CVJ NR. 428, LUNI 12 AUGUST 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 428

Luni, 12 August 2013

Imaginile profetice ale

“Sfântului de laPrislop”

C unoscut ca “Sfântul dela Mãnãstirea Prislop”,

deºi nu a fost canonizat niciodatã de BisericaOrtodoxã, Pãrintele ArsenieBoca ne-a lãsat moºtenire nunumai învãþãturile sale, ci ºi o bisricã pictatã cu sceneconsiderate profetice.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Puiu, ”însoþitorul

pe drumul cãtreeternitate”

”S -a dus discret, fãrã sã creeze probleme, aºa

cum a trãit. Ne-a impresionatpe noi toþi cei de aici. A cãzutla pat câteva zile, apoi ºi-arevenit, era vioi ºi cu aceeaºigrijã pentru calendarele sale.Pânã într-o zi când s-a aºezatsingur în pat...

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Bãtaie de joc la bariera

din Aninoasa

C laxoane, nervozitate ºicozi lungi de maºini.

Aºa a arãtat zona barierei de la Aninoasa la sfârºitulsãptãmânii trecute timp dezeci de minte. Paradoxal,deºi bariera era pusã, nu atrecut nici un tren.


Mersultrenurilor, modificat

de Sf. MariaC FR cãlãtori a recurs la

adaptarea circulaþieitrenurilor cu prilejulSãrbãtorii de Sfânta Maria.Astfel, în data de 15 august2013vor circula suplimentarmai multe trenuri.


Î n timp ce ºocanta ºtire despre cruzimea cu care au fost uciºi pastorul din Bistriþa, Adrian Blaga,de 39 de ani, ºi fiul sãu Timotei, de 9 ani, locuitorii unui cartier întreg al Petrilei, Prundului, erau

agitaþi ºi se interesau la cunoscuþi ºi prieteni dacã este vorba chiar de Adi, ”Adi al nostru”, din blocul6, de la parter-în colþ... El era! Fiul lui tanti Blaga, care nu a avut viaþã uºoarã, necazurile þinându-selanþ, alþi copii murindu-i... ºi acum, Adi ºi nepoþelul ei... >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Pastorul, ucis cu cruzime la Bistriþa, era

”Adi al nostru, al Petrilei” ...

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN7 IzvorulRece - HaltaGeoagiu DN7Halta Geoagiu -Orãºtie DN7Orãºtie - Spini

DN 7 Spini -Simeria Veche -Simeria DN7Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada -Burjuc DN7Burjuc-Zam Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN76 Câinelul deJos - Bejan Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Radare în Hunedoara

SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.

Î n timp ce ºocan-ta ºtire despre

cruzimea cu care aufost uciºi pastoruldin Bistriþa, AdrianBlaga, de 39 de ani,ºi fiul sãu Timotei,de 9 ani, locuitoriiunui cartier întreg alPetrilei, Prundului,erau agitaþi ºi seinteresau lacunoscuþi ºi prietenidacã este vorbachiar de Adi, ”Adi alnostru”, din blocul 6,de la parter-în colþ...El era! Fiul lui tantiBlaga, care nu aavut viaþã uºoarã,necazurile þinându-se lanþ, alþi copiimurindu-i... ºi acum,Adi ºi nepoþelul ei...

”Câtã durere poatesuporta un om, maiales un pãrinte care-ºiîngroapã copiii? ªiacum Adi ºi bãiatul luisã aibã o asemeneamoarte, sã ºtie cã Adi ºi-a vãzut copilulchinuit ºi murind...Doamne, ce-o fi însufletul celor rãmaºi!?”– a spus, copleºitã deveste, Maria B.,vecinã cu mama luiAdrian Blaga, pastoruldin Bistriþa.

A cum treisãptãmâni a

fost acasã, laPetrila

”Am crescut împre-unã cu Adi, aici laPetrila. Era cu trei ani

mai mare ca mine.Chiar în urmã cu treisãptãmâni i-am vãzutmaºina, inconfudabilã,cu acel soare pe ea ºiam ºtiut cã a venitacasã, la tanti Blaga.Era, aºa cum îl ºtiu demic, comunicativ,vesel, mi-a prezentatbãiatul, cã eu nu l-amvãzut în toþi anii ãºtia.El a plecat la Bistriþa înurmã cu vreo 10 ani.Acolo s-a cãsãtorit. Ecutremurãtor, a avut omorte cum rar auzi,ca-n filmele de groazã.Era aºa de mândru defiul lui... Era maresportiv la Bistriþa, ladoar 9 ani. Nu-mi vinesã cred ce s-a întâm-plat, cã Adi nu mai e”– a declarat LauraAdela, prietenã cuAdrian Blaga, din stra-da Prundului, Petrila.

Laura Adelapovesteºte cã AdiBlaga de când era

copil avea darul de aajuta, de a iniþia acþiuniîn acest sens ºi cã nus-a mirat când a aflatcã a devenit pastor ºicã ºi-a fãcut o fundaþiecare sã ajute ºi sã sprijine tineri ºi cã i sespunea ”îngerul copi-ilor”. Era prieten cutoatã lumea, cu toþicopii de aici, pentrutoþi avea o vorbã bunã,o glumã... AdrianBlaga era pastor asis-tent la BisericaCarismaticã AmericanãCalvary Chapel dinBistriþa, o comunitatecondusã de BrianFouts care susþinea ºiactivitatea Asociaþei“Începuturi Noi”.Asociaþia “ÎnceputuriNoi”, cu sediul înUnirea, are douãcase de tip familialcu o capacitatetotalã de 16 locuri,ea fiind acreditatã deMinisterul Muncii,Familiei ºi ProtecþieiSociale sã ofere îngri-jire copiilor ºi tinerilorpânã la 26 de ani careprovin din familiidezorganizate, care aufost abandonaþi sau seaflã în alte situaþii difi-cile. ”Era mulþumit deviaþa sa, de munca luiîn folosul acelor copiiºi tineri” – a precizatpetrileanca LauraAdela.

C ruzimeaucigaºilor

de tatã ºi fiuDe precizat cã

Adrian Blaga ºi al fiuluisãu Timotei au fost

gãsiþi morþi dupã ce,marþea trecutã, un bãrbat a anunþatautoritãþile din SatuMare, prin 112, cã peun teren agricol dinapropierea localitãþiiAciua se aflã un auto

turism VolkswagenTransporter alb, înmatriculat în Bistriþa-Nãsãud, al cãrui interior avea urme deincendiere.

Dispariþia celor doifusese anunþatã decãtre soþia lui Adi laPoliþia Bistriþa, ei fiinddaþi apoi în urmãriregeneralã. Cele douãtrupuri au fost gãsitesub bancheta din spatea autoturismului, avândmultiple leziuni la capºi la gât, leziuni caredezvãluiau cruzimea cucare au acþionatucigaºii.

Purtãtorul de cuvântal Poliþiei Satu Mare,Ana Petric, preciza cã“interiorul maºinii afost într-adevãr incen-diat, dar cadavrele nuau fost arse”.

Oamenii legii audeschis o anchetã laSatu Mare, fiind trimiºiofiþeri specialiºti dincadrul InspectoratuluiGeneral al PoliþieiRomâne, pentru aacorda sprijin în cerc-etarea acestui caz.

Poliþia JudeþenãSatu Mare, a anunþat,printr-un comunicat depresã, cã în urmanecropsiei a rezultat cãbãrbatul de 39 de aniavea o “plagã tãiatã

înþepatã penetrantã agâtului, cu secþionarede vase sanguine”, iarla examenul intern s-au constatatdepuneri de funinginepe tractul respirator,limbã ºi mucoasaesofagului, care s-auputut produce în timpul vieþii prininhalare de fum.

“În ceea ce îlpriveºte pe copilul denouã ani, s-a constatat

ºoc hemoragic caurmare a unei plãgitãiate profunde a gâtu-lui, cu leziuni de vasesanguine ºi, de aseme-nea, fracturã deschisãcomunitivã, cu dislo-care a cutiei cranienecu dilacerare duro-cerebralã, care s-aputut produce prinloviri active repetate cuun corp dur cu supra-faþa relativ micã deimpact, putând fi ºi eacauza tanatogenera-toare”, se precizeazã încomunicat. Potrivitcomunicatului, în acestcaz se fac cercetãri pen-tru omor deosebit degrav. La rândul sãu,prim-procurorulParchetului Satu Mare,Dumitru Miclea, adeclarat, joi, într-o con-ferinþã de presã, cãavând în vedere leziunilepe care le aveau vic-

timele, anchetatoriiconsiderã cã sunt maimulþi autori ai crimelor.

Adi Blaga ºi fiul sãuTimotei au fost înmormântaþi vineri, la Bistriþa. Vineri, laintrarea în oraºulPetrila s-au aprinslumânãri ºi s-au pãstratmomente de reculegereîn memoria lui Adi ºi alfiului sãu...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 2013 Actualitate 3

Pastorul, ucis cu cruzime la Bistriþa,era ”Adi al nostru, al Petrilei” ...

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 20134 Actualitate

Piesele dacice vor fi expuse pe coridorul care ducespre expoziþia perma-nentã a TezauruluiIstoric ºi vor putea fiadmirate de miercuripânã duminicã, înintervalul orar 10:00 -18:00, se arãta într-uncomunicat al Muzeului

Cele 49 monede dinargint de tip Koson facparte din singura emisi-une dacicã de argint.Pe reversul acestora stascrisã cu litere greceºtio legendã, alãturi denumele suveranuluicare a ordonat baterea

lor - Koson.Monedele au fost

bãtute în jurul anilor 44- 29 înainte de Cristos,în atelierul monetar dela Sarmizegetusa

Regia. 30 dintre cele49 de piese recuperateaparþin tipului monetar“clasic”, care reia

reprezentãrile ºi legen-dele de pe staterii deaur ai suveranuluiKoson, unul dintreurmaºii lui Burebista.Celelalte 19 drahme deargint aparþin tipuluimonetar cu legenda“Kroson Droyeis, scrisãcu caractere greceºti ceimitã reprezentãrile depe tetradrahmele de tipMacedonia I.

Cele cinci monededacice din aur recuperate dinGermania în luna iulie2013 sunt stateri emiºide regele Koson, iardouã dintre acesteaaparþin variantei cumonogramã pe revers,celelalte trei fãcândparte din varianta fãrãmonogramã.

Fragmentul de tezaur de 14 podoabe

dacice din argint, data-bile în secolul I înaintede Cristos - secolul Idupã Cristos, conþine obrãþarã simplã, deco-ratã cu capete stilizatede ºerpi, brãþãri cucapetele rãsucite, pandantive, cercei ºiverigi cu capetelerãsucite.

Toate aceste mone-de ºi podoabe dacice,foarte rare, au fostobþinute, în mod ilicit,de cãtre persoaneimplicate în activitãþiilegale de detecþii ºisãpãturi în zonaSarmizegetusei Regia,fiind ulterior scoase înmod clandestin dinRomânia ºi puse învânzare pe piaþa inter-naþionalã numismaticãdin Europa ºi StateleUnite.

O mânã de împãtimiþiai muntelui ºi

iubitori de colecþii au gân-dit un proiect, iar cu spri-jinul administraþiei localevor amenaja un Muzeu alTurismului Montan. Ceicare au piese ce ar puteadeveni exponate,suntaºteptaþi sã le doneze, orisã le închirieze.

Ideea unui muzeu al turismu-lui montan a venit dupã ce înalte þãri acest lucru îl întâlneºtiîn toate staþiunile de munte ºicum în Parâng se schiazã dezeci de ani, locaþia a fostaleasã la Petroºani. Colecþiadeja numãrã o serie de pieseimportante, schiuri vechi,obiecte folosite la preparareahranei în munte, ori aparatefoto, reviste ºi cãrþi. „Ideeaasta a venit de la ClubulVeteran Mont, cu sediul înCraiova.

În primã fazã au fost coop-tate alte asociaþii, dar pânã laurmã Asociaþia Pro Parâng asemnat un parteneriat cu

primãria, în vederea înfiinþãriiacestui muzeu.

Primele obiecte au fost donaþii de la colegii de la

Craiova, iar acum suntem înstadiul de achiziþionare deobiecte ºi unele piese trebuiescconservate”, ne-a povestitDumitru Ioan Puºcaºu, membru Pro Parâng.

Membrii Pro Parâng aºteaptã donaþii ºi spun cã vorexpune în toamnã mai multepiese, pentru a atragecolecþionarii în acest proiect.

„Nu conteazã cã sunt cãrþi,obiecte ce au fost folosite în diverse expediþii, dacã aubunã-voinþã, sã le doneze cãtremuzeu. Mai existã ºi variantacustodiei, dar asta o putemrealiza doar când vom faceexpoziþii.

Prima expoziþie va fi întoamnã, însã, pânã atunci ceicare au obiecte ºi vor sã ledoneze o pot face oricând.Atunci când vor fi suficienteexponate, administraþia localãintenþioneazã sã realizezemuzeul- primul de acest fel dinzonã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Muzeul Muntelui aºteaptã donaþii

Monedele dacice recuperate din Germaniaºi SUA, expuse la Muzeul de Istorie

C ele 49 monede din argint (drahme) daci-ce de tip Koson, recuperate din Statele

Unite ale Americii în luna iunie 2013, împre-unã cu lotul de cinci monede dacice din aur ºia 14 podoabe dacice din argint, pãrþi ale unortezaure mai mari, recuperate din Germaniaîn luna iulie vor fi expuse în perioada 14august-14 noiembrie la Muzeul Naþional deIstorie a României (MNIR).

C unoscut ca“Sfântul de la

MãnãstireaPrislop”, deºi nu afost canonizatniciodatã deBiserica Ortodoxã,Pãrintele ArsenieBoca ne-a lãsatmoºtenire nunumai învãþãturilesale, ci ºi o bisricãpictatã cu sceneconsiderate profetice.

Mãnãstirea Prislop,de lângã Haþeg, esteloc de pelerinaj pentrumii ºi mii de oamenidin întreaga þarã. Vinsã se roage la mor-mântul PãrinteluiArsenie Boca, prigonitde Securitate pe timpulvieþii pentru harul sãudivin, care constituie ºiacum, dupã mai binede douã decenii de latrecerea sa la celeveºnice, un punct dereper ºi o speranþãpentru mii de credin-cioºi. Oamenii vin ºi seroagã la mormântulsãu din curteaMãnãstirii Prislop, con-vinºi cã, la fel ca ºicând era în viaþã,„Sfântul de la Prislop”va faceo minune. Darpuþini sunt cei care ºtiudespre pictura luiArsenie Boca, consideratã profeticã,de pe Biserica de laDrãgãnescu, dinapropiere de Bucureºti.O bisericã ce seumplea de lume atunci

când Arsenie Bocalocuia în acest sãtuc,chiar peste drum delãcaºul de cult. Înpronaosul bisericii dinDraganescu, pe careArsenie Boca a pictat-oîncepând cu anul1968, pãrintele a stre-curat câteva imaginipremonitorii,neobiºnuite prin actual-itatea lor. Astfel, se potvedea telefonul mobil,turnurile gemeneincendiate pe 11 sep-tembrie 2001 la NewYork, ori chiar navetaDiscovery. În acelaºitimp, Arsenie Boca acontopit cu imaginilepremonitorii scene bib-lice importante, cum arfi Învierea, înfãþiºareaiadului ºi a Cetei celorDrepþi. Iar cu literesângerii, Pãrintele ascris “Fãrãdelegileatrag pedeapsa pepãmânt”.

Î nvãþãmintelePãrintelui

pentru urmaºii sãiChiar dacã pare

ºocant, PãrinteleArsenie Bpoca ºi-aimaginat în desenevenimentele impor-tante care au schimbatiremediabil lumea mo-dernã, de la terorism,la modificarea genet-icã; de la globalizareamondialã la secu-larizarea new-age-istã abisericii lui Hristos. Înpartea stângã a naosu-lui este reprezentatã, înaceeaºi scenã lumea cupãcatele ei, cu rãzboiulduhovnicesc al omului.Una dintre cele maifrumoase picturi dinaceastã bisericã esteînsã Învierea, în caretrupul spiritualizat alMântuitorului apareredat cu multã fineþe,în fundal apãrând con-turul crucii. În partea

de sus a scenei, dedimensiune redusã,apare pictatã apocalip-sa ºi, dacã te uiþi atent,vezi niºte zgârie-noriarzând. Scenaseamãnã foarte mult cuo fotografie a tragedieide la 11 septembrie2001 ºi nu puþini aufost cei care au spus cãaceasta nu poate fidecât o profeþie. Deasemenea, o altã scenãinspiratã din viaþa mo-dernã ilustreazã celebrachemare la cinã.Îngerul Domnului îlcheamã pe om la Cinade Sus, dar el, aºezatconfortabil în fotoliu,înconjurat de lux ºidescoperirile tehnicii, îispune acestuia, prin

telefon, cã are de“rotunjit þarina”, adicãde stãpânit Pãmântul,de încercat milioanelede cai putere airachetelor, de populatalte planete. “Avemalte preocupãri”, estescris undeva pe perete.Iar cei care au descifratmãcar parþial mesajulincredibilei picturi dinbisericã spun cã nusenzaþionalul trebuiecãutat la Drãgãnescu,

ci pictura în sine careinspirã la rugãciune ºiaduce aminte de viaþaveºnicã, dupã ce trupulomului se întoarce înþãrâna din care a fostplãmãdit. “Sã nu cre-deþi cã veþi intra dupãmoarte în Împãrãþia încare nu aþi trãit pepãmânt”, este mesajullãsat de Pãrintele ce aschimbat mult, alãturide alþi preoþi plini dehar, ideea omuluidespre credinþa purã ºiadevãratã.

S fântul de laPrioslop

Arsenie Boca a fostabsolvent de medicinã,teologie ºi bellearte,dar, totodatã, ºi un

cãlugãr simplu ºi “omulîmbrãcat în haine dein”, care citeadeopotrivã Filocaliile ºiultimele cãrþi desprequasari sau unde cuan-tice, fãrã sã vadã ocontradicþie întrecreºtinism ºi ºtiinþã,între iuþimeacunoaºterii intelectualeºi miracolul energiilornecreate ale luiDumnezeu. A fost are-stat ºi torturat deSecuritate în 1948 sub

acuzaþia de legãturi culegionarii, lucru pe carel-a negat întotdeauna.Intrat în monahism laSâmbãtã de Sus în1940, a fost mutat laPrislop, iar în 1951 afost din nou ridicat deSecuritate, apoi trimisla Canal ºi la OcneleMari, pe motiv cãatrãgea prea multãlume la credinþã. În1959 mãnãstireaPrislop a fost desfi-inþatã, iar pãrintele,dupã o vreme depribegie, a fost primitpictor la AtelierelePatriarhiei de la SchitulMaicilor. Pensionat în1968, pãrintele s-a sta-bilit în satulDrãgãnescu pentru apicta biserica, ceea cea fãcut cu multã rãb-dare pânã în primãvaraanului 1989. Dupãaceasta s-a retras lamãnãstirea Sinaia,unde, în acea toamnã,a ºi trecut la celeveºnice. A fost înmor-mântat la Prislop, aºacum ºi-a dorit, iarMãnãstirea este loculpreferat de rugãciunepentru mii de oamenicare cred cu tãrie cãPãrintele Arsenie Bocaîi poate ajuta ºi dupãmoarte. La fiecare sãr-bãtoare creºtinã curteamãnãstirii se umple decredincioºi, însã înfiecare zi cei care îºipun speranþa înDumnezeu vin ºi seroagã la mormântulcelui care, deºi nu afost pânã acum canon-izat, este considerat unsfânt ºi un fãcãtor demiracole, pãrinteleArsenie Boca.Mormântul lui esteacoperit în permanenþãde flori aduse de credincioºi, iar can-delele ard necontenit lacãpãtâiul sãu.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN


Imaginile profetice ale “Sfântului de la Prislop”

P este 320 deplângeri la

Poliþia MunicipiuluiPetroºani au fostînregistrate pentrufurt din reþeauapublicã de apãpotabilã sau pentrucapacele de canalsustrase de pe razalocalitãþii.Prejudiciul se ridicãla mai bine de 278de mii de lei.

În urma con-troalelor efectuate decãtre inspectoriiCorpului de control alApa Serv Valea Jiului,în decurs de un an dezile au fost descoperitepeste 323 de inter-venþii neautorizate lareþeaua de apã din

cele ºase localitãþi aleVãii Jiului.

Cele mai multeerau branºãri ilegale,iar inspectorii, dupãce au desfiinþatbranºamentele, au

depus ºi plângerepenalã împotrivahoþilor. Într-un an dezile s-au fãcut atâteareclamaþii împotrivacelor care furã apã câtîn toatã perioada de

când fosta societate s-a reorganizat.

„Pe lângã recupe-rarea prejudiciului ne-am îndreptat ºipenal împotriva celorcare furã apã. Poate

cel mai flagrant caz afost cel din Lupeniunde am descoperitun consumator cu 23de surse de apã neau-torizate ºi necontor-izate. Oficial el dãdeaun consum de 5 metricub pe lunã ºi de faptconsuma sute de metricub de apã. Au fost ºialte cazuri iar pe viitorvom proceda la felindiferent de per-soanã, cã este poliþist,judecãtor sau politi-cian. Nu este normalca omul amãrât sãplãteascã iar cei careau salarii de sute demilioane de lei sã fureapã”, a declarat direc-torul general al SCApa Serv, Costel

Avram. Pânã înprezent, regia de apãa întreprins 1324 deacþiuni pentru recuper-area debitelor din care1254 sunt la persoanefizice, datoriileînsumând 1.233.424lei, iar 59 la persoanefizice. Totalul plânge-rilor penale este 323din care pentru furt deapã 29 cu un prejudi-ciu de 278.449, 25lei, iar alte 19 pentrufurt de capace canal.Totodatã Apa ServValea Jiului are perolul instanþelor ºi1115 cereri de executare silitã adatornicilor.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU


Amenzi de mii de leipentru comercianþii

din Valea JiuluiC anicula înregistratã în aceastã

perioadã a pus în alertã DirecþiaSanitar Veterinarã ºi pentru SiguranþaAlimentelor Hunedoara, iar inspectoriiinstituþiei au demarat o serie de controale la carmangeriile ºi mãcelãriiledin localitãþile judeþului.

În urma controalelor de pânã acum, inspectorii DSVSA Hunedoara au dat amenzide peste 6000 de lei, iar o mare parte dinnereguli au fost descoperite pe raza celor ºaselocalitãþi ale Vãii Jiului.

Astfel, în primul semestru, DSVSAHunedoara a inspectat 69 de mãcelãrii ºi carmangerii din judeþ, aplicând amenzi care au totalizat 6.000 de lei.

Deficienþele descoperite de inspectori au fost de la nerespectarea condiþiilor privindmodalitatea de etichetare a cãrnii ºi produselordin carne obþinute ºi pânã la nerespectarearegulilor cu privire la depozitarea cãrnii ºi produselor din carne. Mai mult de jumãtate dinsancþiuni au fost date la unitãþi de profil dinValea Jiului. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

P oliþiºtii din municipiul Vulcan

au reuºit sã prindã treiadolescenþi de 11, 17 ºi 19ani, unul din Lupeni ºidoi din Uricani, care audat mai multe spargeri laautoturismele parcate înmunicipiu.

Cei trei au ºi furat unelemaºini pentru a avea cu cemerge la „lovituri”. „PoliþiºtiiBiroului Investigaþii CriminaleVulcan au stabilit faptul cã, în

noaptea de 26/27.07.2013,G.A., de 17 ani, din Lupeni,fãrã ocupaþie, cu antecedentepenale, Iulian B., , de 19 ani,din Uricani, ºi R.F., de 11 ani,din Uricani, au încercat sã sustragã (cu chei potrivite) unautoturism parcat pe o stradãdin municipiul Vulcan, dupãcare s-au deplasat pe stradaFântânelor, unde, cu cheipotrivite, au sustras un autotu-rism cu care s-au deplasat pestrada Coroeºti. Aici, prinefracþie, au pãtruns într-ungaraj, din care au sustras mai

multe bunuri. Suspecþii s-au deplasat cu

autoturismul sustras pe razaoraºului Uricani, unde auabandonat autoturismul, iarbunurile le-au vândut unor per-soane necunoscute”, a declaratinspectorul principal BogdanNiþu, purtãtor de cuvânt IPJHunedoara. Tânãrul de 17 anieste cercetat în stare de arestpreventiv, fiind reþinut dePoliþia Municipiului Lupeni înaltã cauzã, iar complicii luisunt cercetaþi în libertate.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Daþi pe mâna poliþiºtilor pentru cã furau apã

Adolescenþi specializaþi în furturi de autoturisme

Carmen COSMAN

TribunalulHunedoara a decisînlocuirea mãsuriiarestãrii preventive pen-tru omul de afaceriMircea Miron Ilisei cucea a obligãrii de a nupãrãsi localitatea dedomiciliu, oraºulHunedoara, iar Curteade Apel Alba Iulia arespins ca nefondatrecursul formulat deprocurori împotrivadeciziei Tribunalului.

Administrator al uneifirmei din domeniulsiderurgic, Mircea

Miron Ilisei este acuzatde DIICOT de consti-tuire grup infracþionalorganizat, evaziune fis-calã, complicitate laevaziune fiscalã ºispãlare de bani. Astfel,în data de 12 iunie2013, procuroriiDIICOT- BiroulTeritorial Hunedoara au

dispus efectuarea unorpercheziþii la 33 delocaþii, din care 14 lasediile ori punctele delucru ale unor societãþicomerciale din judeþeleHunedoara, Neamþ,Botoºani, Iaºi ºiSuceava. În acest dosarau fost audiaþi ºaseînvinuiþi ºi 26 de fãptu-

itori, ulterior în cauzãfiind emise de cãtreTribunalul Hunedoaramandate de arestare penumele a douã per-soane, din care unaeste Ilisei.

Potrivit DIICOT, lid-erii grupãrii au creat uncircuit scriptic al mãr-furilor derulate prinsocietãþile comercialecontrolate direct, astfelîncât, dupã facturãrisuccesive realizate prinintermediul unor firmefantomã înregistrate penumele celorlalþi mem-bri ai grupuluiinfracþional organizat,produsele sã revinã cuo TVA deductibilã,sãvârºindu-se în acestmod infracþiunea deevaziune fiscalã.Sumele de baniobþinute prin compen-sarea TVA de platã cucea înregistratã scripticca urmare a operaþiu-nilor fictive erau uti-lizate în efectuarea detranzacþii ulterioare, dis-imulându-se astfelprovenienþa realã aacestora.

Procurorii mai spuncã banii proveniþi dinsustragerea de la plataTVA cãtre bugetul con-solidat al statului eraureintroduºi în circuitulcivil, respectiv pentruefectuarea de tranzacþiiori achiziþie marfã sauerau retrase în numerarde cãtre unii dintremembrii grupãrii.


LuizaANDRONACHE

“Persoana lacare faceþi

referire, urmeazãsã fie pusã în lib-ertate în timpulprogramului zileide marþi ”,ne-a

declarat FlorinBerar, purtãtor decuvântPenitenciarulBârcea Mare

David a solicitateliberareacondiþionatã pen-tru cã a executatdeja o parte din

pedeapsa cât timpa stat în arest pre-ventiv ºi are ºivârsta necesarãreducerii pedepsei,adicã peste 60 deani.

LuizaANDRONACHE

Omul nu s-a feritsã acþioneze chiarîn miezul zilei ºiîntr-o zonã relativbine poziþionatadin MunicipiulDeva, respectiv înapropierea parculuicentral din locali-tate. O vecinã asunat la 112 dupãce a observat per-soane suspecte pescara blocului.

Proprietaruluiapartamentuluispart nu îi vinea sãcreadã ce s-aîntâmplat atuncicând a ajuns acasã.“A luat ceva, darnu prea multe cãnu a avut timp.Lipsesc niºte cer-cei, lãnþiºoare ºiceva obiecte dinargint. Bani nu aluat cã nu am avutacasã. Plinãlumea dehoþi!”, a afir-mat propri-etarul.

Din feri-

cire, unul dintresuspecþi a fostprins de poliþiºti.

“Poliþiºtii s-audeplasat la faþalocului unde auidentificat în câm-pul infracþional unindivid dinBucureºti. El a fostdus la sediul PoliþieiDeva pentru veri-ficãri”, a declaratBogdan Niþu,purtãtor de cuvântIPJ Hunedoara.Poliþiºtii fac în con-tinuare cercetãripentru prindereacelorlalþi suspecþi.Din declaraþiilevecinilor încã douãpersoane ar fi fostimplicate îndesfãºurarea oper-aþiunii, care ar fifugit cu un autotur-ism cu numerestrãine.

Cu hoþul controbãind prin casã

N u mai existã siguranþãnicãieri, nici în propriul

cãmin. Un bãrbat a fost prinsde poliþiºtii hunedoreni în timpce dãdea o spargere într-unapartament din Deva.

Ioan David, eliberat mâine

D upã aproape cinci luni de la arestareasa în dosarul Spumã ºi Bibanu, Ioan

David, fostul ºef al Poliþiilor din Deva ºiPetroºani, va fi pus în libertate. Instanþa aadmis propunere de eliberare condiþionatã încursul sãptãmânii trecute, iar procurorii nuau fãcut recurs.

Acuzat de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani

Un afacerist hunedorean a fost pus în libertate de instanþa de judecatã

M agistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au respinsrecursul procurorilor de la DIICOT Hunedoara ºi au

decis sã-l punã în libertate pe omul de afaceri hunedoreanMircea Miron Ilisei. Potrivit DIICOT acesta ar fi sãvârºitmai multe infracþiuni economice.

Puiu, Puiu cu crucea,aºa a fost cunoscut MicleaIoan, un om de staturaunul copil de 10 ani, carenu putea sã vorbeascã, daral cãrui limbaj al semnelorºi sunetelor mulþi au ajunssã-l cunoascã de-a lungulanilor. Câteva generaþii alePetrilei au crescut cu Puiu,Puiu cu crucea. Era pre-cum arigintul viu, plin deenergie ºi cunoaºtea înamãnunt întreg ritualulînmormântãrilor – reguliale Bisericii ºi îndatoriri alefamiliilor defuncþilor. ªi-acâºtigat existenþa, nelipsindde la nici o înmormântare,pentru cã Puiu era prezentca slujbaºul disciplinat ºiconºtiincios...

P uiu ºi mireasafãrã mire

Când avea nevoi, teoprea pe stradã ºi cereaîncercând sã explice pringesturi ºi sunete. Îi întin-deai o bancnotã sau omonedã ºi dacã în acea ziavea cele necesare, refuzabanii ºi repeta ºi maiaccentuat ceea ce dorea

sã-þi transmitã. Poate uncompliment, poate osupãrare... ªi dacã îi vor-beai cald, îl îmbãrbãtai prieteneºte, pleca liniºtit.Erau copii care fugeau deel pentru cã avea un modaparte de a atrage atenþia.Venea direct cãtre tine ºi teþinea de mânã privindu-tedrept în ochi, încercând sãcomunice. Era momentulcând copii þipau, se smulgeau din mâna lui ºifugeau. De multe ori chiarel se amuza de reacþie,pentru cã rãmânea pe locuitându-se în urma lor, iarochii îi râdeauºtrengãreºte.

Dar ceea ce a surprinsla Puiu, lucru care ar treceneobservat la oameni fãrãvreun handicap fizic, eraomenia. Fiind ”însoþitorulpe drumul cãtre eternitate”- cum îl numea un bãrbatde 36 de ani, precizând cãa crezut cã Puiu a plecat ºiel pe acelaºi drum ºi nu s-amai întors, cu mulþi ani înurmã – , simþea durerea ºiîmbãrbãta, în stilul sãu,oamenii doborâþi de ea.

Povestea de dragoste adoi tineri frumoºi ai Petrileiera bine cunoscutã chiar ºide Puiu. Cu puþin timpînainte de a se cãsãtori,bãiatul a murit într-un acci-dent de minã... În acelemomente de durere, de”soartã nedreaptã”, Puiu aluat-o în braþe pe Mirela,mireasa rãmasã fãrã mire,ºi a þinut-o strâns timp de

clipe bune încât a impre-sionat toatã acea mulþimeprezentã. Chipul lui Puiuexprima o profundã compasiune, era un chipcare plângea fãrã lacrimi...

R edescoperit,dupã 10 ani,

de Mondo TV

În anul 1999, Puiu adispãrut. Mulþi au crezut cãa cãzut la pat bolnav, saumai rãu, a murit. L-am

descoperit în 2010, laCentrul de Îngrijire ºiAsistenþã a persoaneloradulte cu dizabilitãþi de laPetrila, cunoscut sub denumirea de cãminul debãtrâni Lonea, denumireimproprie pentru cã aicisunt ºi tineri.

Puiu ºi-a pierdut tatãl în1962, în anul 1998 ºi-a

pierdut ºi fratele, iar îniunie 1999 l-a pãrãsit pentru totdeauna ºi mama,cea care-l îngrijea.Curatorul lui Puiu nu l-alãsat. A fãcut demersurilenecesare ºi douã luni maitârziu, acesta avea o nouãcasã, la Lonea...

Pe atunci, Mondo TVrealiza o emisiune, ”Viaþa,ca o provocare”, iarCãminul din Loneaera/este un izvor incredibilde poveºti de viaþã. Puiu,vãzând camera de filmat, adispãrut pentru ca sã rea-parã îmbrãcat ”de oraº”,prospãt barberit. Graba cucare s-a pregãtit pentru filmare a lãsat urme de tãieturi pe faþa sa,acoperite cu bucãþi mici deziar pentru a opri sângera-rea. Îºi luase ºi colecþia decalendare de buzunar. N-am înþeles ce vroia sã

spunã, dar i-am vorbitîndelung povestindmomente din viaþã, când elera o prezenþã permanentãa urbei. Fireºte, mã þineastrâns de mânã. Chiar m-am bucurat sã-l regãsesc...

Am aflat cã Puiu ºi-apierdut tatãl în 1962, înanul 1998 ºi-a pierdut ºifratele, iar în iunie 1999

l-a pãrãrsit pentru totdeau-na ºi mama, cea care-lîngrijea. Curatorul lui Puiunu l-a lãsat. A fãcut demer-surile necesare ºi douã lunimai târziu, acesta avea onouã casã, la Lonea...

A murit discret,cum a trãit... ºi

cu caledarul la piept

Luna trecutã am aflat cãPuiu – Miclea Ioan – amurit discret, frumos, aºacum a trãit. Doru Codrea,directorul Centrului deÎngrijire ºi AsistenþãSocialã, ne-a povestitultimele momente din viaþasa.

”Puiu era nãzdrãvanulnostru, în sensul cã eraactiv, în permanentãmiºcare. De ani de zilecolecþiona calendare. Când

veneam la serviciudimineaþa ºi uitam cumvasã-i duc calendarul în aceazi, Puiu venea în biroulmeu. Era rãsfãþatul fetelorde aici, era plãcut ºi tonic.Nu a avut probleme cât astat la noi, cel puþin din2006, de când am venit eu

aici. Puiu avea un nepotcare îi plãtea cotizaþia ºicare îl vizita mereu. Câtdespre calendarele sale,devenise ºi pentru mine ogrijã, sã nu cumva sã nuam, drept pentru care peunde mã duceam cereampentru Puiu. Într-atât decunoascutã devenise pasi-unea lui ºi grija mea încâtmi se ofereau: ”ia, pentruPuiu, sã ai!”. Avea unsuflet frumos. Deºi era micde staturã, ajuta pe cei maiîn vârstã ºi mai neputin-cioºi. Cel puþin pe tantiOnuº, cunoscuta frizeriþãde pe vremuri, acum de 92de ani, o lua de mânã defiecare datã pentru a oajuta sã meargã la masã.ªi multe au fost gesturilelui de acest gen. Ne anunþacând simþea un pericol,þipa ºi se agita pânã neduceam pentru a rezolvaproblema, dupã care seliniºtea. În ultima vremecãdea destul de des... S-adus discret, fãrã sã creezeprobleme, aºa cum a trãit.Ne-a impresionat pe noi

toþi cei de aici. A cãzut lapat câteva zile, apoi ºi-arevenit, era vioi ºi cuaceeaºi grijã pentru calen-darele sale. Pânã într-o zicând s-a aºezat singur înpat... Aveam aici, laCentru, un parastas, ºi întimp ce pãrintele Flaviusslujea, s-a stins. Am mersrepede cu pãrintele ºi i-afãcut fãcut slujba necesarãîn asemenea momente.Trupul parcã i se alungise,pãrea mult mai înalt, iarchipul era relaxat ºisenin... A fost în data de18 iulie 2013, la 79 deani. De înmormântare s-aocupat falilia lui. Puiu afost o figurã mereu prezen-tã, vie, în viaþa comunitãþii.Cu ani în urmã, în cea aoraºului, apoi aici, la noi...I-am strecurat, în buzunarulde la piept, un calendar” –a povestit Doru Codrea,omul care este ”balsam pesuflet” cum spun bunicii ºitinerii de la Centrul Socialdin Petrila-Lonea.

Puiu nu a mâncat niciodatã ciorbã, nu-iplãcea. Când era întrebatdacã doreºte o cafea, acesta arãta spre inimã ºiîntorcea spatele, iar când ise oferea o þuicã scuturaputernic din cap în semnde refuz hotãrât...

”Puiu, Puiu care ducecrucea” face parte din istoria Petrilei.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 20138 Actualitate Actualitate 9

Puiu, ”însoþitorul pe drumul cãtre eternitate””S -a dus discret, fãrã sã creeze probleme, aºa cum a trãit. Ne-a

impresionat pe noi toþi cei de aici. A cãzut la pat câteva zile,apoi ºi-a revenit, era vioi ºi cu aceeaºi grijã pentru calendarele sale.Pânã într-o zi când s-a aºezat singur în pat... Puiu a fost o figurãmereu prezentã, vie, în viaþa comunitãþii. Cu ani în urmã, în cea aoraºului, apoi aici, la noi... I-am strecurat, în buzunarul de la piept,un calendar” – Doru Codrea, director Centrul de Îngrijire ºiAsistenþã Socialã Petrila-Lonea.

Diana MITRACHE

Directorul economic alSocietãþii Naþionale de

Închideri de Mine a ajuns laMina Paroºeni, iar cel careocupa aceastã funcþie laminã este noul director economic al SNÎM.

Astfel, potrivit unuicomunicat remis preseivineri, 10 august, de conducerea SNÎM, DeliaCarmen Strãuþ, care ocupafuncþia de director economical SNÎM, este de vineri contabil ºef la MinaParoºeni, iar NicoliþaDondera, contabilul ºef alunitãþii miniere i-a luat loculdoamnei Strãuþ la SNÎM.

Modificãrile în organi-gramã au afectat ºi serviciulde securitate ºi sãnãtate înmuncã. Astfel cã VoicuJurcan, inginer ºefSecuritate ºi Sãnãtate înMuncã la Mina Uricani afost demis din funcþie ºinumit în cea de ºef ServiciuControl ºi SecuritateMinierã al SNÎM. În loculsãu la mina Uricani a fostnumit ºeful serviciului de laParãºeni, Sabin Drãghici.

Toate numirile au fostfãcute de cãtre directorulgeneral Aurel Anghel.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii,Bl. 3AB, parterTel. 0254.560.987

Email: [email protected]

Diana MITRACHE

Minele aflate în pro-cesul de închidere încãnu au ajuns laMinisterul Energiei.Asta chiar dacãprotestele minerilordin subteran au foststinse abia dupã ce lis-a promis trecerea laacest departament.Totuºi, cei din conducere dau asigurãri cã mai epuþin. „Încã nu am tre-

cut în DepartamenulEnergie al MinisteruluiEconomiei se facdemersuri în acestsens ºi chiar ieri laîntâlnirea de laBucureºti cu cei dinDepartamentulEnergie, ni s-a spus cãîn ºedinþa de Guvernurmãtoare se va facetrecerea, mai mult casigur”, a declaratAurel Anghel, direc-torul general alSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine

(SNÎM).Directorul Aurel

Anghel mai spune cã,dupã proteste a reuºitsã aibã o relaþie bunãcu MinsietrulEconomiei ºi cuDepartamentul deEnergie, iar mineleneviabile funcþioneazãla parametrii normali.Totuºi, preþul huileieste negociat la

începutul fiecãrei lunicu cei de la ComplexulEnergetic Hunedoara.„Am negociat un preþde 55 de lei pe GCalorie, un preþ maimic ca luna trecutã,datoritã preþului mon-dial pe bursa de mãr-furi. Acolo era cotatîntre 39 ºi 40 de leipe Gcalorie”, a adãu-gat Aurel Anghel.

Preþul, însã, nu vaafecta salariile, iarminerii, pânã lafinele anului, se vorconcentra pe activi-tatea de închidere aperimetrelor ce acumsunt exploatate pen-tru huilã. „Nu vor fiafectate salariileminerilor, activitatease va desfãºura nor-mal. Vrem sãdemarãm efectivlucrãrile de închidereîn subteran ºi proce-

durile pentru licitaþiileclãdirilor de lasuprafaþã”, a mai spusdirectorul Anghel.

Minele Petrila,Paroºeni ºi Uricanimai dau încã huilã pecare o extrag dinperimetrele ce ulteriorvor fi ecologizate.Producþia este vândutãComplexului EnergetcHunedoara, iar mineriiaºteaptã o hotãrâre deguvern ca sã se poatãdisponibiliza.

SNÎM aºteaptã sã treacã la EnergieC hiar dacã minerii au protestat,

s-au blocat în subteran ºi austat în grevã, Societatea Naþionalãde Închideri de Mine tot nu a ajunsla Minsiterul Energiei. Cei dinconducere spun, însã, cã lucrurile s-au aºezat ºi cã totul edoar birocraþie.

Modificãri în organigrama SNÎM

S-a fãcut o rocadã între sectorul economical Societãþii Naþionale de Închideri de

Mine din Valea Jiului ºi Mina Paroºeni. Au fost afectate ºi alte sectoare, iar nouaorganigramã este valabilã de la finele sãptãmânii trecute.

Monika BACIU

”Disponibilizãrile laSocietatea Naþionalã deÎnchideri au de parcurs maimulte etape. Din etapeleparcurse pânã acum seidentificã urmãtoarele. S-aufãcut notificãrile cãtre orga-nizaþiile sindicale de lanivelul societãþii ºi prin con-sultãrile cu sindicatele s-aajuns la o cifrã de 489 depersoane care trebuiedisponibilizate. A douaetapã a fost conformprevederilor articolului 70din Legea 53/2003, codulmuncii, s-a înaintat o copiea notificãrii ºi s-a transmisAgenþiei Judeþene pentruOcuparea Forþei de MuncãHunedoara ºi

Inspectoratului Teritorial deMuncã. Dupã aceastã fazãam întocmit planul dedisponibilizare a SNÎMVJpe 2013 care are mai multeetape. Prima etapã ar fiacordarea avizului dinpartea Consiliului deAdministraþie care a fostfavorabil ºi ieri la Bucureºtiîn urma AGA a fost aprobatacest plan de disponibi-lizare”, a declarat AurelAnghel, directorul general alSNÎMV.

Directorul societãþii deînchideri spune cã pentru ase concretiza aceste con-cedieri colective mai estenevoie de o hotãrâre deGuvern. Data estimatã caacest lucru sã se întâmpleeste luna septembrie.

”Urmãtoarea etapã dupãavizarea AGA este emitereaunei hotãrâri de Guvern,este elaborarea hotãrâriiprivind planul de disponibi-lizare a societãþii ºi care seavizeazã de specialitate ºi seaprobã. Noi facem toatedemersurile, nu putemavansa un termen limitã.Dupã ce va ieºi hotãrâreade Guvern din acel momentîn maxim 15 zile putem sãînaintãm preavizele, sãinformãm ITM-ul, AJOFM-ul ca în cel mai scurt timppersoanele sã poatã ieºi dinsistem. Totul depinde dehotãrârea de Guvern. Toþipaºii ce au þinut de noi i-amfãcut”, a mai precizat sursacitatã.

În cazul în care nici încursul acestui an nu se vorrealiza disponibilizãrileexistã riscul ca ortacii de laSNÎMVJ sã nu îºi primeascãsalariile în ultima lunã.

”Eu sper sã nu se pre-lungeascã ºi vom face toþitoate eforturile ca aceastãdisponibilizare sã se materi-

alizeze în cursul lunii septembrie”, a mai declaratAnghel.

Anul acesta aproape 500de mineri de la minele nevi-

abile ar trebui sã pãrãseascãsistemul. În aceastã cifrãsunt incluºi ºi cei care ar fitrebuit sã fie disponibilizaþianul trecut.


Diana MITRACHE

Potrivit legii, pentrucopiii care nu nu auîmplinit vârsta de 12 ani,paºaportul electronic vaavea valabilitatea de 3 ani,iar pentru cei cu vârstã depeste 12 ani, paºaportulelectronic va avea valabili-tatea de 5 ani.

În plus ºi preþul eliberãriiunui astfel de act se modi-ficã. Astfel, pentru copiii

de pânã la 12 ani, cuantu-mul taxei va fi de 244 delei, iar pentru cei care auîmplinit 12 ani, taxa estede 270 lei.

Pentru toate situaþiile încare la data plãþii con-travalorii paºapoartelorelectronice simple, respec-tiv 270,00 lei, solicitantulse încadra la condiþiile deeliberare a unui paºaportelectronic cu valabilitate 5ani, iar ulterior dupã datade 12 august 2013 (inclu-siv), la data cererii, seîncadreazã la condiþiilepentru eliberarea unuipaºaport electronic cu va-labilitate 3 ani, CompaniaNaþionalã „ImprimeriaNaþionalã”- S.A. va proce-da la restituirea diferenþeide 26,00 lei.

DianaMITRACHE

Unul dintretraseele adaptatevizeazã ºi traficulprin Valea Jiului,pentru credincioºiicare vor vrea sãmeargã laMãnãstirea Lainici,din Defileul Jiului.

Potrivit unuicomunicat remis deCFR, îºi vor prelun-gi circulaþia pe rutaTârgu Jiu –Petroºani trenulInterRegio 1827Caracal (pl. 07.20)– Târgu Jiu (pl.09.48) – Petroºani

(sos. 11.10) ºiInterRegio 1828Petroºani (pl.12.30) – Târgu Jiu(pl. 13.48) –Caracal (sos.16.15).

Tot cu acest prilejse fac modificãri ºipe ruta spre ºi din-

spre centrul depelerinaj din Ardeal,de la MãnãstireaNicula, ori sprelocalitatea Cacicadin Moldova.

Înainte de efectu-area cãlãtoriei, CFRCãlãtori recomandãtuturor pasagerilor

sã se asigure cã auachiziþionat biletpentru a evitataxarea suplimenta-rã în tren ºi/sausuportarea costuriloramenzii conformreglementãrilor învigoare.

Vã reamintim cã,la cumpãrareabiletelor, se poateplãti o sumã semni-ficativ mai micãdecât tariful stan-dard, utilizând ofer-tele comerciale careacordã reduceri latransport:

· 10%, pentrucãlãtoriile dus-întors

· 25% în bazacardului TrenPlus

· 5% lacumpãrarea bileteloronline

· 7,85% lacumpãrarea de laterminaleleZebraPay.

Copiii au de azi altfelde paºapoarte

S e schimbã valabilitatea

paºapoartelor pentru copii. Noualege intrã în vigoaredin 12 august ºiodatã cu ea suntvalabile noi tarife.

Disponibilizãrile de la SNÎMVJ au primit avizul AGA

Urmeazã emiterea unei hotãrâri de Guvern pentru aîncepe concedierile colective

A dunarea Generalã a Acþionarilor de laSocietatea Naþionalã de Închideri

Mine Valea Jiului a avizat planul dedisponibilizare pentru acest an. Sãptãmânatrecutã, la Bucureºti a avut loc o întâlnireprin care AGA a dat undã verde concedierilor colective de la SNÎMVJ.

Mersul trenurilor, modificat de Sf. Maria

C FR cãlãtori a recurs la adaptarea circulaþieitrenurilor cu prilejul Sãrbãtorii de Sfânta

Maria. Astfel, în data de 15 august 2013, pentru pre-luarea fluxului de pasageri estimat cu ocaziaSãrbãtorii Adormirii Maicii Domnului - Sfânta MariaMare, vor circula suplimentar mai multe trenuri.


A slujit cuvântulDomnului zeci

de ani, a ajutat sutede sãraci ºi s-a im-plicat activ în viaþasocialã ºi culturalãa municipiuluiPetroºani ºi acum a fost rãsplãtit.Preotul OctavianPãtraºcu va primititlul de cetãþean deonoare al urbei pecare a îndrumat-oîn tot acest timp.

Toatã viaþa a fostpreot, a ridicat o bisericã a minerilor ºia adus la Petroºani oparte din moaºteleSfintei Varvara.

A creat un centrusocial la bisericã ºiajutã zilnic sute denevoiaºi, iar ca membru fondator alPro Urbis s-a implicatîn viaþa comunitãþii.

Acum pãrinteleOctavian Pãtraºcu aadus în oraº o stânãpe care a transfor-

mat-o în muzeu ºipentru toate acestea afost rãsplãtit de ediliilocali.

„Activitatea pãrin-telui Pãtraºcu, atât dinpunct de vedere alaspectului religios, dar ºi al celui social ºipentru ce a fãcut dumnealui de-a lungultimpului pentru comu-

nitatea din Petroºani,dar ºi pentru pãstrareatradiþiilor ºi pentrucopiii nevoiaºi, l-auîndreptãþit pe pãrintesã primeascã acesttitlu din parteaConsiliului Local alMunicipiuluiPetroºani”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primar Petroºani.

Pãrintele va primidistincþia într-un cadrufestiv. Asta dupã cejoi, la Petroºani,proiectul de hotãrâreiniþiat de primarulTiberiu Iacob Ridzi afost aprobat.

„Probabil cã lunaaceasta vom organizao festivitate în cadrulcãreia va primi aceastã

distincþie”, a mai adãugat primarul dinPetroºani.

Municipiul Petroºaniare aproximativ 100de cetãþeni de onoare,printre aceºtianumãrându-se ºi salva-torii minieri decoraþichiar ºi de Preºedinþie.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Rechizite gratuitepentru elevi la

începerea anuluiºcolar

ª i anul acesta, primãria de laPetroºani va oferit gratuit rechizite

elevilor din localitate. La fel vor face ºialte primarii din Valea Jiului.

Reprezentanþiiadministraþiei localede la Petroºani voracorda ºi anul aces-ta rechizite ºcolaregratuite, iar baniinecesari achizi-þionãrii acestora,vor fi alocaþi dinbugetul local.

“ProgramulGhiozdanul meucontinuã ºi anulaceasta, însã ghioz-dane vom lua doarpentru copii de laclasa zero, pentrucã anul trecut am luat la toþi ceilalþi copii. Iar, laceilalþi, pentru toþi, vom lua câte un pachet derechizite care va conþine mai multe obiecte ”,ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani.

ªi în celelalte localitãþi ale Vãii Jiului, ediliivor face proiecte de hotãrâre în acest sens, cevor fi supuse aprobãrii consiliilor locale.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Un milionpentru

a finaliza grãdiniþa din

LupeniL a Lupeni, pe strada

Parângului, con-trucþia viitoarei grãdiniþedureazã de mai bine de unan de zile. Reprezentanþiimunicipalitãþii sperã sãfinalizeze edificiul în acestan, însã ºansele de reuºitãsunt mici din cauza fon-durilor inexistente pentruacest proiect.

”Grãdiniþa de pe stradaParângului încercam sã o final-izãm în acest an, dar cred cãeste foarte greu din cauzaresurselor bugetare. Este vorbadespre o grãdiniþã cu parter ºietaj care în momentul de faþãeste ridicatã pânã la stadiul de

acoperiº, trebuie tencuita, tre-buie utilata. Este vorba de salãde festivitãþi la parter, cancelarieºi trei sãli de curs la etaj fiecaredotat cu grup propriu separat.Copii care sunt incluºi în acestmoment în programul de grã-diniþã sunt aici lângã primãrie înºcoalã ºi îºi efectueazã cursurileîn condiþii bune, cu cãldurãasiguratã de cãtre primãrie.Este de menþionat cã aceastagrãdiniþã s-a ridicat numai dinfondurile primãriei, nu amprimit niciun ban de laMinisterul Educaþiei.este o construcþie de 15 miliarde de leivechi iar atât timp cât am por-nit acest proiect îl vom ºi fina-

liza pentru a asigura condiþiibune copiilor din acest cartier”,a declarat Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni.

Pentru a putea fi datã înfuncþiune clãdirea mai arenevoie de lucrãri multiple, dar ºide dotare cu mobilier adecvatpentru studiu.

”În momentul de faþã maisunt ºi lucrãri neplãtite la con-structor ºi ar mai fi nevoie de10 miliarde de lei vechi”, a maiprecizat sursa citatã.

De precizat este faptul cãbanii alocaþi pentru construcþiagrãdiniþei au fost alocaþi strictdin bugetul local al PrimãrieiLupeni. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Preotul Octavian Pãtraºcu - cetãþean de onoare la Petroºani

Carmen COSMAN

Nimeni nu pare sã maiverifice buna funcþionare ainstalaþiilor CFR din ValeaJiului, iar aici includem ºibarierele. Altfel nu seexplicã de ce la Aninoasaaceasta funcþioneazã parcãdupã bunul plac. La finele

sãptãmânii trecute, dupãtrecerea unui tren încãrcatcu huilã, bariera a rãmas

lãsatã. ªoferii au stat ºi auaºteptat sã se ridice, dar ….degeaba. Au crezut cãpoate mai trece un tren aºacã au aºteptat, au aºtep-tat…pânã nu au mai putut.„Stau de minute bune. Nu

mai ºtiu de când, cã nu m-am uitat la ceas, dar nicio-datã nu am stat atâta. Nu

ºtiu ce se întâmplã, cã mar-farul a trecut deja demult”,spunea unul dintre ºoferiiprinºi la barierã. De precizatcã se formaserã cozi impre-sionante atât dinspre Iscronispre Aninoasa, dar ºi invers,

asta în condiþiile în carezonã nu este puternic circu-latã, semn la timpuluiîndelungat în care bariera afost lãsatã. La un momentdat, dupã ce ºoferii s-au pus

pe claxonat îndelung, la faþalocului ºi-a fãcut apariþia ºiun echipaj al PoliþieiOraºului Aninoasa. ªi…minunea minunilor! Dupã

doar câteva minute barierabuclucaºã s-a ridicat fãrã cavreo garniturã de tren sãmai treacã pe acolo.

Nu este prima datã cândbariera de la Aninoasa le dã

bãtãi de cap conducãtorilorauto, dar cine sã mai veri-fice buna funcþionare a ei,când ºi CFR este în plinãrestructurare!?


Monika BACIU

”În prima fazã s-au fãcut notificãrituturor creditoriloriar acum urmã-toarea etapã estepânã în 15 augusttermen de depunerea cererilor pentru aputea fi admise întabloul de creanþe.Dupã aceastã datãse vor verifica dacãcererile sunt într-adevãr pertinente ºidacã se încadreazãîn sumele pe care leau de primit credi-torii, în septembrieva fi definitivareatabloului de cre-anþe”, a declaratNicolae Dunca, pri-marul oraºuluiAninoasa.

Edilul spune cã înurma acestormãsuri, adminis-traþia localã se vaputea relansa din

punct de vedereeconomic, þinândcont de faptul cãadministratorul judi-ciar poate negociacu creditorii pentruca cei din urmã sãrenunþe la încasareapenalizãrilor.

”Sunt convins cãne vom reveni pen-tru cã aceastaOrdonanþã46/2013 prevedeanumite lucruri carepun la socotealãadministraþia publicãlocalã. De ladeschiderea proce-duri de insolventa

orice creditor numai poate punepenalitãþi deîntârziere, majorãri,dobânzi. Orice furni-zor de servicii esten-tiale cum ar fi ilumi-nat, telefonie, inter-net nu pot întrerupefurnizarea acestorservicii.

Cel mai mareavantaj este faptulcã nu mai crescdobânzile ºi penal-itãþile pentru cã lacreditul de la BCRaveam penalitãþi deîntârziere pe zi de15 milioane de lei

vechi iar odatã cuintrarea în insolven-ta aceste dobânzi s-au stopat. Tot ceîncasãm într-o zi dela populaþie seduceau pe dobânziºi penalitãþi. Avemmulþi creditori careau sume cuprinseîntre 300 ºi 900 delei, ceea ce estefoarte mult. Pentrua te putea înscrie întabloul de creanþetrebuie sã plãteºti otaxã de timbru de200 de lei, drumulla Deva, un timbrujudiciar. Mai mult deatât administratoruljudiciar poate sãnegocieze cu toþicreditorii asuprasumelor pe care leau de primit. Din 59de miliarde de leivechi pe care leavem datorie arputea scãdea la 30-40 de miliarde de leivechi”, a mai spusDunca.

Oraºul Aninoasaa fost prima locali-tate din þarã care aintrat în insolvenþã.Datoriile acesteiasunt de ordinulzecilor de milioane.

Bãtaie de joc la bariera din Aninoasa

C laxoane, ner-vozitate ºi cozi

lungi de maºini.Aºa a arãtat zonabarierei de la Ani-noasa la sfârºitulsãptãmânii trecutetimp de zeci deminte. Paradoxal,deºi bariera erapusã, nu a trecutnici un tren.

Aninoasa, în posibilitatea de a i se ºtergepenalizãrile aferente creditelor

P rimãria Aninoasa ar putea scãpa de platapenalizãrilor la credite. Administratorul

judiciar care se ocupã de insolvenþa administraþieipublice din Aninoasa are termene clare de respec-tat. În urmãtoarele zile, acesta va trebui sãîntocmeascã un dosar cu tabloul de creanþe.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 August 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Este posibil ca persoana iubitã sãvã reproºeze cã sunteþi prea receºi cã vã preocupã prea mult afac-erile sau cariera. Ocupaþi-vã maimult de familie. Relaxaþi-vã ºiodihniþi-vã mai mult!

S-ar putea sã înþelegeþi greºit unpartener de afaceri ºi sã vã cer-taþi degeaba. Calmaþi-vã ºilãmuriþi toate neînþelegerile, pen-tru cã riscaþi sã rupeþi colabo-rarea. Dupã-amiazã vã destin-deþi la o discuþie cu un prietenbun care vã viziteazã.

Prietenii vã fac o surprizã ºi vãinvitã sã vã petreceþi dupã-ami-aza împreunã. Spre searã, esteposibil sã aveþi o discuþie în con-tradictoriu cu partenerul de viaþã.Nu fiþi impulsiv.

Ar fi bine sã nu vã planificaþiafaceri importante, pentru cã s-ar putea sã intervinã evenimenteneprevãzute, din cauza cãrora nuvã puteþi respecta programul.Este posibil sã primiþi o vesteneplãcutã despre o rudã mai învârstã ºi sã vi se cearã ajutorul.

Relaþiile cu cei din jur ºi mai alescu persoana iubitã au de suferitdin cauza unor probleme decomunicare. Nu refuzaþi comuni-carea. Se pare cã vã simþiþiepuizat ºi nu sunteþi dispus sã vãîntâlniþi cu prietenii. Ar fi bine sãvã odihniþi mai mult.

Vã pregãtiþi pentru o cãlãtoriesau o excursie. Ar fi bine sãþineþi seama de sfaturile uneirude mai în vârstã. Dupã-ami-azã sunteþi invitat la o petrecere,dar sunteþi tentat sã vã eschivaþi.Fiþi foarte atent la acte.

Aveþi succes în toate activitãþilelegate de cãmin. Dacã se iveºteocazia sã plecaþi într-o excursie,refuzaþi, întrucât sunteþi predispusla accidente. Ar fi bine sã vãascultaþi intuiþia ºi sã nu cedaþiinsistenþelor persoanei iubite.

Dacã doriþi sã plecaþi într-o viz-itã, luaþi legãturã cu gazdeleînainte de a pleca. Existã risculsã nu le gãsiþi acasã. Dupã-ami-azã este posibil sã nu vã simþiþiprea bine ºi sã mergeþi la medic.Nu este nimic grav.

Dimineaþa sunteþi foarte ocupatcu probleme de afaceri stresante.Dacã o rudã mai în vârstã vãcere ajutorul într-o problemã desãnãtate, ar fi bine sã nu vãeschivaþi.

În prima parte a zilei, s-ar puteasã aveþi o problemã de sãnãtatecare vã împiedicã sã faceþi ce v-aþi propus. Cel mai mult regre-taþi cã nu puteþi merge la opetrecere.

Reuºiþi sã finalizaþi o lucrareimportantã, începutã mai demult.Deja vã gândiþi la urmãtoarea,spre nemulþumirea familiei. Nufaceþi din orele suplimentare oobiºnuinþã.

Sunteþi indispus ºi chiar irascibil,pentru cã nu v-a ieºit o afacere.Nu vã descãrcaþi nervii acasã.Mai bine analizaþi cauzele eºecu-lui!

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:50 Legendele palatului: KimSuro, regele de fier 10:30 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r)11:50 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r)12:30 Vara pe val (r)13:00 Germana...la 114:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Vara pe val 17:30 O9ãtitudine - ProtecþiaConsumatorilor17:40 Legendele palatului -Gyebaek18:20 Legendele palatului -Gyebaek19:00 Ora de business

10:00 Hercule11:10 Next Top Model byCãtãlin Botezatu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiul meu19:00 Observator 20:00 Observator special

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Pumnul de fier (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Moarte în Los Angeles17:00 ªtirile Pro TV17:30 Mesaj de departe19:00 ªtirile Pro TV20:30 Solomon Kane22:30 ªtirile Pro TV23:05 Jane ºi Maura

9:30 ªi eu m-am nãscut înRomânia (r)10:30 NCIS: L. A. (r)11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Taxi Driver (r)16:15 Superpoliþistul (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Vocea iubirii22:15 Bãtãlia de la LosAngeles

10:00 Cei 7 ani de acasã (r)11:30 ªatra (r)12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r)14:00 Gaºca (r)14:45 Teleshopping 15:30 Dragostepunctro (r)16:45 Dragoste ºi pedeapsã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet22:15 Voinþã de femeie

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu

10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Quebonito amor18:30Maricruz19:30 Iubirivinovate20:30 Regina22:00Poveºtiri denoapte

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Ajaccio - SaintEtienne11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Ajaccio - SaintEtienne12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Dinamo -Steaua13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Dinamo -Steaua14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 WTC Iron Man 201315:00 WTC Iron Man 201315:30 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal European 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fanatik Show 20:30 Fotbal

Potrivit observaþiilorefectuate de cercetãtorii dela NASA, aceastã inversarecompletã de polaritate seva produce în urmãtoareletrei-patru luni.

Saltul magnetic se pro-duce la apogeul fiecãruiciclu solar de 11 ani.Apropiindu-se de punctulcare marcheazã jumãtateacelui de-al 24-lea ciclu

solar, polul sudic al astruluise va deplasa spre polulnordic, schimbând astfelsemnele de polaritate alecâmpului magnetic.

Schimbarea de polaritateva avea anumite efecteasupra heliosferei - domeni-ul solar, care se întinde din-colo de Pluto - dar, aºacum precizeazã experþii dela NASA, unul dintre

efectele majore la carepãmântenii trebuie sã seaºtepte va consta înapariþia unui spaþiu fur-tunos în jurul planetei noas-tre. Astronauþii de pe orbitãar putea constata, la rândullor, anumite modificãri aleradiaþiei solare, iar acestproces poate reprezenta unpericol real.

Ciclul de 11 ani regula-rizeazã activitatea solarã aastrului. În acest an, în tim-pul de maxim al ciclului,

când activitatea solarã estecea mai intensã, inversareade polaritate a câmpuluimagnetic va fi însoþitã de ocreºtere a nivelului de tur-bulenþe solare ºi decreºterea numãrului de petesolare.

Totuºi, aºa cum auanunþat deja fizicienii,apogeul din 2013 s-adovedit unul dintre cele maislabe observate în ultimulsecol, având un nivel relativminim de activitate solar.

Dupã caniculã,urmeazã ploi

J udeþul Hunedoara s-aaflat sub atenþionare

de cod galben de caniculãtot sfârºitul sãptãmâniitrecute. Mercurul din ter-mometre a depãºit cu mult34 de grade Celsius, iaraerul a fost în unele zilechiar greu de respirat pentru toatã lumea.

Vântul abia dacã a adiat,iar temperatura, la orele13:00, a fost de peste 34 degrade Celsius, pânã aproapede 37 de grade. “Avemcaniculã, iar indicele de con-fort termic a fost depãºit,adicã a trecut de 80 de

unitãþi. Dar, în urmãtoarelezile, vom intra într-o perioadãpuþin mai normalã ºi chiar deprecipitaþii.

Vom avea averse, chiarposibile descãrcãri electrice ºigrindinã. În judeþulHunedoara, cele maimari temperaturi au fostîn Deva, respectiv înaugust 2007, adicã 40de grade. Anul acestaîncã nu am ajuns la 40de grade, dar urmeazã”,a declarat MarcelAchimescu, ºef StaþiaMeteorologicã Deva.

Astfel de temperaturi,greu de suportat, au fostînregistrate încã de lafinele lunii iulie, în spe-cial în partea de nord ajudeþului. Potrivit meteo-

rologilor, dupã furtunileanunþate pentru sãptãmânaaceasta temperaturile canicu-lare vor reveni, însã nu vor fila fel de greu de suportat caºi acum.

Luiza ANDRONACHE


VÂNZÃRI Vând teren

intravilan în suprafaþãde 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garajzona Poarta 2Gerom la stradã.Relaþii la0734.543.820

S.C. ApaServ ValeaJiului S.A.Petroºanianunþarestricþii înfurnizareaapei pota-bile, pentruluni 12 august 2013 înoraºul Petroºani, între întreorele 10,00 - 15,00. Zonaafectatã: Cartier Dimitrov(str. Aleea Florilor, 9 Mai,Carpaþi, 13 Septembrie,Aleea Liliacului, Aleea

Pinului,AleeaCrîngului).Motivulrestricþiei -remedierepierdere pestr. Carpaþi,bl. 2, sc. 6 -

7.Mulþumim pentru

înþelegere.

Conducerea S.C.Apa Serv Valea Jiului

S.A. Petroºani

RESTRICÞII APÃ

Soarele îºi schimbã total poliiC âmpul magnetic al Soarelui va trece

printr-un proces de inversare completã de polaritate în urmãtoareaperioadã. Acest eveniment va aveanumeroase efecte în Sistemul Solar.


DianaMITRACHE

Focul a izbucnit înmunte vineri, iaroamenii care au zãrit

vâlvãtaia au sunat ime-diat la 112. Pompieriimilitari de la Petroºaniau urcat în munte ºipe tot parcurul acestorzile, au supravegheat

zona afectatã ºi s-auluptat cu flãcãrile.Asta, cu atât mai multcu cât seceta afavorizat propagareaflãcãrilor la vegetaþiauscatã ºi la copacii dinmunte. „Focul a izbuc-nit în zona denumitãVârful Pãroasele, dinCâmpu lui Neag. Noiavem încã de vineri dela ora 16,00, echipajeacolo cu care asig-urãm permanenþa.Incendiul s-a manifes-tat pe o suprafaþã de

2,5 hectare ºi au fostafectate o plantaþie depuieþi de molid ºi veg-etaþia uscatã. Vom staîn munte pânã la elim-inarea pericolului”, adeclarat RãzvanStancu, adjunct alComandantuluiDetaºamentului dePompieri Militari de laPetroºani.

Pompierii fac ºi ver-ificãri pentru a stabilicum a luat focpãdurea ºi nu excludnicio variantã.

Monika BACIU

În urma verificãrilor,mulþi dintre þapinari auremediat problemele,iar alþii nu.

”Mai sunt problemeîn continuare, darproblemele s-au dimin-uat cosiderabil în sensulcã pe ei ºi mulþumesccelor de la Gardã deMediu care tot timpulau rãspuns ºi au fostalãturi de noi ºi acestaeste motivul care a dusla diminuarea acestorprobleme”, a declaratCostel Avram, direc-torul general al SCApaServ Valea Jiului.

Faptul cã þapinarii

transportau buºteniiprin cursurile de apã adus la creºterea turbid-itãþii, iar acest lucru acostat.

”A costat foartemult, din cauza faptuluicã turbiditatea a fostfoarte mare în unelelocuri a trebuit sãoprim apa ºi pânã laurmã nu costul a fostproblema ci timpulpierdut ºi oamenii”, amai precizat sursacitatã.

Mai multe societãþicare au ca obiectexploatarea lemnuluiau fost amendate deGarda de Mediu în cursul lunilor trecute.

Monika BACIU

”Existã mai multeproiecte legislative.Printre ele salarizarea,normativele de per-sonal, faptul cã în spi-talele publice vorfuncþiona ºi secþii pri-vate, plata aferentamedicilor care vorfuncþiona atât în sis-temul public cât ºi încel privat, sunt priectelegislative care sunt îndezbatere ºi aºteptam

sã fie finalizate”, adeclarat DorelNeamþu, managerSpitalului municipaldin Lupeni.

Noul proiect defa-vorizeazã ºi unitãþilemedicale care vorputea efectua internãriºi în compartimenteleprivate unde vor activaaceleaºi cadre med-icale ca ºi la sistemulpublic.

”La spitalele micinu vor fi secþii ci doar

paturi, 20% din paturipot fi alocate în sis-temul privat însã înzonele deficitare eco-nomic, populaþie cunivel scãzut financiar,nu cred cã vor aveamare succes acestecompartimente privatepentru cã va fi cu con-tribuþia pacientului. Însistemul privat con-tribuþia este directã apacientului fie cash fieprin sistemul de

asigurãri private”, adeclarat sursa citatã.

Pacienþii vor puteaopta, la internare,pentru una din celedouã modalitãþi, fie seinterneazã în sistemulpublic, fie în cel pri-vat.

”Va fi la cerere,pacientul va puteaopta pentru sistemulpublic sau cel privat”,a mai precizat man-agerul.

Spitalele publice vorputea organiza clinicisau secþii private, încare medicii sã poatãlucra dupã programulde lucru din unitateade stat, prevedeproiectul privindsalarizarea doctorilor.

Luiza ANDRONACHE

La Lupeni, spre exemplu, laºtrandul Comexim R, celedouã zile de week-end au fostfull, atât ziua cât ºi searã. Petimpul zilei, cele douã bazine,cel pentru adulþi, dar ºi celpentru copii, au fost mereupline, iar seara, atmosfera dedistracþie creatã de DJ ºi ani-matori, i-a adus pe tineri înnumãr la fel de mare. “ Nuaveam ce face în casã ºi cumeste incredibil de cald, am gân-dit cã trebuie sã mã rãcoresccumva. Îmi pare bine cã am

venit devreme, cã altfel nu maiprindeam loc”, a declarat otânãrã. “ Este grozav aici, amvenit cu familia, iar copiilor leplace cel mai mult”, spus ºi unbãrbat. ªi la Vulcan, la ºtrandulNomentana a fostlume multã.Locaþia, chiar dacãeste într-o zonãindustrialã, înapropiere dePreparaþiaCoroieºti, nu a duslipsã de clienþi zileleacestea. LaPetroºani, la fel,

toatã sãptãmâna trecutã, ceidornici de bãlãcealã au fost lacele douã ºtranduri, 3D Stagedin Aeroport ºi la cel noudeschis din zona Spitalului, încomplexul Keops. “ Apa estegrozavã, atmosfera la fel ºi îmipare bine cã am venit”, a spusun tânãr. “ Am vrut sã maiînvãþ sã înot ºi am venit cu pri-etenii. Îmi place aici, cã estemult tineret ºi ai ce face”, aspus ºi o fatã.

Dar, la sfârºitul sãptãmâniitrecute, oamenii nu s-aurãcorit doar la ºtrand, ci ºi pemalul apelor curgãtoare, undeau gãsit loc. Zonele de agre-ment din Valea Jiului au fost lafel de pline.

Incendiu de pãdureîn Valea Jiului

A rde pãdurea în Vestul VãiiJiului. Pompierii militari sunt

în zona Câmpu lui Neag încã devineri dupã-amiazã.

Secþii private, în spitale publice

N oua lege a sãnãtãþii, în defavoarea pacienþilor.Ministerul Sãnãtãþii a lansat în dezbatere

publicã un nou proiect al sistemului. Acesta nu facedecât sã punã alte biruri pe umerii pacienþilor.

Bãlãcealã de week-end Þapinarii au înþeles avertismentele celor de la ApaServ

E xploatãrile forestiere încã maicauzeazã prejudicii celor de la soci-

etatea de apã. ApaServ Valea Jiului împre-unã cu Garda de Mediu a întreprins maimulte controale în ultimele luni la cei caredeþin exploatãri forestiere în zona Taia-Jieþ.

A fost bãlãcealã mare week-endul care a tre-cut în Valea Jiului. Sute de oameni s-au

rãcorit la ºtrandurile din zonã, patru la numãr,iar cei mai fericiþi nu au putut fi decât patroniide bazine. Sâmbãtã, cel puþin, la toate ºtran-durile abia dacã mai gãseau un colþ liber, pen-tru cã oamenii au venit chiar cu familiile ºi aupetrecut ore în ºir.

CVJ NR. 428, LUNI 12 AUGUST 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 428, LUNI 12 AUGUST 2013