CVJ NR. 423, LUNI 5 AUGUST 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 423

Luni, 5 August 2013

Omenia Petrileia fost...

completatã

O mânã întinsã pentrusprijin la greu poate

veni de unde nu te aºtepþi în situaþii dramatice, precumcea de la Petrila. Ajutor personal ºi discret al omuluiMircea Ioan Moloþ...

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 4-A4-A

Un „metaphone”pentru Petrila

ª tiþi ce este un „meta-phone”? Nimeni nu ºtie,

pentru cã este unic în lume,dar vor afla toþi cei care sevor trece prin Oignies, orãºeldin bazinul minier din Nord-Pas-de-Calais din Franþa.

>>>>>> PPAGINILEAGINILE 8-98-9

Accidentaþi sub pãmânt,

fiindcã muncescmanual

S unt multe cazurile încare minerii se

accidenteazã sub pãmânt.Inspectorii de muncã spun cãaccidentele sunt inerente,din cauzã cã lipseºtemecanizarea, iar ultimul cazs-apetrecut sãptãmâna tre-cutã, când un miner s-a lovitla cap la Mina Lupeni.


Terorizaþi de asistaþii social

M ai mulþi locuitori aiunui cartier din

Petroºani sunt terorizaþi deasistaþii social cantonaþiîntr-un bloc din apropiere.Asaltaþi cu memorii ºi plângeri, reprezentanþiimunicipalitãþii au de gândsã le retragã ajutorul socialcelor care au pus pe jarîntreaga comunitate dinLunca Jiului.


S-a tuns aproape zeropentru a fi solidarã

cu bolnavii de cancer

A ura Risipitu, realizatoare cu cea mai cunoscutã voce de radio din Valea Jiului, s-a tunsaproape zero pentru a fi solidarã cu bolnavii de cancer. Într-o þarã în care bolnavii de

cancer par mai degrabã condamnaþi decât ajutaþi, în care cumplita boalã este ca o pecete pusã pefruntea bolnavului ºi pe care scrie “Condamnat la moarte”, sã-þi pese, sã vrei sã faci ceva pentruei, chiar dacã vorbim doar de suportul moral, sunt lucruri care se întâlnesc rar, mai ales celeizvorâte din simplitate ºi sinceritate. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

DN7 IzvorulRece - HaltaGeoagiu DN7Halta Geoagiu -Orãºtie DN7Orãºtie - Spini

DN 7 Spini -Simeria Veche -Simeria DN7Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada -Burjuc DN7Burjuc-Zam Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN76 Câinelul deJos - Bejan Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Radare în Hunedoara

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

SC DRUPO SRL,cu sediul în Cãlan, str.

Furnalistului, nr. 14, tel.0734.779.423, fax.

0254541720, produce ºi comercializeazã la Baza de

Producþie din Petroºani (fostCONPET), str. Fabricii, nr. 11urmãtoarele produse: pavele,

borduri carosabile ºi de trotuar; rigole carosabile; dale

pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la

preþuri avantajoase.

LuizaANDRONACHE

Într-o þarã în carebolnavii de cancer parmai degrabã con-damnaþi decât ajutaþi,în care cumplita boalãeste ca o pecete pusãpe fruntea bolnavului ºipe care scrie“Condamnat lamoarte”, sã-þi pese, sãvrei sã faci ceva pentruei, chiar dacã vorbimdoar de suportulmoral, sunt lucruri carese întâlnesc rar, maiales cele izvorâte dinsimplitate ºi sinceritate.A ajuta un bolnav decancer, mãcar a-lsusþine, poate nu estemare lucru ca privit dinexterior, dar, atuncicând este fãcut, nu aicum sã nu te implici,sã nu plângi, ºi sã nu-þifie teamã. O cunoscutãrealizatoare de radiodin Valea Jiului a aleso metodã simplã, darplinã de semnificaþii,prin care sã-ºi aratesusþinerea ºi apreciereafaþã de bolnavii de can-cer, care depun unefort uriaº pentru a sereintegra în societate,în societatea crudã ºide cele mai multe oriipocritã, dupã ce aufost diagnosticaþi cu

aceastã boalã. AuraRisipitu este una dincele mai cunoscutevoci din eterul judeþuluiHunedoara, iar decurând a ales sã setundã aproape la zero,pentru a ne arãta noi,tuturor, cã frumuseþeapoate fi privitã ºi altfel,cu ochi minþii, ai sufle-tului. “Oamenii se uitaciudat atunci când vãdpe strada o femeiecãreia i-a cãzut pãrul,se uita ciudat atuncicând întâlnesc un omdespre care ºtiu cã estebolnav de cancer. Îlcondamna din priviri.Oare ce este în sufletulunui om care ºtie cãeste privit ca unmort?”, ne spuneAura, atunci când amîntrebat-o de ce a aleso asemenea metodãaproape radicalã de ase exprima.

Echilibratã, profe-sionistã, perseverentã,dar în acelaºi timp mis-terioasã, Aura sedovedeºte a fi o com-panioanã efervescentãîn viaþa de zi cu zi.Uneori, replicile ei suntla fel de tãioase pre-cum cele emise în eter,dar poate acestã carac-teristicã a fãcut ca easã fie mereu înconju-ratã de prieteni ºi

cunoscuþi. Însã, cutoatã buna-dispoziþiaemanatã de ea zi de zi,recunoaºte cã aremomente când estetristã ºi dezamãgitãatunci când priveºtenepãsarea poate amultora dintre noiatunci când vine vorbaacei bolnavi care suntsinguri, fãrã nimeni ºicare nu se au decât peei în lupta cu moartea.De o bunã bucatã devreme, Aura Risipitus-a gândit sã iniþieze ocampanie de soli-darizare cu bolnavii decancer din Valea Jiului.Dincolo de radio, ea îºidesfãºoarã activitatea ºila EUROMEDICRomânia, în Centrulde Diagnostic Imagisticºi Tratament de laPetroºani ºi zilnicîntâlneºte zeci deoameni veniþi pentruinvestigaþii de speciali-tate ºi mulþi dintreaceºtia primesc aicicumplita veste. Primareacþie? “Aºa este cãnu am cancer ?”. Eavede mereu cumoamenii se schimbãcomplet dupã cemedicul specialist sta-bileºte un diagnostic.“Îmi propun sãatragem atenþia ºi sãcreºtem implicareapersoanelor active dinValea Jiului. Dacãfiecare om din Vale arputea sã meargã laCluj de pildã, laInstitutul Oncologic

“„Ion Chiri-cuþã”, sãvadã copiimici, cãrorale-a cãzutpãrul abiacrescut, vul-nerabili, darplini de sper-anþã, care vordoar sã meargãacasã, lucrurile s-arschimba”, a declaratrealizatoarea de radiopentru Cronica VãiiJiului.

David ServanSchreiber spunea“Fiecare dintre noi arecelule canceroase încorp, dar nu toþi nevom îmbolnãvim decancer”. ªi dacã neîmbolnãvim? Dincolode familie, societateatrebuie sã reacþioneze.Cancerul nu înseamnãmoarte ! Aceºtioameni nu trebuielãsaþi sã îºi trãiascã sin-guri dramele. Noi toþiputem sã-i sprijinim, sãle arãtãm cã suntem lafel ca ei, OAMENI ºicã putem lupta împre-unã pentru viaþã.Oricând , printre ceibolnavi poate fi pãrin-tele nostru, bunicul,fratele, sora, soþul saucopilul. Dar, solidari-tatea este un principiucare trebuie sã neîntãreascã ºi mai multapropirea de aceºtia,chiar dacã încã nu amajuns sã trãim noi oastfel de dramã per-sonalã, în familia noas-

trã. “ Am fãcut demer-surile necesare pentruo serie de acþiuni înValea Jiului pe careintenþionãm sã le orga-nizãm în parteneriat cuI.O.C.N, AsociaþiaP.A.V.E.L, LigaRomânã de Cancer,Federaþia AsociaþiilorBolnavilor de Canceretc. Sunt acþiuni prinintermediul cãroraintenþionãm sã întin-dem o mânã spre ceiaflaþi în nevoie, bolnavide cancer pãrãsiþi derude, prieteni, de noitoþi. Lumea se vedealtfel atunci când staide vorbã cu un om

care ºtiecã

suferãde o astfel de boalã.Cei mai mulþi seprãbuºesc psihic. Nurezistã. Din pãcateoamenii nu înþeleg cãîn zilele noastre un ast-fel de diagnostic numai înseamnã o con-damnare la moarte ” ,a mai spus AuraRisipitu.

Prin simplu fapt dea renunþa la pãrul ei,fãrã a-i pãsa de cum ovor privi oamenii dupãaceea, Aura Risipitune-a dat o importantãlecþie de viaþã ºi curajºi despre cum ar trebuicã poate noi, toþi, sãîncetãm mãcar pentruo clipã sã ne mai fieteamã de societate, de

cum vom fi priviþi deaceasta. Trãim zi de ziînchistaþi în mrejele aceea ce vrem sãarãtãm, sã fim, legaþide zalele unei moral-itãþi defecte, impocriteºi superficiale, iar atun-ci când un gest simpluca acesta este fãcut, artrebui sã ne facã petoþi sã ne întrebãm “Oare noi de ce nuputem sã ajutãm, sãsimþim cã ne pasã?”.

Dincolo de gestul ei,Aura Risipitu segândeºte ºi la alteforme de sprijin pentrubolnavii de cancer,care sã atingã poatecoarda sensibilã acelorlalþi oameni, carepot sã fie solidari.“Vom încerca sã venimîn primul rând în spri-jinul bolnavilor decancer singuri,pãrãsiþi. Aceºtioameni nu trebuiesã simtã cã suntizolaþi, ignoraþi,abandonaþi. Lucram

la o formã prin careorice persoanã intere-satã sã sprijine, sãmângâie, sã ajute unom singur, bolnav, sã opoatã face. Suntem îndiscuþii cu mai multeasociaþii, medici ºichiar instituþii ale statu-lui. Vom identificaaceºti oameni, cazurilelor vor fi mediatizate.Sunt mulþi oameni cusuflet mare în ValeaJiului. Sunt sigurã cãnu vor rãmâne indifer-enþi”a mai declaratAura Risipitu, realiza-toare Mondo FM ºiMondo TV.

Pânã când ºi noivom putea fi capabilisã întreprindem ungest mic, dar atât deplin de semnificaþii,fãrã teama de a-l face,nu putem spune decât“ Jos pãlãria”!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013 Actualitate 3

S-a tuns aproape zero pentru a fi solidarã cu bolnavii de cancerA ura Risipitu, realizatoare cu

cea mai cunoscutã voce deradio din Valea Jiului, s-a tunsaproape zero pentru a fi solidarã cubolnavii de cancer

O mânã întinsãpentru sprijin

la greu poate venide unde nu teaºtepþi în situaþiidramatice, precumcea de la Petrila.Ajutor personal ºidiscret al omuluiMircea Ioan Moloþ...

Un om coplicat ºiimprevizibil, un om dur ºi totuºi nu e, unsensibil ºi totu ºi nu e,la care gãseºti umorsarcastic ºi atitudiniintransigente,înþelegere profundãfaþã de oamenii ºi situaþii, dar ºi respingeri descumpãnitoare...

Mircea Ioan Moloþnu pare sã se fi schim-bat prea mult în toþianii din urmã, de cândeste ºeful ales aljudeþului Hunedoara,chiar dacã a fost ºieste þintaatacurilor/criticilor, caorice politician din liniaîntâi a zonei, chiardacã a fost þintalinguºelilor, uneorideºãnþate, ale ”micilor”faþã de ºef. Valea Jiului

o tot bate cu pasul deprin anul 2000, decând era viceprimar alDevei, ba în calitate deinvitat la diverse eveni-

mente, ba cu ocazialansãrii unor proiecte,ba alãturi de miniºtrii ºiparlamentari ºi chiarcu preºedintele þãrii,pe la Cheile Buþii pen-tru a-l convinge cã”drumul Bãsescu” eabsolut necesar Vãii...

Recent, Moloþ a fostla Petrila, în ziua cândPNL Petrila a lansat”Cina Creºtinã”, locunde a socializat cumamele cu copii înbraþe, cu oameni careduceau ani grei în

spate... Era evident cãîºi masca stângãcia,nãscutã din emoþie, cuumor ºi îi îmbãrbãta pecei prezenþi smulgân-du-le zâmbete.

ªi a venit ziua cândCronica VJ a arãtatdrama doctoruluiEmilia Delica, medicde familie al Petrilei,de vreo 30 de ani,care a suferit un gravaccident în strãinãtateºi pentru care s-a iniþiat o acþiune de ajutorare pentru a fiadusã acasã, printre aiei. Acþiunea nu a fostdusã la bun sfârºit,pentru cã mobilizareanecesarã în astfel demomente - când estevorba de o situaþie deviaþã ºi de moarte - afost extrem de înceatãdându-se vina pe sis-temul de sãnãtate, pestatul-tãtic.

Au fost câþiva edili ºimedici care au sãrit înajutor, cãrora le pasã,dar nu a fost suficient.Un gest umanitar, fãrãun efort deosebit, ar fiadus Petrilei mai multrepect ºi consideraþie.Într-o sãptãmânã seadunearerã circa 30 de milioane lei dinnecesarul de 70.

Citind Cronica VJdespre drama familieiDelica ºi iniþiativa pejumãtate realizatã dela Petrila, în materialul” Petrila a înregistratun mare eºec la capitolul omenie”,http://cronicavj.ro/wp/?p=17765 , preºedin-

tele CJH, Mircea IoanMoloþ, a sunat laredacþie ºi a rugat sãducem diferenþa debani necesarã, 40 milioane lei vechi...Suma a dãruit-o înnume personal...

Mircea Ioan Moloþeste catalogat un omimprevizibil doar pen-tru cã îºi mascheazã, înpublic, de prea multeori, aºa-zisele slãbiciu-ni, dar care constituielatura umanã atât de

necesarã în mani-festarea noastrã, aromânilor, în general.Dacã ne-am manifesta,cu toþii, mult mai desbucuria de a dãrui,locurile unde trãim ararãta cu totul altfel. ªiacest lucru ai repetat-oînþelepþii lumii deatâtea ori, dar ure-chuile noastre parînfundate...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 20134 Actualitate

Omenia Petrilei a fost... completatã

,, Cea dintâi ºi singura datorie esenþialã

a omului este caritatea, adicã o

neobositã justificare a bucuriei existenþei.

A face din viaþa ta o permanentã bucurie -

în pofida tuturor mizeriilor, ºi întunecim-

ilor, ºi pãcatelor, ºi neputinþelor, ºi deza-

mãgirilor - iatã o datorie adevãratã a omu-

lui ºi a omeniei din tine. Cred cã binele se

justificã ºi se recunoaºte prin bucurie.

Cel mai mare pãcat contra umanitãþii este

tristeþea disperatã ridicatã la valoarea

supremã a spiritualitãþii”, spune Mircea

Eliade, în Oceanografie.

Monika BACIU

”Avem un proiect euro-pean care se numeºteReabilitarea ambulatoriuluispitalului ºi dotarea cuechipamente moderne aacestui spital. Prima parte

este de reabilitare lucrãriledeja au început printr-unproiect în valoare de 7,50milioane de lei, dejalucrãrile au început de douãsãptãmâni, este vorba dereabilitarea ambulatoriului,de dotarea cu celulevoltaice, iar cealaltã jumã-tate a proiectului, tot de7,5 milioane de lei, estepentru dotarea cu echipa-mente. Cel mai performantva fi un tomograf comput-

erizat pentru un act med-ical de calitate”, a declaratGabriel Lungu, city-man-agerul municipiului Lupeni.

În cadrul proiectului carevizeazã dotarea cabinetelormedicale vor fi achiziþion-ate mai multe aparaturi.

Cel mai important aparatmedical cu care va fi dotatambulatoriul este un tomo-graf.

”Dacã totul decurge nor-mal, pentru cã la dotareacu echipamente noi amcerut la MinisterulDezvoltãrii actualizarea car-acteristicilor aparaturii pen-tru cã proiectul era de câþi-va ani ºi între timpaparatele au evoluat,putem spune cã dacã totuldecurge normal într-un ande zi vom rezolva totul”, amai spus sursa citatã.

Lucrãrile de modernizareconstau în demolari ºirecompartimentari, lucraride pardoseala, lucraripereþi, lucrari tavane ºilucrari de tâmplarie inte-rioara. Totodatã, în cadrulcontractului se va construio rampa exterioara deacces din beton armat pen-tru persoanele cu dizabili-taþi locomotorii. Valoareacontractului este în valoarede 7.818.560 de lei.


R âul ce strãbatePeºtera Bolii are o

legendã ce dateazã depe vremea regeluiZamolxis. Cei care au îngrijã acum peºtera aueditat legenda, iarfiecare vizitator o poateafla la intrarea în grotã.

A sãpat locul gol dinmunte ºi a ieºit sã îºicaute drumul. Estevorba despre pârâul cepoartã denumireaJupâneasa ºi pe careorice vizitator al PestriiBolii îl priveºte cum aros din roca muntelui.Membrii echipei deecologiºti de la PetroAqua i-au scris legen-da ºi au afiºat-o sãp-tãmânãa trecutã lagura peºterii, pentruca vizitatorii sã îi afleistoria nescrisã pânãacum. „Chiar acumcâteva zile l-ammontat. Noi amcules aici oleg-

endã a pârârului Jupâneasacare traverseazã peºtera ºiam pus, cum se vede, legen-da pe un panou, ca toþituriºtii sã o citeascã ºi sã ºtiede ce pârâul esteJupâneasa”, spune OvidiuRizopol, membru PetroAqua. .

Jupâneasa este perceputãde oamenii

locului ca o femeie frumoasãºi elegantã ce ºi-a aºteptatiubitul sã se întoarcã dinluptã. Rugãciunile ei autransformat-o într-un pârâuce mereu îl cautã de atunci.„Aceastei jupânease i-a ple-cat iubitul la luptã, chematde Lupii Albi. A trecut untimp, nu mai venea, i s-afãcut dor de el ºi atunci s-a

dus în peºterã, unde înmod miraculos, a apãruto icoanã a fecioareiMaria cu pruncul înbraþe. A rugat-o pefecioara Maria sã îi indiceo cale prin care sã îºiaducã de grabã iubitulacasã. Fecioara a trans-format-o într-un pârâiaºcristalin ºi i-a dat drumul lavale ºi de atunci îl cautã.Încã nu l-a gãsit”, a maiadãugat Ovidiu Rizopol.

Apa a sãpat caverneuriaºe în peºterã, iar loculeste vizitat azi de zeci deoameni, care aflãcã aici aulocuit oameni încã de pevremea Dacilor ºi chiarînainte de ei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Legenda Jupânesei, editatã la Peºtera Bolii

A început modernizareaambulatoriului din Lupeni

L ucrãri demarate la ambulatoriul dinLupeni. Administraþia localã din

municipiul Lupeni a atribuit contractulpentru dotarea ºi modernizarea ambulato-riului din localitate. Lucrãrile au fost dejademarate de firma câºtigãtoare, iar acumse lucreazã la partea exterioarã a clãdirii.


S -a adjudecat mareparte din terenurile

din Pasul Vâlcan. Primãriaa scos la licitaþie parcelelede teren pentru construcþiacabanelor ºi a pensiunilordin staþiune.

Primãria din Vulcan a scos lalicitaþie sãptãmâna trecutã peste20 de parcele de teren în PasulVâlcan. Investitorii privaþi s-auluptat pe câte o bucãþicã depãmânt pe care sã construiascãhoteluri, pensiuni ºi restaurante,în interesul dezvoltãrii viitoareistaþiunii turistice. „S-au licitat21 de parcele ºi rãmâne ca îndata de 16 august sã continuãm

licitaþiile pentru cele rãmaseneocupate. În continuare,lucrãm la înregistrarea celorlalteparcele din zonele II ºi III”, adeclarat Gheorghe Ile, primarulMunicipiului Vulcan.

Concesiunea se va realiza peo perioadã de 49 de ani ºifiecare proprietar are obligaþiade a construit totul într-un timpcât mai scurt.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Petreceri la Lupenide Ziua Minerului

A început distracþia la Lupeni.Aici, în zilele urmãtore vor

avea loc trei spectacole în aer libercu ocazia Zilei Minerului.

Petrecere trei zile ºi trei nopþi în vestul VãiiJiului. Ziua Minerului se celebreazã la Lupeniîncepând de duminicã seara ºi pânã marþi inclusiv. Primãria din localitate organizeazã oserie de spectacole în aer liber în ParculCopiilor din Bãrbãteni, cu sprijinul unor spon-sori din mediul privat. “În Municipiul Lupeni seþin zilele minerului pe care reuºim sã le þinemfãrã niciun ban alocat din bugetul local, iar pen-tru asta þin sã mulþumesc firmei care ne spri-jinã. Noi nu avem bani ºi nici nu putem alocafonduri pentru astfel de manifestãri, aºa cumfãceam în alþi ani. Noi punem la dispoziþiespaþiul unde vor avea loc aceste manifestãri”,ne-a declarat Cornel Resmeriþã, primarulMunicipiului Lupeni.

De altfel, aici, aproape în fiecare an au avutloc spectacole în aer liber de Ziua Minerului. Seestimeazã cã ºi la cele de anul anul acesta,numãrul participanþilor va fi de câteva mii.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Primãria de laLupeni vrea sã con-struiascã un punct deinformare turisticã înlocalitate, pentru cacei care vin din altepãrþi sã viziteze oraºul,sã obþinã toate infor-maþiile în timp real.Pentru ca acest lucrusã fie posibil, adminis-traþia localã a demaratdeja demersurile.„Avem mare nevoie deun punct de informareturisticã în municipiulnostru ºi sperãm laasta, chiar dacãprimãria Lupeni ºi nu

numai, ci toateprimãriile duc o marelipsã de fonduri.Sperãm sã reuºim aplicarea acesteiintenþii prin proiecteeuropene. Se lucreazãla asta, iar proiectul îl avem deja”, ne-adeclarat CornelResmeriþã, primarul

Municipiului Lupeni.Iniþiative pentru

construirea unorpuncte de informareturisticã existã ºi în alteoraºe ale Vãii Jiului,însã niciuna nu a fostconcretizatã pânãacum.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Planuri da, bani ba. Primãria Lupeni vrea sã construiscã un punct de informare turisticã

D upã Petroºani ºi Vulcan, ºi la Lupeni se doreºteînfiinþarea unui punct de informare turisticã.

Obiectivul ar urma sã fie ridicat cu fonduri europene,atunci când se va obþine ºi finanþarea.

Terenuri adjudecate în Pasul Vâlcan

S ute de grupãridestructurate

ºi tot atâtea kilograme dedroguri capturate.Acesta este bilanþulprimului semestrudin acest an alDIICOT înRomânia.

În primul semestrual anului 2013,poliþiºtii au destruc-turat, 249 de grupãriinfracþionale, formatedin aproximativ 2.000de persoane ºi au confiscat peste 250 dekilograme de droguri ºiaproape 25.000 decomprimate, în valoarede cinci milioane deeuro, informeazã site-ul Poliþiei Române.

În primele ºase luniale anului, poliþiºtii de

la combatereacriminalitãþii organi-

zate au organizat 776de acþiuni operative,sub supraveghereaDirecþiei de Investigarea Infracþiunilor deCriminalitateOrganizatã ºi Terorism(DIICOT), dintre care311 au fost intervenþiide amploare. În cadrulacestor acþiuni au fost

fãcute2.826 de percheziþiidomiciliare, informeazãPoliþia Românã, într-uncomunicat de presã.

În urma celor 776de acþiuni au fostdestructurat 156 degrupãri, constituite din1.467 de persoane,dintre care 752 au fostarestate. În cadrul acþiunilor pentru com-baterea traficului ºiconsumului ilicit dedroguri au fost prinse55 de grupãri, formatedin 454 de persoane,dintre care 255 au fost

arestate.De asemenea, au

fost confiscate251,99 kilogramede droguri, dintre

care 84,02 kilogramede droguri de mare riscºi 167,92 kilogramede droguri de risc, pre-cum ºi 24.421 compri-mate, în valoare totalãde aproximativ cincimilioane de euro, aprecizat PoliþiaRomânã.

În cadrul acþiunilordin primul semestru aumai fost destructurate33 de grupãri suspec-tate de trafic de per-soane, formate din197 de persoane, dintre care 127 au fostarestate. Alte 45 degrupãri, formate din557 de persoane, dintre care 236 au fost

arestate, au fostdestructurate pe liniacombaterii finanþãriiterorismului ºi spãlãriibanilor, iar 23 degrupãri, formate din259 de persoane, dintre care 134 au fost arestate, erau specializate în infrac-þiuni informatice.Poliþiºtii Direcþiei deCombatere a

CriminalitãþiiOrganizate, sub coor-donarea DIICOT sau înacþiunile proprii deurmãrire penalã, auconfiscat 962.840 deeuro, 31.997 dedolari, 23,81 kilo-grame de aur, 1.446de milioane de lei, baniproveniþi din operaþiuniilicite, precum ºi 174de cãrþi de credit false.

O grenadã a fostdescoperitã

sâmbãtã la prânz laPetroºani, înCartierul Colonie.Obiectul a fost preluat de specialiºtiºi dus într-un locsigur, chiar dacã nuavea focos.

Sâmbãtã la prânz,mai mulþi oameni seaflau pe malul Jiului înzona CartieruluiColonie, au descoperito grenadã. Imediat ausunat la 112 ºi aucerut sprijinspecialiºtilor. Muncitoriilucrau la salubritate ºidezafectau spaþiul dinspatele unitãþii de jandarmi din localitate,moment în care augãsit obiectul. „Dindatele noastre rezultãcã grenada este una de

tip defensiv, fãrã focos.Ea a fost gãsitã decãtre muncitorii careefectuau lucrãri de igie-nizare a unei clãdiridezafectate. Au sunat

la 112 ºi obiectul afost ridicat ºi depozitatîntr-un spaþiu sigur, aºacum este procedura”, adeclarat locotenetulAnemona Doda, purtãtor de cuvânt alISU Hunedoara.

Practic, grenada afost descoperitã în fundaþia ruinelor careau rezultat dupã ce„magneþii” au furatcam tot ce au putut din

fosta clãdire a garnizoanei militareaflatã pe margineaJiului, la Petroºani, înspatele Jandarmeriei.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE


Au gãsit o grenadã la Petroºani

Bilanþ al mascaþilor, în jumãtate de an

Cristina HERMEZIU

Un ovni arhitectural ºimuzical, care poate adã-posti concerte ºi specta-cole ca o salã clasicã cu omie de locuri, dar carerespirã ºi singur, producîndmuzicã precum oorchestrã. Locul unde estecreat acest metafon îl facede fapt sã fie excepþional.Excrescenþã culturalã azonei (post)industriale, tim-pan al pãmântului, corzivocale ale galeriilor subterane: acest instru-ment de muzicã urbanã afost conceput dedesignerul – arhitect desunete Louis Dandrel caparte a proiectului de con-versie a unui fost sit minieral Franþei. Clasat astãziMonument Istoric ºi înscrisîn patrimoniul mondial alUNESCO ca „peisaj cultural evolutiv”, situl „9-9bis” aparþine fostuluibazin minier din Nord-Pas-de-Calais, care, înfloritorprin exploatarea cãr-bunelui în anii 30, a fostînchis definitiv de franceziîn 1990. ªi reconvertit. 23de ani mai tîrziu zona nu e

un deºert postindustrial,clãdirile n-au fost rase depe faþa pãmîntului ca oplagã ruºinoasã, ci inte-grate identitãþii în evoluþiea locului. 3 zile de con-certe de muzicã experi-mentalã, actualã, dar ºi defanfarã (o tradiþie înregiunea de nord a Franþei)ºi prima operã muzicalãcreatã pentru „metafon”dau viaþã în aceastã varãlocalitãþii Oignies, aflatã la25 de km sud de Lille ºi la20 de km de Lens, într-ozonã, în logica trecutului,de ºomaj ºi dezafectareeconomicã. Metafonul eînsã un plãmîn nou: înlocul minerilor care altã-datã scobeau pãmîntul,noii coloni vor fi turiºtii ºiartiºtii invitaþi sã experi-menteze, compunã, creezeîn ateliere ºi rezidenþe decreaþie muzicalã prin careurbea îºi dã sieºi o nouãºansã. Dãrîmare.Decapare. Plantare Zona eun fel de Valea Jiului,orãºelul metafonului esteun fel de Petrila.Patrimoniul industrialminier de la Petrila n-a fostîncã ras de pe faþa pãmîn-

tului. Asta înseamnã cã îºipoate gãsi încã „meta-fonul” sãu. Cã nu e preatîrziu, aºa cum s-a întîm-plat în alte locuri dinRomânia, la Iaºi, de pildã,unde din situri industrialegeneroase precum CUG(combinatul de utilaj greu)sau Nicolina (fabrica de uti-laje), sub presiunea

potenþialului imbiliar, n-amai rãmas nimic: devalizate ºi lichidate sis-tematic, în locul lor arãsãrit, în cel mai bun cazpentru comunitate, o halãde supermarket. Deºi în2002 se pare cã figura pelista monumentelor istoriceale direcþiei locale de spe-cialitate, Turnul de apã, cuo istorie de 120 de ani,din incinta fostei fabriciNicolina, a fost pur ºi sim-

plu dãrîmat la începutulanului 2013. Conversiaunui sit costã bani, deordinul milioanelor deeuro. Pînã la banii publici(inclusiv europeni) necesariunei conversiuni de oasemenea complexitate, enevoie în amonte deinteres, de idei, ºi concret,de studii de (pre)fezabili-tate. Culmea este cã, încazul Petrila, ele dejaexistã. În mai a avut loc laPetrila a doua parte a pro-gramului „Petrila.Patrimoniul industrial casursã de regenerareurbanã. Atelier româno-francez de arhitecturã”.Organizat de artistul IonBarbu prin Fundaþia culturalã Condiþia Românãºi arhitecþii Cristina Sucalãprin ADERF (AsociaþiaStudenþilor ºiDoctoranzilor din Franþa),

Ilinca Paun ºi Ina Stoianprin UAUIM (Universitateade Arhitecturã ºi UrbanismIon Mincu) ºi DragoºDascãlu de la Facultatea deArhitectura Cluj, proiectula fost finanþat parþial deOrdinul Arhiecþilor ºi deUniunea Arhitecþilor dinRomânia, în parteneriat cuautoritãþile locale. Studenþila arhitecturã, profesori,arhitecþi, peisagiºti ºi soci-ologi din Franþa ºi din

România s-au întîlnit laPetrila în douã etape, în2012 ºi 2013, pentru aidentifica structurile cu valoare patrimonialã ºipentru a cãuta soluþii adap-tate pentru ca aceastãparte a sitului minier sãpoatã fi pãstratã, securiza-tã ºi convertitã în modfuncþional. Ce vor de faptsã evite viitorii arhitecþi ºiprofesorii lor? ªtergereadefinitivã a identitãþii locu-lui, îngroparea trecutuluiindustrial care, regeneratinteligent, poate deveni,pe termen lung, sursã deactivitate economicã.Aºadar, dãrîmãm tot sauimaginãm cã „hala de steril” poate deveni o fabricã de materiale deconstrucþii? Deocamdatã,cu bani dela Banca mondi-alã ºi la cerinþele UniuniiEuropene, statul român s-a

angajat sã închidã minelenerentabile ºi sã reabilitezesitul din punctul de vedereal impactului în mediu.Soluþia tehnicã, carerezolvã problemele desecuritate fizicã ºi chimicãa terenului ºi a mediului,este cea de demolare astructurilor existente, deca-parea solului la o adîncimede doi metri ºi replantareaunui strat vegetal. (costurileacestei operaþiuni ºi detalii

se pot vedea pe site-ulministerului economiei,ump.minind.ro: „ProiectulÎnchiderea Minelor,Refacerea Mediului ºi

Regenerare Socio-Economicã (Minerit II), învaloare de 120 milioaneUSD, este finanþat prinîmprumtul BIRD 4759 ROaprobat prin legea nr.167/2005 ºi se extinde peo perioada de 5 ani”).Cristina Sucalã, arhitectcare lucreazã în Franþa,preºedintã pînã de curînda ADERF, spune cã situlminier de la Petrila are ofrumuseþe aparte:„S-au

conservat clãdiri ºi structuricare sunt vestigii ale uneiarhitecturi industrialefoarte frumoase. E cazulpuþului construit în 1930,cu o adîncime de 600 demetri, cu o balustradãintactã, o construcþie încãr-catã de viaþa a generaþii demineri care au colonizatzona începînd cu 1865.”Plecînd de la ceea ce auvãzut pe loc, printre cîiniimaidanezi - astãzi pazniciai locurilor, ºi dupã ce austat de vorbã cu localnici ºifoºti mineri, studenþii par-ticipanþi la ateliere auimaginat numeroaseproiecte autosustenabileeconomic care sã încura-jeze autoantreprenoriatullocal ºi aproprierealocurilor de cãtre petrileni.Tinerii s-au gîndit cã cen-trul civic al oraºului Petrila(care nu are propriu-zis uncentru) s-ar putea foartebine reamenaja, cu toateutilitãþile sale - primãrie,poºtã, bancã etc, înclãdirile restaurate ale situ-lui minier, recuperîndu-sefuncþional ºi creativ arhi-tectura industrialã de sfîrºitde secol XIX ºi în acelaºitimp locul geometric aceea ce a fost cândvainima Petrilei. O parte dinclãdiri ar putea fi investitede localnicii cu spirit între-prinzãtor pentru a dezvoltaaici o fabricã de materialede construcþii, dincolo unade artizanat. Printre idei seaflã chiar ºi construcþia

unei hidrocentrale.Participanþii la atelierul deindustrii creative au imagi-nat punerea în practicã aunui „muzeu difuz” al vieþiicotidiene a minerului carear include coloniile ºiansamblurile de locuitinterbelice ºi din anii 50,fostele sãli ºi cazinouri alemuncitorilor ºi funcþiona-rilor, etc. Obiectele deinfrastructurã, precumpodurile rulante din exterior sau puþul cu skipar putea fi pãstrate casculpturi cu valoare memo-rialã. Muzeul, în fazafinalã, ar fi articulat cu sãlide conferinþe, centru decercetare ºi arhiva minerit-ului, ceea ce va puteaatrage fonduri ºi granturide cercetare. De aseme-nea, în clãdirile „salvate”,restaurate ºi securizate,locuitorii vor putea, înschimbul plãþii utilitãþilor,desfãºura diverse activitãþiale comunitãþii, precumnunþi, petreceri locale, darºi expoziþii sau proiecþii defilm. Colonia Rîsa-PlînsaLa rîndul sãu, artistulpetrilean Ion Barbu – cares-a investit, cu spirit, înproiectul de salvare aPetrilei, imagineazã situlminier convertit într-unvast muzeu antropologic,funcþional ºi ludic în acelaºitimp. Într-o varã, da, m-aºduce la Petrila ca sã vãdsau sã vizitez : GaleriaMondialã a CaricaturiiNegre – colecþie de desene

umoristice despre umorulsubteran; Colonia Rîsa-Plînsa - un spaþiu artisticvirtual, al primelor aºezãriminereºti; DiaporamaMineriadelor - o asumareludicã a istoriei recente;Centrul Contemporan deTeatru, Muzicã ºi Film înspaþiul care adãpostea casacazanelor ºi a compre-soarelor; ”Casei Epocii deAur” – construcþia uneicase de colonie chiar în incinta Minei Petrila,echipatã de la A la Z curecuzita ‘’Epocii de Aur’’;restaurantul ‘’AbatajCamera Str. 5’’ ºi barul‘’Abataj Frontal Str. 3’’...(alte proiecte ºi idei pot figãsite la http://www.colo-nialiterarapetrila.ro/amintiri.htm , http://petrilafee-ria.tripod.com/ ) Se cautã,aºadar, un „metafon” pen-tru Petrila. O utopie? Nuchiar... Primul pas ar fidepunerea unei cereri laMinisterul Culturii pentruca situl de la Petrila sã fieclasat de urgenþã „sit depatrimoniu”. Aceastãclasare ar împiedica soluþiaradicalã actualã, respectivdãrîmarea sa. În sfîrºit s-arputea afirma, în România:nu e prea tîrziu.http://adevarul.ro/news/societate/un-metaphone-petrila1_51fa5d41c7b855ff5695f777/index.html

Aparut in Dilemaveche, nr. 493, 25-31 iulie2013

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 20138 Cultura Cultura 9

Un „metaphone” pentru Petrilaª tiþi ce este un „metaphone”? Nimeni nu ºtie, pentru cã este

unic în lume, dar vor afla toþi cei care se vor trece prinOignies, orãºel din bazinul minier din Nord-Pas-de-Calais dinFranþa. Un fel de Valea Jiului din România. De acelasi autor Olunã în Tailanda ºi în Franþa Croaþia în UE: Europa îºi atârnãde gît o salbã de coral De ce pleacã medicii ºi un nou brand deþarã „Metaphone”-ul este o imensã clãdire-instrument-muzical, osalã de spectacole care produce ea însãºi muzicã: este cãptuºitãcu o carapace sonorã din plãci din materiale diverse, iar înpereþii exteriori ºi în bolþi sunt încastrate diverse corpuri deinstrumente - orgã, percuþii, xilofoane – legate la un sistem central de megafoane.

Maximilian GÂNJU

De când au fost mutaþi încartierul Colonie, chiar laporþile momârlanilor, mai

mulþi asistaþi social le daude furcã oamenilor încâtaceºtia au ajuns ca aproapezilnic sã cearã ajutorautoritãþilor. Aproape nici ogospodãrie n-a scãpat fãrãsã fie cãlcatã de hoþi, iardupã ce n-au mai avut cefura, de supãrare, au trecutla distrugeri ºi ameninþãri.Localnicii care au de furcãcu cei care trãiesc chiar pebanii lor spun cã hoþii asis-taþi social ºi-au fãcut acumalei de promenadã princurþile lor ºi dacã încearcãsã-i scoatã de pe proprietãþi

sunt ameninþaþi. „De vreo trei ani nu mai

avem liniºte, de când aufost mutaþi în blocul de lafosta unitate militarã careeste chiar lângã casele

noastre. Este un grup, nutoþi ce care stau acolo sunttâlhari, doar vreo câþiva.Ne-au furat tot gardul, totce era fier prin curte audus la fier vechi. Acum olunã, când s-au fãcutcireºele au intrat în livadadin spatele casei ºi au fãcutprãpãd.

Au pus la pãmânt toþipomii de rãi ce sunt. Cândam încercat sã-i dau afarãdin grãdinã m-au ameninþatºi am chemat poliþia. Seara,ca sã se rãzbune au venit ºimi-au fãcut prãpãd toate

geamurile de la casã. Trecprin curþile noastre ca pebulevard”, spune unul dintre momârlani.

Z eci de solicitãri

Omul a fãcut zeci desolicitãri la PoliþiaPetroºani, atât el cât ºivecinii lui, de fiecare datãcând n-a mai putut þinepiept hoþilor din bloculsocial. Oamenii legii aunumeroase dosare în lucru,

însãîn zadar.„Sunt ca muºtele.

Le goneºti acum ºi dupãcinci minute sunt înapoi pe

hoit. Suntem terorizaþi de eiºi vom ajunge sã ripostãmdacã nu se gãseºte o soluþiepentru potolirea lor. M-aminteresat ºi ei primesc mâncare, bani, gratuitãþi laapã ºi curent. Nu fac nimictoatã ziua pentru cã îi þinestatul pe banii noºtri.

Într-o zi au venit vreocinci vlãjgani la gard lamine, era pe la ora zecedimineaþa. Toþi cu ochiiumflaþi de somn, mi-au ziscã ei pe la mine pe propri-etate trec ca sã ajungã laun magazin de lângã sta-dion. Le-am zis sã meargãpe drum, n-au ce cãuta prin

curtea mea ºi noaptea pela trei m-am trezit ata-cat cu bolovani. Eiziua dorm ºi noapteamerg la furat ºi sã serãzbune pe cei carele stau în cale”, mai

spune bãrbatul.

R ãmân fãrã ajutoare

La finele sãptãmânii tre-cute, localnicii care aunecazuri cu hoþii din bloculasistaþilor au mers încã odatã sã se plângã la edili.Au fãcut memorii pestememorii iar edilii au ajunsla concluzia cã doar omãsurã care sã-i afectezeimediat i-ar putea liniºti pehoþi.

Astfel, dupã ce au discu-tat cu ei, s-a ajuns la con-cluzia cã sistarea ajutoarelorpentru cei care creeazãprobleme ar fi o soluþie.

„Li s-a spus cã li se vortãia ajutoarele dacã ne maifac probleme. Imediat aufãcut ochii cât cepele cândau auzit ce li se pregãteºte.Sunt trei zile de când esteliniºte ºi sunt curios cât îi vaþine”, mai spun momârlaniidin Lunca Jiului.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii dePÂNÃ LA - 25% la produsele selectate.

În limita stocului disponibil.

Terorizaþi de asistaþii socialM ai mulþi locuitori ai unui cartier din

Petroºani sunt terorizaþi de asistaþiisocial cantonaþi într-un bloc din apropiere.Asaltaþi cu memorii ºi plângeri, reprezen-tanþii municipalitãþii au de gând sã leretragã ajutorul social celor care au pus pejar întreaga comunitate din Lunca Jiului.

DianaMITRACHE

Manipuleazã utilajeºi piese grele subpãmânt, în spaþii greuaccesibile ºi, ceea cemai important, manu-al. Lipsa mecanizãriiduce la zeci de acci-dentãri în subteran, iarcel mai recent a avutloc la mina Lupeni.

Un miner de laaceastã a ajuns la spi-

tal, dupã ce o rocã s-adesprins în frontul delucru ºi l-a lovit. Omulare mai multe leziuni,iar accidentul esteacum cercetat deinspectorii de muncã.„A fost surpins,minerul respectiv, lafront, lovindu-l roca ºia cãzut cu faþa în jos.Are leziuni în specialla nivelul feþei, lanivelul coastelor. Dinfericire, noi am luat

informaþii despre el, ºideºi pãrea mai grav,se pare cã nu are lezi-uni interne, ci doartraumatisme, nicimãcar fracturã nazalã,dar are leziuni la faþãºi traumatisme lanivelul coastelor, fãrãca acestea sã îi punãviaþa în pericol”, a

precizatIleana BodeaºefaServiciului deSãnãtate ºiSecuritate înMuncã dinITMPetroºani.

Inspectoriide muncãspun cã acci-denteleuºoare pre-dominã în

subteran ºi asta pentrucã în minele din ValeaJiului nu existãmecanizare, iarmanipularea utilajelorse face manual.Tocmai de aceeaexistã lunar astfel deevenimente subpãmânt. „Având învedere cãile de circu-

laþie neîntreþinute, ilu-minat artificial ºi faptulcã se face mult trans-port manual ºi nuavem dotãri trehniceºi materialele sunt cugreutãþi mari, avemfoarte multe acci-dente: o prindere dedeget, în general lanivelul mâinilor, sauomul scapã materialulla nivelul picioarelor ºipot afirma cã dacã s-ar îmbunãtãþiceva aici ºi înceea cepriveºte acci-dentele princãdere de roci,am reduce ºimai mult acci-dentele dinminerit.Acestea suntprincipalele

cauze: pe traseu latransport ºi princãdere de roci”, a maimenþionat IleanaBodea.

Inspectorii demuncã spun cã acci-dentele de muncã însubteran nu suntfoarte grave, iar aces-ta e un lucru îmbu-curãtor. Asta pentrucã se poate interveniasupra cauzelor carele provoacã, iar anga-jatorii pot lua mãsuri.


DianaMITRACHE

Un tânãr de 33 deani a murit, joi dupãamiazã, în zonaVoievodu. Accidentuls-a petrecut pe unfond forestier, iarinspectorii ITM cautãsã vadã cum s-aupetrecut lucrurile. Astapentru cã acolo suntmai multe firme impli-cate. „Sunt implicatemai multe fime.Parchetul este al uneifirme. masa lemnoasãa fost cumpãratã de

altã firmã. Maºina e aaltei firme, iar omuleste angajat la alta.Cercetarea va scoateîn evidenþã dacã va fivorba ºi se va puteaîncadra ca ºi accidentde muncã, pe de oparte, iar pe de altãparte, din punct devedere al cauzei,aceasta este legatã desistemul hidraulic, careputea sã aibã o defi-cienþã tehnicã ºi asta afãcut sã scape lemnul,ori vorbim de o defi-cienþã de manipu-lare”,a declarat Ileana

Bodea,ºefa SSM dinITM Valea Jiului.

Accidentul mortal s-a petrecut sãptãmâ-na trecutã, iar dinprimele date reiese cãbãrbatul de 33 de aniajuta la încãrcareaunei maºini cu buºteni.Inspectorii ITM vin cuprecizãri, în ceea cepriveºte moarteamuncitorului FrunzãMihãiþã, de 33 de ani.„La încãrcareabuºtenilor în maºinã.(ºtim cã maºinile au unsistem de încãrcarehidraulic de tip

greifer), lemnulrespectiv, careavea 0,6 mdiametru, lung,gros, a scãpatdin greifer, cutoate cã omulmanipula lemnuldin zona undeera sistemul de

comandã. Lemnul ascãpat din greifer ºi, încãdere l-a lovit ºi adecedat pe loc”, a maiprecizat Ileana Bodea.

Accidentele dindomeniul forestier suntextrem de dese, darinspectorii de muncãspun cã în ValeaJiului, în ultimiiaproape doi ani, nu aumai fost astfel de acci-dente mortale.

Accidentaþi sub pãmânt, fiindcã muncesc manual

S unt multe cazurile în careminerii se accidenteazã sub

pãmânt. Inspectorii de muncã spuncã accidentele sunt inerente, dincauzã cã lipseºte mecanizarea, iarultimul caz s-apetrecut sãptãmânatrecutã, când un miner s-a lovit lacap la Mina Lupeni.

Încrengãturi la accidentul din pãdure

A ccidentul mortal în care un bãrbatde 33 de ani ºi-a pierdut viaþa în

timp ce manipula un lemn într-ungreifer, scoate în evidenþã modul haoticîn care se lucreazã la exploatãrileforestiere din Valea Jiului. Nu maipuþin de 4 firme sunt implicate în acelincident ºi ITM cautã sã descurce iþele.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Iulie 201312 Actualitate

Monika BACIU

”În acest an m-amgândit sã fac o expo-ziþie de fotografielegatã de minerit pen-tru cã avem o colecþiefoarte frumoasã legatãde fotografie ºi fiindintrarea liberã m-amgândit sã le fac ºi osurprizã, pe lângãintrarea liberã le voi daºi câte un imn alminerilor. De regulaeste foarte cerut ºi estesingurul suvenir pecare îl pot da cuaceastã ocazie”, spuneErika Muºa, adminis-tratorul MuzeuluiMineritului dinPetroºani.

La organizareaexpoziþiei a dat omânã de ajutor ºi fos-tul angajat al Muzeului,Puiu Puºcaº.

”Pentru cã expoziþiadin acest an pentruziua minerului va fi

bazatã în mareamajoritate pefotografii, povestea lorîncepe odatã cu ama-bilitatea domnuluiVelica care a donat 80de imagini din Lupeni.Având aceastã bazãam continuat cãutãrileºi am gãsit imaginivechi la unii domnicare au avutbunãvoinþa de a-mipermite ca sã le repro-duc. Imagini foarte fru-moase am primit de ladomnul director Jujande la Petrila, am maiobþinut câteva imaginide la Combinat de ladomnul Bodeanu ºiastfel s-a inbogatitcolecþia muzeului. Prin”sãpãturi” am gãsitcâteva persoane careau donat câteva imagi-ni ºi aºa am reuºit sãfacem o micã colecþiede fotografie de subteran. Cuprindeaspecte de la începutul

mineritului pânã înzilele noastre. Unelemateriale s-au pierdutdar sunt persoane caremai au astfel de mate-riale ºi este pãcat sã learunce, mãcar sã nepermitã sã le scanãmºi sã le putem repro-duce pentru a le puteaarãta ºi altora.Imaginile sunt cele maisugetive ºi doar aºaoamenii îºi pot daseama de pericolelecare existã în mânã”, aspus Puiu Puºcaº, fostangajat al MuzeuluiMineritului dinPetroºani.

Muzeul Minerituluidin localitate este uncolþ de istorie a zonei.Aici se regãsesc utilajeºi fotografii de laînceputurile activitãþiiminiere din ValeaJiului.

”Este cea mai

importantã pentru cãmineritul în ValeaJiului are aproape 200de ani de cândoamenii îºi câºtigãpâinea cãutând cãr-bune. Este pãcat sãne pierdem istoria ºitrecutul. Fac apel latoþi cei care pot sãaducã inclusiv la ceicare au posibilitateapentru cã se închidatâtea mine”, a maispus Puiu Puºcaº.

M uzeulMineritului,

doar pentru turiºti

Potrivit reprezen-tanþilor MuzeuluiMineritului, acestobiectiv este vizitatîndeosebi de turiºti.Oamenii locului nusunt atât de interesaþide istoria minerituluiprecum turiºtii.

”Vin cei care sunt înzona în momentulrespectiv ºi atunci fiindintrarea liberã vin sãvadã ceea ce ampregãtit ºi cu ce îiaºteptãm.

Majoritatea cunoscmineritul de la locul demuncã ºi atunci numai vin dar în schimbvin familile acestorasau copii”, a declaratErika Muºa, adminis-

tratorul Muzeului.Cel mai cãutat colþ

al muzeului este celunde sunt expuse utila-jele miniere vechi, caredateazã de aproapedouã secole.

”Prima salã,începutul minerituluicu cãruciorul, cupompa de apã, cuventilatorul. În sala cuechipamente de sal-vare avem un aparatde salvare cu burduf.Sunt câteva obiectemai vechi ºi carereprezintã o atracþiemai specialã”, a maispus Erika Muºa.

În data de 6 august,la Muzeul Minerituluidin Petroºani intrareaeste liberã.

Persoanele caredeþin obiecte saufotografii cu specificmineresc le pot donamuzeului, îmbogâþindastfel zestrea istoricã alocului.

Carmen COSMAN

Chiar dacã mercurul din ter-mometre ne împiedicã sã negândim la iarna îndepãrtatã,administraþia publicã dinPetroºani este ceva mai pre-vãzãtoare. Ca sã nu îi ia iarnaprin surprindere, aºa cum înþarã s-a întâmplat de atâteaori, edilii au lansat licitaþiapentru atribuirea contractului„Servicii de deszãpezire prinînchiriere utilaje, cu operator

ºi combustibil”. Practic,Primãria Petroºani – prinServiciul Public de Administrarea Domeniului Public ºi Privat –are nevoie de 3 utilaje dedeszãpezire a drumurilor(Unimog sau echivalent)echipate cu lamã ºi rãspânditormecanic de materiale antidera-pante, cu capacitatea de sto-care a materialului antidera-pant între 2 ºi 4 mcºi culãþimealameiîntre 2, 5metri - 3,5 metri;

precum ºi de un utilaj dedeszãpezire trotuare echipat culama si rãspânditor mecanic demateriale antiderapante cucapacitatea de stocare a materi-alului antiderapant de maximum 1 mc ºi o lãþime alamei de cel mult 1 metru.

Pentru acest contract,Primãria Petroºani este dispusãsã plãteascã cel mult 570. 374

de lei, banii fiindasiguraþi din bugetulpropriu al municipa-

litãþii.

Douã secole, prezentate în imagini

Muzeul Mineritului din Petroºani, între trecut ºi prezent

Primãria Petroºani cautã utilaje de deszãpezire!

D upã principiul„Bunul gospodar

îºi face vara sanie ºiiarna car”, edilii dinPetroºani achiz-iþioneazã servicii dedeszãpezire.

B ucãþi din istoria Vãii Jiului,expuse la Muzeul Mineritului

din Petroºani. Marþi, 6 august, cândminerii îºi sãrbãtoresc ziua,reprezentanþii Muzeului Minerituluidin municipiul Petroºani organizeazã o expoziþie de fotografiecu specific minier.

Monika BACIU

”E o premierã, ei au aler-gat aproape 600 de kilo-metri, de la Varpalota pânãaici, e o iniþiativã a acesteiasociaþii sportive dinVarpalota de a alerga pânã laoraºele înfrãþite. A venit ºirândul Petroºaniului ºi ausosit foarte greu, pentru cã a

fost foarte cald. E o iniþiativãlãudabiºã ºi probabil cã vomîntoarce aceastã iniþiativã dea alerga ºi noi pânã laVarpalota”, a declarat pri-

marul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Nu distanþa le-a dat bãtãide cap maratoniºtilor, ci cãl-dura.

”Am venit 600 de kilo-metri de la Varpalota. Estebun traseu nu foarte lungpentru noi, suntem obiºnuiþicu aceste distanþe pentru cãle-am parcurs de mai multeori, însã nu am crezut cã va fi

aºa cãldurã mare ºi ne-acreeat un disconfort termic ºia fãcut ca traseul sã fie maigreu decât ne-am gândit”, aspus Jozsef Mereg, conducã-torul grupului de maratoniºti.

Cei opt maghiari au recursla aceastã iniþiativã pentru adescoperi frumuseþile oraºelorcu care sunt înfrãþiþi. Nu suntsportivi, însã acest mod de a

vizita alte þãri este un îndemnla miºcare ºi viaþã sãnãtoasã.

”Toate oraºele înfrãþitecare au semnat protocolul cuoraºul nostru, cu Varpalota

au fost vizitate de noi. Noiavem patru secþii, printrecare secþia de maraton ºi noiam crezut de cuviinþã cã tre-buie sã cunoaºtem oraºeleînfrãþite cu oraºul nostrufãcând maraton”, a mai spusconducãtorul maratoniºtilor.

Cel care i-a întâmpinat pemaratoniºti a fost TomiCoconea. Acesta a alergat cucei opt maratoniºti pânã laprimãria Petroºani. Tomi ºtiecel mai bine ce înseamnã sãai pe cineva alãturi pe ultimasutã de metri.

”Chiar ne-am gândit la oiniþiativã de acest gen. Cândam auzit azi dimineaþã (sâm-bãtã-n.r.) mi-a pãrut rãu cãnu am aflat mai devreme sã îiîntâmpin la Arad, dar mi-amdat tot planul peste cap ºi ºtiuce înseamnã sã fii motivat ºiînsoþit aproape de final. E unlucru de încurajare. Cândveneam la primãrie ne-amgândit cã în octombrie sãîntoarcem ºtafeta ºi sã oducem ºi pe retur”, a spusparapantistul Tomi Coconea.

Mai mult decât atât,administraþia localã de laPetroºani vrea sã le întoarcãaceastã vizitã ineditã vecinilordin Ungaria. Iniþiativa a venitde la Tiberiu Iacob Ridzi ºiTomi care spune cã pentru eldistanþa pânã la Varpalota nueste una mare. În plus, pen-tru Coconea, acest maratonar fi o ocazie de a se antrenapentru o competiþie la carevrea sã batã un record mon-dial.

”Nu sunt chiar mulþi kilo-

metri, e ºi un antrenamentpentru mine pentru cã înluna noiembrie voi participala un concurs la Monaco lacare vreau sã bat un recordmondial de peste 1000 dekilometri, la ora actualã este

1050 de kilometri în 7 zile,eu vreau sã depãºesc acestrecod, astfel cã maratonulspre Varpalota vine chiar într-o perioadã optimã pentrumine”, a spus Tomi.

Acest maraton internaþion-al este primul de acest gencare are ca punct de sosiremunicipiul Petroºani.Maratoniºtii din Varpalota aumai parcurs distanþe consid-erabile ºi cãtre alte localitãþieuropene cu care suntînfrãþiþi.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 2013 Reportaj 13

În pas alergãtor pentru cunoaºterea localitãþilor înfrãþite

Municipalitatea de la Petroºani vrea sãorganizeze un maraton pânã la VarpalotaA u alergat 600 de kilometri pentru a cunoaºte oraºul înfrãþit. Opt

maratoniºti din Varpalota au marcat o premierã pentru localitateaînfrãþitã Petroºani. Aceºtia au plecat din oraºul maghiar de joi ºi au ajunsla Petroºani, sâmbãtã. Drumul cãtre municipiul Petroºani le-a fost”deschis” de parapantistul Toma Coconea, care a alergat cu cei opt mara-toniºti din Varpalota pânã la primãria Petroºani. Temerarii au fostîntâmpinaþi, aici, de edilul localitãþii, Tiberiu Iacob Ridzi.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa nu vã vedeþi capul detreabã. Organizaþi-vã cât mai efi-cient! Dupã-amiazã aveþi ocaziasã puneþi bazele unei afaceri. Casã nu aveþi probleme, apelaþi lapersoane cu experienþã. Pe plansentimental puteþi sã fiþi optimist.

Situaþia financiarã nu vãmulþumeºte deloc. În schimb,sunteþi într-o formã intelectualãdeosebitã. Puteþi avea succes laexamene, concursuri. Analizaþi-vã serios perspectivele profe-sionale ºi cãutaþi noi oportu-nitãþi.

Colaboraþi foarte bine cu unpartener de afaceri ºi reuºiþi sãîncheiaþi o tranzacþie strãlucitã.Relaþiile cu persoana iubitã trecprintr-un moment delicat. Dar,dacã sunteþi dispus sã discutaþicalm, totul se poate rezolva.

Dimineaþa s-ar putea ca relaþiilesentimentale sã fie mai încor-date. Nu vã ambiþionaþi ºi aveþirãbdare ca partenerul de viaþã sãse calmeze. Se pare cã sunteþinevoit sã plecaþi într-o delegaþiecare se anunþã destul de dificilã.

Sunt ºanse sã începeþi o activi-tate comercialã din care veþicâºtiga bine. Sunteþi apreciat deºefi, ceea ce stârneºte invidiacolegilor. Acceptaþi munca înechipã. Nu faceþi eforturi mari!Riscaþi sã aveþi probleme cusãnãtatea sau chiar un accident.

Aveþi un farmec deosebit ºiatrageþi admiraþia celor din jur.Cu puþinã atenþie, vã puteþi des-curca excelent în afaceri. Aveþiocazia sã faceþi o investiþieimportantã pentru casã. Evitaþidiscuþiile în contradictoriu cupersoane mai în vârstã.

Creativitatea vã ajutã sã aveþisucces la locul de muncã sau înafaceri. Planurile referitoare la oinvestiþie serioasã încep sã prindãcontur. Nu vã neglijaþi familia.Ar fi bine sã vã faceþi timp ºipentru odihnã.

La serviciu reuºiþi sã vã afirmaþiaproape fãrã nici un efort.Sunteþi plin de energie ºi meritãsã valorificaþi momentul ca sãterminaþi tot v-aþi propus.Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþio discuþie cu un prieten.

Este o zi bunã pentru a trece laschimbãri în domeniul afacerilorºi pe plan sentimental. Suntºanse mari sã prindeþi un con-tract de colaborare. Relaþiile cucei din jur sunt foarte bune.

Dimineaþa nu prea reuºiþi sãfaceþi ce v-aþi propus, pentru cãintervin o mulþime de eveni-mente neprevãzute. Nu vã ener-vaþi ºi fiþi perseverent.

Este foarte posibil sã se petreacãceva deosebit pe plan social sauîn relaþiile sentimentale. Suntfavorizate relaþiile de parteneriat,întâlnirile de afaceri ºi investiþiilepentru cãmin. Ascultaþi-vã intu-iþia.

Sunteþi foarte bine dispus, iarrelaþiile cu cei din jur decurg fãrãprobleme. Pe plan financiar nustaþi grozav, dar puteþi avea suc-ces în chestiuni casnice ºi în soci-etate.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:50 Legendele palatului: con-cubina regelui 10:30 Legendele palatului:concubina regelui 11:10 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r)11:50 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r)12:30 Vara pe val (r)13:00 Germana...la 114:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Vara pe val 17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Ora de business 19:45 Sport

10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Mr. Bean17:30 Pistruiatul19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Câºtigi în 60 desecunde 22:00 În puii mei

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Cursa din Hazzard (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Femeia din umbrã17:00 ªtirile Pro TV17:30 Prinþesa ºi soldatul19:00 ªtirile Pro TV20:30 Dispariþia22:30 ªtirile Pro TV23:00 Jane ºi Maura:Detectivi în Boston

9:30 ªi eu m-am nãscut înRomânia (r)10:30 NCIS: L. A. (r)11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Iubiri secrete (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

9:45 Taxi Driver (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Suflete pereche (r)14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Taxi Driver (r)16:15 Contra cronometru (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Întâlnindu-l pe Bill

10:00 Cei 7 ani de acasã (r)11:30 ªatra (r)12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r)14:00 Gaºca (r)14:45 Teleshopping 15:30 Dragostepunctro (r)16:45 Dragoste ºi pedeapsã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet22:15 Voinþã de femeie

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Flamengo -Atletico Mineiro11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Flamengo -Atletico Mineiro12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua - Rapid13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Steaua - Rapid14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Rezumat JocurileMondiale15:00 WTC IronMan 201315:30 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal European19:00 Fotbal: ACS PoliTimiºoara - Gaz MetanMediaº 19:45 ªtirile Digi Sport

Monika BACIU

Productivitatea lalocul de muncã estescãzutã ºi dorinþa de alenevi este din ce în cemai mare.

Unul dintre ele-

mentele cheie estemotivaþia. Când vre-mea este neplãcutã,nimeni nu vrea sã iasãdin casã, însã atuncicând soarelestrãluceºte, cerul estealbastru, iar aerul este

cald, oamenii experi-menteazã un fel dechemare la destindere.

Chiar dacã în fiecareanotimp minteaumanã ar putea sã

gãseascãactivitãþirelaxante

la care sã se gân-deascã, existã dovezicare sugereazã cãvara, devenim leneºi ºinu mai gândim la felde profund ca în alteperioade.

Atfel oricât deînceti am deveni varaºi oricât de redusã arfi activitatea la loculde muncã, este pânãla urmã un lucru câtse poate de normalpentru ca dupã un anîntreg de muncã ºiplin de greutãþi fiecarepersoanã încearcã sãse destindã ºi sã nu semai gândeascã lanimic, doar sã serelaxeze în liniºte.

Monika BACIU

”Se contraindicã a sepãstra alimentele chiar ºipreambalate chiar ºisucurile ºi apã mineralã lapet-uri în bãtaia razelorde soare pentru cã înurma acþiunii razelorsolare se produc niºtefenomene chimice princare se elibereazã can-titãþi mici de dioxina, unprodus toxic pentru sãnã-tatea omului”, a mai spus

sursa citatã.La fel se întâmpla ºi cu

ftalaþii, alþi compuºichimici care se gãsesc înambalajele de plastic.Efectul pe care aceºtia îlpot avea asupra sãnãtãþiieste ºocant, acþioneazãca un distructor hormon-al, potrivit cercetãtorilor.

Este vorba despre unsurplus de substanþã ceimitã estrogenul ºi care,în timp, poate duce laboli grave, mai ales la

copii.Reprezentanþii DSV au

efectuat mai multe con-troale în pieþele din ValeaJiului. Potrivit acestora,comercianþii au adoptat onouã metodã de a se sus-trage verificãrilor...seascund.

”Ne ascundem nu doarde razele soarelui ci ºi de

cei care efectueazã con-troale în aceastãperioadã. Este o practicãgreºitã pentru cã punemîn pericol sãnãtatea con-sumatorilor”, a spusGheorghe Cristea, mediccoordonator CSVSAValea Jiului.

Cumpãrãtorii care nusunt atenþi sau nu þincont de normele deigienã practicate de com-ercianþi se expun unorpericole care le pot afec-ta sãnãtatea.


VÂNZÃRI Vând teren

intravilan în suprafaþãde 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garajzona Poarta 2Gerom la stradã.Relaþii la0734.543.820

S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani anunþãrestricþii în furnizarea apei

potabile pentru luni 5august 2013 în oraºulPetroºani, între orele 8,00- 17,00.

Zona afectatã: ColoniaPetroºani. Motivul restricþiei- montare vanã regulatoarepe str. George Enescu.

Mulþumim pentru înþelegere.

Cu deosebitã stimã, Director General,

Costel AVRAM

RESTRICÞII APÃ

Cãldura, inamicul principal al angajatorilorS ezonul cãlduros ne face sã ne

pierdem concentrarea la locul demuncã. Chiar dacã suntem la muncãsau suntem în concediu, în acestanotimp parcã nu ne putem gândi lanimic productiv. Vara, când soarelestrãluceºte ºi cerul este senin, oameniide gândesc mai mult la concedii, la cear putea sã facã afarã pentru a se des-tinde sau le ce vor face în week-end.

Lichidele din PET-urile þinute lasoare, nocive pentru sãnãtate

L ichidele îmbuteliate pãstrate înbãtaia razelor solare sunt pericu-

loase pentru organism. Potrivitspecialiºtilor, la temperaturi mari recipi-entele din plastic eliminã o substanþãtoxicã, numitã bisfenol A, care ajunge înapã ºi ulterior în organism.

CarmenCOSMAN

Acþiunea sederuleazã de la ªugagºi pânã la Novaci, peo lungime de 107 kilo-metri. La acþiune vorlua parte 120 decopii, inclusiv dinPetrila, care vor fi dis-tribuiþi pe sectoare,care vor amplasa ºicoºuri de gunoi pemarginea drumului. De

asemenea, o partedintre copii, echipaþicu banderole albe, vorînmâna pliante celorcare vor trece cumaºinile prin zonã înîncercarea de a-iconºtientiza sã nu mailase gunoaie pe marginea drumului.

În seara de 10august, participanþii laacest proiect inter-judeþean se vor întâlnila Luncile Prigoanei,

în judeþul Alba, undevor fi premiaþi pentruacþiunea de ecolo-

gizare.DN 67C, mai cunos-

cut ca Transalpina,

face legãtura întreTransilvania ºi Oltenia,de la Sebeº, judeþulAlba, pânã laBengeºti, judeþul Gorj.

Drumul, lung de148 de kilometri, afost asfaltat în cea maimare parte, iar odatãcu debutul sezonuluituristic a crescut con-siderabil ºi numãrulmaºinilor care strãbat

aceastã arterã de circulaþie, cea maiînaltã din România.

Drumul a fost con-struit în timpulromanilor, având oimportanþã strategicã,ºi a fost modernizat înperioada interbelicã, întimpul lui Carol al II-lea, fiind cunoscut ºica „Drumul Regelui”.

MaximilianGÂNJU

Sunt douã zile decompetiþie, iar traseulstabilit în masivulPiule-Iorgovanu dinMunþii Retezat, maiexact în zonaRetezatului Mic dinraza localitãþiiUricani, Hunedeoara

are porþiuni de golalpin, grohotiº, cãrãrialpine dar ºi asfalt.

„Competiþia vine înîntâmpinarea celorcare doresc sã-ºidepãºeascã limiteleîntr-un cadru naturaldeosebit. RetezatulMic, parte a ParculuiNaþional Retezat,aduce competitorilor

posibilitateadescoperirii naturii înforma ei brutã”, spunorganizatorii eveni-mentului.Participanþii vor treceîn alergare prin maimulte check point-uri.Fiecare dintrepunctele de controlva fi luminat cu fãcliiastfel încât con-

curenþii sã poatãvedea traseul cât maiuºor. Startul se va daîn zona Câmpuºel,Uricani, dupã carevor urma punctelede reper ScoculScorota Seacã,Stâna Scorota,Culmea Drãgºanu,Vârful Albele ºi ceamai înaltã porþi-une, vârfulPiatraIorgovanului,de 2.015 demetri. Prinorganizareaacestui concursse urmãreºtepromovareazonei turisticedin vestul VãiiJiului ºi aRetezatului Mic,în special.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 August 201316 Turism

Ecologizeazã TransalpinaE levii din Petrila vor participa la ecologizarea celei

mai înalte ºosele din România, Transalpina, alãturi de colegi de generaþie din ªugag (judeþul Alba),Jina (judeþul Sibiu) ºi Novaci (judeþul Gorj). Acþiunea,aflatã la cea de a doua ediþie, se va desfãºura pe parcursul a douã zile, la sfârºitul sãptãmânii viitoare.Anul trecut copiii au adunat nouã camioane pline cudeºeuri ºi, mai ales, PET-uri.

Maraton nocturn în RetezatÎ n a doua jumãtate a acestei

luni are loc o competiþie ineditã care se va derula în Retezatºi care adunã iubitorii de maratonmontan. „Iorgovanu Night Run”este un concurs derulat în miez denoapte, iar startul este programatdesfãºura în 24 august 2013,începând cu ora 22.00.

CVJ NR. 423, LUNI 5 AUGUST 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 423, LUNI 5 AUGUST 2013