CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

16
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 437 Marti, 27 August 2013 Preºedintele Jiul Petroºani, George Boboc, în comã P reºedintele Clubului Jiul Petroºani, George Boboc este internat în stare gravã la Petroºani. Potrivit medicilor de la Spitalul de Urgenþã din localitate, prognosticul în acest caz este rezervat. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Chinezii pot semna cu CEH în octombrie C hinezii au studiat caietul de sarcini de la Complexul Energetic ºi în octombrie pot semna contrac- tul. Pânã la finele lunii sep- tembrie, însã, orice firmã interesatã de investiþii în energie, e liberã sã se înscrie. >>> P >>> PAGINA AGINA A 11-A 1-A Defileul Jiului - un nou paradis descoperit turiºti C hiar dacã circulaþia prin defileu se desfãºoarã extrem de greu din cauza lucrãrilor de reabilitare la DN 66, turiºtii nu s-au dau bãtuþi ºi au venit ºi în aceastã varã pentru liniºtea din rezervaþie. >>> P >>> PAGINA AGINA 16-A 16-A Postul de administrator public de la Lupeni, la un vot de desfiinþare L a Lupeni, se doreºte desfiinþarea postului de administrator public. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã vrea sã desfiinþeze postul de administrator public al municipiului Lupeni. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A S unt prezenþi acolo unde tragediile rãpesc vieþi, acolo unde incendiile sau exploziile ciopârþesc destine ºi încearcã sã reconstruiascã, ca într-un joc de puzzle sinistru, cauza evenimentului. Au o muncã ingratã, în care emoþiile umane trebuie lãsate dincolo de coperþile expertizelor, unde sentimentul nu trebuie sã rãzbatã. >>> >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Criminaliºtii expertizelor ºtiinþifice de la INSEMEX Petroºani

description

CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Transcript of CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Page 1: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 437

Marti, 27 August 2013

Preºedintele Jiul Petroºani,

George Boboc, în comã

P reºedintele Clubului JiulPetroºani, George Boboc

este internat în stare gravã laPetroºani. Potrivit medicilorde la Spitalul de Urgenþã dinlocalitate, prognosticul înacest caz este rezervat.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Chinezii potsemna cu CEHîn octombrie

C hinezii au studiat caietul de sarcini de la

Complexul Energetic ºi înoctombrie pot semna contrac-tul. Pânã la finele lunii sep-tembrie, însã, orice firmã interesatã de investiþii înenergie, e liberã sã se înscrie.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 111-A1-A

Defileul Jiului -un nou paradis

descoperitturiºti

C hiar dacã circulaþiaprin defileu se

desfãºoarã extrem de greu din cauza lucrãrilorde reabilitare la DN 66,turiºtii nu s-au dau bãtuþi ºi au venit ºi în aceastã varã pentru liniºtea din rezervaþie.

>>> P>>> PAGINAAGINA 16-A16-A

Postul de administratorpublic de la

Lupeni, la un votde desfiinþare

L a Lupeni, se doreºte desfiinþarea postului de

administrator public. Primarulmunicipiului Lupeni, CornelResmeriþã vrea sã desfiinþezepostul de administrator publical municipiului Lupeni.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

S unt prezenþi acolo unde tragediile rãpesc vieþi, acolo unde incendiile sau exploziileciopârþesc destine ºi încearcã sã reconstruiascã, ca într-un joc de puzzle sinistru, cauza

evenimentului. Au o muncã ingratã, în care emoþiile umane trebuie lãsate dincolo de coperþileexpertizelor, unde sentimentul nu trebuie sã rãzbatã. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Criminaliºtii expertizelorºtiinþifice de la

INSEMEX Petroºani

Page 2: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

Page 3: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013 Actualitate 3

De circa patru lunide zile poliþiºtii dinPetrila dar ºi cei de laIPJ Hunedoara cautãun individ de circa 25de ani care ar fi abuzatsexual o minorã învârstã de cinci ani.

Poliþiºtii din locali-tatea Petrila. Incidentulcare a revoltat micuþacomunitate minierãavea loc la finele lunii

aprilie a.c. Copila sejuca în faþa bloculuicând a fost ademenitãîn scara unui imobil deun tânãr care i-a oferitbomboane ºi apoi aabuzat-o sexual dupãcum le-a declaratanchetatorilor mamacopilei.

Munca poliþiºtilor dinPetrila a fost îngre-unatã ºi de faptul cã

abia dupã patru zile dela incident, au fostsesizaþi de cãtre mamafetei despre incident.

Anchetatorii auadunat probe ºifilmãrile unor camerede supraveghere care-l

surprindeau pe presu-pusul pedofil ºi i-aufãcut portretul robot.Un tânãr în vârstã de25 de ani îmbrãcat cublugi ºi cu o geacã nea-grã era principalul sus-pect, iar oamenii legiiau reuºit sã-l gãseascãºi sã-l audieze. Numaicã pistã era greºitã,tânãrul fiind nevinovatla fel ca ºi ceilalþi sus-

pecþi din cerculîntocmit de ancheta-torii petrileni.

Cazul a fost preluatde poliþiºtii de la judeþ,presupunându-se cãviolatorul ar putea fidin altã localitate decâtPetrila.

Astfel poliþiºtii auscotocit tot judeþuldupã pedofil ºi au cãu-tat chiar ºi prin peni-tenciare dar nu au avutsucces. „Sunt maimulte ipoteze în acestcaz printre care ºi su-gestibilitatea victimei.Acum lucrarea se aflãîn atenþia judeþului, auvenit ºi echipe de acoloºi am fãcut efectiv totce este omeneºte posi-bil. Alte semnale nuam mai avut ºi chiarnu ºtim cu certitudinece s-a întâmplat acolo.Am avut un cerc desuspecþi, au fost duºi ºitestaþi poligraf ºi nuaveau legãturã cucazul”, a declaratcomisar ºef OvidiuZaharie, ºeful PoliþieiPetrila.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cercetarefinalizatã laaccidentul

din VoievoduD osarul accidentului

mortal de peVoievodu a fost finalizat.Inspectorii de muncã auînchiat luni cercetarea,încã nu au dat sancþiuni,dar au constatat cã utila-jul nu avea defecþiuni.

Dosarul accidentului dinVoievodu, unde un tânãr de 33 de ani a murit strivit de unbuºtean, a fost finalizat luni 26august ºi trimis spre avizare.Inspectorii de muncã aºteaptãavizul ºi apoi vor da sancþiunilece se impun. Cert este cã nuutilajul nu a fost defect atuncicând lemnul gros l-a izbit pemuncitorul, care a decedat peloc. „Având în vedere cãdosarul va fi înaintat Inspecþiei

Muncii în vederea avizãrii, vomprezenta concluziile în momen-tul în care se întoarce de acolo.(...) În cadrul cercetãrii, amefectuat ºi o expertizã a echipa-mentului, a maºinii de încãrcatbuºteni. Echipamentrul nu aprezentat deficienþe ºi ca atare,în momentul în care va fi avizatde Inspecþia Muncii, vomprezenta ºi celelalte concluzii”,a declarat Ileana Bodea, ºefaSSM, din ITM Petroºani

Maºina cu greifer nu afuncþionat pânã la finalizareaexpertizãrii, dar acum poatefuncþiona. Aceasta prezintã siguranþã în exploatare ºi nicinu s-a impus sistarea activitãþiiechipamentului. Sancþiuni con-

travenþionale nu au fost apli-cate de inspectorii de muncãdin acest motiv, dar au fostconstatate abateri, ce vor fisancþionate, dupã avizareadosarului.

Accidentul mortal s-a petrecut la sfârºitul lunii iulie, în momentul în care bãrbatulde 33 de ani ajuta la încãrcareaunei maºini cu buºteni. Lemnulrespectiv, care avea 0,6 mdiametru ºi era lung, a scãpatdin greifer, cu toate cã omulmanipula lemnul din zona undeera sistemul de comandã ºi, în cãdere l-a lovit ºi a decedatpe loc.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Preºedintele Jiul Petroºani,

George Boboc, în comã

George Boboc are 53 de ani ºi, potrivitapropiaþilor, ar fi fãcut comoþie cerebralã.Acum este internat la secþia ATI a Spitalului deUrgenþã din Petroºani, iar medicii sunt rezer-vaþi în privinþa ºanselor sale de supravieþuire.

George Boboc a fost timp de 20 de ani laJiul ºi acum a preluat funcþia de preºedinte alclubului. Boboc a fost internat duminicã la spi-tal ºi starea sa de sãnãtate este vizibil agravatã.

Boboc avea probleme cu tensiunea ºi separe cã organismul i-a cedat din cauza problemelor cu care Clubul Jiul din Petroºani s-a confruntat în ultimul timp, mai ales dupãarestarea patronului Alin Simota.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Presupus pedofil, cãutat de poliþiºtiP oliþiºtii încearcã sã stabileascã

adevãrul într-un caz viol ºi pedofiliecare a avut loc în urmã cu patru luni înPetrila. Dupã ce au epuizat aproape toatepistele, anchetatorii iau în calcul ºi posibilitatea unei alertãri false.

P reºedintele Clubului JiulPetroºani, George Boboc este

internat în stare gravã la Petroºani.Potrivit medicilor de la Spitalul deUrgenþã din localitate, prognosticulîn acest caz este rezervat.

Page 4: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Zilele trecute la Costeºti,comunã Orãºtioara de Sus,festivalul Dac Fest a adusmii de oameni din totjudeþul, oameni care care au

petrecut pe cinste, îmbinândbunã dispoziþie cu tradiþia.Organizatorii acestui eveni-ment au încercat sã creezeo atmosferã de sãrbãtoarepe placul tuturor celorprezenþi, indiferent devârstã. De fapt, mani-festãrile au început încã dela începutul sãptãmânii trecute ºi fiecare zi a marcato altã acþiune, unicã ºi specialã, începând de la vizitarea sitului arheologicde la Sarmizegetusa, pânãla parade ºi lupte libere întredaci ºi romani pe strãzileOrãºtiei ºi terminând cuspectacolele în aer liber dinweek-end. “Aceastã sãp-

tãmânã de evenimente culturale ºi ºtiinþifice, nu afost altceva decât o ocaziesã ne promovãm judeþul ºisã arãtãm cã noi, românii,

aici ne-am nãscut. Meritãspus ºi atras tot timpulatenþia cetãþeanului româncã românismul a plecat dinmunþii Orãºtiei”, a declaratMircea Moloþ, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara.

De altfel, la Dac Fest2013 au venit ºi parlamen-tarii din judeþ, precum ºi altefiguri importante din peisajulpolitic. Cu toþii au cãzut deacord cã pãstrarea tradiþiilorînseamnã ºi pãstrarea iden-titãþii ca neam.

“Mãrturisesc faptul cãeste pentru prima datã cândparticip la acest evenimentºi sunt impresionatã de totce înseamnã Costeºti”, adeclarat ºi deputatul PSDNatalia Intotero.

ªi, unii dintre politicieniau venit la Dac Fest pentrua se simþi bine alãturi de prieteni, într-o atmosferãrelaxantã. “De aici mã ducdirect la mici. Am ochit dejao terasã împreunã cu prietenii mei. Câþiva mici ºiniºte halbe de bere este totceea ce ne trebuie”, ne-aspus ºi deputatul PNL,Bogdan Þâmpãu.

Spectacolul în aer liber desâmbãtã seara, cel puþin afost unul de-a dreptul

“exploziv”, pentru cã artiºtiiºi trupele care au urcat pescenã au creat o atmosferãde zile mari. Primii, în ordinea evoluþiei, au fost DJRyno ºi Sylvia, care alãturide dansatoarele lor, auîncins atmosfera. Apoi,bãieþii de la Bere Gratis aufãcut un show de excepþie100 % live, iar seara a fostîncheiatã de Puya, care afost mai ales pe placul tinerilor. Duminicã, a avutloc spectacolul de muzicãfolcloricã, la care la fel, auluat parte mii de oameni.

“P rodus înHunedoara”

Au adus tot ce-i mai bunla vânzare, produse realizate

sau preparate de ei, iarclienþi au avut destui.

Negustori din tot judeþulau venit la Costeºti în week-endul trecut pentru a-ºi vinde produseletradiþionale. Începând de lapreparate din carne fãcutedupã reþetã proprie ºi pãs-tratã de-a lungul anilor, pânãla brânzeturi de tot felul, dulceþuri care mai de caresau produse de artizanatconfecþionate cu mare pri-cepere, toate s-au gãsit petarabele micilor producãtori.

“Fiind a doua ediþie, ne-am gândit cumva sãcreºtem ºi sã promovãmtotodatã producãtorii de pro-duse tradiþionale ºi exact astaam ºi fãcut. Produsele aces-tea sunt 100% naturale,fãcute în judeþul Hunedoara”,a declarat Cosmin Joiþoiu,director Agenþia deDezvoltare Economico–Socialã Hunedoara.

Manifestãrile de pro-movare a judeþului nostru, înansamblu, nu se opresc aici,ci vor continua ºi sãptãmâ-na aceasta, în special la situlde la Sarmizegetusa.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 20134 Actualitate

Dac Fest 2013, tradiþie ºi bunã dispoziþieD acã vã îndoiaþicumva de

minunãþia tradiþiilordin judeþulHunedoarta, loculunde s-a nãscutpoporul român, iatã cãde curând, chiar ºi ceimai reticienþi s-auputut convinge.Tradiþiile unice ºineºtirbite de trecereacelor peste 2000 deani au fost din noureaduse în actualitate,aproape cu un iz denostalgie ºi încântare.

Page 5: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013 Actualitate 5

Ineditul protest este programat pentru data de 31 august a.c. chiar pe pâr-tia de schi, iar participanþiivor forma un lanþ uman ºivor strânge semnãturi pentrufinalizarea acestui proiectcare s-a dovedit un real succes în sezonul de iarnã.Transalpina Schi Resort afost cea mai cãutatã staþiune

de schi din România în iarnalui 2012, iar pasionaþii acestui sport sperau ca înacest sezon care bate la uºãproiectul de dezvoltare sã fiefinalizat. Oamenii vor cainvestiþia, în valoare de 40milioane euro, sã fie finaliza-tã, mai ales cã pentru con-servarea pârtiei ºi a lucrãrilordeja realizate s-ar cheltui

enorm. Pânã în acestmoment ºi-au anunþat participarea peste 1.200 deiubitori ai turismului carecred în proiectul TransalpinaSki Resort. Listele cu semnã-turile celor care participã laacþiune vor fi depuse laGuvern, la preºedinþie, latoate forurile ºi instituþiilecare pot ºi trebuie sã aibã oatitudine în turism. Acþiuneaeste susþinutã ºi de unii edilidin zonã care intenþioneazãsã punã la dispoziþia volun-tarilor din localitãþile lormijloace auto pentru amerge la ineditul protest.Proiectul de la Voineasa afost realizat în timp recordde afaceristul hunedoreanDan Faur, iar staþiunea adevenit neîncãpãtoare însezon. Acomin Deva, dezvoltatorul proiectului careadministreazã domeniulschiabil aflat pe malul lacului

Vidra a prevãzut pentru staþiune mai multe instalaþiipe cablu dar ºi alte investiþiicare sã atragã turiºti la Vidracel puþin 8 luni pe an.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJUL a Lupeni,se doreºte

desfiinþareapostului deadministratorpublic.PrimarulmunicipiuluiLupeni, CornelResmeriþã vreasã desfiinþezepostul deadministratorpublic almunicipiuluiLupeni. Acestpost este ocupatîn prezent deGabriel Lungu.

Consilierii localivor trebui în cadrulºedinþei lunare sãaprobe sau nu desfi-inþarea acestui post.

”Analizând organi-grama ºi statutul defuncþii al aparatuluide specialitate al pri-marului municipiuluiLupeni aprobatepotrivit prevederilorHotãrârii ConsiliuluiLocal al MunicipiuluiLupeni nr.64/2013mi-am reconsideratpoziþia faþã de pro-

punerea prezentatã lafinele lunii iulie 2013.În prezent considercã nu se mai impunepãstrarea funcþiei deadministrator publicîntrucât sarcinileacestuia pot fiîndeplinite de perso-nalul din cadrulprimãriei municipiuluiLupeni, motiv pentrucare solicit ConsiliuluiLocal al municipiuluiLupeni aprobareamodificãrii în sensulreducerii postului deadministrator public

din aparatul de spe-cialitate al primaruluimunicipiului Lupeni”,se aratã în nota defundamentareîntocmitã de primarulmunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.

Potrivit aceleiaºi note de fundamentare, pentrudesfiinþarea postuluide administrator public nu sunt necesare alte avize.

”Modificarea pecare o propun nuvizeazã obþinerea

unui aviz prealabildin partea niciuneialte instituþii întrucâtrespectiva funcþie,deºi de conducere,este una contractu-alã”, se mai aratã înnota de funda-mentare.

Postul de adminis-trator public a fostînfiinþat la Lupeni înanul 2007 prinHotãrârea de Consiliucu numãrul 18. Deatunci Gabriel Lunguocupã funcþia de city-manager a localitãþii.Conceptul de adminis-trator public a fostintrodus prin Legeanr. 286/2006 caremodificã ºi comple-teazã Legea adminis-traþiei publice localenr. 215/2001.Cadrul legal este orientativ,permiþândautoritãþiloradministraþieipublice locale sãînfiinþeze postulde administratorpublic ºi lãsândla latitudineaacestora numãrulºi importanþaatribuþiilor con-ferite persoaneidin funcþiarespectivã.

MonikaMonikaBACIUBACIU

Protest inedit la Transalpina Ski ResortM ii de iubitori aischiului sunt

aºteptaþi la finele sãptãmânii sã participe la un protestinedit pe pârtia deschi de la Voineasa.Participanþii la protestvor sã punã presiunepe guvernul Pontapentru finalizareainvestiþiei de laObârºia Lotrului,investiþie realizatãpânã în prezent înproporþie de 92%.

Postul de administrator public de laLupeni, la un vot de desfiinþare

Page 6: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Monika BACIU

”Pãrinþii au începutsã cumpere pentrunoul an ºcolar,mai ales ghioz-danele,penarele caresunt echipate,fiecare dupãposibilitãþi.Preþurile suntpentru toatebuzunarele, ºimai ieftine ºimai scumpe,depinde defirma care leproduce”,spune Ana

Florea, reprezentantulunei librãrii dinmunicipiul Petroºani.

La nivelul municipi-

ului Petroºani eleviivor primi din parteaaadministraþiei localerechizite. ªcolarii dinclasa zero vor primidin partea municipa-litãþii ghizodane com-plet echipate, în timpce elevii claselor I-VIIIvor beneficia doar derechizite. Acest lucrunu îi împiedicã pepãrinþi sã ”supli-menteze” stocul necesar elevilor.

”Nu îi descurajeazãpentru cã au nevoie sãcumpere tot anul, noivindem tot anul”, amai precizat reprezen-tantul librãriei.

Rechizitele copiilorpot costa între câþivazeci de lei ºi sute delei. Totul depinde depreferinþele copiilor,dar ºi de bugetulpãrinþilor.

Iar pentru ca ºcoalasã fie mai atrãgãtoare,caietele, penarele saughiozdanele suntimprimate cu figurilecelebre din deseneleanimate.

Monika BACIU

Îmbrãcãmintea ºi

încãlþãminteade varã aupreþuri maimici chiar ºicu pânã la70%.

”Auînceput,încet, încet seterminã varaºi începem ºireducerile.Depinde deproduse, darreducerile

sunt cam în jur de10%-15%. Secumpãrã, sunt careaºteaptã reducerile ºivin ºi cumpãrã acum”,a declarat SimonaGhiþã, reprezentantulunui magazin cu arti-cole vestimentare.

O pereche de san-dale care costã pânãacum 200 lei poate ficumpãratã în aceastãperioadã cu 110 lei.De asemenea,preþurile au scãzut ºiîn magazinele deîmbrãcãminte, unde,de exemplu, o rochiea ajuns sã coste 55 leiîn loc de 75 lei, iar untricou care costã 79lei poate fi achiziþionatcu doar 49 lei, deci laun preþ redus cuaproape 40 de pro-cente. O fustã, care laînceput de sezon sevindea cu 135 lei, are,acum, un preþ de 40lei, reducerea fiind de70%.

Comercianþiiaºteaptã ca cea maimare parte a stocurilorsã se vândã în primelesãptãmâni.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 20136 ActualitateChiar dacã primesc de la primãrie,

Pãrinþii au început pregãtirile pentru prima zi de ºcoalã

Î n mai puþin de o lunã de zile,clopoþelul va suna din nou

pentru mii de elevi. Deja a începutgoana dupã cumpãrãturile pentrunoul an ºcolar. Pãrinþii au trecutpragul librãriilor pentru a lecumpãra copiilor cele necesare pentru studiu.

S-au ”topit” preþurileV-aþi dorit opereche de

pantofi sau orochiþã, darcostã prea mult?Acum e monentul sã vã satisfaceþi dor-inþele pentru cãreprezentanþiimagazinelor cuarticole vesti-mentare au”topit” preþurile.

Page 7: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Un prim accident aavut loc pe artera deacces pe A1, pedirecþia de mers Orãºtie- Deva, când în timp ceconducea a pãtruns pecontrasens, unde a

intrat în coliziunefrontalã cu un alt auto-turism. În urmaimpactului a rezultatrãnirea uºoarã a con-ducãtorului auto ºi adouã pasagere ale auto-

turismului. Cel de-aldoilea accident s-a pro-dus pe DN 7, pedirecþia de mers Deva–Arad, în apropierealocalitãþii Leºnic, cândun ºofer a pãtrunspe contrasenspentru a depãºiun autovehicul ºi,observând cã dinfaþã se apropie unalt autoturism, a

revenit pe sen-sul sãu de mers,acroºând auto-turismul care sedeplasa regula-mentar.

În urma acci-dentului a rezul-tat rãnirea gravãa conducãtoruluiauto ºi rãnireauºoarã apasageriloracestuia, o

femeie ºi un minor de8 ani.În ambele cauzeau fost întocmitedosare de cercetarepenalã pentrucomiterea infracþiuniide vãtãmare corporalãdin culpã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013 Actualitate 7

Acesta, în timp ce seafla în sala de sport aCasei de Culturã aSindicatelor Cãlan ºi-alãsat telefonul mobil peo bancã, iar cineva i l-afurat. Imediat ce asesizat cã i-a dispãruttelefonul tânãrul ºi-asunat mama, iar aceastaa sesizat poliþia.

Noaptea, femeia a trim-is un mesaj pe numãrulde telefon al fiului sãupentru a încerca sãrecupereze telefonul, iarîn jurul orei 02:00 aprimit un mesaj princare i se comunica fap-tul cã telefonul va firestituit pentru suma de450 lei. Imediat a fost

sesizatã poliþia, s-a con-stituit o echipã opera-tivã, s-au marcareabanii care, conformmesajului primit, au fostintroduºi într-un plic, pecare femeia l-a lãsat pescãrile de la intrarea înCasa de Culturã a

Sindicatelor.În urma

organizãrii fla-grantului, a fostidentificat untânãr de 16ani, din Cãlan,care aveaasupra sa tele-fonul mobil sus-

tras pãrþii vãtãmate,precum ºi pliculconþinând banii marcaþi.

Minorul este cercetatpentru comitereainfracþiunii de furt califi-cat, prejudiciul în val-oare de 500 euro fiindrecuperat.

Sunt însã ºi furturimai neobiºnuite, caºi cel înregistrat laPoliþia Hunedoara,unde un agent depazã a sesizat dis-pariþia a câtorva sutede scoarþã de zgurã.Mai exact, o per-soanã în vârstã de53 de ania sustrasdin incinta haldei dezgurã aproximativ740 kg de scoarþã...ªi tot la Hunedoara,un alt bãrbat s-agândit sã fure ungard, respectiv

aproximativ 12 mplasã de sârmã dingardul împrejmuitoral unei grãdini...Câtdespre furturile defier vechi, ori de cãr-bune, acestea suntdeja la ordinea zileiastfel încât chiar ºipoliþiºtii s-au obiºnuitcu ele.

Cursul euro acoborât de la 4,4303 la4,4288 lei, continuândastfel evoluþia de vinerisearã de pe pieþeleinternaþionale, cândcotaþiile erau de4,4290 – 4,4330 lei.ªedinþa s-a deschis înjurul pragului de 4,43lei, ordinele de vânzarede valutã coborând spre4,4250 lei. La ora14:00 cotaþiile din piaþã

erau de 4,4280 –4,4310 lei, plasând ast-fel euro la valori care seînregistrau în urmã cudouã sãptãmâni.

Cursul dolaruluiamerican a coborât dela 3,3140 la 3,3110lei, cea mai redusãmedie a ultimeloraproape patru sãp-tãmâni, însã franculelveþian a urcat de la3,5861 la 3,5864 lei.

Monedele dinregiune aveau oevoluþie faþã euroasemãnãtoare cu cea aleului. Cea polonezã setranzacþiona la 4,224 –4,234 zloþi iar ceamaghiarã la 297,7 –298,7 forinþi.

Datoritã închideriipieþei londoneze,perechea euro/dolarcunoºtea o volatilitateredusã, tranzacþiile real-izându-se între 1,3364ºi 1,3393 dolari.

În ultima perioadã,numeroºi investitorii ºi-au amplificat plasa-mentele în active ameri-

cane, în special bonuriale Trezoreriei SUA.Aceste miºcãri sedatoreazã faptului cãFed ar putea sã decidã,la jumãtatea luniiviitoare, sã reducãturaþia tiparniþei dedolari, prin care injectalunar 85 de miliarde dedolari, prin intermediulprogramului sãu derelaxare cantitativã.

În piaþa la termen dela Sibiu, euro se tranza-cþiona pe septembrie la1,3370 – 1,3390dolari, iar uncia de aurcu scadenþa vineri la1.393 – 1.398 dolari.

Sunt folosite date ºiinformaþii disponibilepânã la ora 14:00.

ªase rãniþi pe drumurile din Hunedoara

D ouã accidente grave s-au înregis-trat zilele trecute pe drumurile din

judeþul Hunedoara, în urma cãrora ºasepersoane, printre care ºi un copil de 8ani, au ajuns la spital.

Telefonul buclucaº

I-a furat telefonul, iar mai apoi a încer-cat sã îl revândã contra sumei de 450

de lei. Aceasta este pe scurt pãþania decare a avut parte un tânãr din Cãlan.

Ce se mai furã prin Hunedoara

P oliþiºtii hunedoreni se confruntãîn fiecare zi cu fel de fel de fur-

turi. De la telefoane, ºi aparate elec-trocasnice ºi pânã la mâncare, hoþiifurã orice le cade în mânã.

A treia zi de apreciere pentru leu

L iniºtea de pe pieþele financiare inter-naþionale, cea londonezã fiind

închisã, cu ocazia unei sãrbãtori, a asigu-rat un climat de pozitiv pentru leu, care s-a apreciat ieri în faþa euro ºi a dolarului.

Page 8: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

CarmenCOSMAN

Constantin Lupuconduce INSEMEXPetroºani din 15martie 2005, darlucreazã în acestinstitut de 39 de ani.O viaþã de om, cums-ar spune, timp încare a participat lasute de expertizetehnice, de pe toatetreptele sau palierele.Multe dintre ele vinîn urma unor eveni-mente tragice,incendii sau exploziiurmate de pierdereade vieþi omeneºti.ªi sã nu uitãm cã,timp de 25 de ani aactivat ºi ca salvatoroperativ. A învãþat,în timp, sã separeemoþiile de parteaanaliticã, sã gân-deascã la rece alã-turi de colegii sãiatunci când suntchemaþi sãdescopere cauzeleproducerii acestorevenimente.Recunoaºte cã numaiexperienþa te ajutã,mai ales înmomentele în care înjurul tãu familiile îºiplâng morþii. Emoþiilenu trebuie sã fie

transpuse în exper-tizele tehnice, careajung la procurori ºicare copnstituie uncapitol important ladosarul de cercetare.Spune cã, în timp, aînvãþat sã treacãpeste sentimenteleumane, dar fiecarecaz în parte îºi puneamprenta pe sufletulcercetãtorului. Iar întimp ce rememore-azã câteva dintreexperienþele ce i-au

rãmas întipãrite înminte ºi în suflet,Constantin Lupu îºifrãmântã mâinileîncontinuu. Suntcazuri pe care nu leva uita, cu siguranþã,niciodatã, ºi desprecare vorbeºte ºi acum

cu emoþie nedisimulatã.

S alonulmorþii de la

MaternitateaGiuleºti, o piatrãde încercare

Unul dintrecazurile care l-aumarcat cel mai multpe directorul INSEMEX Petroºani,Constantin Lupu,

este cel de laMaternitatea Giuleºti,unde în urma unuiincendiu produs îndata de 16 august2010 ºase bebeluºiau murit, iar alþi cinciau suferit vãtãmãricorporale grave.

„Alãturi de colegiimei am participatefectiv la cercetareaamãnunþitã la faþalocului a cauzelorcare au produs acelincendiu devastator.În momentul în caream intrat în acelsalon sau starea despirit din spital dinacel moment m-aufãcut sã nu maiconºtientizez în per-manenþã cã trebuiesã stabilim de unde aplecat acel incendiu.Era proaspãt eveni-mentul, toatã lumeaera disperatã, nunumai personalul spi-talului, ci ºi ceilalþi,pãrinþi cu copii, ºitoþi aºteptau cu sufle-tul la gurã sã aflecum s-a produs acelincendiu în acel salonde reanimare undeerau atâþia bebluºi”,îºi aminteºte Lupu.Expertizã a fost unadintre cele mai com-plicate efectuate despecialiºtii INSEMEXPetroºani în ultimiiani ºi, pentru aajunge la adevãr, s-afãcut o simulare aacelui salon al morþiiîn laboratoareleInstitutului. „Ampregãtit un spaþiusimilar ca dimensiuni,în cadrul Institutului,au fost aduse toateechipamentele careau fost în acel salonînainte de producereaevenimentului ºi amîncercat sã simulãmtoate condiþiile de laacea maternitate. (...)A fost într-adevãr oimplicare a cercetãto-rilor din Institut într-un timp relativ

scurt pentru a gãsicauza exactã de pro-ducere a evenimentu-lui”, explicã directorulINCD INSEMEXPetroºani. Procuroriiau fost impresionaþide ceea ce au realizatcercetãtorii de laPetroºani, iar experti-za tehnicã a fost unuldintre punctele –cheie ale dosarului cea ajuns recent îninstanþã.

ª uviþe de pãrale

victimelor de laSighet, analizatede echipa INSE-MEX

ªi explozia de laSighetu Marmaþiei,din februarie 2012, a

lãsat urme adânci, iarConstantin Lupu secutremurã ºi acumcând rememoreazãacele evenimente.ªuviþele de pãr alevictimelor surprinsede deflagraþie nu potfi ºterse prea uºor dinamintirea directoruluide la INSEMEX.ªapte persoane aufost rãnite în urmaexploziei produseîntr-o discotecã de lasubsolul unui imobilîn jurul orei 01:00. Înplus, o a douaexplozie s-a produs înjurul orei 10:30 ºi adus la rãnirea altorzece persoane. ªitotul din cauza uneiscãpãri de gaz de la o

conductã, coroboratcu banalul gest alaprinderii unei þigãrila toaleta localului deniºte tinere. Iar douãpersoane ºi-au pierdut viaþa.„Aprinderea uneiþigãri a condus la

producerea uneideflagraþii a acu-mulãrii de metan înacel spaþiu mic. Num-a impresionat efec-tul evenimentului, cifaptul cã pe traseulde la acea toaletãpânã la prima chiu-vetã unde probabil s-au dus sã se speleaceste copile erauurme de pãr pe par-dosealã. Acest lucrum-a fãcut sã cred cãflacãra deflagraþiei le-a surprins nunumai îmbrãcãminteade pe ele, ci ºi pãrulde pe cap. Mai grava fost cã a doua zi,înainte de a ajungeechipa INSEMEX lafaþa locului pentrucercetãri, alþi spe-

cialiºþi din zonã –ISU, Poliþie,reprezentantul firmei– au fost surprinºi dea doua deflagraþie întimp ce inspectauzona”, spune direc-torul Institutului dinPetroºani. Aceasta a

fost încã o expertizãgrea, la care trebuiaustabilite cãile demigrare a gazuluimetan din reþeauaprincipalã, care s-adescoperit cã avea ofisurã în afara imo-bilului. Degajarea de

gaze a fost atât demare, încât dupã osãptãmânã, la nivelulsolului existau încãmari concentraþii degaz metan, relevatede mãsurãtori.

N avaFlaminia,

inspectatã de trei ori

ªi expertizavaporului germanFlaminia care, anultrecut a fost puternicafectat de o explozie,în timp ce se afla înmijlocul Atlanticului,a constituti un dosargreu. Specialiºtii de laINCD – INSEMEXPetroºani au fostchemaþi sã efectuezeo verificare a navei ºia încãrcãturii ei, ast-fel încât sã fie elimi-nat orice pericol,pentru cã nava urmasã fie reparatã peºantierul de laMangalia. La bord s-au aflat unele con-

tainere încãrcate cumãrfuri periculoase ºideºeuri toxice. Aºacã, înainte dedemararea lucrãrilorde reparaþii,specialiºtii INSEMEXPetroºani au fostsolicitaþi sã realizezeo inspecþie amã-nunþitã, precum ºiteste în laborator, aºaîncât muncitorii carear lucra la reparareanavei container sã nuaibã de suferit. Astacu atât mai mult cucât în accidentul din2001 din PortulConstanþa 10persoane audecedat. „Amfost de trei ori,în trei etape, sãinspectãmnava. Colegiimei au fost înlarg, pentru cãnava nu a fostlãsatã sãacosteze înPortulConstanþa, s-auefectuatmãsurãtori ºi austabilit dacã existãpericolul de formarea unor amestecuriexplozive. Dupã cenava a fost adusã înport, de asemenea,Prefectura Constanþaºi cei de la ªantierulNaval Mangalia ne-ausolicitat sã inspectãmacea navã pentru adescoperi compoziþiaacelor deºeuri rãmaseîn urma exploziilorde anul trecut ºi dacãexistã pericolul deformare a unoramestecuri explozive.

Am urcat pe aceanavã ºi eu împreunãcu colegii mei, aminspectat-o douãzile”, a explicatConstantin Lupu. ªiabia dupã expertizacare dãdea asigurãricã nu existã pericolnava putea fi dusã înºantierul Mangaliapentru reparaþii.

E moþiilãsate din-

colo de coperþileexpertizelor

ªi tot în categoriaexpertizelor ce lasãurme adânci în sufle-

tul cercetãtorilor seînscrie ºi explozia dela Uzina MecanicãSadu, unde echipaINSEMEX a intrat încamera morþii ºi aprelevat probe lângãcadavrele carbonizateale celor douã munci-toare surprinse dedeflagraþie.

ªi cu greu ºi-au datseama cã, de fapt,acelea au fost fiinþeumane. Iar toateaceste emoþii, aºacum spuneam, tre-buie sã rãmânã din-colo de coperþileexpertizelor.Cercetãtorii cu expe-rienþã reuºesc sã sedespridã de încãrcã-tura momentului, darpentru cei aflaþi laînceput de carierãeste mai greu sauaproape imposibil.„Pe mine, personal,nu mã mai afecteazã,pentru cã am fost lamulte cercetãri la faþalocului, dar am colegi

care în anumite situ-aþii pierd chiar dinvedere cã trebuie sãfacã altceva acolo.Ca ºi un criminalist,trebuie sã caute,bucãþicã cu bucãþicã,cauza produceriiacelui eveniment.Dar este adevãrat cãastfel de imagini,cum au fost cele dela Uzinã din Sadu, terãscolesc, uiþi pemoment ce trebuie sãmai faci. (...) Darcred cã atât eu, cât ºicolegii mei avem sufi-cientã experineþãcare ne ajutã sã tre-cem peste astfel desituaþii ºi sã înþelegem

cã rolul nostru estede a cãuta, de aobþine cât mai multeinformaþii pentru astabili cauza cât maiexactã a evenimentu-lui. Doar experienþate ajutã, pânã laurmã. Am avut cole-gi fãrã experienþã,care s-au retras,dacã vorbim de sub-teran. Pentru cei cuexperienþã, însã, opregãtire psihicã,înainte de a ajungela locul evenimentu-lui, ajutã”, a sublini-at directorul INSE-MEX Petroºani,Constantin Lupu.

ªi, pentru cã totsunt un fel de crimi-naliºti ai expertizelortehnice, au luatmodelulcriminaliºtilor dinpoliþie ºi ºi-au dotatun auto-laborator cutoatã aparaturanecesarã pentruexpertizele efectuateîn teren.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 20138 Actualitate Actualitate 9

Lupeni: B-dul Pãcii,Bl. 3AB, parterTel. 0254.560.987

Email: [email protected]

Criminaliºtii expertizelor ºtiinþifice de la INSEMEX PetroºaniS unt prezenþi acolo unde tragediile rãpesc vieþi, acolo

unde incendiile sau exploziile ciopârþesc destine ºiîncearcã sã reconstruiascã, ca într-un joc de puzzle sinistru, cauza evenimentului. Au o muncã ingratã, în careemoþiile umane trebuie lãsate dincolo de coperþile expertizelor, unde sentimentul nu trebuie sã rãzbatã. Într-un fel fac muncã de criminalist, dar în domeniulºtiinþific, însã strângerea probelor la faþa locului stã labaza expertizei finale. Sunt cercetãtorii InstitutuluiNaþional de Securitate Minierã ºi Protecþie Antixeplozivã– INCD INSEMEX Petroºani, conduºi de mai bine de 8ani de Constantin Lupu, directorul Institutului.

Page 9: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

CarmenCOSMAN

Constantin Lupuconduce INSEMEXPetroºani din 15martie 2005, darlucreazã în acestinstitut de 39 de ani.O viaþã de om, cums-ar spune, timp încare a participat lasute de expertizetehnice, de pe toatetreptele sau palierele.Multe dintre ele vinîn urma unor eveni-mente tragice,incendii sau exploziiurmate de pierdereade vieþi omeneºti.ªi sã nu uitãm cã,timp de 25 de ani aactivat ºi ca salvatoroperativ. A învãþat,în timp, sã separeemoþiile de parteaanaliticã, sã gân-deascã la rece alã-turi de colegii sãiatunci când suntchemaþi sãdescopere cauzeleproducerii acestorevenimente.Recunoaºte cã numaiexperienþa te ajutã,mai ales înmomentele în care înjurul tãu familiile îºiplâng morþii. Emoþiilenu trebuie sã fie

transpuse în exper-tizele tehnice, careajung la procurori ºicare copnstituie uncapitol important ladosarul de cercetare.Spune cã, în timp, aînvãþat sã treacãpeste sentimenteleumane, dar fiecarecaz în parte îºi puneamprenta pe sufletulcercetãtorului. Iar întimp ce rememore-azã câteva dintreexperienþele ce i-au

rãmas întipãrite înminte ºi în suflet,Constantin Lupu îºifrãmântã mâinileîncontinuu. Suntcazuri pe care nu leva uita, cu siguranþã,niciodatã, ºi desprecare vorbeºte ºi acum

cu emoþie nedisimulatã.

S alonulmorþii de la

MaternitateaGiuleºti, o piatrãde încercare

Unul dintrecazurile care l-aumarcat cel mai multpe directorul INSEMEX Petroºani,Constantin Lupu,

este cel de laMaternitatea Giuleºti,unde în urma unuiincendiu produs îndata de 16 august2010 ºase bebeluºiau murit, iar alþi cinciau suferit vãtãmãricorporale grave.

„Alãturi de colegiimei am participatefectiv la cercetareaamãnunþitã la faþalocului a cauzelorcare au produs acelincendiu devastator.În momentul în caream intrat în acelsalon sau starea despirit din spital dinacel moment m-aufãcut sã nu maiconºtientizez în per-manenþã cã trebuiesã stabilim de unde aplecat acel incendiu.Era proaspãt eveni-mentul, toatã lumeaera disperatã, nunumai personalul spi-talului, ci ºi ceilalþi,pãrinþi cu copii, ºitoþi aºteptau cu sufle-tul la gurã sã aflecum s-a produs acelincendiu în acel salonde reanimare undeerau atâþia bebluºi”,îºi aminteºte Lupu.Expertizã a fost unadintre cele mai com-plicate efectuate despecialiºtii INSEMEXPetroºani în ultimiiani ºi, pentru aajunge la adevãr, s-afãcut o simulare aacelui salon al morþiiîn laboratoareleInstitutului. „Ampregãtit un spaþiusimilar ca dimensiuni,în cadrul Institutului,au fost aduse toateechipamentele careau fost în acel salonînainte de producereaevenimentului ºi amîncercat sã simulãmtoate condiþiile de laacea maternitate. (...)A fost într-adevãr oimplicare a cercetãto-rilor din Institut într-un timp relativ

scurt pentru a gãsicauza exactã de pro-ducere a evenimentu-lui”, explicã directorulINCD INSEMEXPetroºani. Procuroriiau fost impresionaþide ceea ce au realizatcercetãtorii de laPetroºani, iar experti-za tehnicã a fost unuldintre punctele –cheie ale dosarului cea ajuns recent îninstanþã.

ª uviþe de pãrale

victimelor de laSighet, analizatede echipa INSE-MEX

ªi explozia de laSighetu Marmaþiei,din februarie 2012, a

lãsat urme adânci, iarConstantin Lupu secutremurã ºi acumcând rememoreazãacele evenimente.ªuviþele de pãr alevictimelor surprinsede deflagraþie nu potfi ºterse prea uºor dinamintirea directoruluide la INSEMEX.ªapte persoane aufost rãnite în urmaexploziei produseîntr-o discotecã de lasubsolul unui imobilîn jurul orei 01:00. Înplus, o a douaexplozie s-a produs înjurul orei 10:30 ºi adus la rãnirea altorzece persoane. ªitotul din cauza uneiscãpãri de gaz de la o

conductã, coroboratcu banalul gest alaprinderii unei þigãrila toaleta localului deniºte tinere. Iar douãpersoane ºi-au pierdut viaþa.„Aprinderea uneiþigãri a condus la

producerea uneideflagraþii a acu-mulãrii de metan înacel spaþiu mic. Num-a impresionat efec-tul evenimentului, cifaptul cã pe traseulde la acea toaletãpânã la prima chiu-vetã unde probabil s-au dus sã se speleaceste copile erauurme de pãr pe par-dosealã. Acest lucrum-a fãcut sã cred cãflacãra deflagraþiei le-a surprins nunumai îmbrãcãminteade pe ele, ci ºi pãrulde pe cap. Mai grava fost cã a doua zi,înainte de a ajungeechipa INSEMEX lafaþa locului pentrucercetãri, alþi spe-

cialiºþi din zonã –ISU, Poliþie,reprezentantul firmei– au fost surprinºi dea doua deflagraþie întimp ce inspectauzona”, spune direc-torul Institutului dinPetroºani. Aceasta a

fost încã o expertizãgrea, la care trebuiaustabilite cãile demigrare a gazuluimetan din reþeauaprincipalã, care s-adescoperit cã avea ofisurã în afara imo-bilului. Degajarea de

gaze a fost atât demare, încât dupã osãptãmânã, la nivelulsolului existau încãmari concentraþii degaz metan, relevatede mãsurãtori.

N avaFlaminia,

inspectatã de trei ori

ªi expertizavaporului germanFlaminia care, anultrecut a fost puternicafectat de o explozie,în timp ce se afla înmijlocul Atlanticului,a constituti un dosargreu. Specialiºtii de laINCD – INSEMEXPetroºani au fostchemaþi sã efectuezeo verificare a navei ºia încãrcãturii ei, ast-fel încât sã fie elimi-nat orice pericol,pentru cã nava urmasã fie reparatã peºantierul de laMangalia. La bord s-au aflat unele con-

tainere încãrcate cumãrfuri periculoase ºideºeuri toxice. Aºacã, înainte dedemararea lucrãrilorde reparaþii,specialiºtii INSEMEXPetroºani au fostsolicitaþi sã realizezeo inspecþie amã-nunþitã, precum ºiteste în laborator, aºaîncât muncitorii carear lucra la reparareanavei container sã nuaibã de suferit. Astacu atât mai mult cucât în accidentul din2001 din PortulConstanþa 10persoane audecedat. „Amfost de trei ori,în trei etape, sãinspectãmnava. Colegiimei au fost înlarg, pentru cãnava nu a fostlãsatã sãacosteze înPortulConstanþa, s-auefectuatmãsurãtori ºi austabilit dacã existãpericolul de formarea unor amestecuriexplozive. Dupã cenava a fost adusã înport, de asemenea,Prefectura Constanþaºi cei de la ªantierulNaval Mangalia ne-ausolicitat sã inspectãmacea navã pentru adescoperi compoziþiaacelor deºeuri rãmaseîn urma exploziilorde anul trecut ºi dacãexistã pericolul deformare a unoramestecuri explozive.

Am urcat pe aceanavã ºi eu împreunãcu colegii mei, aminspectat-o douãzile”, a explicatConstantin Lupu. ªiabia dupã expertizacare dãdea asigurãricã nu existã pericolnava putea fi dusã înºantierul Mangaliapentru reparaþii.

E moþiilãsate din-

colo de coperþileexpertizelor

ªi tot în categoriaexpertizelor ce lasãurme adânci în sufle-

tul cercetãtorilor seînscrie ºi explozia dela Uzina MecanicãSadu, unde echipaINSEMEX a intrat încamera morþii ºi aprelevat probe lângãcadavrele carbonizateale celor douã munci-toare surprinse dedeflagraþie.

ªi cu greu ºi-au datseama cã, de fapt,acelea au fost fiinþeumane. Iar toateaceste emoþii, aºacum spuneam, tre-buie sã rãmânã din-colo de coperþileexpertizelor.Cercetãtorii cu expe-rienþã reuºesc sã sedespridã de încãrcã-tura momentului, darpentru cei aflaþi laînceput de carierãeste mai greu sauaproape imposibil.„Pe mine, personal,nu mã mai afecteazã,pentru cã am fost lamulte cercetãri la faþalocului, dar am colegi

care în anumite situ-aþii pierd chiar dinvedere cã trebuie sãfacã altceva acolo.Ca ºi un criminalist,trebuie sã caute,bucãþicã cu bucãþicã,cauza produceriiacelui eveniment.Dar este adevãrat cãastfel de imagini,cum au fost cele dela Uzinã din Sadu, terãscolesc, uiþi pemoment ce trebuie sãmai faci. (...) Darcred cã atât eu, cât ºicolegii mei avem sufi-cientã experineþãcare ne ajutã sã tre-cem peste astfel desituaþii ºi sã înþelegem

cã rolul nostru estede a cãuta, de aobþine cât mai multeinformaþii pentru astabili cauza cât maiexactã a evenimentu-lui. Doar experienþate ajutã, pânã laurmã. Am avut cole-gi fãrã experienþã,care s-au retras,dacã vorbim de sub-teran. Pentru cei cuexperienþã, însã, opregãtire psihicã,înainte de a ajungela locul evenimentu-lui, ajutã”, a sublini-at directorul INSE-MEX Petroºani,Constantin Lupu.

ªi, pentru cã totsunt un fel de crimi-naliºti ai expertizelortehnice, au luatmodelulcriminaliºtilor dinpoliþie ºi ºi-au dotatun auto-laborator cutoatã aparaturanecesarã pentruexpertizele efectuateîn teren.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 20138 Actualitate Actualitate 9

Lupeni: B-dul Pãcii,Bl. 3AB, parterTel. 0254.560.987

Email: [email protected]

Criminaliºtii expertizelor ºtiinþifice de la INSEMEX PetroºaniS unt prezenþi acolo unde tragediile rãpesc vieþi, acolo

unde incendiile sau exploziile ciopârþesc destine ºiîncearcã sã reconstruiascã, ca într-un joc de puzzle sinistru, cauza evenimentului. Au o muncã ingratã, în careemoþiile umane trebuie lãsate dincolo de coperþile expertizelor, unde sentimentul nu trebuie sã rãzbatã. Într-un fel fac muncã de criminalist, dar în domeniulºtiinþific, însã strângerea probelor la faþa locului stã labaza expertizei finale. Sunt cercetãtorii InstitutuluiNaþional de Securitate Minierã ºi Protecþie Antixeplozivã– INCD INSEMEX Petroºani, conduºi de mai bine de 8ani de Constantin Lupu, directorul Institutului.

Page 10: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

M ii de oamenivor primi în

aceste zile cardurileprofesionale. Estevorba despreºomerii din ValeaJiului, care au ast-fel un acces multmai facil pe piaþamuncii, dar, cutoate astea, sunt ºioameni care îlrefuzã.

Cardul Profesionalpentru ºomeri a ajunsdeja la aproximativ100 de ºomeri de laPetroºani, dar sunt ºioameni care nu credcã o bucatã de plasticîi poate ajuta, aºa cã l-au refuzat. În aceastãlunã se face dis-tribuirea acestorcadruri profesionale,iar despre avantajeleunui astfel de card ne

vorbesc cei de laAgenþia Localã de laPetroºani. „Aceste car-duri sunt niºte instru-mente de relaþionareîntre persoanele aflateîn cãutarea unui loc demuncã ºi o reþea deacceptanþi. Aceastãreþea este formatã dinANOFM, prin struc-turile sale, de instituþiipublice ºi de anumiþiagenþi comerciali.Acestea vor putea fiutilizate în viitorulapropiat ºi, prin acestecarduri, persoaneleaflate în cãutarea unuiloc de muncã vor aveaacces la locuri demuncã vacanþe, lainformaþii legate decursuri de calificare,vor avea ºi un CV peacestea. Astfel seîncearcã o legãturãdirectãîntreºomeri ºiangaja-tori”, adeclaratJudithBabþan,ºefaALOFMPetroºani.

Practic,

cu un astfel de card,ºomerii vor veni lasediul agenþiilor locale,unde vor gãsi un cititorde card ºi vor afla întimp util ce joburi îºipot gãsi cu calificareape care o au. În plus,ºomerii pot sãrelaþioneze direct cuangajatorul, care, larândul sãu, îºi poateselecta personalul pecare ºi-l direºte dupãCV-urile ºomerilor ºiopþiunile înscrise încardul profesional.

Cu toate cã li s-aexplicat ce avantajeau, cei de la ALOFMPetroºani recunosc cãau fost ºi ºomeri caredeja au refuzat acestcard, pe motiv cã îlcred inutil.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

CarmenCOSMAN

Acþiunea se vadesfãºura în reþeauateritorialã a AJOFMHunedoara, respectivîn Deva, Simeria,Orãºtie, Cãlan, Haþeg,Petroºani, Lupeni,Vulcan ºi Brad.Persoanele aflate încãutarea unui loc demuncã sunt aºtep-tate între orele 9.00ºi 13.00 de cãtreangajatorii care aulocuri de muncãdisponibile.

”În 30 august vomavea o nouã bursã alocurilor de muncã,bursã organizatã lanivelul Agenþiei pentruOcuparea Forþei deMuncã. Pânã înmomentul de faþãavem doi angajatoricare ºi-au anunþatprezenþa, dar neaºteptãm la 5-6 anga-jatori pentru aceastãbursã. Având învedere cã ºi locurilede muncã sunt camaceleaºi, nu avemnimic nou ne aºtep-

tãm atât din punct devedere al persoanelorcare îºi cautã un locde muncã, cât ºi cel alangajatorilor cam laaceeaºi prezenþã. Lafiecare bursã avem ºiangajãri, nicio bursãnu a fost fãrã anga-jãri”, a precizat Iudith

Babþan, ºef ALOFMPetroºani.

Existã mai multedomenii cu probleme,unde angajatorii nureuºesc sã gãseascãangajatul ideal.

”Toate suntdeficitare dacã negândim din punct de

vedere al angajatoru-lui. Sunt angajatoricare se plâng cã auprobleme cu person-alul de aceea au fluc-tuaþii destul de maride personal, dar îngeneral e o problemãla confecþii, la con-strucþii locuri demuncã neocupate, daraici cred cã e o pro-blemã ºi din cauzacondiþiilor impuse deangajator”, a mai pre-cizat sursa citatã.

Doar lanivelulmunicipiu-luiPetroºanisunt înre-gistraþipeste

1200 de ºomeri, iarnumãrul acestora esteîn creºtere.

În judeþul Hune-doara sunt mai multde 11.500 de ºomeriîn judeþul Hunedoara,dintre care numai5.214 mai primescindemnizaþe. Rataºomajului la finele lunii

iulie a fost de 5,47%,mai micã decât îniunie, când a fost cal-culatã la 5,81%.Puþini, sunt, însã, ceicare au norocul sã seangajeze la astfel deacþiuni, iar în principalde vinã este lipsa cali-ficãrilor solicitate pepiaþa muncii, ori vârs-ta înaintatã a celoraflaþi în cãutarea unuiloc de muncã. Deexemplu, la bursa dela finele lunii mai auparticipat aproximativ700 de persoane, dincare au fost încadrate135 de persoane ºiasta la nivelul întregu-lui judeþ. La finelelunii iulie, când laBursa locurilor demuncã a participatchiar ministrul Muncii,Mariana Câmpeanu,angajatorii au scos laconcurs 336 de pos-turi.

La bursã au partici-pat 1116 hunedoreni,însã doar 118 per-soane au gãsit un locde muncã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 201310 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

ªªªªoooommmmeeeerrrr iiii iiii pppprrrr iiiimmmmeeeesssscccc (((( ssssaaaauuuu nnnnuuuu)))) ccccaaaarrrrdddduuuurrrr iiii lllleeee pppprrrrooooffffeeeessss iiiioooonnnnaaaalllleeee

O nouã bursã pentru ºomerii hunedoreni

ª omerii din judeþul Hunedoara au onouã ºansã sã îºi gãseascã un loc

de muncã. Agenþia Judeþeanã deOcupare a Forþei de Muncã organizeazã,vineri, o bursã a locurilor de muncã.

Page 11: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

DianaMITRACHE

Delegaþia ChinaCoal a plecat dinjudeþul nostru, darchinezii vor reveni, celmai probabil, în toam-nã. În luna octombrie,ei ar putea semnacontractul cu Mintia.

Timp de 5 zile, ei austat în Deva ºi au stu-diat caietul de sarcini,iar potrivit directoruluigeneralal CEH, DanielAndronache, lunaoctombrie este luna încare aceºtia vor puteademara investiþiile aici,cu banii lor.

„Delegaþia din

China ºi-a luat toateinformaþiile din caietulde sarcini ºi în acestmoment putem spunecã totul e OK. Maisuntem nevoiþi sãaºteptãm pânã în 26septembrie, iar dacãsunt ºi alþi ofertanþi îiaºteptãm sã le dãmtoate lãmuririle.Interesul nostru ar fisã luãm oferta cea maiavanta-joasã, darchineziisunt, pânãacum, sin-gurii intere-saþi sãinvesteascã,cum defaptau fostchiar dinprimãvarã,

doar cã a trebuit sãparcurgem paºii nor-mali pânã acum”, adeclarat DanielAndronache, directorgeneral CEH.

Cel puþin douãinvestiþii cu ajutorulpãrþii chineze,urmeazã sã fie imple-mentate aici, iar va-loarea totalã este esti-matã la 220 de mil-ioane de euro. Cuaceºti bani se va faceinstalaþia de desuflu-rare de la Mintia, darºi retehnologiareagrupului IV de la

Termocentrala Mintia. Pânã în 26

octombrie rãmânepublicatã pe serviciuluielectronic de achiziþiipublice (SEAP) ofertaCEH, iar toþi cei

interesaþi pot veni lasediul CEH pentru ase lãmuri. Dacã nu vormai fi ofertanþi, atuncicontractul ar putea fisemnat în octombrie,cu chinezii.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013 Actualitate 11

Monika BACIU

”Noi aºa cum am fãcutde fiecare datã, nu numaiîn condiþiile restructurãrii, ciºi în condiþiile reorganizãriiavertizãm angajatorul vizavide obligaþiile pe care le aredin punct de vederesãnãtãþii-securitãþii înmuncã în vederea acopeririituturor posturilor de caredepinde securitateazãcãmântului cât ºi a lucrã-torilor. Ca atare atât lanivel de societatea deînchideri de mine, cât ºi lanivel de complex energeticîncercãm, pentru cã ºiComplexul Energetic

Hunedoara a intrat într-unproces de reorganizarechiar dacã nu de restruc-turare, avertizãm cã angaja-torul are obligativitatea de aasigura toate posturile decare depinde siguranþazãcãmântului ºi siguranþalucrãtorilor. Astfel, defiecare datã când s-a pro-dus o reorganizare/restruc-turare am cerut o analizã apersonalul în funcþie dereglementãrile legale, deregulamentul sãnãtate-secu-ritate în muncã, în aºa felîncât posturile de bazã sãfie acoperite. Acelaºi lucruîn vom face ºi acum. Amdemarat acest lucru încã

dinainte de a se facedisponibilizarea, ºtim careeste structura de personalminimã necesarã la unitãþileminiere ºi în funcþie de per-sonalul care va urma sã fiedisponibilizat trebuie sãvedem angajatorul cemãsuri îºi ia sã acopereposturile minime necesare”,a declarat Ileana Bodea, ºefSSM-ITM Valea Jiului.

Disponibilizãrile dinultimii ani au fãcut ca maimulte posturi sã rãmânãdescoperite. Situaþia acumeste mai complicatã datfiind faptul cã vecheaCompanie Naþionalã aHuilei a fost divizatã, iarmobilitatea personaluluieste limitatã. Redistribuireaangajaþilor se poate facedoar în interiorul soci-etãþilor, nu ºi între societãþi,fapt care poate accentua oposibilã descoperire a pos-turilor.

”De-a lungul anilor, dupãfiecare disponibilizare s-auconstatat posturi care eraudeficitare, dar dacã se iaumãsuri din timp pentruacoperirea acestor posturi,la o analizã la nivelul soci-

etãþii se poate face o ana-lizã. Sunt unitãþi minierecare pot sã aibã posturilerespective excedentar ºi sepoate face o redistribuire lanivelul unitãþilor miniere.Dacã nu, se pot face cali-ficãri, autorizãri pe parcurs,sunt cursuri de autorizare,de scurtã duratã, darimportant e cã acestemãsuri sã fie luate din timp,nu atunci când deja se con-statã cã existã deficit depersonal. Pentru a reuºi sãfaci calificãrile/autorizãrile,dar pentru a se asigura cãaceste persoane carepreiau din mers acesteatribuþii capãtã ºi expe-

rienþã. Nu mai existãaceeaºi libertate demiºcare, dar atâta timp câtangajatorul conºtientizeazãdin timp nevoia de a aveapersonal pregãtit pe toateaceste posturi fiind cã înminerit de mondulb în carelucreazã ºi pun om poatesã depindã securitatea uneiinstalaþii, a unui schimbîntreg, dacã angajatoruleste conºtient se pot asigu-ra din timp posturile minime obligatorii”, a maispus Ileana Bodea.

În tot acest timp, angaja-torii pot califica personalulexistent prin cursuri de calificare/autorizare.

Posturi descoperite în urma reorganizãrii ºi disponibilizãrii

P regãtiþi ºi instruiþi pentru viitoarele disponibilizãri. Inspectorii

Inspectoratului Teritorial de Muncã aupregãtit ºi informat angajatorii, respectivSocietatea Naþionalã de Închideri MineValea Jiului, cu privire la asigurarea posturilor necesare dupã ce va avea loc procesul de restructurare din cadrul societãþii. Mai mult decât atât, informaþi aufost ºi reprezentanþii Complexului EnergeticHunedoara cu privire la asigurarea posturilor necesare.

Chinezii pot semna cu CEH în octombrie

C hinezii au studiat caietul de sarcini de la ComplexulEnergetic ºi în octombrie pot semna contractul. Pânã

la finele lunii septembrie, însã, orice firmã interesatã de investiþii în energie, e liberã sã se înscrie.

Page 12: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

D e nenumãrateori în trecut,

cotidianul nostru aatras a atenþiaautoritãþilor dinPetroºani cã zonacampusuluiUniversitãþii esteplinã de câini comunitari, carestau în haitã ºi care constituie unpericol pentru studenþi ºi trecãtori.

Astãzi, continuãm sãvorbim despre acestfenomen ºi desprezonele unde patru-pedele îºi fac veacul.De luni de zile, ºiCentrul Civic al

municipiului, proaspãtrenovat, este plin decâini care umblã nestingheriþi printretrecãtori. Locul unde ei

îºi fac veacul este încolþul unei covrigãriirecent deschise,Simigeria Petru, undeîn fiecare zi ºi noapte

stau zeci de câini. Deacolo, pe timpul zilei,ei miºunã în toatã zonacentralã, iar de obser-vat este cã dimensiu-nile lor nu sunt din celemai mici, ci din contrã.Nu de puþine ori,oamenii s-au plâns cãnici chiar în centruloraºului nu scapã decâini. “Nu se poate aºaceva, chiar ºi aici, încentru, avem zeci de

câini. Oare ce cred ceicare vin din alte pãrþila noi în oraº?”, a spuso doamnã. “Înainte îmiplãcea sã mã maiplimb seara prin centru, dar acum, decând sunt câini aiaacolo, nu mai pot.

Mi-e fricã de ei”, a spus ºi o tânãrã.Atragem atenþia ºi deaceastã datã, pentru anenumãrata oarãautoritãþilor locale ºijudeþene, pentru cã înultima vreme este odilemã vizavi de cine se

ocupã în prezent decâini comunitari,primãria sau ConsiliulJudeþean, prin serviciulrecent înfiinþat în acestscop, sã încerce cumvasã facã ceva. Mãsuripentru protejarea populaþie sau pentruimaginea localitãþii,mãcar, dacã celor carene conduc nu le pasãde faptul cã oricând,cineva ar putea fi atacat de câini, tot trebuiesc luate.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Potrivit directoruluicancelariei PrefecturiiHunedoara, DanTerteci, liceeni suntcazaþi la Tabãraªcolarã Cãprioara dinmunicipiul Deva.

“Tabãra Naþionalãde Excelenþã - Culturã,Tradiþii ºi CivilizaþieDacicã ºi Romanã, seva desfãºura la Tabãraªcolarã Cãprioara dinmunicipiul Deva, înperioada 26.08.2013-

01.09.2013. În acest sens s-a

solicitat Inspectoratelorªcolare Judeþenedesemnarea celui maibun elev de liceu pentru a participa laaceastã tabãrã gratuitã,care îºi propune sã rãsplãteascã rezultateleobþinute la învãþãturã ºi munca depusã întimpul anului ºcolar decei mai buni liceeni din fiecare judeþ ºi

sectoarele municipiulBucureºti ºi sã îi încu-rajeze pentru a conti-nua în aceeaºi direcþie.S-a confirmat partici-parea celor mai bunielevi de liceu dinfiecare judeþ al þãrii ºi a8 profesori însoþitori,câte unul pentrufiecare regiune de dezvoltare”, declarãDan Terteci.

Conform programu-lui întocmit de organi-zatori, liceeni vor vizitade-a lungul celor ºaptezile cât se vor afla înjudeþul Hunedoaracetatea SarmisegetusaRegia, bãile Daco-

Romane Geoagiu Bãi –Baie, munþii Retezat ºiun parc de aventurãdin zonã, dar ºiPanteonul Moþilor–Þebea, MuzeulAurului. De asemenea,liceenii vor vizita ºiValea Jiului, mai exactPeºtera Bolii, staþiuneamontanã Straja ºi pen-siunea Retezat de laCâmpu lui Neag, iar înzona Haþegului ºiHunedoarei, Bisericadin Densuº, UlpiaTraiana Sarmisegetuza,Geoparcul Dinozaurilor– Sânpetru, Rezervaþiade Zimbri ºi CastelulHuniazilor.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 201312 Actualitate

Centrul Civic din Petroºani, raiul comunitarilor

Cei mai buni liceeni, în tabãrã la HunedoaraC ei mai buni liceeni din þarã se aflã

în aceastã sãptãmânã într-o tabãrãgratuitã în judeþul Hunedoara la invitaþiaInstituþiei Prefectului Judeþul Hunedoaraîn colaborare cu Direcþia Judeþeanã pentru Tineret ºi Sport ºi Inspectoratulªcolar Judeþean Hunedoara.

Page 13: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Monika BACIU

ªi cumSadoveanu,Rebreanu sauEminescu nusunt contem-porani, absol-venþii claselorde liceu nusunt preainteresaþi deaceºtia, chiardacã autoriisunt piatra detemelie a literaturiiromâneºti.Candidaþii auieºit entuzias-maþi din sãlilede examen, astachiar dacãpovesteau între eicã nu au prea ºtiutmare lucru.

”Mai bine nepica ceva din JustinBieber. ªtiam sã ºi

cânt”, povesteºte cucolegii o candidatãcare a susþinut exa-menul de bacalaure-at la proba de limbã

ºi literaturã românã. Brânzovenescu al

lui Caragiale din ”Oscrisoare pierdutã”a ajunsBrânzoceanu zilelornostre într-o lucrarescrisã la examenul

de bacaluareat. ”L-ambotezat pe

Brânzovenescu. Amscris cã îl cheamãBrânzoceanu. Cine

a crezut cã ne picãCaragiale?”,povestesc candidaþiiîntre ei.

Comedia luiCaragiale a ajuns ocomedie tristã azilelor noastre, un

”tablou” carecuprindecunoºtinþele absol-venþilor de clasa aXII-a care la ieºireadin sãlile de examenau trata totul cuuºurinþã. Asta chiardacã se aflã la adoua sau poate la atreia încercare de aobþine o notã detrecere la examenulde maturitate.

Examenul dematuritate estetratat cu copilãriede candidaþi, chiardacã acest examenle dã posibilitateacontinuãrii formãriiprofesionale în ve-derea unei reuºite încarierã. Se pareînsã cã tinerii zilelornoastre sunt maiinteresaþi de o carierã muzicalã, demodeling sau de cenu se pare cã sepricep sã fie comedianþi.BrânzovenescudevenindBrânzoceanu.

Monika BACIU

”Ca ºi în anii anteriori, ºiîn acest an vom încerca sãne arãtãm aprecierea faþãde toþi cei care participã laprocesul educaþional prinorganizarea unei acþiuni fes-tive în cadrul cãreia vor fipremiaþi cu suma de 300 delei cei care s-au pensionatsau se vor pensiona îndecursul anului 2013. Vor fiinvitaþi sã participe toþi ceicare îºi continua activitateaîn acest an ºi pe parcursulanilor urmãtori”, a declaratDorina Nitã, viceprimarulmunicipiului Petroºani.

Pentru organizarea acþiu-

nilor în cinstea dascãlilor,consiliul local de laPetroºani a alocat ºi o sumãde bani.

”S-a alocat suma de 63de mii de lei, în idea de aarãta aprecierea pe care noiºi toatã comunitatea în caretrãim o avem faþã de ceicare ne pregãtesc viitorul ºicare ne-au educat ºi pânãacum”, a mai spus sursacitatã.

Ziua Mondialã aEducatorului, sãrbãtoritã pe5 octombrie este un simbolal aprecierii ºi respectuluipe care îl datorãm dascãlilorde pretutindeni. Aceastã zieste dedicatã oamenilor for-

matori de caractere, oame-nilor care ºi-au dedicat viaþaunui scop nobil, acela de aeduca generaþii. Anul trecut,cadrele didactice dinPetroºani au petrecut alãturide primarul Tiberiu IacobRidzi, dar ºi consilieri, într-un cadru festiv. Masa, felicitãrile ºi dansul au avutloc la Hotel Rusu.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013 Actualitate 13

Maximilian GÂNJU

Programul „Ghiozdanulmeu” a demarat anul trecutiar municipalitateaPetroºani a oferit gratuitpentru 3500 de elevi dinlocalitate câte un ghiozdandar ºi rechizite. În acest an,edilii au considerat cã efor-tul bugetar ar fi inutil dacãar achiziþiona iarãºi ghioz-dane ºi a decis sã oferedoar rechizitele necesareînceperiianuluiºcolar.

„S-amers peprincipiulcã eleviideja aughiozdane,pentru cãs-au acor-dat anultrecut ºi înmod nor-

mal ele rezistã mai mult deun an. Acum se vor acordagratuit rechizitele ºcolare.Totuºi, la Clasa zero se voracorda ghiozdane”, adeclarat Nicu Taºcã, purtã-torul de cuvânt al municipalitãþii Petroºani.Efortul bugetar fãcut dePrimãria Petroºani pentrupunerea în practicã aproiectului 'Ghiozdanulmeu' s-a ridicat în anul2012 la circa 150.000 de lei.

Dupã o viaþã în care ne-au format,

Dascãlii din Petroºani sunt recompensaþi de administraþia de la Petroºani

A cþiune festivã pentru cadrele didactice.Municipalitatea de la Petroºani îºi aratã

recunoºtinþa faþã de cadrele didactice. Dascãliicare dupã zeci de ani de activitate vor pãrãsisistemul prin pensionare vor fi recompensaþi deconsiliul local din Petroºani.

Bac 2013, sesiunea de toamnã, în variantã modernã

”Mai bine ne pica ceva din Justin Bieber”

”Mai bine ne pica ceva din Justin Bieber”.Generaþia 2013 a susþinut prima probã din

cadrul celei de-a douã etape a examenului de bacalaure-at din acest an, cu probã la limba ºi literatura românã.

Ghiozdan doar pentruClasa zero

P rimãria Petroºani a decis sã nu maiacorde în acest an ghiozdane elevilor

claselor de gimnaziu. În schimb, elevii vorprimi rechizitele necesare începerii nouluian ºcolar.

Page 14: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dacã vi se propune sã deveniþiasociat într-o afacere, nu vã prip-iþi. Astãzi vã cam lipseºte simþulpractic ºi riscaþi sã luaþi deciziigreºite. Acordaþi mai multãatenþie relaþiilor sentimentale!Sunt ºanse sã petreceþi o searãromanticã împreunã cu persoanaiubitã.

Sunteþi visãtor ºi aveþi tendinþasã neglijaþi probleme importante.Nu este momentul sã începeþiactivitãþi noi, pentru cã nu staþiprea bine cu simþul practic.Puteþi avea succes doar dacãacceptaþi ajutorul prietenilor ºi alfamiliei.

Sunteþi pornit sã-i criticaþi pe toþicei din jur. Fiþi prudent ºi evitaþidiscuþiile în contradictoriu cucolegii. Amânaþi cãlãtoriile plani-ficate pentru azi! Existã riscul sãnu rezolvaþi nimic. Spre searã s-ar putea sã primiþi musafiri dinaltã localitate.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi con-fuz ºi sã nu puteþi lua o decizieimportantã cu privire la oafacere. Nu este o zi favorabilãexamenelor sau întâlnirilor deafaceri. Dupã-amiazã este posi-bil sã vi se propunã o colabo-rare. Nu vã grãbiþi.

Dimineaþa aveþi de fãcut maimulte drumuri scurte, care vãîncurcã planurile. Amânaþi prob-lemele dificile, care necesitã omare putere de concentrare.Sunteþi cu capul în nori ºi riscaþisã nu rezolvaþi nimic.

Intenþionaþi sã începeþi oafacere, dar astãzi vã lipseºtesimþul practic. Mai aºteptaþipânã când veþi vedea totul maiclar. S-ar putea sã aveþi miciprobleme de sãnãtate, dar trecã-toare.

Trebuie sã luaþi o decizie impor-tantã pe plan sentimental, darsunteþi nehotãrât. Ar fi bine sãþineþi cont de sfaturile unei per-soane mai în vârstã. Evitaþi cer-turile! Astãzi, orice ceartã poatedegenera cu uºurinþã.

S-ar putea sã constataþi cã pla-nurile pe care vi le-aþi fãcut pen-tru azi nu prea sunt realiste. Unprieten vã roagã sã îl ajutaþi într-o problemã de afaceri. Puteþicâºtiga ºi dumneavoastrã o sumãimportantã.

Dimineaþa sunteþi confuz ºi s-arputea sã înþelegeþi greºit sfaturileunei persoane mai în vârstã dinfamilie. Nu este exclus sã aveþidificultãþi de concentrare. Încer-caþi sã vã concentraþi.

Vã cam lipseºte simþul practic ºiar fi bine sã nu vã asumaþi noiresponsabilitãþi. Nu abordaþiprobleme importante, mai alespe plan profesional sau în afac-eri!

Dimineaþa nu sunteþi prea binedispus ºi nu reuºiþi sã vã adunaþi.Nu vã asumaþi nici un risc. Astãziºansa nu este de partea dum-neavoastrã. Dacã vi se propunesã vã asociaþi într-o afacere, ar fibine sã nu vã grãbiþi.

Se pare cã nu prea aveþi spor laserviciu, pentru cã sunteþi ameþitºi neîndemânatic. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu cu ºefii ºi cucolegii. Spre searã este posibil sãmergeþi în vizitã la prieteni.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului –Gyebaek (r)11:50 Legendele palatului –Gyebaek (r)12:30 SCENART 13:00 Împreunã în Europa! 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 SCENART (r)17:30 O9ATITUDINE -Protecþia Consumatorilor 17:40 Legendele palatului -Gyebaek18:20 Legendele palatului -Gyebaek19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Steaua cãzãtoare (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Amintiri ºterse17:00 ªtirile Pro TV17:30 Moondance Alexander19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviþi, vã rog!22:30 ªtirile Pro TV23:05 CSI: Miami0:05 Mândrie ºi glorie

9:30 O varã tra-la-la (r)11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Iubiri secrete (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Mamã de împrumut22:15 Trãsniþii23:00 Focus Monden

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 ªaua de argint23:15 Destinul regelui (r)0:30 ªaua de argint (r)

10:00 Cei 7 ani de acasã (r)11:30 ªatra (r)12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r)14:00 Gaºca (r)14:45 Teleshopping 15:30 Testul de rezistenþã (r)16:45 Cu capul în nori18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet22:15 Voinþã de femeie

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 X-Press 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 22:30 Butonul de panicã 0:00 ªtirile B1

10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Quebonito amor18:30Maricruz19:30 Iubirivinovate20:30 Regina22:00Poveºtiri denoapte

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezzumat UEFAChampions League15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFAChampions League16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FANATIK Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal: Legia Varºovia -Steaua

10:20 Next Top Model byCãtãlin Botezatu12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Fata maharajahului19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 În puii mei22:00 Jane Doe

Page 15: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Carmen COSMAN

Situl arheologic de laGrãdiºtea de Munte poatefi vizitat sâmbãtã, începândcu ora 10.00, cu ocazia„Zilei Porþilor Deschise -

Sarmizegetusa Regia2013”.

Proiectul de cercetarearheologicã “CetãþileDacice din Munþii Orãºtiei”este coordonat de MNIT ºise desfãºoarã în parteneriatcu Universitatea Babeº-

Bolyai Cluj-Napoca,Muzeul CivilizaþieiDacice ºi RomaneDeva, UniversitateaTehnicã Cluj-Napoca ºiAdministraþia sitului

arheologic SarmizegetusaRegia din cadrul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara fiindsusþinut financiar de cãtreMinisterul Culturii. “Scopulorganizãrii acestui eveni-ment este acela de a aduce

mai aproape rezultatelecercetãrilor arheologicerecente ºi monumenteledacice din zona MunþilorOrãºtiei de publicul intere-sat de cunoaºtereacivilizaþiei dacice.

Cei ce vor alege sãrãspundã invitaþiei noastrevor beneficia de ghidajegratuite, complete, efectu-

ate de membrii colectivu-lui de cercetare arheolo-gicã la toate monu-mentele vizibile din zonacetãþii ºi zona sacrã ºi voravea ocazia sã vizitezeºantierul arheologic aflatîn curs de desfãºurare”, aexplicat dr. CarmenCiongradi, director gene-ral al MNIT. De aseme-nea, în cadrul unui atelierspecial, specialiºtii colec-tivului de cercetare vorprezenta publicului obiectedescoperite în timpul cam-paniei arheologice de anulacesta, iar într-un spaþiuspecial amenajat se vor

putea viziona proiecþii videocu reconstituiri virtuale aleunor monumente ºi obiecteaparþinând civilizaþiei dacice.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 2013 Actualitate 15

VÂNZÃRI Vând teren

intravilan în suprafaþãde 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garajzona Poarta 2Gerom la stradã.Relaþii la0734.543.820

S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani anunþa restricþii înfurnizarea apei potabile, pentrumarþi, 27 august 2013 înoraºul Aninoasa, între orele8,00 - 15,00.

Zona afectatã: stradaBujorului, Costeni,Banciloni.

Motivul restricþiei - remedierepierdere pe branºamentul bl. C1,strada Bujorului.

Mulþumim pentru înþelegere.

Conducerea S.C. Apa ServValea Jiului S.A. Petroºani

RESTRICÞII LAAPÃ!

Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente semestrului I 2013 (energie electricã), se vor efectuaeºalonat, dupã cum urmeazã:

· În intervalul 03.09 – 06.09.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F

· În intervalul 10.09 – 13.09.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O

· În intervalul 17.09 – 20.09.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z

Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi(minele Petrila, Paroºeni, Uricani).

Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 23.09.2013 – 25.10.2013.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine

Valea Jiului SA

Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru anul 2012 (gratuitãþi energie electricã), se vorprezenta la sediulsucursalelor la caresunt arondaþi (minelePetrila, Paroºeni,Uricani ), pânã în datade 15.10.2013.

ConducereaSocietãþii

Naþionale deÎnchideri Mine

Valea Jiului SA

ANUNÞ IMPORTANT Anunþ importantpensionari

Sarmizegetusa Regia îºi deschide larg porþile pentru iubitorii de istorie

ª antierul arheologic de la SarmizegetusaRegia îºi dezvãluie misterele pentru iubitorii

de istorie. Acþiunea este cuprinsã în cadrul manifestãrilor denumite generic „Ziua porþilor deschise”, organizate de Muzeul Naþional deIstorie a Transilvaniei în parteneriat cu ConsiliulJudeþean Hunedoara, Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca ºi Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane Deva.

Page 16: CVJ NR. 437, MARTI 27 AUGUST 2013

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 August 201316 Actualitate

Maximilian GÂNJU

Defileu Jiului, de laieºirea din municipiul

Petroºani ºi pânã în zonade la Mânãstirea Lainicieste asaltat de sute deturiºti care profitã de vre-mea bunã pentru a ieºi la

iarbã verde, pescuit sau purºi simplu sã viziteze acestobiectiv devenit rezervaþienaturalã. Cei mai „înde-pãrtaþi” turiºti au fostbucureºtenii care audescoperit în defileu un loc„virgin” de o frumuseþeaparate, dupã cum chiar eispun.

„Este un peisaj mirific,aerul curat ºi multã liniºte.

Traseeleturisticenu suntaglo-merate ºinu eºti obligat îndrumeþie sã urmezi grupuride turiºti necivilizaþi care sãte bruieze cu manele sau muzicã datã la maxim. Înpoieniþe e la fel de frumos,

iar zona aceasta înfloritã ºiplinã de viaþã îþi taie rãsu-flarea. Noi aveam de alesîntre Buºteni ºi Bucovina,dar niºte prieteni de familiene-au recomandatRetezatul. Pânã la urmã amajuns pe Defileul Jiului ºinu regretãm. Sigur o sãmai venim anul acesta înconcediu sã stãm mãcar osãptãmânã”, spune o turistã din Capitalã, AlinaDoboº. La fel de apreciateca ºi traseele turistice aufost ºi locurile de camparedin Defileul Jiului, undeoamenii ºi-au întinspãturile, au pus mititeii ºi

carnea de miel pegrãtar. Parcul

NaþionalDefileulJiului afost înfi-

inþat în anul2005 ºi este una

din cele mai „tinere” ariiprotejate de pe teritoriulRomâniei, iar zona impresioneazã prin sãlbãti-cia ºi frumuseþea locurilor.

LuizaANDRONACHE

Aurel Salãºan, alã-turi de alþi trei amici, areuºit cea mai mareperformanþã pentrualpinismul de altitudinedin România. A cucer-it vârful Nanga Parbatdin Pakistan pe o rutãpe care nu s-a maiîncumetat sã urcenimeni de 23 de ani.Acest vârf este alnoulea ca înãlþime dinlume ºi este socotit dealpiniºti „MunteleUcigaº”. Asta pentruca mulþi dintre cei cares-au aventurat pe cul-mile lui, ºi-au ºi gãsit

sfârºitul aici.„ Prima datã, ruta

s-a urcat în 1976 deniºte austrieci, iar deatunci nu au mai reuºitmulte echipe. Cred cãsunt în jur de 10 alpi-

niºti care au reuºit sãfacã aceastã rutã întoatã istoria ei ”, aafirmat alpinistul Aurel Sãlãºan.

Expeditia in sine adurat doua luni si nu afost una simpla.Alpinistii romani auavut de infruntat untraseu dificil. Ba maimult, ei au scapat caprin urechile aculuichiar ºi de un atentatterorist, care a avutinsa loc pe cealaltaruta a muntelui.

Au scãpat cu bine,însã, ºi au reuºit sã

punã steagul româ-nesc pe vîrful MunteluiUcigaº. Nanga Parbatse aflã pe locul 3 întop 10 al celor maipericuloºi munþi dinlume, din cauza pan-telor mari ºi a peri-colului de avalanºe,fiind ºi foarte dificil deescaladat.

Pîna acum, doar300 de oameni aureuºit sã îl cucereascã,în timp ce pe Everestau urcat pînã acumpeste 2000 de alpiniºti.

Un alpinist din judetul Hunedoara a urcatpe “muntele ucigaº”

C âþiva români, printre care ºiunul din judeþul Hunedoara,

se aflã printre puþinii oameni careau reuºit sã cucereascã al nouãleavârf ca înãlþime din lume pe o rutape care nu a mai fost nimeni de 23de ani. În timpul aventurii lor,românii au scãpat ca prin minuneºi de un atentat ucigaº.

Defileul Jiului - un nou paradis descoperit turiºti

C hiar dacã circulaþia prin defileu sedesfãºoarã extrem de greu din cauza

lucrãrilor de reabilitare la DN 66, turiºtiinu s-au dau bãtuþi ºi au venit ºi în aceastãvarã pentru liniºtea din rezervaþie.