu plec. Îmipare tare rãu cã numerg ºi anul acesta, am

fost la Þebea, dar acum numai am cu ce. Am nevoie ºide o bicicletã, a mea dejaare multe probleme. Poateo sã reuºesc sã-mi cumpãrurna în rate de la fabricadin Deva. Am auzit cã auacolo… Când or fi bani osã mã interesez acolo. (…)Sponsori n-am gãsit, nu arenimeni bani, nu mai intere-seazã pe nimeni. Eu vãspun aºa: oamenii nu tre-buie sã uite cã sunt români,indiferent de greutãþi. Sãcinsteascã steagul, imnul,Ziua Naþionala ºi toata isto-

ria noastrã”, spune cuamãrãciune GheorgheAdam.

"I ubesc mult þaraaceasta!"

Gorjean prin împãmân-tenire, Adam a ajuns în Tg.Jiu pe când era copil. Tatãllui s-a înrolat în oastea þãriiºi a plecat la luptã pentruunitate, dreptate ºi demni-tate naþionalã. Ostaº românde peste munþi a luptat înPasul Vâlcanului-ValeaJiului, la Pui, dar ºi laMãrãºeºti sau Oituz. În1919 se afla la Budapesta,sub comanda generaluluiRuºescu. A ajuns acasã în1929 la Lupeni, chiar cânds-a tras în mineri. Bãtrânulmai sprinten decât un flãcãuavea o dorinþã- fiul lui sãtreacã munþii. Peste ani,dorinþa bãtrânului avea sãfie împlinitã. “Nu zadarnicbat eu munþii. Tata, înaintede 1918 i-a trecut primul.ªi aceasta pentru cã trebuiafãcutã Unirea. Frate cu fratetrebuiau sã-ºi întindã mânaºi sã facã semnul SfinteiCruci, rostind în graiulstrãbun: Doamne,ocroteºte-i pe români.Iubesc mult þara aceasta!”mai spune copleºit deemoþie „Omul ºtafetã”.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 20134 Actualitate

ANUNÞ IMPORTANTPENTRU PENSIONARIPensionarii din sistemul minier, beneficiari de

gratuitãþi, se vor prezenta la sediul sucursalelor la caresunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânãîn data de 31.12.2013 pentru ridicarea bonurilor de cãrbune ( cei care se încãlzesc cu sobe) cuvenite pe anul 2013 ºi apoi depunerea acestora, în vedereaeliberãrii raþiilor de cãrbune, la CEH –DIVIZIAMINIERÃ - PCVJ (PREPARAÞIA COROEªTI).

De asemenea pensionarii racordaþi la reþelele determoficare vor depune documentele justificative careatestã plata agentului termic pe anul 2013 (facturã,chitanþã) .

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Diplome de longevitate pentru

performerii cãsnicieila Petroºani

Pe lângã tradiþionala premiere acuplurilor care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, Primãria municipiului Petroºaniintenþioneazã sã mai acorde, la finalulacestui an, o recompensã pentru cele

mai longevive familii din comunitatealocalã a Petroºaniului.

Astfel, în luna decembrie vor fi acordate diplome de fidelitate familiilorcare au împlinit cel puþin 60 de ani decãsnicie. În acest sens, primarul TiberiuIacob Ridzi invitã familii care au celpuþin 60 de ani de cãsnicie sã se înscrie,în vederea participãrii la acest eveni-ment, la Primãria municipiului Petroºani.Detalii suplimentare se pot obþine laBiroul de Relaþii Publice al PrimãrieiMunicipiului Petroºani.

„Omul ºtafetã” nu mai merge la Marea Unire


LuizaANDRONACHE

“Inca din primul ande emisie, la fiecare 1Decembrie incercamsa aducem in caseleoamenilor din ValeaJiului spiritul acestuimoment unic. Cred cutarie in semnificatiaacestei zile. Vom aveainvitati, vom vorbidespre evenimentelecare se intampla inValea Jiului cu ocaziaZilei Nationale, vomaduce costumele tradi-tionale pe micul

ecran, canteculromanesc si bucuriainceputului unui ciclude emisiuni specialepe care le vom realizein luna decembrie”, adeclarat pentru

Cronica Vãii JiuluiIonuþ Drãgotesc, man-ager general MondoTV – Mondo FMPetroºani.Telespectactorii dinValea Jiului vor putea

urmãri preþ de câtevaore chiar din zorii zileide 1 Decembrie, oemisiune live, în caretradiþia se va împleticu patriotismul ºi bunadispoziþie. Rând perând, invitaþii vor intraîn platoul din zonaUniversitãþii Petroºani,pentru a vorbi debucuria de a fi împre-unã la ceas de sãrbã-toare.

Printre aceºtia sevor numãra ºi primariidin toate oraºele Vãii,precum si alte person-alitati de pe plan localsi judeþean, care de-alungul anilor au dustradiþia locului maideparte.

De menþionat estecã prin aceastã emisi-une de 1 Decembrie,Mondo TV Petroºani

dã start ediþiilor spe-ciale pe care le varealiza în cursul luniidecembrie. Ca înfiecare an, la PeºteraBolii va avea loc spec-tacolul “LuminaCrãciunului”, uneveniment intrat dejaîn tradiþia locului, pro-

dus exclusiv de MondoTV.

Apoi, urmeazãemisiunile speciale deCrãciun ºi Anul nou,în carte magia ºi fru-museþea sãrbãtorilorde iarnã vor transpunechiar dincolo de miculecran.

Luiza ANDRONACHE

Site-urile de cumpãrãturionline afiºeazã deja oferte caremai de care la îmbrãcãminte,decoraþiuni interioare sau alteobiecte ce þin de artizanat.

ªi în magazine se simte dejaatmosfera de sãrbãtoare, pen-tru cã cele mai multe auînceput deja sã-ºiîmpodobeascã standurile în

culori vii, speci-fice bucuriei.Preþurile, con-form comer-cianþilor, nu vorfi mai maridecât anii tre-cuþi, ci suntadaptate puteriide cumpãrare aoamenilor.Astfel, dacã

vrem sã-i bucurãm pe cei dragi,dar fãrã sã ne stresãm noi preatare cu bãtãi de cap sau cumultã alergãturã, putem dejasã ne gândim la ce cadouri s-arpotrivi fiecãruia, asta pentru aavea timp sã strângem bani cucare sã le cumpãrãm.

Mircea NISTOR

Cu ocazia ºedinþeide Guvern de miercuriau fost adoptate maimulte decizii legate desistemul sanitar. Unadintre acestea se

referã la deblocarea apeste 1.000 de posturiiar o alta vizeazã oserie de de clarificãriprivind plata orelorsuplimentare lucratede cãtre cadrele san-itare.

Acestea vor fiplãtite 100% aceastafiind, dealtfel, una din-tre condiþiile solicitatede cãtre sindicaliºtipentru a fi evitatãdeclanºarea greveigenerale.

Deocamdatã, însã,nu a fost luatã niciodecizie legatã decreºterea sumei alocate Sãnãtãþii,respectiv 6% din PIB.

În data de 25noiembrie, cadrelesanitare au derulat ogrevã de avertismentde 2 ore, care nu amai fost însoþitã ºi degreva generalã planificatã a debuta pe28 noiembrie.

1 Decembrie ca-n Valea Jiului la Mondo TV

C a în fiecare an de cinci ani încoace, Mondo TV varealiza ºi acum, de 1 Decembrie, o emisiune

maraton cu invitaþi unul ºi unul, filmatã în DealulInstitutului. Se va gãti fasole la ceaun, mâncare pregatita de momârlani, iar ansamblurile ºi artiºtii din zonã vor întreþine atmosfera.

Cu gândul la cadouri…

ª i, dacã tot se apropie Crãciunul, gândul lamirosul proaspãt de brad, la bucatele de pe

masã, dar mai ales la cadouri, parcã ne încolþeºte totmai des în minte. Aºa se face cã deja s-a dat startofertelor pentru cadouri de Crãciun, dar ºi de MoºNicolae, care se sãrbãtoreºte sãptãmâna viitoare.

Mircea NISTOR

În prezent, înjudeþul Hunedoara,rata ºomajului estede aproape 6%. Înacest timp, numãrultotal al ºomeriloreste de peste11.000. Dintreaceºtia, jumãtate sunt

indemnizaþi. Dintre cei aproape

5.600 de ºomerineindemnizaþi, peste2.300 beneficiazã devenitul minim garan-tat.

În Valea Jiului, ceimai mulþi ºomerisunt înregistraþi înPetroºani ºi anume1.272.

O nouã (ºi ultimã) bursã

A genþia Judeþeanã pentruOcuparea Forþei de Muncã

Hunedoara organizeazã vineri, 29noiembrie, o bursã a locurilor demuncã pentru meserii diverse. ÎnValea Jiului, acþiunea care vademara la ora 9.00, se va desfãºurala sediile agenþiilor locale dinPetroºani, Vulcan ºi Lupeni.

Greva sanitarilor a fost suspendatã

C onflictul de muncã al sindicaliºtilor din domeniul sani-tar a fost suspendat. Astfel, în urma ultimelor

negocieri purtate cu ministrul Sãnãtãþii, greva generalãprogramatã pentru joi, 28 noiembrie, nu s-a mai desfãºurat.

N ici copii cudiferite

handicapuri ºi nicipensionaþii pe cazde boalã nu maimerg la Deva sauHunedoara pentruniciun act. Asta audecis de comunacord reprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara ºi cei aiadministraþiei localede la Petroºani. Înplus, toate actele ºitichetele acestoroameni vor fi distribuite de aici.

Tiberiu Iacob Ridzi,primarul din Petroºaniºi Tiberiu Balint aufãcut tot posibilul cabolnavii cu handicap,ori pensionarii care aunevoie de evaluãri ladiverse comisii medi-

cale, nu mai merg laDeva sau laHunedoara. Totul afost posibil graþie eforturilor comune alecelor douã entitãþi, iarîn avantaj ies, desigur,bolnavii. „Din ceea ceam discutat cu domnulprimar, dânsul a gãsit

soluþia pentru ca de la1 ianuarie, dr. Peicuþisã revinã într-o formãde colaborare la SUP,mie revenindu-misarcina ca sã asigur ocontinuitate pânã dupã1 ianuarie, lucru carese va întâmpla îndatele de 5 ºi 12

decembrie, cânddoamna dr. Toma de la Hunedoara vaveni la Spitalul dinPetroºani”, a declaratTiberiu Balint,vicepreºedintele CJHunedoara.

Situaþia a fost rezol-vatã ºi din punct devedere al spaþiului încare se vor face consultaþiile acestoroameni. „Din ianuarielucrurile intrã în nor-mal. Azi (n.r, joi 28noiembrie) este ºedinþãde consiliu, unde seva aproba HCL princare vom da în como-dat acest cabinet celordin comisia de handi-cap ºi celor de la Casade pensii”, a precizatºi Tiberiu Iacob Ridzi.

Mai mult, TiberiuIacob Ridzi a cerut caºi eliberarea certifi-catelor pentru adulþi sãfie fãcute tot înPetroºani, la acelaºicabinet ºi tot aici sãprimeascã ºi legitimaþi-ile de cãlãtorie.

În plus, tot la acelcabinet, primarul ºivicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara au convenit sã meargã ºicoasiguraþii Casei deAsigurãri de Sãnãtate– lucru posibil din luna decembrie a acestui an.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE


P rimãriaUricani

scoate la vânzareclãdiri care nu maiau nicio utilitate,dar, în schimb, arputea aduce banila buget.

Dupã ce a înstrãinatmai multe blocuri,inclusiv celebrul blocturn – o clãdire degra-

datã din centruloraºului – ce ar fi tre-buit sã se transformeîn hotel, administraþiapublicã din Uricani amai gãsit niºte imobilenumai bune de a fiscoase la vânzare ºi dea aduce bani la buge-tul local. De dataaceasta, este vorbadespre blocul alimen-tar ºi centrala termicãdin cadrul fostului

Centru de PlasamentUricani. Edilii sperã cãaceste clãdiri vor fiachiziþionate deinvestitori ºi transfor-mate în spaþii de pro-ducþie. De fapt, pri-marul Dãnuþ Buhãescua precizat cã existãcereri depuse de cãtreo societate comercialãprivind cumpãrareaunor imobile de peraza localitãþii.

„Vânzarea acestorimobile eliminã, toto-datã, posibilitateadegradãrii ºi distrugeriilor în viitorul apropiat,existând pericolul caacestea sã nu maipoatã fi folosite în niciun fel”, a explicatedilul din Uricani.

Oraºul Uricani esteunul dintre cele maisãrace din judeþulHunedoara, singuraactivitate economicãimportantã fiindexploatarea minierã.Numai cã ºi MinaUricani se aflã cuprin-sã în program deînchidere ºi ecolo-gizare ce se deruleazãpânã în anul 2018,dupã ce în baza indi-catorilor tehnico –economici a fostdeclaratã neviabilã ºitrecutã în adminis-trarea SNIMVJ. Înaceste condiþii,crearea de locuri demuncã alternative estemai mult decât nece-sarã în oraºul unde obunã parte a localni-cilor au fost nevoiþi sãplece la muncã înstrãinãtate în cãutareaunui trai decent.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

1 000 de lei lunar pentruserviciile de asistenþã

juridicã la Lupeni.Municipalitatea de la Lupenimodificã o hotãrâre de consiliu din acest an ºi achiziþioneazã servicii deasistenþã juridicã.

Achiziþia acestor servicii sedatoreazã numãrului mari dedosare în care administraþia de laLupeni este acþionatã în judecatã,iar consilierii locali vor trebui sãvoteze sau nu acest proiect dehotãrâre.

”Se aprobã achiziþionarea ser-viciilor juridice de consultanþã, asis-tenþã ºi reprezentare a municipiu-lui Lupeni, Primarului municipiuluiLupeni, PrimãrieimunicipiuluiLupeni ºiConsiliului Localal municipiuluiLupeni prin con-tractarea unui ca-binet de avocaturãpentru litigiile ºiraportãrile juridiceprezente ºiviitoare în careinstituþiile enume-rate sunt parte.Onorariul achitat

pentru prestaþia aprobatã potrivithotãrârii va fi de 1000 delei/pachet/lunã”, se aratã în HCL.

Pe rolul Tribunalului Hunedoarasunt nu mai puþin de 15 dosare încare administraþia localã dinLupeni este acþionatã în judecatã.

Serviciile de consultanþã juridicãau fost motiv de discuþii în cadrulConsiliului Local. Administraþialocalã de la Lupeni a plãtit maimult timp pentru aceste servicii,însã fãrã ca cei din consiliu sãvoteze acest lucru. Mai mult în cursul acestui an, consiliul local dela Lupeni s-a opus achiziþionãriiacestor servicii, ulterior consilieriiUSL au revenit asupra decizie ºiau votat proiectul de hotãrâre iniþiat de edil.

Monika BACIU Monika BACIU

Nu mai merg la Deva

Serviciile juridice la Lupenicostã 1000 de lei lunar

Administraþia din Uricanivinde clãdirile fãrã utilitate

S indicatul „ViitorulMineritului” din

Roºia Montanã denunþã tentativa de deturnare a sãrbãtorii Zilei Naþionale prinproteste anti-minerit anunþatede protestatarii proiectuluiminier chiar în oraºul mariiUniri, Alba Iulia, ºi face un apel adresat tuturorromânilor sã nu se angrenezeîn manifestãri violente saupolitice, care au alt scop decât aniversarea zileinaþionale. 1 Decembrie estesãrbãtoarea tuturor românilorºi aºa trebuie sã rãmânã!

De Ziua Unirii, Sindicatul„Viitorul Mineritului” îndeamnãoamenii sã poarte cu mândrie

tricolorul românescroºu, galben ºi albastruºi nu steagul roºu, albºi verde al altui popor.Cu aceastã ocazie,SVM le ureazã tuturorromânilor „La mulþiani!”, prosperitate ºidemnitate!

„1 Decembrie estecea mai importantã zia României ºi meritãsã fie tratatã curespect. De ZiuaNaþionalã trebuie sãfim solidari, sã negândim la trecutulpatriei noastre, sã îicomemorãm pe ceicare au luptat pentruunitatea tuturorromânilor ºi sã privimînainte, cu speranþa cãvom putea munci ºitrãi în continuare lanoi în þarã ºi cã le

vom putea oferi un viitor mai buncopiilor noºtri”, a declarat CristianAlbu, liderul Sindicatului „ViitorulMineritului” din Roºia Montanã.

Anul trecut, manifestãrile aniversare de 1 Decembrie au fostumbrite de acþiunile denigratoareale unor grupuri restrânse de persoane, care au preferat sã scan-deze împotriva proiectului minierpropus pentru Roºia Montanã ºi sãarboreze steaguri roºu-alb-verzidecât sã celebreze Ziua Naþionalãcu tricolorul românesc. Aceºtia auignorat atât importanþa acestei zile,cât ºi dorinþa miilor de moþi de aavea un trai decent, prin minerit.

„Oricine are dreptul la liberãexprimare în România, nu con-testãm acest lucru ºi îi respectãmpe toþi românii deopotrivã. Nedorim însã sã putem sãrbãtori înacest an Ziua Naþionalã aºa cum se cuvine ºi îi invitãm ºi pe cei caresunt împotriva proiectului minier sã dea dovadã de respect faþã deRomânia ºi de români ºi sã nu facãcirc ieftin de dragul publicitãþii”, aadãugat Cristian Albu. „Facem apel la toþi românii de bunã credinþã sã nu se lase antrenaþi înastfel de acþiuni de propagandã,împotriva mineritului, o activitatecare a pus pâine pe masã la milioane de oameni, de când existãRomânia”, a completat el.

Sindicatul Viitorul Minerituluireprezintã dreptul la o viaþã decentã pentru mii de locuitori dinzona Roºiei Montane care îºi punsperanþele într-un viitor mai bunprin revigorarea mineritului auriferîn Munþii Apuseni.

Cristian Albu,Sindicatul "Viitorul

Mineritului" Roºia Montanã


Douã din 4 libere

D e sãptãmâna viitoare,intrãm în ultima lunã a

lui 2013, dar vom lucra maipuþin cu douã zile, din 4 sãrbã-tori legale. Asta e valabil pen-tru bugetari, dar ºi cei dinmediul privat pot alege sã steaacasã, dacã patronatul le per-mite ºi decide acest lucru.

Guvernul a stabilit cã zilele de24 ºi 31 decembrie vor fi libere.Potrivit Codului muncii, în ultimalunã a anului, erau libere doar zilelede 1 decembrie - Ziua Naþionalã aRomâniei, care cade într-o zi deduminicã, precum ºi 25 ºi 26decembrie - prima ºi a doua zi deCrãciun. Decizia este valabilã pen-tru salariaþii din sectorul public ºi nuse aplicã la locurile de muncã încare activitatea nu poate fi întrerup-tã datoritã caracterului procesului deproducþie sau specificului activitãþii.Pânã atunci, doar de Sfântul Andrei,

în 30 noiembrie mai este liber, daranul acesta sãrbãtoarea cade într-ozi de sâmbãtã.

În 2013, foarte multe dintre zilelelibere legale au cãzut în weekend,astfel cã, doar 8 zile au fost cu adevãrat libere în plus. Codul munciiprevede 12 sãrbãtori legale.

Mai exact, zilele nelucrãtoare stabilite de legislaþia muncii au fost:1 ºi 2 ianuarie; prima ºi a doua zi dePaºti, 1 mai; prima ºi a doua zi deRusalii; Adormirea Maicii Domnului– 15 august. Mai rãmâne doar ziuade Sfântul Andrei – 30 noiembrie; 1 decembrie – Ziua Naþionalã aRomâniei; prima ºi a doua zi deCrãciun, respectiv 25 ºi 26 decembrie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

L eul a con-tinuat sã se

aprecieze în faþaprincipalelorvalute, pe fondulmenþinerii aversiunii faþãde risc la cotemai scãzute, laaceasta contribuind faptul cã pieþeleamericane suntînchise, cu prilejulThanksgiving.

Cursul euro ascãzut de la 4,4413la 4,4352 lei, omedie mai micã, de4,4331 lei, fiindînregistratã în 7noiembrie. Piaþa s-adeschis în jurulpragului de 4,44lei, volumele detransfer rãmânândreduse, eurocoborând spre4,4350 lei, astfelcã la ora 14:00cotaþiile din piaþãerau de 4,4340 –4,4370 lei.

Cursul dolaruluiamerican a scãzutde la 3,2664 la3,2619 lei, omedie mai micã, de

3,2441 lei, fiindînregistraã la finalullui octombrie. Larândul sãu, franculelveþian s-a depreci-at de la 3,6092 la3,6022 lei.

Dupã creºtere deieri cu jumãtate deban, preþul futuresal euro cu scadenþadecembrie coboraieri la 4,44 lei,semn cã la finalulanului cursul s-arputea situa la 4,42– 4,43 lei.

Monedele dinregiune, se depreci-au în faþa euro, înprima parte a zilei,pentru ca apoi sã

recupereze terenulpierdut. Ceapolonezã fluctuaîntre 4,192 ºi4,208 zloþi iar ceamaghiarã între298,9 ºi 299,8forinþi.

În lipsa investito-rilor americani ºisub impactulîmbunãtãþirii per-cepþiei consumato-rilor germani,perecheaeuro/dolar urca dela 1,3564 la1,3618 dolari, pen-tru a se stabilizaapoi în jurul pragu-lui de 1,36 dolari.

Investitorii

aºteaptã publicareaîn 6 decembrie adatelor privindºomajul american,unul dintre cei maiimportanþi indicatoriai economiei SUAluaþi în calcul deRezerva Federalãatunci când decideasupra politicii salemonetare. O reduc-ere a numãrului deºomeri ar puteaavea ca efect reduc-erea, dupã întâl-nirea Fed din 16 –18 decembrie, alichiditãþii injectateîn economia SUA,care se ridicã lunarla 85 miliardedolari.

La Sibiu, euro setranzacþiona pentruscadenþa de sãp-tãmâna viitoare la1,3574 – 1,3615iar pentru martie la1,3590 dolari, întimp ce uncia deaur era cotatã pedecembrie la 1.242dolari.

Sunt folositedate ºi informaþiidisponibile pânã

la ora 15:00

Euro scade la minimulultimelor trei sãptãmâni

Apel la decenþã ºi solidaritate a tuturor românilor:

Sã sãrbãtorim 1 Decembrie aºacum se cuvine. Nu deturnaþi

Ziua Naþionalã!

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Românii se aflã peprimul loc în totalulclasamentelor rezi-denþilor în þãri aleEuropei cãrora li s-aacordat cetãþenia þãriide adopþie, conformraportului Eurostat, datde curând publicitãþii.Vreo 26.000 de româniau devenit cetãþeni aialtor state, mulþipãstrându-ºi ºi statutulde cetãþean român. DarEurosat prezintã doarsituaþia din Europa,pentru cã dacã ar existastatistici pentru întreagalume,acestea ar reliefafaptul cã Americarãmâne þara tuturorposibilitãþilor.

Din Valea Jiului, maimult de 100 de per-soane au obþinut cetãþe-nie în þãri ale Europei ºiîn SUA. Aceastã dorinþãde a aparþine loculuiunde trãieºti ºi munceºti- în societãþi care te punîn valoare, care îþi oferãºansa de a nu-þi maiconsuma viaþa doar înzbaterea chinuitoare ”cepun mâine pe masã,copiilor”, ci de a crea ºide a te dezvolta ca OM

- vine firesc, mai ales cãrespectivele þãri îºirespectã ºi îºi protejeazãcetãþenii. Un exemplu,în perioadã de crizã,este creºterea plafonuluide impozitare a veni-turilor cetãþenilor, pen-tru a nu scãdea con-sumul omului de rândca o condiþie a pãstrãrii

sãnãtãþii populaþiei, careaduce, firesc, ºimenþinerea economiei.

V isuri ºi dramecare aleg calea

pribegieiDe curând un cuplu

din Petrila, Raul ºiGianina-Maria Zecheru,au obþinut cetãþeniaamericanã ºi trãiesc în

Clinton, Massachusetts.Pentru Anglia,Germania ºi Franþa semai pregãtesc câþivadintre locuitori ai localitãþilor dintre Jiurisã le devinã cetãþeni. ªi cum nu ar face-o?

Luãm cazul VioricãiMaghiari, tânãra care acrescut la Casa de Copiidin Uricani ºi care, prineforturi supraomeneºti aajuns medic. VioricaMaghiari nu a existatpentru statul român.Avea doar un buletin ºi o adresã prinbunãvoinþa unei pri-etene care a luat-o înspaþiu. Nimeni nu avrut-o. Dar au vrut-onemþii. „Sigur cã m-aºsimþi bine aici. Dar eunu exist în societatearomâneascã... Deci,dacã nu exist pentruþara mea, la 32 de ani,de ce sã plâng <vai þaramea>? Mie îmi trebuieatât de puþin ºi acestpuþin sã-l obþin prinpropriile forþe, dar nusunt lãsatã” – spunea,înainte de plecarea înGermania, Viorica

Maghiari.Un alt om, valoros

pentru Valea Jiului, carea ”sfinþit” Aninoasa, afost inginerul ºivicepreºedinte alConfederaþiei Miniere,Constantin Ilinescu, celcare a pus bazele ºi aconsolidat festivaluripentru copii, a promo-vat formaþia Anena, asusþinut arcaºii de laComplexul SportivAnena, a stat în dreptaadministraþiei localepentru a o sprijini înproiecte, a iniþiatNedeia Tulipanului, totel a tras semnale dealarmã cã s-a hotãrât însecret, cu ani buni înurmã, închiderea mine-ritului din Vale cu acor-dul liderului LSMVJ,Vasile Savu etc., etc. ªiValea Jiului l-a pierdut…A plecat în SUA prinloteria vizelor ºi nu amai venit. Trãieºte, alã-turi de familia sa, în

Chicago, Illinois.Sunt mulþi cei care,

din motive dureroasepentru ei, sau pentru

a-ºi îndeplini vise, auales calea pribegiei ºiapoi au hotãrât sã seaºeze acolo unde suntdoriþi ºi apreciaþi.

”Îmi iubesc þara,aºa cum îmi

iubesc mama – nuare legãturã cucetãþenia”

Despre zicerea cãplecarea din þarã - cuatât mai mult obþinereacetãþeniei tãrii deadopþie – este trãdarede neam ºi þarã, mulþi onumesc aberaþie pentrucã de þarã ºi de mamãnu te lecuieºte nimeni.

”Asta nu înseamnãcã îþi trãdezi þara, cã îþiuiþi rãdãcinile. Nicivorbã! ªi sã vrei ºi dedorul de þarã, de mân-dria cã te tragi dintr-unneam al tãu, de dorul deizvoare nu poþi sã scapi.Problema cu cetãþenia,sã devin cetãþean al þãriiunde trãiesc este ochestiune de ”ordine înviaþã”, pentru a aveadrepturi ºi poate pentrua-i mulþumi ºi þãriirespective cã m-a adoptat, cã mi-a oferitºanse de realizare, cãm-au ajutat ºi încurajatcetãþenii ei, care mulþimi-au devenit prieteni.Este o prostie zicereaaia cu trãdatul þãrii.Dacã stai acasã ºi obãlãcãreºti, o înjuri ºi peea ºi pe cei din nemultãu, asta cum senumeºte?

Dar ca sã înþelegeþicum este pentru mineAnglia ºi România, vã

redau din PasãreaColibri, Dealul cu dor,care mi se pare cãspune exact ce simt.Adicã trebuie sã vinacasã, dar tot aºa trebuie sã mã întorc…”Hai, dã-mi calul sãajung / unde-am fost odatã prunc / Sã beauapã de bãut/ undemaica m-a nãscut/Numai vreo trei zile sãmã duc ºi-apoi/ Voiveni la tine frateînapoi”. Cam asta esteºi nu este rãu deloc. Îmiiubesc þara, aºa cum îmiiubesc mama, care a

rãmas în România, ºifac tot ce pot sã arãtlumii cât de minunatãeste!” – a declarat AncaStevens, din Petroºani,care locuieºte în Redhill,Marea Britanie.

N umãrulromânilor

cetãþeni ai þãrilorUE a crescut cu 72%

Ca urmare, numãrulromânilor care au primitcetãþenia unui stat UE acrescut cu 72% doar înanul 2011, faþã de anulprecedent, dar numãrullor, se presupune, cã acrescut în 2012-2013.

Conform raportuluiEurostat, statele UE auacordat cetãþenia unuinumãr de 783.100 depersoane, în 2011, cu4% mai puþin faþã de2010. Scãderea vine caurmare a numãrului maimic de cetãþenii acor-date de statele mari:

Franþa (-20%), Italia (-15%), Marea Britanie(-9%) ºi Spania (-7%).Doar în Germania acrescut numãrulcetãþeniilor acordate, cu5%. Aproape trei sfer-turi din cetãþeniile acor-date de þãrile UE provindin aceste cinci þãri.

Dintre cetãþeniieuropeni, românii suntcei care au primit celemai multe cetãþenii aleunui alt stat UE -26.000 (3,3% din total),urmaþi de polonezi -11.000, italieni - 7.500ºi portughezi - 6.900.

Numãrul românilorcare au primit cetãþeniaunui stat UE a crescutcu 72% în 2011, faþãde 2010.

Cele mai multecetãþenii au fost acor-date românilor deUngaria - 60% din total,31,5% de Italia, 9,3%de Germania ºi 4,6%Franþa.

Astfel, 76% dintotalul cetãþeniilor acor-date de Budapesta aufost pentru cetãþeniromâni. Italia a acordat7% din totalul cetãþeni-ilor românilor, devansaþide marocani ºi albanezi.6,6% din cetãþeniileacordate de Slovacia aurevenit românilor, careocupã poziþia a patradupã ucraineni, sârbi ºicehi. De asemenea,românii sunt pe locul 5în rândul celor care auprimit cetãþenia cehã,dupã ucraineni, slovaci,polonezi ºi vietnamezi.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Foto: sursa Facebook

C e a însemnatpentru naþiu-

nea românã ziua de1 decembrie 1918?Un vis împlinit, omare bucurie însufletele lor, unmare sacrificiu alarmatei române.Visul de unire alTransilvaniei ºiBanatului cu VechiulRegat s-a realizat la1 decembrie 1918,acum 95 de ani.

Ferdinand I, nepotde frate al regelui CarolI, urcându-se pe tron înziua de 28 septembrie1914, în grele împre-jurãri pentru þarã, arostit în discursul sãuþinut în faþa parlamen-tului acele memorabilecuvinte: ”Voiu domnica bun român”. Auurmat doi ani de marifrãmântãri. Numeroaseinsistenþe din parteaputerilor centrale aucãutat sã îndrepte statulnostru român spre opoliticã favorabilã lor.În fine, dupã ce au fostîncheiate diferite tratatecu puterile aliate ºi cuRusia, regele Ferdinanda chemat un ultimConsiliu de Coroanãcare a hotãrât sã sedeclare rãzboi Austrieiiar în 15 august 1916armatele române autrecut munþii înTransilvania. Manifestulregelui, amintind operalui Mihai Viteazul, aratãcã datoria generaþieisale este unirea tuturorromânilor de pe cele

douã pãrþi aleCarpaþilor. Regele aluat comanda supremãa armatei. A urmatofensiva fericitã dinTransilvania, care, dupã expresia unorspecialiºti, a scãpatVerdunul. Ungurii aucerut ajutorul aliaþilorlor sã trimitã trupecomandate de ofiþerigermani, bine instruiþi,armatele române fiindnevoite sã se retragã.

Regele Ferdinand adat o proclamaþie încare aratã cã de acumnumai noi românii trebuie sã luptãm sã ne apãrãm teritoriulromânesc. Armateleromâne, atacate dinsud de armatele ger-mano-bulgare, au tre-buit sã se retragã, puþincâte puþin, pierzândcapitala ºi retrãgându-se în Moldova, la Iaºi.Aici românii au rezistateroic, fiind nevoiþi sãfacã faþã ºi armateibolºevice ruse, Rusiadeclarându-ne rãzboi înprimele zile ale luniiianuarie 1918. Cu aju-torul misiunii francezesub comanda generalu-lui Berhelot, armata

noastrã s-a refãcut ºi aputut respinge înprimãvara lui 1917noile atacuri alearmatelor germane.Armata rusã a încercatsã facã o pace(armistiþiu) cu drept derobie dar acest act nu areuºit.

În frãmântãrile aces-tor tragedii s-a reuºitdezlipirea Basarabiei destatul rusesc ºi unireacu România. Regele aavut mulþumirea sãprimeascã la Iaºi dele-gaþia Basarabiei iardupã 20 aprilie 1918doi reprezentanºi aiBasarabiei intrau caminiºtri în guvernulRomâniei. O mulþumireºi mai mare a regeluiFerdinand, pentru toatesuferinþele îndurate,frontul de la Salonic afost înfrânt de aliaþi.Regele Românieideclarã din nou rãzboiputerilor centrale, înapus trupele germanesunt silite sã încheie un armistiþiu. Astfel,trupele germane dinRomânia se retrag cât pot de repede.

În ziua de 1 decem-brie 1918, regele ºiregina, însoþiþi de gene-ralul Berthelot, îºi facintrarea în capitalã, înmijlocul unei bucuriicare nu se poatedescrie. Bucovina,Transilvania se declarãunite cu patria mamã,România. Regele tutu-ror românilor împreunãcu regina Maria fiindîncoronaþi la Alba-Iulia.

Petru Bolog - Cimpa

Oameni ai Vãii Jiului, între cetãþeniai þãrilor UE ºi trãdare de þarã

”A sta nu înseamnã cã îþi trãdezi þara, cã îþi uiþi rãdãcinile. Nici vorbã!

ªi sã vrei ºi de dorul de þarã, de mândria cã te tragi dintr-un neam al tãu, de dorulde izvoare nu poþi sã scapi. Problema cucetãþenia, sã devin cetãþean al þãrii undetrãiesc este o chestiune de ”ordine în viaþã”,pentru a avea drepturi ºi poate pentru a-imulþumi ºi þãrii respective cã m-a adoptat,cã mi-a oferit ºanse de realizare, cã m-auajutat ºi încurajat cetãþenii ei, care mulþimi-au devenit prieteni. Este o prostiezicerea aia cu trãdatul þãrii… Îmi iubescþara, aºa cum îmi iubesc mama, care arãmas în România, ºi fac tot ce pot sã arãtlumii cât de minunatã este !” – AncaStevens, Redhill, Marea Britanie.

Reporter în istorie

MAREA UNIRE A ROMÂNILOR1 Decembrie 1918 – 1 Decembrie 2013

Monika BACIU

”Speram sã fie unsezon cel puþin la felca cel de anul trecut,sezon bun. Suntemdatori sã fim optimiºtipentru cã de aceeaam investit în turismpentru cã am crezutcã va merge turismul.Este adevãrat cã atun-ci când am investit înturism totul mergea dela sine, acum este maigreu pentru cã trebuiesã-þi atragi prin oricemijloc turiºtii ºi înprimul rând este vorbade preþuri.

Trebuie sã practiciniºte preþuri mici casã-i poþi atrage ºi nicinu trebuie sã tegândeºti cã investiþiape care ai fãcut-o opoþi amortiza într-unan, doi, trei, zece,

pentru cã nu ai cum,pentru cã dacã practi-ci preþuri mari turiºtiiau alternativã.

În ultimii ani înRomânia s-a investitfoarte mult în pensiunituristice, hoteluri ºi seºi vede cã în unelelocuri s-a investit maimult pentru cã suntfoarte multe de vân-zare. Asta înseamnãcã mulþi au sperat cãde acolo vor veni niºtebani foarte uºor.

Nu este adevãratpentru cã banii nu vinuºor în turism, ci tre-buie investiþii. În tur-ism poþi sã te menþiicât de cât sã ai oactivitate pe care sã omenþii rentabilã, darpentru acest lucru tre-buie sã ºi munceºti,sã-þi promovezi aceapensiune, ºi sã þi cont

de ceea ce oferã con-curenþa”, a declaratEmil Pãrãu, investitorîn domeniul turisticdin Straja.

În ultima perioadãs-a vorbit de faptul cãtelegondola din Strajaar urma sã fie desfi-inþatã ºi mutatã.Investitorul considerãcã acest lucru nu se vaîntâmpla.

”Orice lucrare estebunã. Poate cã alþiiconsiderau atuncicând s-a pus telegon-dola cã nu am proce-dat bine cã amrenunþat la telescaunpe care îl aveam con-cesionat de laprimãrie. Telegondolaeste o lucrare bunãcare aduce alþi turiºti.Este mare pãcat cã nua putut fi plãtitã pânãacum dar sunt convins

100% cã aceatelegondolã nu vapleca niciodatã dinStraja pentru cãnimeni nu va putea dapreþul la care aceastaa fost fãcutã. Începânddin acest an ea va fiexploatatã în asocierede cãtre primãriaLupeni, Termogaz ºiAcomin, este un lucrubun pentru cã profitulcare va fi poate fiîmpãrþit pentru aputea fi achitate oparte din costurile deinvestiþie. ªi pentrunoi care am avut ºipânã acum investiþiipe cablu, ne face sãne gândim sã le mod-ernizãm pentru cãeste ºi normal cã turis-tul sã aleagã sãmeargã unde este mai

confortabil ºi undesunt condiþiile maibune”, a mai spussursa citatã.

La munte ninge de

câteva zile, iar caban-ierii ºi investitoriiaºteaptã turiºtii ºiiubitorii sporturilormontane.


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Diana MITRACHE

Consilierul judeþeanAdrian Zvâncã spune cã adiscutat cu Asociaþia ProStraja ºi cã a gândit unproiect pentru a-l propunespre finanþare pe fonduristructurale. Straja va arãtatot mai bine ºi va fi o staþi-une modernã, însã, pânãatunci, la finele acestei sãp-tãmâni va fi parafat acordulde asociere între ConsiliulJudeþean ºi Asociaþia dinStraja, iar viziunea este una

optimistã.„Asigurarea apei pota-

bile, prin construirea uneistaþii de tratare ºi clorinare,cât ºi captarea altor sursede apã, pentru suplimenta-rea consumului de apã,realizarea reþelelor decanalizareaapei menajere,amenajãri de trotuare,ali,bãnci, parcuri,iluminatstradal, panouri indicatoareºi de informare,poteci pen-

tru plimbare, poteci pentruATV-uri ºi biciclete, asigu-rarea utilajelor dedeszãpezire a staþiunii. Cumare operativitate ºi cusprijinul CJHunedoara, înspecial a dom-nului TiberiuBalint, amreuºit sã avemprimele realizãripe margineaacestuidemers”, adeclarat AdrianZvâncã, consili-er judeþean.

Proiectul va fi discutatvineri în plenul ConsiliuluiJudeþean, iar iniþatorul luispune cã s-a gândit sã-lextindã ºi în Parâng, pentrucã este nevoie.

„Transmit ºi celorlaltedouã asociaþii din Parânginvitaþia de a fi alãturi denoi sã facem ºi cu dum-nealor o asociere ºi cu

acordul ConsiliuluiJudeþean, aºa fel încât sãajutãm la dezvoltarea turis-mului în zonã. Este destulde greu în Parâng, pentrucã aceastã staþiune are mariprobleme.

E primul an în care

cabanierii nu au nici mãcarde Revelion cabanele ocu-pate, din cauza situaþiei încare se aflã domeniul schia-bil”, a mai adãugat Zvâncã.

Proiectul va fi gândit ºianalizat, iar de anul viitorva fi cãutatã ºi forma definanþare, aºa încât la finalsã putem vorbi de investiþiiîn confortul turiºtilor.

Proiect pentru Straja de la Consiliul Judeþean

A lei pietonale, trasee pentru ATV- uri,canalizare ºi sisteme de aducþiune a

apei, parcuri de relaxare ºi iluminat, plussisteme de deszãpezire. Nu sunt poveºti, ciidei pentru un proiect ce va putea intra pefinanþare europeanã ºi care se va realiza înurma unui parteneriat între o asociaþie dinStraja ºi Consiliul Judeþean Hunedoara.Banii, însã, vor putea veni pe proiecte cufinanþare europeanã, anul viitor.

Investiþii amortizate în ani de zileI nvestitorii din domeniile schiabile sperã ca sezonul

de iarnã din acest an sã fie unul prolific. Totodatãcei care au investit în turism sunt conºtienþi de faptulcã nu îºi vor amortiza investiþiile într-un timp foartescurt. Pentru ca sã obþinã profit de pe urma turismuluieste nevoie de ani de zile.

Î n cazul unorincidente care

ar necesitaprezenþa unuinegociator/ psi-holog, poliþiºtiihunedoreni trebuiesã se bazeze doarpe abilitãþile lor decomunicare, ori pecolaborarea cucelelalte instituþii,respectivJandarmeria ºiInspectoratul pen-tru Situaþii deUrgenþã.

Protestele laînãlþime, în carediverse persoaneameninþã cã se aruncãîn gol de pe clãdiri cumai multe etaje, scot la ivealã lipsaunor negociatori & psihologi în cadrulstructurilor de poliþiedin judeþulHunedoara. În judeþulHunedoara existãexact doi psihologi, lanivelul Inspectoratului

de Poliþie al JudeþuluiHunedoara. În terito-riu, mai sunt poliþiºticare au urmat astfelde cursuri, însã fãrã sãfie negociatori atestaþiori încadraþi ca atare.„Ideal ar fi sã existecâte un psiholog lanivelul fiecãrei unitãþi,însã, din pãcate, nune permitem acestlux. Instituþia Poliþieinu are ca atribuþii prioritare salvarea devieþi, ci prevenirea ºi combaterea crimi-nalitãþii”, a explicatpurtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara,Bogdan Niþu.

Iar atunci, fiecareºef de poliþie, ofiþerori agent de poliþiepoate purta negociericu cel care se aflã într-o situaþie ce arnecesita prezenþa unui psiholog, fie cãameninþã cã se sinu-cide, ori ameninþã altepersoane. Încearcã sãafle ce îl nemulþumeºte,sã îl determine sãrenunþe la gest ºi asta

în funcþie de calitãþilenative de negociatorale fiecãruia, ori deabilitãþile lui de comunicare.

U neori,prezenþa

psihologilor estemai mult decâtnecesarã

Pe de altã parte,Bogdan Niþu a maispus cã în astfel desituaþii existã o strânsãconlucrare cu celelalteinstituþii abilitate,Jandarmeria ºi ISU ºi,

de cele mai multe oriaceºtia poartãnegocierile în astfel desituaþii dificile.

De precizat, însã,

cã, din pãcate, existã situaþii în careprezenþa unui psi-holog autorizat esteabsolut necesarã. S-a

dovedit din plin acestaspect în 2010, înPetroºani, când untânãr era decis sã searunce în gol de pe unbloc turn. La faþalocului au fosteprezente echipaje alePoliþiei, Jandarmeriei,pompierilor, însã s-asolicitat ºi ajutorulunui psiholog dinPetroºani, care l-aconsiliat chiar pe blocpe bãiatul ce a vrut sã-ºi punã capãt zilelor.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

„Steauafãrã nume”,

invitaþie la teatru

O poveste romanticã,cu visãtori ºi

totodatã o comediede bon ton neaºteaptã la TeatrulDramatic I.DSîrbu dinPetroºani.

„Steaua fãrã nume”e piesa idealã pentru osearã de sâmbãtãrece, în companiaunor actori deexcepþie ºi subbagheta unui regizor, care vreasã ne facã sã fim visãtori ºizâmbitori.

„Steaua fãrã nume” esteinvitaþia pe care actorii de laPetroºani ne-o fac sâmbãtãsearã, când ne aºteaptã sãurmãrim o comedie romanticã,cu oameni ce ºtiu sã privescãstele ºi sã devinã îndrãgostiþi.Andrei Mihalache pune într-oluminã frumnoasã piesa luiMihail Sebastian ºi cere publicului sã aprecieze calitateaspectacolului, aºa cum este el.

„Spectatorii sper sã rãmânã cucâteva lucruri când ies din salã.Cu un zâmbet, o privireinterogativã în suflet. E opoveste despre oameni detoate felurile, e o poveste carese poate întâmpla ºi astãzi,despre dragoste, fricã, sãrãcie,vise. E o comedie tandrã ºitristã”, a spus AndreiMihalache, regizorul piesei.

Izabela Badovics joacã rolul

frumoasei misetrioase, careapare în piesã ºi nu a omis sãne dezvãluie, cu mari emoþii,câteva ceva din rolul pe care îlinterpreteazã.

„Am o onoare deosebitã sãjoc acest rol minunat ºi, pedeasupra este ºi o piesã foartecunoscutã. Este foarte fru-moasã ºi am onoarea sã jocalãturi de colegii mei ºi potspune cã ºi cu domnul AndreiMihalache am mai colaborat.Sper din tot sufletul sã inter-pretez personajul acesta, spec-

tatorilor sã le transmit emoþiapersonajului, o lacrimã, unzâmbet ºi atunci înseamnã cãam câºtigat pariul cu mineînsãmi”, a spus IzabelaBadovics, cea care o interpreteazã pe „Mona”.

Rolul profesorului deastronomie e jucat de RaulHotcaº, un tânãr care le lasã înmrejele iubirii, pentru ca mai

apoi sã fie pãrãsit.Pasiunea sa sunt, însã,stelele fãrã nume. „Eun personaj timid,retras într-un oraº deprovincie, pasionat destele de astronomie,care ajunge sãîntâl-neascã o altã stea într-o searã. Din pasiunelui îi povesteºte ºiîncearcã sã-i redea fil-mul lui ºi bineînþelescã ajung sã seiubeascã, dupã care

lucrurile se schimbã”, a adãu-gat ºi Raul Hotcaº, care îlinterpreteazã pe „MarinMiroiu”.

ªi dacã sâmbãtã sunt aºtep-taþi cei mari, cei mici suntaºteptaþi duminicã la ora12,00 la „Croitoraºul celviteaz” – un spectacol pe careAndrei Mihalache îl recomandãpentru cã este despre veselie,isteþime, ºmecherie ºi desprecum poate rãzbi un omcuminte, într-o lume a prostiei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Fãrã psihologi în teritoriu

Poliþiºtii se bazeazã strict pe abilitãþile lor de comunicare

MaximilianGÂNJU

Veste bunã pentruortacii care s-audisponibilizat de laSocietateaNaþionalã deÎnchideri MineValea Jiului. Lunadecembrie le aduceprima pensie dupãce angajaþii CaseiJudeþene de PensiiHunedoara aureuºit sã le final-izeze dosarele depensionare înaintede termen.

Conducereainstituþiei spune cã

s-a muncit la foc con-tinuu pentru caortacii sã-ºi poatãprimi banii înainte desãrbãtori, iar efortulfuncþionarilor a fost

unul considerabil încondiþiile în caremedia lunarã definalizare a dosareloreste de 250.

„Acum în lunadecembrie le vine latoþi cei 340 prima

pensie, a fost o prior-itate de-a mea. Înmod normal colegelemele lucreazã 200-250 de dosare pelunã, dar acum vorface aproape de 500de dosare. Este nor-

mal sã aibã ºioamenii bani desãrbãtori, ei nuaveau nici unvenit”, a declaratdirectorul executival Casei Judeþenede PensiiHunedoara, IlieToma.

O parte dindosarele de pension-are ale ortacilordisponibilizaþi aveauprobleme cu privirela întocmirea unoradeverinþe, iar con-ducerea CJP a inter-venit pe lângã SNÎM–VJ pentru ca docu-mentele sã fie refã-cute în cel mai scurttimp astfel încât ºiaceste dosare sã intreîn platã pânã laCrãciun. Pe lângãortaci vor mai benefi-cia de pensie în lunacadourilor ºi 87 depensionari pe caz deinvaliditate sau careprimesc pensie deurmaº. „Vreauneapãrat sã finalizãmºi aceste dosare pen-tru invalizi ºi urmaºi,pentru cã aici estepãtura cea mai defa-vorizatã”, a mai pre-cizat directorul caseiJudeþene de PensiiHunedoara.

Monika BACIU

”Cei mici vor aveaparte de un spectacolfrumos sâm-bãtã, pe 30noiembrie dela ora 16, evorba de unspectacol demagie, cujonglerii, declowni trãs-niþi, cubaloane desãpun,câinele fotbalist.

E un spectacol unicîn România, deci trupaeste de la Bucureºti ºiva fi foarte interesantpentru cei mici”, adeclarat Mia Albescu,directorul Casei deCulturã din Petroºani.

Spectacolul, unic înþarã, a fost gândit spe-cial pentru cei mici careastfel au ocazia de avedea ºi alt gen de

activitate distractivã. ”Am discutat cu cei

doi Duo-Grigorescucare sunt extraordinariºi ei merg în þarã ºi

prezintã acest spectacolcare este ºi de circ ºieste un spectacoldeosebit pentru copii,altceva decât vãd încelelalte spectacole pecare noi le prezentãmde obicei”, a mai precizat sursa citatã.

Biletul este 9 lei ºi sepoate procura de lacaseria de bilete a Caseide Culturã înainte despectacol sau din ºcoli.


CarmenCOSMAN

În aceste zile selucreazã intens lamontarea ghirlande-lor luminoase ºi aornamentelor carevor împodobiPetroºaniul ºi în acestan de sãrbãtorile de

iarnã. Luminile desãrbãtoare vor fiaprinse de edili înseara de 5 decem-brie, în cadru festiv,din „Parcul CarolSchreter”, aºa cum s-a întâmplat ºi anultrecut.

Pe lângã corpurilede iluminat rãmase

din anii precedenþi ºicare au putut firefolosite, municipali-tatea a mai alocat înacest an alte241.900 de lei pen-

tru închirierea altorproduse pentru ilumi-natul ornamental fes-tiv din perioada sãr-bãtorilor de iarnã,care vin în com-pletarea celor dejaexistente.

Câini fotbaliºti ºibaloane de sãpun

L ady Bubbles Show. Câinifotbaliºti, clowni trãsniþi ºi alte

momente de magie vor avea loc, sâm-bãtã 30 noiembrie, la Casa de Culturãdin Petroºani acolo unde celor mici li sepregãtesc spectacole speciale.

Sâmbãtã, ora 16:00Preþ bilet: 9 lei

Vine prima pensie pentru minerii disponibilizaþi

N u mai puþin de 340 demineri care s-au disponibi-

lizat în aceastã toamnã vor primiprima pensie în luna decembriedupã ce Casa Judeþeanã de PensiiHunedoara a fãcut eforturi pentrua le finaliza dosarele.

Se aprind luminiþele de sãrbãtoare

P rimãria municipiuluiPetroºani va aprinde

luminiþele de sãrbãtoare, în cadrufestiv, din „Parcul Carol Schreter”.

Pãcãliþi de promoþii

expirateP romoþii expuse pe raft

dupã expirarea ofer-tei. Clienþii unui super-market din Petroºani sedeclarã pãcãliþi de ofertamagazinului.

Oamenii spun cã aucumpãrat o cremã pentru prãji-turi care conþinea o ofertã. Estevorba de un plic în care seputeau gãsi bani sau se puteauîncrie la un concurs prin careaveau posibilitatea de a câºtigadiferite premii. Nimic nelalocullui pânã aici. Surpriza cumpãrã-torilor a fost atunci când audeschis plicul ºi au constatat cã

pe ”câºtigul” din interior valabili-tatea ofertei a expirat încã de laînceputul anului.

„Am cumpãrat un plic cucremã pentru prãjituri pe carescria cã puteam câºtiga bani.Când am ajuns acasã ºi amdeschis plicul ºi am citit pebileþelul din interior am vãzut cãde fapt promoþia nu mai ese va-labilã. Aceasta a fost în perioadafebruarie – aprilie 2013. Nu mi

se pare deloc normal aºa ceva.În primul rând este vina respon-sabililor din centrul comercialcare ar fi trebuit sã retragã aces-te produse, iar în al doilea rândeste ºi vina celor de la ProtecþiaConsumatorului care nu verificãceea ce se gãseºte în magazine”,spune femeia din Petroºani.

Cumpãrãtorul mai spune cãfrecventeazã acel centru comer-cial ºi cã pânã acum acele plicuricu promoþii nu s-au gãsit pe raft.

”De acolo ne facem mereucumpãrãturile ºi pânã azi nu amvãzut acele oferte, deci nu poatespune nimeni cã din februariesau aprilie au rãmas pe raft”,mai spune femeia.

Deºi promoþia a expirat, pro-dusul în sine este în termenul devalabilitate, acesta expirând abiapeste 2 ani.

Monika BACIU Monika BACIU

S ezonul deiarnã din

Parâng, ameninþatde lucrãrile stag-nate. Ceea ce ar fitrebuit sã fie ostaþiune modernãpentru practicareasporturilor de iarnãa ajuns o staþiunecare ”stã” la milaGuvernului ºi adiferitelor instituþii.

Au fost începuteproiecte de anvergurãpentru dezvoltareadomeniilor schiabile dinþarã ºi aici intrã ºi ValeaJiului. În staþiuneamontanã Parângnumãrul turiºtilor dinacest sezon depinde înmod direct de capaci-tatea telescaunului

vechi de peste 40 deani, care conformproiectului ar fi trebuitsã fie înlocuit de otelegondolã modernã,dar ºi de capacitatealocurilor de cazare.Edilul municipiuluiPetroºani spune cã înviitorul apropiat voravea loc lucrãri debranºare a unor pompede pe pârtia B.

”Sunt executate anu-

mite lucrãri, în aceastãperioadã facemultimele demersuri pentru a ne branºa lacurentul electric custaþia de pompe de pepârtia B ºi în principiunu ar trebui sã fie probleme, vor funcþionatoate instalaþiile detransport pe cablu, totce este sus. Cred cã vorfi turiºti, la nivelul lacare existã ºi spaþiile decazare ºi limitaþi oare-cum de capacitateatelescaunului vechi”, adeclarat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Pentru continuarealucrãrilor de investiþiidin Parâng nu s-au maialocat fonduri de doiani. Municipalitatea aîncercat sã contractezeun credit de 13 milioane de lei, însãmomentan acesta afost amânat pentruanul viitor.

”Nu s-a mai alocatniciun leu de laGuvernul României dedoi ani pentru acestproiect ceea ce este unlucru destul de rãu. Amavut în vedere acce-sarea acelui credit, amprimit un rãspuns de laComisia Naþionalã deAvizare a Împrumu-turilor prin care neanunþã cã toate solici-tãrile pentru acordareade credite în acest anau fost amânate pentruanul viitor, deci amprimit o amânare, nu o aprobare a aceluicredit”, a mai spussursa citatã.

Dacã Comisia deAvizare a Împrumu-turilor ar fi aprobatcontractarea credituluimunicipalitatea ar ficomandat telescaunultrei de la firma austri-acã, însã amânareaacestui împrumut duceºi mai mult la

întârzierea lucrãrilor. ”Nu am fi putut face

nimic major, dar am fiputut face un lucrufoarte important ºianume sã dãm coman-da fermã la firma aus-triacã pentru a bãga înfabricaþie telescaunul 3,dar aºa dacã ne-auamânat pentru anulviitor, probabil cã nuºtiu în ianuarie-februa-rie vom primi unrãspuns, ceea ce neîncurcã foarte tare pentru cã mãcar dacãne-ar lãsa sã ne facemtreaba din banii noºtridacã alþi bani nu primim, dar deocam-datã nu ne dã voie sãluãm acest împrumutdeºi noi îndeplinimtoate condiþiile cerutede cãtre legislaþie ºi decãtre comisie ºi anumesã nu avem arierate, sãnu avem grad de înda-torare mai mare de30% din buget,Petroºaniul are în acestmoment un grad deîndatorare de 7%, nuam avea niciun incon-venient din acest punctde vedere ºi sigur cãbilanþul primãriei ºiexecuþia bugetului peultimii trei ani estefavorabilã nouã, dar amfost amânaþi”, a maiprecizat Ridzi.

În aceste zile au locdezbaterile pe bugetulanului 2014. DeputatulPP-DD, Monica IacobRidzi solicitãMinisterului DezvoltãriiRurale ºi AdministraþieiLocale alocarea a

3150 de miliarde de leivechi pentru finalizarealucrãrilor din masivulParâng. Alocarea acestor fonduri depindede Guvern este depãrere soþul MonicãiIacob Ridzi.

”Cred cã se va apro-ba numai dacã cei de laguvernare vor dori,pentru cã au 70% înParlament ºi în toatecomisiile, deci pânã laurmã dacã ei vor vreasã facã acest lucru voraproba, dar dacã nunu. Aici depinde de cestrategie vor aplica pen-tru anul viitor în ceeace înseamnã continua-rea investiþiilor înce-pute. Vom vedea însãnu sunt foarte optimistpentru cã am vãzut cãîn ultimii doi ani acesteproiecte au fost fãrãfinanþare”, a mai precizat Tiberiu Iacob Ridzi.

De la Guvern,proiectul din Parâng aprimit, în perioada2010-2012, suma de24.164.000 de lei.Banii nu au ajuns însãdecât pentru amena-jarea unor pârtii, construcþia unui lac deacumulare ºi pentruinstalaþiile de zãpadãartificialã. S-au maicumpãrat ºi stâlpiinecesari pentru TS3.Valoarea lucrãrilor dedezvoltare a domeniuluischiabil din Parâng seridicã la 68 de milioane de euro.

Monika BACIUMonika BACIU


Credit amânat pentru Primãria Petroºani,

Dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng”torpilat” de dezinteresul financiar

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa s-ar putea sã vã indis-punã un telefon primit de la orudã. Este posibil sã fiþi nevoit sãplecaþi într-o cãlãtorie nepre-vãzutã. Dacã circulaþi cu maºina,fiþi foarte atent, pentru cã nueste exclus sã plãtiþi o amendã.

Aveþi tentaþia sã începeþi maimulte treburi deodatã. Nu fiþinerãbdãtor, pentru cã riscaþi sãfaceþi greºeli. Încercaþi sã vãorganizaþi mai bine! Nu vãfaceþi iluzii cu privire la bani,pentru cã azi sunt puþine ºanse.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indis-pus din cauza dificultãþilor finan-ciare. Pãstraþi-vã cumpãtul,indiferent ce se întâmplã, ºi ascul-taþi sfaturile unei persoana mai învârstã. Abþineþi-vã de la orice felde speculaþii, pentru cã s-ar puteasã intraþi într-un conflict.

Încercaþi sã fiþi mai atent la chel-tuieli! Ca sã evitaþi o ceartã cupartenerul de viaþã, consultaþi-vãînainte de a merge la cumpãrã-turi. Astãzi sunteþi foarte criticla adresa celor din jur. Ar fi binesã acordaþi mai multã atenþierelaþiilor parteneriale.

Se pare cã sunteþi agitat ºi ner-vos din cauza unor problemefinanciare. Încercaþi sã vã cal-maþi, pentru cã altfel riscaþi sãaveþi probleme la serviciu!Amânaþi deciziile importante.Evitaþi speculaþiile!

S-ar putea ca relaþiile parteneri-ale sã fie încordate din cauzastãrii de agitaþie pe care o aveþide dimineaþã. Dacã doriþi sãfaceþi investiþii pe termen lung,mai aºteptaþi o vreme, pentru cãacum nu vã surâde norocul.

S-ar putea sã plecaþi într-o dele-gaþie. Nu sunteþi în cea maibunã dispoziþie ºi aveþi tendinþasã exageraþi. Încercaþi sã nu vãsusþineþi cu încãpãþânare punctulde vedere! Sunteþi nemulþumitdin cauza problemelor financiare.

Dimineata s-ar putea sã vãschimbaþi programul din cauzaunor probleme familiale. Unprieten vã propune o colaborarecare v-ar putea ajuta sã vãîmbunãtãþiþi simþitor situaþiafinanciarã. Evitaþi speculaþiile!

Nu încercaþi sã cereþi astãzi omãrire de salariu, chiar dacã sun-teþi convins cã o meritaþi!Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã,care nu necesitã prea multa con-centrare.

Dimineaþa s-ar putea sã vã suneo rudã din altã localitate ºi sã vãanunþe cã intenþioneazã sã vãviziteze. Evitaþi discuþiile aprinsecu partenerul de viaþã. Puteþi sãvã bazaþi pe intuiþie.

Astãzi s-ar putea sã nu fiþi preainspirat ºi nici prea comunicativ.Evitaþi întâlnirile de afaceri ºicãlãtoriile, pentru cã sunteþi pre-dispus la greºeli! Nu începeþiactivitãþi delicate sau laborioase.

Se pare cã nu vã simþiþi în apeledumneavoastrã, tocmai acum,când aveþi multe de rezolvat. Nuvã asumaþi riscuri importante,pentru cã aveþi puþine ºanse dereuºitã. Nu vã lãsaþi cuprins denervi.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 37° C (r)11:20 ANDOnevralgicul desâmbãtã11:25 37° C (r)12:00 România deºteaptã 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Legenda viºinie (r)13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Finanþe ºi afaceri 17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Tentaþie periculoasã (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Iubirea vieþii mele17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Dansez pentru tine

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Memoriile unei gheiºe23:30 Fii pe fazã! (r)

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Profetul13:15 Pastila Vouã (r)13:30 Mica mireasã (r)14:30 Viaþa fermierului (r)15:30 Copii contra pãrinþi 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului (r)22:00 Pe banii pãrinþilor23:30 Everest

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:30 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Viaþã de împrumut21:30 Furtunadin adâncuri22:30 Îþiordon sã mãiubeºti!0:00 Poveºtiriadevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 EuroFotbal11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat UEFA EuropaLeague11:45 Rezumat ChampionsLeague12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat ChampionsLeague13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat ChampionsLeague13:45 Campionii Digi Sport14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport15:00 ªtirile Digi Sport15:15 EuroFotbal16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Rezumat UEFA EuropaLeague

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 X Factor

Viziunea ºi orientarea noastrãau ca unic scop susþinerea celorcare vor cu adevãrat sã facãPERFORMANÞÃ SPORTIVÃ, acelor care au CHEMARE ºiPOTENÞIAL, a celor care maidevreme sau mai târziu trebuie sãpoatã expoda, sã poatã decontaîncrederea acordatã.

Fotbalistul nostru trebuie ºi sã

poatã ºi sã vrea, inclusiv el nunumai pãrinþii lui.

Þelul nostru nu este încãrcat derãzbunãri ºi orgolii mãrunte, nu

are culoare politicã ºi nici gânduride îmbogãþire peste noapte.

Poate deranjãm ºi dacã da,facem apel la dialog, la comuni-care. Suntem sinceri ºi deschiºi.Aºteptãm parteneri, investitori ºiceea ce vom face, vom faceîmpreunã.

Avem o puternicã dorinþã de areuºi!

Pe cei care ne atacã îi transfor-mãm în aliaþi pentru cã numai aºavom izbândi.

Dacã Valea Jiului nu va mai dacãrbune, mãcar FOTBALIªTI sãdea!

Ing. Dipl. Ioan Dãrãban


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

ÎNCHIRIERIOfer spre închiriere

apartament cu douã camere mobi-lat complet, modern, izolat termic,cu încãlzire centralã, aragaz,frigider, situat în Petroºani la 100metri de piaþã. Chiria la faþa locului.

Telefon: 0722.156.113

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Fotbal de la Zero

Cine suntem ºi ce dorimP atronul Societãþii ADARCO INVEST, prin vocea ing.

Aurel Soare, directorul de export al Companiei,respectiv prof. pensionar Nicolae Tanca, preºedinte execu-tiv al structurii sportive FC BÎRGÃU, dã publicitãþiiurmãtorul comunicat de presã, ce se adreseazã deopotrivãmass-media, tuturor iubitorilor sportului, ai fotbalului înspecial, tuturor celor care vor sã ni se alãture.

Monika BACIU

Pe tot parcursul primu-lui semestru, elevii vorînvãþa cum sã adopte oalimentaþie sãnãtoasã.

„Ne-am dorit sã con-tinuãm prin intermediulunor activitãþi ºi a unuiproiect educaþional, amdorit sã ne sensibilizãmelevii ºi am dorit sã con-tinuãm munca pãrinþilordin familie. Este vorba deacele reguli de igienã debazã, de nevoia de a nemiºca permanent pentrua creºte armonios, evorba despre faptul cã oalimentaþie sãnãtoasãeste extrem de importan-tã ºi astfel de deprinderile formãm încã de lavârstã fragedã. Roluldascãlului este de a face

instrucþie ºi educaþie ºi peparcursul orelor de curssuplinim mamele, taþii,bunicii, ca urmare ne-amintrat pe deplin în acestrol ºi încercãm cu ade-vãrat sã îi sensibilizãm, sãîi pregãtim de fapt pentruviaþã. Sã creascã sãnãtos

ºi armonios”, a declaratdirectorul adjunct al ªcoliiGenerale Numãrul 6 dinPetroºani, structurã aColegiului Naþional deInformaticã CarmenSylva.

Cei mici au învãþatcare sunt alimentele sãnãtoase care îi fac sãcreascã armonios. Ei ºtiuce trebuie ºi ce nu trebuiesã mãnânce.

„ªtim cã trebuie sãmâncãm multe fructe ºilegume pentru a fi sãnãtoºi. Nu trebuie sãmâncãm prea multã ciocolatã”, spune o fetiþãde clasa a II-a.

Elevii le-au pregãtitcadrelor didacticeprezente la cercul metodic activitãþi interactive.

Totodatã, la sfârºitulacþiunii, dascãlii au gustato ciorbiþã sãnãtoasã depost.

Cresc sãnãtos ºi armonios

E levii clasei a II-a de la ªcoala Generalã numãrul 6, structurã a

Colegiului Naþional de InformaticãCarmen Sylva din Petroºani au aflatcum sã mãnânce sãnãtos pentru a creºtearmonios. Aceºtia au prezentat toateaceste lucruri în cadrul unui cerc metodic, prin metode interactive.


Pentru toþi românii, ziua de 1 decembrie este una specialã.

Marea Unire din 1918 a fost ºi rãmânepagina cea mai sublimã

a istoriei româneºti. De aceea, în preajma acestei

sãrbãtori le doresc tututor românilor sã aibã parte de o zi frumoasã

ºi sã se simtã mãcar în aceastã zi specialã, mai aproape de

România.

LA MULÞI ANI,ROMÂNIA!

Constantin LUPUDirector INCD INSEMEX

Petroºani

De 1 Decembrie, Ziua Naþionalã a României, zi cu momente de mare încãrcãturã

emoþionalã ºi patrioticã, doresc tuturorlocuitorilor Vãii Jiului, sãnãtate, înþelegere ºi

un viitor prosper ºi liniºtit. Sã nu uitãm niciodatã istoria acestei þãri ºi frumoasele

calitãþi ale neamului nostru.

LA MULÞI ANI!Costel AVRAM

Preºedinte PNL Petrila

Cu prilejul sãrbãtorii

de 1 Decembrie - ZIUA

NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI,

doresc din tot sufletul,

tuturor locuitorilor municipiului Lupeni,

sãnãtate, înþelegere ºi iubire. Sã nu uitãm niciodatã istoria acestei þãri, tradiþiile noastre

ºi frumoasele calitãþi ale neamului nostru - bunãtate

sufleteascã ºi dragoste din inimã.

LA MULÞI ANI!

Cornel Resmeriþãprimarul municipiului Lupeni

În fiecare an, prima zi a lunii decembrieaºeazã haina de sãrbãtoare pesteRomânia. Pe 1 Decembrie simþim poate mai mult decât oricând cã

suntem români, unii ºi aceiaºi români. Ne amintim ºi îi

comemorãm în acest moment pe cei care ºi-au dat viaþa

de-a lungul timpului pentru acest ideal, pe cei care

au luptat pentru naþiunea românã. România meritã

din partea fiecãruia o urare sincerã:

LA MULÞI ANI!

Cristian RESMERIÞÃdeputat PSD

La mulþi ani, România !În fiecare an de Ziua Naþionalã, românii trãiesc

momente de o încãrcãturã spiritualã specialã. Înurmã cu aproape un secol românii stabileau, la 1Decembrie 1918, Marea Unire Naþionalã. Astãzi,amintirea acelei zile ne obligã pe toþi sã privimcu responsabilitate moºtenirea lãsatã de cei careau fãurit idealul nostru naþional.

Cu prilejul Zilei Naþionale a României amonoarea de a le transmite tututor locuitorilor dinColegiul pe care-l reprezint în ParlamentulRomâniei, tuturor locuitorilor Vãii Jiului ºi tutu-ror românilor cele mai sincere felicitãri ºi urãride sãnãtate, bunãstare, prosperitate ºi succes.

Fie ca îndemnul la unitate ºi demnitate alînaintaºilor noºtri sã fie un exemplu pentru noitoþi, în prezent ºi în anii care vor urma.

LA MULÞI ANI!Deputatul dumneavoastrã,

Monica Iacob Ridzi

CVJ Nr 505, vineri 29 nov 2013

Documents

Transcript of CVJ Nr 505, vineri 29 nov 2013