CVJ NR. 349, LUNI 15 APRILIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 349

Luni, 15 Aprilie 2013

Colonia veselã

Proiecteambiþioase aplicate de

tineri ambiþioºi

U n tânãr din municipiulPetroºani care urmeazã

cursurile universitare laTimiºoara a primit vineri odiplomã de excelenþã din parteareprezentanþilor de la Agenþiade Dezvoltare Vest pentru cã alansat un proiect ambiþios. Este vorba de transformareaColoniei din municipiulPetroºani într-o zonã atractivã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Roºu ºi negru

Lopãtarii huilei, „placaþi”de Piros Security!

N ici un tren cu huilã care traverseazã Valea Jiului nu mai este lãsat la voia întâmplãrii.Dupã ce „haiducii huilei”, sau „lopãtarii” cu mai sunt numiþi, au fãcut ravagii ºi au

furat zeci de tone de cãrbune, SNH angajat o firmã specializatã sã pãzeascã garniturile, pânãce acestea pãrãsesc teritoriul Vãii Jiului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Monica Iacob Ridzi:

Salvaþi oraºulAninoasa!

D eputatul hunedoreanMonica Iacob Ridzi cere

Premierului sprijin pentru asalva oraºul Aninoasa, care seaflã într-o situaþie unicã înRomânia.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

De-a râsu’ - plânsu’

Escaladeazã gardul fostei

mine Valea deBrazi ca sã

ajungã la ei îngospodãrie !

D oar cu scara ajung încurtea casei. Este poves-

tea incredibilã a unei familiidin localitatea Valea de Brazicãrora comuniºtii le-au confis-cat terenul când s-a construitmina Valea de Brazi, pe undetreceau spre gospodãria lor, iarde atunci escaladeazã gardulpe o scãriþã de lemn.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

ªcoalã printregunoaie

E levii unei ºcoli generale din localitatea

Aninoasa, judeþul Hunedoara,se joacã în recreaþie sau cândau ore de sport printre tonede moloz ºi gunoaie.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Aprilie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaPentru o comunicare

bunã ºi pentru rezolvareaeficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C.APA SERV VALEA JIU-LUI S.A. Petroºani lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Producþie – CristianIONICÃ · ªef ServiciuComercial – AlinaPAVEL

Joi 10 – 12· DIRECTOR

GENERAL - CostelAVRAM

· ªef DepartamentExploatare - Florin DONISA

· ªef Serviciu Juridic –Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

AAppaaSSeerrvvIInnffoorrmmeeaazzãã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r)12:30 Aventurile lui Sinbad 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Hoþul fantomã (r)15:00 Copii contra pãrinþi 16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Hoþul fantomã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Dragonul de aur 22:30 România danseazã

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Cãlãtorie spre cen-trul Pãmântului (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pierdut ºi regãsit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 0:00 Soluþii extreme

\9:30 Eu ºi Prinþul 3:Luna de miere 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi ovedetã (r)14:00 Levintza prezintã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame

16:00 Cu lumea-n cap (r) 16:30 Efectul WOW (r)17:00 Mondenii (r)

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele12:30 Tribuna partidelorparlamentare 13:00 Europa mea (r)13:30 M.A.I. aproape detine14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 ParlamentulRomâniei 17:00 Finanþe ºi afaceri

DN 66 Haþeg - Baru Mare* DN 68 Haþeg – Toteºti *DN 68 Toteºti – Zeicani *DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7Mintia – Veþel * DN7 Veþel –Leºnic * DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7 Ilia –Gurasada * DN7 Gurasada –Burjuc * DN7 Burjuc-Zam *

Deva, Calea Zarand;Sântuhalm; DN 76 ªoimuº –Bejan * Bãniþa , DN 66

RRRRaaaaddddaaaarrrreeeeAnunþEfectuez

lucrãri de ame-najãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 073558077

Carmen COSMAN

Înarmaþi pânã în dinþi,asemãnãtori cu scutierii, darîmbrãcaþi în roºu. Aºa aratãagenþii de pazã care au înobiectiv trenurile cu huilã cemerg din Valea Jiului spreTermocentrala Mintia. În zonaColoniei din Vulcan, ori înStaþia CFR Iscroni – Aninoasahoþii de cãrbune, foarte bineorganizaþi, au dat atacul înmod repetat, iar pagubele suntconsiderabile. Nici mãcar acþi-une repetate ale poliþiei ºi jan-darmilor nu i-au pus pe fugã,iar sustragerile sunt mult maimult decât „furturi de subzis-

tenþã”. În consecinþã, s-a decisangajarea unei firme de profilcare sã pãzeascã preþioaselegarnituri, aºa încât sã nu maiajungã dijmuite la beneficiar.

Societatea naþionalã a HuileiPetroºani plãteºte peste41.000 de lei pentru pazavagoanelor cu huilã, licitaþiafiind câºtigatã de o firmã nouintratã pe piaþa Vãii Jiului,Piros Security Force SRLArad. Conform contractului,agenþii de pazã trebuie sã asig-ure servicii de investigaþie ºi desiguranþã pe relaþiile SucursalaExploatare de Huilã Vulcan -SPVCJ Vulcan; Mina Paroºeni– SPCVJ Vulcan; SPCVJ.

Vulcan - Staþia C.F.R. Vulcanºi SPCVJ Vulcan - StaþiaC.F.R. Iscroni.

Paznicii de la Piros SecurityArad executã practic servicii depatrulare si protecþie a încãrcã-turii convoielor de vagoane.Contractul s-a încheiat doarpentru 75 de zile, pentruînceput, iar valoarea lui estede 41.100 lei, fãrã TVA.

G rup delucru

împotriva lopã-tarilor

PrefecturaHunedoara adeclanºat lupta cu„lopãtarii”, autoritãþilefiind sãtule de numãrulmare al furturilor. S-a înfi-inþat ºi un grup de lucru for-mat din reprezentanþi ai maimultor instutuiþii din judeþ,pentru prevenirea ºi reducereapagubelor produse de hoþii din

vagoanelede cãrbune, dar

prefectul judeþului, SorinVasilescu, a declarat cã este

absolutã nevoie ca trenurile sãfie strict pãzite.

Hoþii de cãrbune au primitnum ele de “lopãtari” pentrucã utilizeazã sape ºi lopeþi pen-tru a descãrca huila dinvagoanele de marfã. În lipsaunor mãsuri ferme, hoþii decãrbune, care se urcã ºi dinmers în tranuri, pot provocapagube mari, de zeci de tonede huilã la o singurã „acþiune”.Cea mai mare cantitate dehuilã sustrasã de „lopãtari” afost de 110 tone în mai puþinde patru ore, în halta ColonieiIscroni de lângã oraºulAninoasa.

Roºu ºi negru

Lopãtarii huilei, „placaþi” de Piros Security!

N ici un tren cu huilã care traverseazã ValeaJiului nu mai este lãsat la voia întâmplãrii.

Dupã ce „haiducii huilei”, sau „lopãtarii” cu maisunt numiþi, au fãcut ravagii ºi au furat zeci detone de cãrbune, SNH angajat o firmã specializa-tã sã pãzeascã garniturile, pânã ce acestea pãrãs-esc teritoriul Vãii Jiului.

Monika BACIU

”Se ca respecta con-tractul colectiv de muncãºi se vor da tichete cadoude sãrbãtorile pascale.Valoarea este ca ºi anultrecut, ºi anume 400 delei pentru angajaþii de lasubteran ºi 300 de leipentru cei de lasuprafaþã”, a declaratNicolae Drãgoi, directorulgeneral al SNH

Petroºani. Angajaþii SNH vor

intra în posesia tichetelorcadou pânã în data de 30aprilie.

Mai mult decât atât,aceºtia vor beneficia ºi dezile libere.

Acestea au fost negoci-

ate între sindicat ºiadministraþie.

”Pentru perioadaPaºtelui am încheiat unprotocol cu administraþiasocietãþii prin careîncepând cu data de 1 ºipânã în datã de 6 inclusivsalariaþii societãþii vor filiberi urmând a recuperazilele de 2 ºi 3 în datã de11 ºi respectiv 25 mai”,a declarat Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele.

Programul de lucrupentru luna mai a fostrealizat în aºa fel încâtortacii sã beneficieze dezile libere ºi cu ocaziazilei de 1 mai, dar ºi cuocazia sãrbãtorilorPascale.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 aprilie 2013 Actualitate 3

Diana MITRACHE

Într-o conferinþã depresã ce a fost susþinutãla Petroºani, deputataMonica Iacob Ridzi adeclarat cã Guvernul tre-buie sã se implice înproblema mineritului dehuilã ºi miniºtii sã nu mai

vorbeascã de condiþii„impuse” de FMI. „Nuvreau sã mai aud minciu-ni de genul cã ne obligãFMI!. FMI nu obligã, cinegociazã termenii. Cândnegociezi, sunt solicitãri ºide o parte ºi de alta.Dacã tu, partea românãspui cã eu asta nu cedez,

se gãsesc soluþii”, adeclarat Monica iacobRidzi, care a adãugat cãideea iniþialã ca înRomânia sã ia fiinþãElectra ºiHidroenergetica, iarambele se puteau com-pleta reciproc. Asta pen-tru cã s-ar fi combinatenergia produsã pe sis-tem hidro, cu cea petermo ºi se gãseau soluþiiºi pentru rezervele dinsubsolul Vãii Jiului esti-mate la 100 de ani.

Deputata a mai spuscã viitoarea strategie

energeticã pânã în 2020trebuie sã þinã cont ºi dehuila din Valea Jiului,pentru cã sistemulnuclear nu va mai fiagreat ºi resursele de gazmai pot fi exploatate vreotrei decenii.

Monica Iacob Ridzi adat ca exemplu Germania

în problema mineritului.Aceasta þarã ºi-a trecuttoate minele pe sistemulde închidere pentru a luasubvenþii, dar este sigurãcã nu-ºi va închide mineledupã 2018. Între timp,însã, minele dinGermania se retehnolo-gizeazã cu banii din sub-

venþii, iar la noi au locaccidente în subteran.„Accidentele care au locla noi, nu mai puþin de 4în ultima lunã, au loc cãnu s-au fãcut investiþii înacest sector. Nu s-a anga-jat personal tânãr, deºiactualul Guvern a fãcutaceastã promisiune încampanie ºi acum emomentul sã se þinã decuvânt. Cred cã se poatereanaliza continuareaexploatãrii de huilã ºipentru cele 3 mine tre-cute pe programul deînchidere, poate în sectorprivat, pentru cã auresurse ºi au demonstratasta”, a mai adãugatMonica Iacob Ridzi.

Monica Iacob Ridzi:

„FMI nu impune, ci negociazã” cu minerii

M ineritul din România a devenit oproblemã extrem de delicatã, iar

Monica Iacob Ridzi atrage atenþia celordin Guvern cã pot negocia termenii încare acceptã condiþiile FMI. Deputata dinValea Jiului a dat ca exemplu Germania.

Prime ºi zile libere pentru angajaþii SNH

P rime pentru angajaþii SNH.Reprezentaþii sidicatului reprezen-

tativ la nivelul Societãþii Naþionale aHuilei Petroºani împreunã cu adminis-traþia au stabilit cuantumul primelor cevor fi acordate ortacilor. Negocierile auavut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute.

R eprezentanþiiadministraþiei

locale de la Petrilaau decis sã schimbetubulaturile de evacuare de lablocurile turn dinlocalitate.

Cei de la primãrie audecis acest lucru dincauzã cã vechile tubula-turi erau mult preadegradate, acestea fiind

un pericol de îmbolnãvirepentru locatarii imo-bilelor în cauzã.

”Am luat iniþiativãpentru cã în jurul acestorblocuri turn a fost ºi încãexistã mizerie, cetãþeniimai mult aruncau gunoiulpe geamuri decât sã-larunce în containere, amreabilitat 100% tubulatu-ra la blocurile 33 ºi 26,lucrãm la 27 ºi vãd cãtimul deja ne permite sãamplasãm beton la baza

blocurilor ºi cu garanþiacã curãþenia se vaîmbunãtãþi în aceste zoneiar dacã nici aºa nu se vaîmbunãtãþi vom trece laamenzi de la primul pânã

la ultimul apartament”, adeclarat Ilie Pãducel, pri-marul oraºului Petrila.

Primarul petrileanspune cã nu va renunþadefinitiv la aceste tubula-turi pentru cã este greuca locatarii care stau laultimele etaje ale imo-bilelor sã coboare cugunoiul. Acesta a maiprecizat cã nu a primitnicio înºtiinþare de laDirecþia de SãnãtatePublicã prin care se solicitã ca aceste tubula-turi sã fie desfiinþate.

Monika BACIUMonika BACIU

U n tânãr dinmunicipiul

Petroºani careurmeazã cursurileuniversitare laTimiºoara a primitvineri o diplomã deexcelenþã din parteareprezentanþilor de laAgenþia de DezvoltareVest pentru cã alansat un proiectambiþios. Este vorbade transformareaColoniei din munici-piul Petroºani într-ozonã atractivã.

”Proiectul se adreseazãcomunitãþii din cartierulColonie din Petroºani ºieste realizat cu colegii dela Facultatea deArhitecturã din Timiºoara,dar ºi cu colegi de laFacultatea de Arhitecturãdin Bucureºti, pânã laurmã de cãtre studenþi,dar ºi de cãtre cadreledidactice care ne sprijinãºidoresc sã participe alãturide noi în acest demers.Eo poveste mai lungã ºiafectivã. Ideea e cã e unloc din acest oraº defa-vorizat ºi necesitã inter-venþie, nu este cel maidefavorizat cartier dinoraº, dar nu este nici celmai bun. Este undeva la

mijloc ºi de aceea dacãreuºim în acest programpe care îl implementãmputem sã creãm o metodãpe care sã o aplicãm ºialtor cartiere mai puþindefavorizate”, a spusMihai Danciu – studentFacultatea de ArhitecturãTimiºoara.

Dacã proiectul va fi dusla bun sfârºit Colonia dinmunicipiul Petroºani vaprimi cu totul o altãînfãþiºare.

”Finalitatea se numeºtecoeziune socialã în

Colonie. Când va fi coezi-une socialã va exista ºifinalitate pentru acestproiect ºi dupã pãrereanoastrã coeziunea socialãaduce de la sine ºibunãstare în cartier. Cândcartierul va aveabunãstare atunci se vafinaliza acest proiect. Estede foarte mare duratã”, amai spus tânãrul.

Diploma de excelenþã i-a fost decernatã tânãru-lui de Radu Radoslav,reprezentantul registruluiurbaniºtilor din Româniapentru Regiunea de Vest,în prezenþa oficialitãþilorlocale din municipiulPetroºani.

”Face parte din seriade diplome de excelenþãpentru iniþiative privatecare determinã regenera-rea unor comunitãþi carepot fi cartiere, oraºe sauregiuni. Este a noua

diplomã în regiunea noas-trã, este o diplomã maiaparte pentru cã celelalteau fost date unoranteprenori culturali saudin cei care au învestit,ultima a fost la Festivalulde jazz de la Carana, pentru astfel de eveni-mente care pot regenerao regiune. În judeþulHunedoara am ales acestcaz fiind cã este poatemodelul care ar trebuiurmat peste tot înRomânia cã salvarea unorcomunitãþi sã fie de jos însus, de la iniþiative pri-vate, voluntare, de faptsunt foarte bune pentru

cã la noi în þara încrede-rea a dispãrut ºi în acestmediu într-un oraº minierîncrederea între oameniar trebui sã funcþionezepentru cã fãrã încredereapare fricã ºi tot felul dealte lucruri rele. Este unpremiu dat unei asociaþii

mici dar care la care participã foarte multeinstituþii, universitatea deaici, din Timiºoara, dinBucureºti, alte asociaþii,foarte mulþi voluntari ºieste evident cã ºiautoritãþile locale au unrol foarte important. Esteun produs care ar trebuisã se nascã ºi sã numoarã niciodatã. Cucoautorul Danciu Mihaiam vorbit ºi preconizeazãcã ar trebui sã se termineîn minim cinci ani dezile”, a declarat dr. arhitect Radu Radoslav–reprezentant registrulurbaniºtilor din România

ADRVEST Deocamdatã ideea

tânãrului este la stadiul deconcept, însã cei dinadministraþia localã de laPetroºani spun cã oriceidee este binevenitã pentru a schimba în binecomunitatea din care

facem parte.”Eu sunt convins cã

pânã la urmã vom realiza,este foarte importantapartea de arhitecturã ºipartea de proiectare carede cele mai multe oricosta destul de mult ºi nugãsim tot timpul cei maibuni specialiºti ºi eu credcã iniþiativa lor este cuatât mai importantã cucât ei se ocupã exact deaceastã zonã a proiectãriiºi integrãri în unitate aunor astfel de lucruri. Laaceastã fazã fondurile nusunt foarte importante, selucreazã voluntar ceea ceeste un lucru normal înlumea civilizatã, iatã cãîncepem ºi noi laPetroºani sã facem astfelde lucruri”, a declarat primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi.

Deocamdatã existãacest concept, vom vedeape viitor cu ce idei vin ei,noi avem o viziune anoastrã a administraþieilocale, mã gefer l azonaunde va fi construitã bisericã ºi ce putem faceîn xona adiacentã.

Cartierul Colonie areprezentat timp de pesteun secol adãpostul familiilor de mineri colonizaþi din imperiulAustro-ungar. Coloniasuferã de problemele deaccesibilitate ºi segregarespaþialã ºi socialã ceea cedeterminã un nivel de traiscãzut. Tânãrul le-a explicat celor prezenþicum vede el aceastã dezvoltare a Coloniei dinmunicipiul Petroºani.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Aprilie 20134 Actualitate

Ziua verde, sãrbãtoritãla Petroºani

R eprezentanþii administraþiei locale de laPetroºani vor organiza sãptãmâna

viitoare Ziua Verde. Acþiunea ar fi trebuit sãaibã loc în cursul sãptãmânii trecute, însãmanifestarea a fost amânatã din cauzacondiþiilor meteorologice.

”Pe data de 20 aprilie va avea loc aceastã acþiunepe care am reprogramat-o din cauza vremi, va fi încentrul civic lângã teatrul de stat cu toate ºcolile,toate ONG-urile ºi toatã lumea care doreºte sã par-ticipe la aceastã acþiune. Noi vom asigura materialelenecesare, scule, pomi ºi fiecare va ºti unde va mergesã facã ecologizare. Este o acþiune care a fost iniþiatãîn cadrul Pro Urbis este în a doua ediþie, anul trecutam avut ca semne distinctive acele cãciuliþe verzi, iaranul acesta vom avea eºarfe verzi”, a declarat pri-marul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Primarul de la Petroºani crede cã acþiunea va fi lafel de bine primitã ca ºi cea de la prima ediþie, iardupã ce vor fi curãþate spaþiile verzi, vor fi plantaþi ºiarbori. Este al doilea an consecutiv când se orga-nizeazã aceastã acþiune.


Revenire la normal

Colonia veselã

Proiecte ambiþioase aplicate de tineri ambiþioºi

Riscã puºcãria pentruce au gãsit la gunoi

U n grup de rromi de la periferiaoraºului Deva riscã puºcãria,

dupã ce au gãsit la groapa degunoi niºte bani. Oameniilegii fac cercetãri pentru avedea cum s-au petrecutlucrurile, însã, o partedin bani au fost dejafolosiþi.

Incidentul s-a petrecutacum o sãptãmânã, când ungrup de rromi a gãsit în groapade gunoi de la Deva un plic în careerau 2.300 de dolari, bani pe care ofamilie din localitate i-a obþinut muncind câteva luniîn strãinãtate.

În fapt, o gospodinã a aruncat la ghena de gunoimai multe deºeuri din casã, printre care ºi plicul cu

pricina, iar când ºi-a dat seama, a dat fuga latomberon. Prea târziu! Muncitorii de la salubritatedeja goliserã recipientele din faþa blocului, aºa cãfemeia a reclamat totul la poliþie.

Oamenii legii au intrat imediat pe fir ºi primii verificaþi au frost rromii de la groapa de gunoi,

oameni sãraci, care deja aveau un cal nou cu carecãrau de la groapa de gunoi câte ceva din ce

gãseau ei acolo. „La acest moment, noifacem verificãri pentru a afla câte per-soane sunt implicate. Incidentul a fostreclamat sãptãmâna trecutã, iar pentrucã ºi-au însuºit banii respectivi, ceivinovaþi riscã între una ºi ºase luni depuºcãrie, sau amendã penalã”, spuneAdriana Voinea, purtãtor de cuvânt al

IPJ Hunedoara. Cert este cã sãracii au gãsit banii

la gunoi, au cumpãrat un cal ºi de mân-care, iar când au fost luaþi la întrebãri mai

aveau doar 1.400 de lei. Toatã povestea a ieºitla ivealã ºi cu ajutorul angajaþilor de la o casãde schimb valutar unde rromii au schimbatdolarii. (Diana (Diana MITRACHEMITRACHE))

O persoanã dinOrãºtie a crezut cã

îºi ajutã fiica, victimã aunui accident de maºinãfictiv, dar a cãzut în plasahoþilor.

În fapt, la sfârºitul sãptãmâniitrecute Poliþia MunicipiuluiOrãºtie a fost sesizatã de o per-soanã din localitatea Geoagiu-Bãi despre faptul cã a fost victi-ma unei înºelãciuni. Mai exact,cã a fost indusã în eroare decãtre o persoanã necunoscutãcare s-a recomandat a fi avocat,ºi care a anunþat-o cã fiica sa acomis un accident grav de circulaþie.

În urma accidentului rutier,fiica pãrþii vãtãmate ºi alte douãpersoane, aflate în autoturismul

tamponat de aceasta, ar fi fostrãnite grav. Pentru ca cele douãvictime ale evenimentului rutiersã nu depunã plângere penalãfaþã de autoarea accidentului,„avocatul” i-a solicitat pãrþii vãtã-mate sã transfere de urgenþã, încontul unei unei persoane „deîncredere” din municipiulBucureºti, suma de 11.500 lei.

Ulterior, partea vãtãmatã a

contatat cã totul a fost oînscenare, motiv pentru care s-aadresat poliþiºtilor, formulând oplângere penalã.

Poliþiºtii Biroului de InvestigaþiiCriminale Orãºtie au demaratcercetãrile în vederea identificãriiautorilor, în cauzã fiind întocmitun dosar de cercetare penalã.

R ecomandãri preventive

Poliþiºtii vã atrag atenþia cuprivire la existenþa acestui modde operare ºi vã recomandã sãnu trimiteþi sume de bani unorpersoane necunoscute ºi sã vãadresaþi celei mai apropiateunitãþi de poliþie sau sã apelaþinumãrul unic de urgenþã 112 oride câte ori aveþi suspiciuni cuprivire la faptul cã aþi putea fiurmãtoarea victimã a unei

infracþiuni de înºelãciune. Aceeaºi recomandare vã este

adresatã ºi cu privire un alt modde operare, care constã înapelarea pe telefonul mobil oriîn transmiterea aleatorie a unorSMS-uri prin care persoane cese recomandã a fi reprezentanþiiunor societãþi comerciale anunþãcâºtigarea unor mari premii înbani, produse sau chiar autotur-isme.

Pentru a intra în posesia pre-miului, „norocosul câºtigãtor”trebuie fie sã depunã o sumã debani într-un anumit cont, fie sãtrimitã prin mandat poºtal uncomision sau chiar sã încarce

electronic contul unui numãr detelefon mobil.

În mod clar, banii, odatãtransferaþi, sunt pierduþi, iar„fericitul câºtigãtor” se transfor-mã în pãgubit. Deoarece acestmod de operare este tot mai desîntâlnit, vã rugãm sã manifestaþiprudenþã atunci când o persoanãnecunoscutã vã cere sã vã daþidatele personale (CNP, serie ºinumãr de buletin, adresa) sau sãnu achitaþi diferite sume de banianticipat pentru a intra în pos-esia unor premii, mai ales dacãnu aþi participat la niciun con-curs cu premii.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 aprilie 2013 Actualitate 5

O fiþerii Judiciari de la Poliþia

Petroºani au destructurat o reþea de spãrgãtori delocuinþe care opera demai multã vreme înlocalitate. În urma uneidescinderi la suspecþi,poliþiºtii au gãsit maimulte bunuri provenitede pe urma spargerilor,iar doi dintre spãrgãtoriau fost arestaþi.

Potrivit adjunctului ºefu-lui Poliþiei Petroºani, gru-parea de hoþi a intrat înatenþia poliþiºtilor de maimultã vreme ºi eramonitorizatã de ladistanþã, deoarecesuspecþii eraufoarte atenþi sã nufie prinºi. Aveaucu ei ºi un minorde 16 ani care erapus sã þinã de„ºase”, iar înperioada martie-aprilie a.c., au datpatru spargeri lalocuinþe de peraza municipiuluiPetroºani ºi aufurat bunuri în valoare de peste9000 de lei. „PoliþiºtiiBiroului InvestigaþiiCriminale Petroºani auefectuat 4 percheziþii domi-ciliare la locuinþele unorpersoane suspectate decomiterea mai multor fur-

turi din locuinþe. În urmaactivitãþilor desfãºurate,Vasile U., de 25 de ani,Alexandru F., de 23 de aniºi L.A., de 16 ani, toþi dinPetroºani, au fost conduºila sediul poliþiei”, au pre-cizat poliþiºtii. AdjunctulPoliþiei MunicipiuluiPetroºani, comisarul ªtefanCiucã spune cã la suspecþiau fost descoperite maimulte bunuri provenite dinfurturi dar ºi uneltelefolosite la spargeri ºi cucare aceºtia forþau uºile ºigeamurile locuinþelor. Doidintre spãrgãtori au fosttrimiºi în arest preventivpentru 29 de zile dupã cejudecãtorii de la Petroºani

au admis propunereaParchetului de pe lângãJudecãtoria Petroºani.Complicele lor în vârstã de16 ani este cercetat depoliþiºti în stare de libertate.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

C ei 8 traficanþi de etnobotanice reþinuþi de

procurorii DIICOT au fost arestaþi pe 29 de zile.Magistraþii TribunaluluiHunedoara au admis prop-unerea procurorilor.

Cei opt traficanþi de etnobota-nice ºi substanþe psihoactive, reþinuþi de procurorii DIICOTHunedoara, vor petrece urmã-toarele 29 de zile dupã gratii.Tribunalul Hunedoara a admispropunerea de arestare preventivãformulatã de procurori. Instanþa aemis pe numele acestora mandatede arestare pentru 29 de zile.Patru dintre cei reþinuþi sunt dinPetrila, iar ceilalþi din Cluj.

Reamintim cã joi dimienaþã laPetrila au avut loc trei percheziþiidomiciliare, într-un dosar complexde trafic ºi consum de substanþeetnobotanice, iar acþiuni similaleau avut loc ºi în Cluj, precum ºi înSãlaj, în cãutarea de substanþeetnobotanice.

În urma descinderilor, 16 per-

soane au fost duse la sediulDIICOT Hunedoara pentruaudieri.

În timpul percheziþiilor, la Cluj afost gãsit ºi un laborator clandestinde producere a etnobotanicelor,care a fost confiscat de ofiþeriiBCCO. În total, au fost indisponi-bilizate în timpul acestei acþiuniaproximativ 20 de kilograme desubstanþe din toate locaþiile vizate.

De asemenea, s-au mai gãsit4.000 de plicuri de substanþe

preparate ºi importante sume debani, a precizat Berbeceanu.Etnobotanicele erau importate înstare brutã din Spania ºiGermania ºi aduse în þarã printr-ofirmã de curierat, erau preparateîn laborator, porþionate ºi reamba-late în pliculeþe. Grupareainfracþionalã distribuia plicurile cuetnobotanice în 20 de judeþe, prindealeri locali, un plic fiind vândutcu sume între 25 ºi 45 de lei.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Traficanþii de etnobotanice, dupã gratii

A sunat în numele fiicei „grav bolnavã” ºi i-a luat banii

Doi arestaþi în urma raziei din Aeroport

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Aprilie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Diana MITRACHE

Tânãrul hunedoreanCorneliu Birtok Bãneasã afost premiat cu medalia deaur a SalonuluiInternaþional de Invenþii dela Geneva.

ªi de aceastãdatã specialiºtii auagreat ideeainginerului din Devade a introduce unfiltru de aer special,ce face ca motoruloricãrei maºini sãconsume cu pânã10% mai puþin.

Deja invenþia sa estefolositã chiar ºi pe autobuzeºi tot mai multe firme s-auarãtat interesate, imediatdupã ce a fost premiatã ºide OSIM, cu premiul spe-cial. Invenþia sa poartãnumele „Air by Corneliu”.

Salonul Internaþional de

Invenþii de la Geneva (10-14 aprilie) se aflã la ediþiacu numãrul 41, iar prezenþainventatorului din Deva lastandul României este posi-bilã datoritã unei selecþiiorganizate de Autoritatea

Naþionalã pentru Cercetareªtiinþificã.

Corneliu Birtok-Bãneasãse aflã la cea de-a cinceaparticipare la acest saloninternaþional, fiind medaliatcu aur în anii 2010, 2012ºi 2013, cu argint în 2009ºi cu bronz în 2011.

Mircea NISTOR

Printre numeroºii partici-panþi la aceastã ediþie inau-guralã s-au numãrat ºi con-ducãtorii celor 3 comunitãþireligioase grupate în jurulBisericii Reformate (care înacest an va împlini 125 deani de existenþã), Romano –Catolice (ajunsã la 126 deani de la înfiinþare) ºiUnitariene (care în acest an

se pregãteºte sã sãrbãtore-ascã 85 de ani de la dataînfiinþãrii).

Este vorba despre pas-torul Zoltan Marton, preotulparoh Janos Szazs ºi pas-torul Iozsef Kardos.

“Serile culturalemaghiare” urmeazã ca, deacum înainte, sã fie cele-brate în cea de-a 2-a ºi ceade–a 4 zi de joi din fiecarelunã, spaþiul de derulare a

acestora urmând a fi sediulCaritas.

Dupã cum a mai precizatEduard Werºanski (organiza-torul manifestãrii) pe viitor,în funcþie de dorinþele par-ticipanþilor la aceste întâlnirivor fi abordate diverse

teme. Mai exact, subiectele, pe

marginea cãrora vor fi invi-taþi sã-ºi expunã pãrerealectori nu numai dinPetroºani, vor fi diverse ºide interes cât mai larg.

Mircea NISTOR

“Este vorba despre un interviuexcepþional cu fostul ministru de laExterne ºi de la Culturã, AndreiPleºu, în care acesta vorbeºtedespre tinereþea sa, despre uneleiubiri, dezamãgiri sau despre bucuriispirituale.

Revenind la volum, este vorbadespre o carte importantã pentrucei care cred cã în þara asta maieste nevoie ºi de credinþã ºi de raþi-

une. Cartea mai este importantã ºi

pentru cei care cred cã românii ºi-au pierdut încrederea, ca virtutesocialã.

Oamenii nu mai interacþioneazãunul cu celãlalt plecând de lapremisa încrederii ci de la o suspici-une, potrivit cãreia, celãlalt ar puteafi ostil ºi acest fapt reprezintã omare pierdere”, a declarat autorulMihail Neamþu.

Dacã apariþia unei noi opere cul-

turale, respectiv a unei noi cãrþi,este oricând binevenitã, MihailNeamþu considerã cã ºi apariþiaunei noi formaþiuni politice este lafel de binevenitã.

“Era nevoie ºi loc ºi pentru noipe eºichierul politic românesc. Noiam pornit la drum în 2011, atuncicând nu exista nicio alternativã laPD-L sau USL.

Acum am observat cã sunt tot maimulþi cei care au început sã necopieze. Noi avem îndrãzneala de adenunþa furtul generalizat din ultimii23 de ani ºi de a spune cã estenevoie de onestitate ºi competenþãîn politica de la Bucureºti. Din acestmotiv suntem criticaþi ºi de stânga ºide dreapta”, a precizat MihailNeamþu, preºedinte Noua Republicã.

Partidul Noua Republicã a fostînfiinþat în octombrie 2011 (sub den-umirea Asociaþia Noua Republicã) ºiare þel crearea unei naþiuni românelibere, demne ºi prospere.

Carmen COSMAN

Pentru anul 2013 vorfi acordate patru categoriide burse pentru eleviihunedoreni. Este vorbadespre burse de perfor-manþã, burse de merit,burse de studiu, orisociale, iar beneficiarisunt elevii care frecven-teazã cursurile de zi, înunitãþile de învãþãmântpreuniversitar de stat.Conform hotãrârii deConsiliu Local, pentruanul 2013 vor fi acordate65 de burse de perfor-manþã, 427 de merit, 92

de studiu ºi 866 sociale,valoarea totalã a acestorafiind de 1.081.520 de lei.Cuantumul lunar al uneiburse pentru elevii din

învãþãmântul preuniversi-tar de stat de pe razamunicipiului Hunedoara,repartizate ºi în raport cuintegralitatea efectuatã decãtre elevi a activitãþilorºcolare a fost stabilit dupãcum urmeazã: burse deperformanþã – 80lei/lunã; burse de merit –80 lei/lunã; burse destudiu – 70 lei/lunã;burse de ajutor social –60 lei/lunã.

Maximilian GÂNJU

Clubul de Rugby alUniversitãþii Petroºani a fost unulde elitã ºi pe lângã titlurilenaþionale obþinute, a dat numemari în rugbyul românesc. Înultimii ani din lipsa finanþãrii aieºit din Superligã (n.r.divizianaþionalã) ºi chiar era în pericolsã se desfiinþeze. Un fost compo-nent al clubului vrea sã ajuteechipa de rugby sã redevinã ce afost odinioarã. Costel Avram va fipreºedintele onorific al clubului ºideja ºi-a luat funcþia în serios. Aadus la Petroºani mai mulþi jucã-

tori talentaþi, toþi foarte tineri iardin sezonul viitor vrea sã revinãîn Superligã. „Avem 30 de jucã-tori, toþi sunt tineri ºi vrem sã ne

închegãm ca sã putem puneprobleme cluburilor care suntacum în Superligã. Puteam ºianul acesta sã intrãm însã maibine avem o echipã competitivã,ne pregãtim acum, astfel ca anulviitor sã facem o figurã frumoasã.Decât sã intrãm acum ºi sã nebatã toþi cu 70 la 0 mai bine maiaºteptãm pânã când suntem oechipã puternicã. Rugbyul m-a

format ca om ºieste datoria mea sãsusþin aceastã disci-plinã. Am jucat laªtiinþa, de aici amintrat în politicã ºiam ajunsvicepreºedinte laConsiliul Judeþeaniar acum echipaavea nevoie de aju-tor. Eu fac tot ce-mi stã în putere

pentru a ajuta ªtiinþa”, ne-adeclarat Costel Avram. Fostulvice al CJH, acum director gen-eral la firma de apã ºi canal dinValea Jiului, a obþinut promisi-unea aleºilor judeþeni de a ajutaclubul cu fonduri. „ConsiliulJudeþean Hunedoara va alocapentru rugby 1 miliard de leivechi, am aceastã promisiune.Acum încerc sã-i ajut pe bãieþicum pot. Am mai pus ºi de lamine bani când a fost nevoie ”mai spus Avram.

Biroul de presãªtiinþa Petroºani

Alexandru Lupuantrenorul echipei de rugbyªtiinþa Petroºani ne a

declarat cã este mulþumit derezultat, ºi cã este fericit ca„ dupã ce am pierdut 12jucãtori, am reuºit sã reaductineri de mare perspectivã ºisã fac o echipã redutabilã cucare Petroºaniul, ValeaJiului ºi Judeþul Hunedoarase va putea mândri!! Peaceastã cale mulþumescUniversitãþii din Petroºani,Consiliului JudeþeanHunedoara ºi DomnuluiCostel Avram care sunt alã-

turi de noi ºi ne susþin înaceastã aventurã umanã ºisportivã! Numai cu ajutor ºisusþinere vom putea ajungeîn vârf, ºi sã facem din nouMare Performanþã! Mã

bucur de asemenea ca ceitineri ,au jucat bine ºi efi-cient ºi au demonstrat cãviitorul este asigurat!”

În tribune s-au aflatnumeroºii suporteri ,stu-denþi, profesori universitari,care au avut parte de un jocfrumos cu eseuri de ambelepãrti, dar ºi de o vremeploioasã ºi destul de rece.Printre susþinãtorii nu a lip-sit Preºedintele de Senat alUniversitãþii Dl Ilie

Rascolean, directorApaServ. Dl. Costel Avramînsoþiþi de aceastã datã ºi deDirectorul EM Lupeni DlSandu Sorin, cât ºi mulþiprofesori ai UniversitãþiiPetroºani.

Dupã meci jucãtorii aufost invitaþi la „dejatradiþionala ” masa de dupãefort la restaurantul BelleEpoque de cãtre DlDirector Costel Avram,semn cã a fost mulþumit deprestaþia jucatoriilor ºi astaff ului echipei CS ªtiinþadin Petroºani!

ªtiinþa a aliniat urmãtorulXV : Chiriac, Vîlceanu(Barabaº), Deac(Ciule), Biro (Popã),Calo M, Toma (Pîrvu),Ivan (Coge), Sãbãu M(cpt), Mihalachi(Lupu), Skverne,Borz, Sãbãu C,Iepure, Cojocaru(Paraipan), Barbu.

În lot a fost ºiPuscaºu, iar la capi-tolul accidentãri încãse resimte CarvaþchiCr. cu probleme laumãr dupã meciulamical cu FarulConstanþa.

Marcatori: Cojocaru 3încercãri, Barbu 2 încercãri,Toma o încercare, Calo oîncercare ºi Iepure o trans-fomare, Skverne o transfor-mare.

Urmãtorul meci al ªtiinþeieste sâmbãtã, 20 aprilie, susîn Dealul Institutului, ora10.

Aºteptam cu drag pentrususþinere pe iubitorii derugby dar ºi foºtii jucãtori aiªtiinþei Petroºani.

O searã culturalã maghiarã

S ocietatea civilã, filiala localã a UDMR ºibisericile istorice ale maghiarilor din

Petroºani au organizat, joi, o primã “Searãculturalã a maghiarilor”. Manifestarea, carese doreºte a deveni una tradiþionalã, a fostgãzduitã de cãtre sediul filialei Asociaþiei“Caritas” din localitate.

Dupã un partid, Mihail Neamþua lansat ºi o carte

M ihail Neamþu, preºedintele formaþiunii politiceNoua Republicã, ºi-a lansat, la Petroºani, noul

volum intitulat “Credinþã ºi raþiune. Dialoguri, con-tradicþii, împãcãri”. Este vorba despre o carte bazatã peinterviuri, la loc de cinste situându-se cel cu Adrian Pleºu.

ªtiinþa Petroºani - din nou spre performanþãcu paºi repezi

S âmbãta, în Dealul Institutului ,EchipaFanion ºi de tradiþie a Vãii Jiului a

fãcut din nou spectacol, ºi a continuat par-cursul bun din Divizia Naþionalã de Senioria României, învingând echipa RCM Galaþicu scorul de 39 - 14 , reuºind 7 încercãri ºidoar 2 transformãri. Principalul marcator afost Daniel Cojocaru cu 3 eseuri înscrise, unjucãtor de mare vitezã, în cartea sa de vizitã existând ºi România 7”S!

Aur la Geneva pentru hunedoreanul Corneliu

L ocuieºte la Deva, dar a uimit denenumãrate ori cu invenþiile sale

premiate cu aur. Corneliu Birtok Bãneasãrevine din nou pe primul loc cu invenþia sace reduce consumul de carburant almaºinilor.

Burse pentru elevii hunedoreni

E levii din Hunedoara cu rezultatedeosebite ori cu o situaþie financia-

rã mai grea vor beneficia de burse.Consiliul Local Hunedoara a aprobatcuantumul acestora.

Avram se întoarce la prima lui pasiune

F ostul vicepreºedinte al Consiliului JudeþeanHunedoara va fi preºedinte onorific la clubul de

rugby al Universitãþii din Petroºani. Costel Avram ajucat ani buni la ªtiinþa Petroºani de unde a ajunspânã la echipa naþionalã de rugby.

Astãzi, la ora 11,00, odelegaþie impresionantã seaflã la Guvern pentru a sestabili preþul de vâzare ahuilei în cadrul

Complexului EnergeticHunedoara.

În prezent se lucreazãcu PZU, adicã preþ pentruziua urmãtoare. În plus,

unitãþile nu au buget devenituri ºi cheltuieli dincauza situaþiei atipice ºicomplicate, în care oparte a furnizorilor de cãrbune, respectiv mineleaflate pe programul deînchidere beneficiazã desubvenþii, iar celelalte –nu.

”Avem o întâlnire laMinisterul economiei cureprezentanþii ANRE, cuIulian Iancu – preºedinte alComisiei de Industrie din

CameraDeputaþilor sipreºedinte alComitetuluiRomân alEnergiei. La întâlnirevor participaprefectuljudeþului

Hunedoara, eu ºi dl.Deputat Laurenþiu Nistor,conducerea Societãþii deÎnchideri, a SocietãþiiHuilei ºi a ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Întâlnirea are ca scop stabilirea preþului la huilãbun, în aºa fel încât sã neîncadrãm cerinþelor, apoisocietãþile ºi Complexul aunevoie de bugetul de venituri ºi cheltuieli. Nu este o situaþie simplã

având în vedere cã mineledin SNÎ beneficiazã desubvenþii fiind pe progra-mul de închideri, iar cele-lalte, viabile, nu. Ori aicitrebuie gãsite soluþii pen-tru ca minerii din celedouã societãþi sã fie plãtiþila fel, pentru cã presteazãaceeaºi muncã” – adeclarat deputatul de ValeaJiului, Cristian Resmeriþã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

”În UE avem o situaþie dificilãîn privinþa ratei ºomajului, darmai ales referitoare la cele 5,6milioane de ºomeri cu vârsta sub25 de ani. Aceºtia intrã în aºa-numita categorie NEET - not inemplyoment, education ortrainig (tineri care nu lucreazã,nu studiazã, nu sunt cuprinºi înstagii de pregãtire profesionalã–n.n.).

Unde sunt aceºti tineri acumdacã nu studiazã sau nu sunt înprograme de stagiu? Sunt înstradã, unde devin eurosceptici,ºi ajung sã voteze, de exemplu,în Italia cu Beppe Grillo sau înUngaria cu Jobikk. Ei devinextremiºti ºi xenofobi”, adeclarat deputatul european.

În opinia sa, CE ar trebui sãmultiplice succesul obþinut prinProgramul Erasmus ºi sã creezeun Program Erasmus pentrustagii profesionale finanþat dinbani europeni, ºi care sã seadreseze tocmai acestei categoriide tineri ºomeri sub 25 de anidin întreaga Uniune.

”Avem tineri fãrã slujbe înîntreaga Europã, pe de altãparte, avem IMM-uri europenecare cautã forþã de muncã califi-catã. Trebuie sã creãm, la niveleuropean, sistemul prin care cer-erea ºi oferta sã se întâlneascã”,a explicat Iuliu Winkler.

Parlamentarul european ºi-aexprimat regretul pentru faptulcã pentru Deputatul european aimaginat Erasmus pentru stagiiprofesionale ca un programcare sã fie inclus în Pachetuldestinat angajãrii tinerilor (YouthEmployment Package), care arpresupune susþinere financiarãdin fonduri europene ºi care sãofere perioade de stagiu sauucenicie plãtite în cadrul IMM-urilor europene pe o perioadãde cel mult ºase luni de care sãbeneficieze tinerii ºomeri depânã în 25 de ani.

Acest program s-ar baza pemobilitate, unul dintre principiilefundamentale ale UE. IuliuWinkler este convins de faptulcã o cofinanþare europeanã vaface atractivã pentru IMM-uriparticiparea într-un asemeneaproiect. El mai crede cãPachetul destinat angajãrii tiner-ilor este o iniþiativã importantã,dar care poate fi pusã în prac-ticã numai prin efortul comun alinstituþiilor europene ºi al guver-nelor statelor membre.

Conform ultimelor date aleEurostat, de la începutul luniiaprilie, rata ºomajului în UE estede 26,3 milioane de persoane,19 milioane dintre aceºtia suntlocalizaþi în statele eurozonei, iar5,6 milioane sunt tineri sub 25de ani.

Marius MITRACHE

Senatorul de Valea JiuluiCosmin Nicula ºi secretarul destat în Ministerul Dezvoltãrii,Iulian Matache, spre exemplu,fac parte dintr-o comisie numitãde vicepremierul Liviu Dragnea

a cãei scop este acela de aredacta un plan de dezvoltarepe termen mediu ºi lung. Estevorba despre un plan realist, nuca cele întocmite pe la începutulanilor 2000, când la fiecaredouã, trei sãptãmâni guvernanþiide la acea vreme cheltuiau

sume importante de banipentru fel de fel de strategiiºi documente de dezvoltarea Vãii Jiului. “ Este ade-vãrat cã eu împreunã cuIulian Matache ne vomocupa de redactarea planu-lui de dezvoltare pe termenmediu ºi lung a Vãii Jiului.La elaborarea acestui docu-ment va lucra o comisie,

iar în maxim douã sãptãmânivom fi în Valea Jiului unde nevom întâlnii cu primarii, care deasemenea vor face parte dincomitetul lucrativ ºi cu toþi fac-torii de decizie din zonã. Acestplan se elaboreazã în contextulregionalizãrii ºi va fi o importan-tã bazã în atragerea de fondurieuropene”, a declarat senatorulCosmin Nicula.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Aprilie 2013 Actualitate 98 Actualitate

Diana MITRACHE

În scrisoarea adresatãprimului ministru VictorPonta, Monica Iacob Ridzisusþine cã Guvernul Pontaare datoria moralã de asalva oraºul Aninoasa de ladezastru. „Mã adresezdumneavoastrã pentru avã aduce la cunoºtinþã situ-aþia dramaticã a locuito-rilor din oraºul Aninoasa(jud. Hunedoara), una dinlocalitãþile colegiului pecare-l reprezint înParlamentul României. Înprezent, din cauza datori-ilor foarte mari ale admin-istraþiei publice locale,oraºul Aninoasa se aflã înpragul falimentului finan-ciar, având datorii multmai mari decât întregulbuget local al localitãþii.ªansa acestei comunitãþide a reveni pe linia de plu-tire stã doar într-un sprijin

venit din partea dumneav-oastrã. Un sprijin pe care,îndrãznesc sã cred cã aveþitoate motivele, legale ºimorale sã-l acordaþi aces-tor oameni”, scrie MonicaIacob Ridzi în scrisoareaadresatã premierului.

Deputata de ValeaJiului, în a cãrei circum-scripþie se aflã oraºul celmai nãpãstuit al României,îi face ºefului guvernului oanalizã a situaþiei actuale ºiîi cere clemenþã. „Pentru aînþelege mai exact cumstau lucrurile, va rog sã-mipermiteþi sã vã aduc înatenþie câteva argumentece þin de istoria recentã aacestei comunitãþi. La felca multe alte comunitãþidin Valea Jiului, oraºulAninoasa s-a dezvoltat calocalitate minierã,exploatarea de cãrbunedin localitate fiind singuraactivitate economicã sem-nificativã din oraº ºi,

implicit, principala sursãde venituri la bugetul local.Cu argumentul unui bugetlocal solid, autoritãþilelocale din Aninoasa audemarat, dupã 1990, oserie de lucrãri de reabil-itare ºi modernizare aoraºului. Din pãcate, înperioada anilor 2000-2004 (când Partidul SocialDemocrat se afla, cumbine ºtiþi, la guvernare),odatã cu declinul activitãþiiminiere din Valea Jiului,multe primãrii au avutprobleme din cauza faptu-lui cã impozitele ºi taxele

locale nu au mai fost achi-tate cãtre acestea de cãtrecompania minierã. Pentrua face faþã situaþiei ºi pen-tru a-ºi putea achita fac-turile cãtre executanþiilucrãrilor de investiþii anga-jate, autoritãþile locale aucontractat, în 2007, uncredit bancar.

Din nefericire, situaþia s-a înrãutãþit ºi mai multodatã cu punerea în apli-care, în acelaºi an 2007(când la guvernare se aflaPartidul Naþional Liberal) adeciziei luate încã din2002 (când la guvernare

se afla Partidul SocialDemocrat) prin semnareaunui memorandum cuFMI, decizie care s-a mate-rializat prin închidereaexploatãrii de cãrbune dela Aninoasa.

Consecinþele nu auîntârziat sã aparã.Veniturile bugetului localnu doar cã s-au diminuatconsiderabil, dar imposibil-itatea de a mai achita lascadenþã facturile ºi rateleîmprumutului bancar audus Primãria Aninoasaspre un inevitabil blocajeconomic ºi financiar.

Astfel, la începutul anu-lui 2012, datoriilePrimãriei Aninoasa auajuns la valoarea de 82miliarde de lei vechi, încondiþiile în care veniturileanuale ale administraþieinu depãºesc 30 de mil-iarde de lei vechi, dacãsunt colectate în proporþiede 100%. Tot anul 2012a adus ºi închiderea sin-gurei activitãþi industrialecare mai exista înAninoasa, odatã curestrângerea lucrãrilor deamenajare hidroenergeticãdin Defileul Jiului.

Cu toate acestea, noul

primar al oraºului,reprezentant al PSD areuºit, prin luarea unormãsuri dureroase, darabsolut necesare (restruc-turarea Primãriei cu 50%,prin concedierea person-alului; reducerea consumu-lui la iluminatul public cu50% sau chiar prindemararea de executãrisilite a proprietãþilor pen-tru cetãþenii care au acu-mulat restanþe la plataimpozitelor ºi taxelorlocale), sã coboare datoriapublicã a oraºului undevala valoarea de 49 de mil-iarde de lei vechi, din care35 de miliarde reprezintãînsã valoarea împrumutuluibancar, care creºte de la ozi la alta, prin acumulareade dobânzi ºi penalitãþi.

Din pãcate, domnulePrim Ministru, toate soluþi-ile de redresare a situaþieieconomico-financiare aPrimãriei din Aninoasa,care puteau fi adoptate înplan local, au fost epuizate.Salvarea de la un dezastrua acestei comunitãþi decâteva mii de oameni stãacum doar în sprijinul dum-neavoastrã”, a conchisMonica Iacob Ridzi.

LuizaANDRONACHE

Oamenii au venit ºiau tot depus cereri, aufost în audienþe, însãdegeaba. “Cereri suntfoarte multe. Pentruanul 2012 avem 62 decereri, iar în 2013,deocamdatã sunt 4cereri. Probabil oameniiau înþeles ºi din massmedia cã nu avem cuce ”, a declarat AdrianAlbescu, viceprimarulOraºului Aninoasa. Dealtfel, aºa cum este

bine ºtiut, nici în anul2013, cel puþin, admin-istraþia de aici nu vaputea face nimic înacest sens pentruredresarea situaþie. “Noi nu putem onoranici plata utilitãþilor, cesã mai vorbim de aju-toare”, a mai spusviceprimarul de laAninoasa. Cu toateacestea, oamenii con-tinuã sã cearã sprijinfinanciar de la primãrieºi sperã la el în fiecarezi. Ei solicitã bani, înspecial pentru inter-

venþii chirugicale, efec-tuarea unor reparaþiinecesare locuinþei saupentru achitarea unordatorii la utilitãþi. Uncaz asemãnãtor este celprezentat de cotidianulnostru în cursul sãp-tãmânii trecute, al uneifemei din localitate,Aurica Murgã, care de-abia îºi duce zilele dincauza datoriilor. Ea aspus cã a solicitat demai multe ori un sprijinbãnesc, doar cã nu l-a

primit niciodatã. Demenþionat, însã, estefaptul cã primãria areuºit, totuºi sã facãdemersuri la forurilesuperioare, de la judeþ,pentru ca familiaStoica, cea a cãrui casãa luat-o la vale în urmaploilor, sã poatã primisprijin financiar. Înprezent, membrii aces-tei familii sunt evacuaþi,pentru cã în imobilul cupricina este imposibilde stat.

Monica Iacob Ridzi:

Salvaþi oraºul Aninoasa!D eputatul hunedorean Monica IacobRidzi cere Premierului sprijin pen-

tru a salva oraºul Aninoasa, care se aflãîntr-o situaþie unicã în România. Asta încondiþiile în care angajaþii au fost sfãtuiþisã lucreze gratis sau sã plece.

La primãria sãracã ºi nevoile sunt mari

P rimãria Aninoasa are în evi-denþã zeci de cereri pentru

acordarea unor ajutoare de urgenþãîn bani, aºa cum primesc de la popu-laþie toate administraþiile din ValeaJiului. Aici, însã, în ultimul an ºijumãtate, cel puþin, niciuna dinaceste doleanþe nu a fost onoratã.

Plan de dezvoltare a Vãii Jiului în contextul regionalizãriiÎ n timp ce unii aleºi ai Vãii Jiului se ocupã doar

de imaginea personalã ºi nu scapã nicio ocazieîn a se lãuda prin participarea la nu ºtiu ce eveni-ment ori întâlnire cu vreu ditamai oficial, cum espre exemplu Haralambie Vochiþoiu, alþii chiarlucreazã pentru dezvoltarea Vãii Jiului. ªi o fac dis-cret, în liniºte, fãrã sã-ºi dea cu cãrãmida în piept.

Program european pentru tinerii ºomeri

Diana MITRACHE

Monica Iacob Ridzi crede cãactualul Guvern are o problemãcu copiii, pentru cã aceºtiaprimesc încã o loviturã, dupãideea de a scoate din uz pro-gramul „laptele ºi cornul”. Ea s-a adresat în scris ministruluiSãnãtãþii, cãruia i-a solicitat unrãspuns la trei întrebãri: “1 -care au fost raþiunile care v-audeterminat sã luaþi o astfel dedecizie ?; 2- cum veþi maiasigura, în viitor, activitãþile demedicinã preventivã, în condiþi-ile în care sistemul medical destat tinde sã devinã tot maimult unul inaccesibil pentru omare parte a populaþiei, inclusivpentru copii ºi tineri ? ºi 3 -cine îºi asumã riscul creºteriialarmante a indicatorilor nega-tivi pe care România îl înreg-istreazã la nivel european ºimondial în ceea ce priveºtesãnãtatea populaþiei ºi, maiales, a copiilor ºi tinerilor ?”.

În scrisoarea adresatã min-istrului Nicolãescu, MonicaIacob Ridzi argumenteazã ideeade a susþine sãnãtatea copiilor,

cu proiectul pe care l-a propuspentru aceastã categoriesocialã. „Dupã cum ºtiþi, de

curând am lansat în dezbatereaParlamentului o propunere leg-islativã care vizeazã acordareaunor facilitãþi suplimentarepreºcolarilor ºi ºcolarilor îndomeniul medicinei dentare.Doresc prin aceastã lege sãconstituim cadrul firesc ºi nece-sar pentru a acorda tuturorcopiilor de vârstã ºcolarã ºipreºcolarã un consult anual îndomeniul sãnãtãþii dentare.ªtim cu toþii cât de importantã

este sãnãtatea dentarã la copii,ca factor de prevenþie ºi camijloc de depistare precoce aunor boli a cãror evoluþie întimp poate avea consecinþegrave asupra tinerilor ºi, în gen-eral, asupra stãrii generale desãnãtate a populaþiei. Faptul cãstatul român nu a acordatatenþia cuvenitã acestor aspectecare vizeazã sãnãtatea copiilor

noºtri a adus România, înraportul UNICEF pentruanul 2012 pe ultimul locîn lume raportat la indica-tori care privesc tocmaisãnãtatea, bunãstareamaterialã, educaþia ºimediul de viaþã al copiilor.Dacã, în baza acestuiraport catastrofal amputea concluziona cã „mairãu nu se poate”, constatcu pãrere de rãu cãdecizia pe care aþi luat-odumneavoastrã, recent,demonstreazã cã se poate

ºi mai rãu”, îi scrie MonicaIacob Ridzi, ministruluiSãnãtãþii.

Începând cu aceastã lunã,Casa Naþionalã de Asigurãri deSãnãtate a sistat alocarea fon-durilor pentru asistenþa med-icalã stomatologicã, astfel încâtmedicii dentiºti nu mai au posi-bilitatea de acorda consultaþiigratuite nici persoanelornevoiaºe, nici copiilor.

Monica Iacob Rizi ia poziþie în problema dentiºtilor

D eputatul din Valea Jiului, Monica IacobRidzi a cerut un rãspuns în scris din partea

ministrului Sãnãtãþii Eugen Nicolãescu pe temaproblemelor din sãnãtatea dentarã. Asta pentrucã deputata are propriul plan de introducere acabinetelor stomatologice în ºcoli.

E uroparlamentarul hunedoreanm Iuliu Winklerpropune un Program Erasmus pentru stagii

profesionale destinat tinerilor ºomeri. Asta pentru cãEuropa are peste 5 milioane ºi jumãtate de ºomerice nu au împlinit încã 25 de ani.

D oi deputaþi ºi conducerea celor douãsocietãþi – SNÎM ºi SNH, a

Complexului Energetic Hunedoara, plus pre-fectul vor cãuta soluþii la Ministrul Economieipentru un preþ al huilei, bun pentru toatãlumea, ºi vor stabili bugetul fiecãrei societãþiîn parte ºi a complexului, în întregul sãu.

Astãzi, la Bucureºti, se stabileºte preþul huilei

Cetãþeni, respectaþiregulile de prevenire aincendiilor la ardearearesturilor vegetale dincurþi, grãdini, miriºti ºifîneþe

Lucrãrile de ardere aresturilor vegetale sîntinterzise în urmãtoarelesituaþii:

pe timp de vânt put-ernic;

fãrã supraveghere;în vecinãtatea

locuinþelor ºi anexeloracestora;

în apropierea staþiilorde reglare ºi conductelorde transport gaz metansupraterane

în apropierea insta-laþiilor de automatizare ºicontrol C.F.;

la distanþã mai micãde 50 m de culturi agricoleºi 100 m de pãduri;

în vecinãtatea staþiilede distribuire a carbu-ranþilor;

înapropiereadepozitelorde materiallemnos ºiatelierelorde prelu-crare a lem-nului;

Pe timpularderii res-turilor sînteþi obligaþi:

sã menþineþi focul înperimetrul aprobat ºi asigu-rat;

sã supravegheaþi per-manent zona în care efec-tuaþi arderea resturilor veg-etale;

sã asiguraþi dotareaminimã cu mijloace deprimã intervenþie;

sã anunþaþi imediatServiciul voluntar pentrusituaþii de urgenþã,primãria ºi pompierii mili-tari, în situaþia în careexistã pericolul extinderiifocului în afara perimetru-

lui aprobat;Premergãtor începerii

acþiuniii de ardere a res-turilor vegetale sînteþiobligaþi sã solicitaþiprimãriei prin serviciul vol-untar pentru situaþii deurgenþã eliberarea“Permisului pentru ardereadeºeurilor combustibile,resturilor menajere ºi vege-tale”, conform legii.

MonikaBACIU

Pentru admin-istratori la unnumãr de com-panii, printrecare ºiSocietateaComercialã deDistribuþie ºiFurnizare aEnergiei ElectriceElectrica S.A.,S.C. ComplexulEnergeticHunedoara S.A.,CompaniaNationalã de

Transport alEnergiei ElectriceTranselectricaS.A, în vedereaimplementãriiprevederilorOrdonanþei deUrgenþã aGuvernuluinr.109/2011privind guver-nanþa corpora-tivã a între-prinderilor pub-lice.

Asistenþa pen-tru acest proceseste asiguratã deasocierea for-

matã din S.C.Quest AdvisorsS.R.L. ºi S.C.TransearchInternationalS.R.L. Urmare apublicãrii înpresa internã ºiinternaþionalã aanunþului cuprivire la trans-miterea candida-turilor pentruposturile deadministratori lacele trei societãticomerciale, întermenul limitãau fost depuse

candidaturi. Astfel, pentru

ComplexulEnergeticHunedoara aufost depuse 29de candidaturi,pentruSocietateaComercialã deDistribuþie ºiFurnizare aEnergiei ElectriceElectrica S.A. -48 candidaturi,pentruCompaniaNationalã deTransport alEnergiei ElectriceTranselectricaS.A. - 63 candi-daturi. În prezentdosarele depusede candidati suntîn analizã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Aprilie 201310 Diverse

Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

AnunþPersoanele care din

întâmplare au vãzut, asi-stat, ori au dat o mânãde ajutor în data de 11aprilie 2012 la eveni-mentul rutier ce s-apetrecut la intrarea înlocalitatea Sâmbãta deJos sunt rugate sã sunela tel: 0761 40 44 54.

Cu mulþumiri!

29 de persoane vor fotoliul de la CEH

29de candidaturi pentru funcþia de admin-istrator al Complexului Energetic

Hunedoara. Ministerul Economiei, prin OficiulParticipatiilor Statului si Privatizãrii înIndustrie (OPSPI), în calitate de autoritatepublicã tutelarã, desfãºoarã în prezent proce-sul de recrutare ºi selecþie.

H O R O S C O P

Dupã o perioadã dificilã pe plansentimental ºi financiar, aveþi unsucces nesperat. Climatul gener-al vã este favorabil. Nu încercaþisã vã impuneþi punctul devedere! Riscaþi sã vã dezamãgiþipartenerii. Dupã-amiazã urmea-zã sã plecaþi într-o cãlãtorie.

Dimineaþa descoperiþi cã oafacere în care nu v-aþi pus preamari speranþe urmeazã sã vãaducã beneficii importante. Esteposibil sã vi se propunã o colab-orare. Nu acceptaþi. V-ar luaprea mult timp, iar partenerul deviaþã v-ar încurca.

Sunteþi într-o formã intelectualãdeosebitã. Aveþi un spirit deiniþiativã cu care reuºiþi sã vãimpresionaþi colaboratorii. Aveþisucces pe toate planurile ºi suntºanse sã câºtigaþi bine. Faceþi-vãun program riguros, ca sã nu vãrisipiþi energia.

Aveþi succes la o întâlnire cu per-soane importante, iar cei din jurvã apreciazã ideile. Este o zibunã pentru consolidarea relaþi-ilor ºi aveþi ocazia sã vã faceþinoi prieteni. Ascultaþi ºi depãrerile celor din jur, pentru cãvã pot fi de folos.

Aveþi parte de schimbãri impor-tante pe plan profesional ºi înrelaþiile sociale. La serviciu gãsiþisoluþii originale, acceptate de ºefiºi colegi. Dupã-amiazã vã vin învizitã câþiva prieteni. Fiþi cumpã-tat, ca sã nu aveþi probleme cusãnãtatea.

Dacã vi se propune o colabo-rare, nu refuzaþi. Sunt ºanse sãvã îmbunãtãþiþi sensibil situaþiafinanciarã. Vã puteþi ocupa deafaceri. Aveþi ºanse mari sãobþineþi venituri suplimentare,dar abþineþi-vã de la orice fel despeculaþii.

Dimineaþa survin evenimenteneaºteptate, care vã dau pestecap toate planurile. Este posibilsã fiþi luat prin surprindere deniºte musafiri din altã localitate.Pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sãfiþi o gazdã primitoare.

Dimineaþa înregistraþi un succescare vã întãreºte convingerea cãparcurgeþi o perioadã favorabilã.Aveþi ocazia sã începeþi oafacere profitabilã. Ca sã nuriscaþi nimic, acceptaþi ajutorulunui prieten apropiat.

Dacã vi se propune o colabo-rare, nu refuzaþi. Sunt ºanse sãvã îmbunãtãþiþi sensibil situaþiafinanciarã. Vã puteþi ocupa deafaceri. Aveþi ºanse mari sãobþineþi venituri suplimentare,dar abþineþi-vã de la orice fel despeculaþii.

Aveþi un succes remarcabil peplan social ºi material. Profitaþide ºansele care vi se oferã, daraveþi grijã sã nu forþaþi noroDupã-amiazã, s-ar putea sã ple-caþi într-o cãlãtorie neprevãzutã,în care puteþi obþine câºtiguriimportante.

S-ar putea sã ajungeþi la unpunct de cotiturã în viaþã, caresã vã aducã multe bucurii.Sociabilitatea ºi forma intelectu-alã în care vã aflaþi vã asigurãsuccesul pe plan profesional ºisocial. Bazaþi-vã pe intuiþie, maiales dupã-amiaza.

Dimineaþa sunteþi obligat sãfaceþi cheltuieli neprevãzute, darapreciate de familie. Dupã-ami-azã s-ar putea sã vã schimbaþiprogramul în ultimul moment.Se pare cã trebuie sã vã ocupaþide o rudã bolnavã.

RRRReeeegggguuuullll iiii aaaarrrrddddeeeerrrreeee rrrreeeessss ttttuuuurrrr iiii vvvveeeeggggeeeettttaaaa lllleeee

Carmen COSMAN

Marioara Filimonîncearcã din rãsputeri sãobþinã drept de servituteprin curtea fostei mineValea de Brazi, acumdesfiinþatã.

Terenul oricum a fostal lor înainte de con-strucþia clãdirilor admin-istrative, iar un drum deacces spre gospodãrialor i-ar scuti de multe

neplãceri. Acum intrã cumaºina pânã la baza gar-dului de beton caredelimiteazã incinta fosteiexploatãri de gospodãrialor, o lasã acolo, bãtutãde vânt ºi ploi ºi, pe o

scãriþã de lemnse caþãrã pânãîn curte. Maieste o cale deacces, mai ocol-itã, dar uliþºaeste atât deîngustã încâtnici o cãruþãmai rãsãritã nu

se poate strecura, nicide-cum o maºinã. Iar ca sãlãrgeascã uliþa ...nicivorbã. Asta ar însemnasã dãrâme casa sauacareturile vecinilor. „Amfost la primãrie, am vor-bit cu domnul primar ºi i-

am spus cã avem nevoiede drum de acces. I-amspus ºi de uliþã ºi a zis sãafcem servitute. Daracolo e casã, e grajd, iaroamenii nu ºi le potdemola. Am avea nevoiepe aici, prin curtea fosteimine, mai ales cã a fostproprietatea noastrã, sãavem ºi noi un drum deacces”, spune localnica.Singura speranþã arputea veni din partea

Primãriei Uricani, caredeþine acum amplasa-mentul, mai ales cãterenul oricum nu estefolosit. Iar oameniiaºteaptã un rãspunsfavorabil din parteaedililor, care studiazãîncã problema.

Mina, doar o amintire!Povestea oamenilor

începe când s-a construitmina Valea de Brazi.Terenul a fost împrej-muit, au apãrut clãdirileadministrative, iar la einu s-a mai gânditnimeni. L-a mai rãmas o

uliþã îngustã, prin spatelecasei. „ªi dacã intrã omaºinã micã, nu maipoate ieºi. Lemne dacãvrem sã ducem cumaºina, nu putem. Lebasculãm lângã gard ºi leurcãm cu spatele încurte. Mina Valea deBrazi a fost deschisã înaugust 1986 ºi afuncþionat doar 12 ani,pânã în anul 1998, cânda fost închisã oficial. În2003 s-a luat deciziaînchiderii tehnice aunitãþii extractive, cuecologizarea perimetruluiminier ºi a fostei zoneadministrative. Numaicã, în ciuda fondurilorpompate în acestrpoiect, locul unde aufuncþionat clãdirile aratãca un teatru de rãzboi,cu clãdiri demolate pejumãtate ºi apoi abando-nate.

Maximilian GÂNJU

În orice clipã un ºcolardin localitatea hunedore-anã Aninoasa poate fivictima unui accidentchiar în curtea ºcolii. Peterenul de sport al unitãþiia fost depozitatã o canti-

tate mare de deºeuri ºimoloz provenite de laniºte amenajãri fãcute deo societatea privatã laClubul Cultural Aninoasa.Cum costã ca sã scapi demoloz, firma a lãsatdeºeurile în curtea ºcoliiîncã din toamnã ºi acolo

ar mai fi rãmas mult timpdacã niºte pãrinþi îngrijo-raþi cã copiii lor s-arputea rãni, nu sesizaupresa. „Noi am fost nu odatã la primãrie pentru asesiza problema ºi aupromis cã ridicãdeºeurile. Este un pericolpentru copii. Am stabilitcã dacã nu vor curãþa

zona, sã facem noi acestlucru pentru copii prinvoluntariat. O sã luãmpãrinþii ca sã ne ajutepentru cã singuri noi nuputem”, a spus ElenaPascu-director ªcoala Sf.Varvara din Aninoasa.

P romisiuneneonoratã

Reprezentantul firmeicare se ocupã de reabil-itarea cãminului a promisvineri cã va ridica gunoiuldin curtea ºcolii într-oorã, însã câteva zeci deminute mai târziu adevenit amnezic. Nu ºi-amai adus aminte când apromis ºi ºi-a stabilit un

alt termen pentru aaduna gunoiul.Administraþia localã dinAninoasa prin primarulNicolae Dunca asancþionat firma în cauzãdar degeaba. „Am somatconstructorul sã-ºi iamolozul ºi chiar am apli-cat un avertisment. Aufost ºi cei de la Grada deMediu ºi în urma veri-ficãrilor au depistat prob-lema ºi au dat termenpânã în data de 19 apriliepentru remedierea prob-lemei”, susþine primarulNicolae Dunca. Cumtoate instituþiile au uitatcã pot da ºi amenzi ºi s-au mulþumit doar sã aver-tizeze verbal firma vino-vatã, molozul ºi gunoaielestau pe terenul de sportal copiilor încã din toam-na trecutã iar micuþii suntîn real pericol.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Aprilie 2013 Actualitate 11

Monika BACIU

Conducerea ServiciuluiPublic Local de AsistenþãSocialã Petroºani, a achiz-iþionat la data de 8 aprilie2013, nu mai puþin de20.000 de tichete socialea 5 lei fiecare ºi 20.000de tichete sociale a 10 leifiecare, în valoare totalãde 2,2 miliarde de leivechi.

Doar cei din adminis-traþia localã de laPetroºani acordã tichetesociale cu ocazia sãrbãto-rilor pascale. Nicio altãprimãrie din Valea Jiuluinu le va oferi celor din

categori-ilesocialeastfel deajutoare.

”Nicinu alo-camtichete

sociale pentru cã ºi la noiau venit diferiþi indivizi ºifirme ca sã ne oferetichete sociale spunându-ne mai detaliat cã nepoate pune chipul pri-marului pe tichetul social,un mesaj al primarului, cãputem sã ne alegem noifirmele de casã care sã nesponsorizeze ºi nu am fostde acord cu aceste prop-uneri neserioase”, adeclarat Gabriel Lungu,city manager municipiulLupeni.

C olectã laPetrila

Angajaþii primãrieioraºului Petrila vor punemânã de la mânã pentru aface sãrbãtorile de Paºtemai frumoase. Aceºtia vordona haine, produse ali-mentare ºi alt fel de pro-duse persoanelor nevoiaºedin localitate.

E levii unei ºcoli generale din locali-tatea Aninoasa, judeþul

Hunedoara, se joacã în recreaþie saucând au ore de sport printre tone demoloz ºi gunoaie. O firmã care a fãcutniºte lucrãri în zona ºcolii a aruncatdeºeuri direct pe terenul de sport alcopiilor. Somaþi de primãrie ºi alte insti-tuþii de control, reprezentanþii societãþiis-au obligat sã cureþe zona. Dupã ce aplecat echipa de control au ºi uitat depromisiune.

ªcoalã printre gunoaie

De-a râsu’ - plânsu’

Escaladeazã gardul fostei mine Valea de Brazica sã ajungã la ei în gospodãrie!

D oar cu scara ajung în curteacasei. Este povestea incredibilã a

unei familii din localitatea Valea deBrazi cãrora comuniºtii le-au confiscatterenul când s-a construit mina Valeade Brazi, pe unde treceau spregospodãria lor, iar de atunciescaladeazã gardul pe o scãriþã delemn. Nicio maºinã nu poate ajungepânã la ei ºi Doamne fereºte de unincendiu pentru cã maºinile pompier-ilor nu pot intra!

Au împãrþit tichetele sociale

A u intrat în posesia tichetelor sociale.O parte din pensionarii din municipi-

ul Petroºani au primit tichete sociale dinpartea celor din administraþia localã.Reprezentanþii Serviciului Public Local deAsistenþã Socialã au împãrþit acestetichete începând din weekend. Mai exactsâmbãtã a fost prima zi în care pensionariidin Petroºani au primit aceste ”cadouri”financiare.

Luiza ANDRONACHE

De nenumãrate ori, gorjeniis-au plâns cã le vin tone întregide gunoaie aduse de apeleJiului ºi de fiecare datã avemde-a face cu aceeaºi poveste.Oamenii sau diferite firme polu-azã malurile , gunoiele suntluate de ape ºi duse la Gorj, iarprimãria Petroºani, cel puþin,face curãþenie periodic, însã totîn zadar.

„Noi facem tot timpul acþiunide curãþire a malurilor Jiului ºivom face ºi în continuare, însãnoi nu ne putem permite sãavem poliþiºti sau gardieni caresã stea 24 de ore din 24 peaceste cursuri de apã”, ne-adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi, pri-marul Municipiului Petroºani Decâteva zile, tot efectivulServiciului Public deAdministrare a DomeniuluiPublic ºi Privat de la primãriaPetroºani lucreazã la ecolo-gizarea malurilor râului Jiu,pentru cã iarãºi, cei din Gorj ºi-

au arãtat nemulþumirea cã laultimele ploi, când debitulapelor a crescut foarte mult, ºicantitatea de deºeuri cu care s-au ales, a fost una imensã. Dealtfel, toate cursurile de apã dinValea Jiului sunt pline cudeºeuri de tot felul, însã în luptanesfârºitã cu nepãsarea unoroameni pare un joc care mereuse reia.

Anul trecut, chiar IoanTudor, comisarul ºef adjunct alGãrzii Naþionale de Mediu de lavremea aceea, a venitla Petroºani pentru adiscuta aceastã prob-lemã. Defileul Jiuluiaratã acum ca ºi atun-ci, înfiorãtor ºi dincauza gunoaieloraduse de apã, în spe-cial materiale textile,pentru cã cei caredeþin firme sau maga-zine cu haine second-hand, le aruncã directîn albie.

Ministerul Mediului

avea unprogramcaredorea sãlimitezepoluareape râul

Jiu prin dezvoltarea la scarãlargã a unui centru de reciclarea deºeurilor textile de la

depozitele de haine secondhand .

“De fapt, nu problemaamenzii ne intereseazã, pentrucã dupã ce a poluat Jiul, degea-ba îi mai dãm amendã. Dupã cea aruncat TIR-ul de haine pemarginea Jiului ºi sunt cârpe pemarginea apei pânã la Tg Jiu,degeaba îi dãm amendã. Pe noi

ne intereseazã sã prevenim. Vom avea o propunere leg-

islativã vizavi de aceste cârpe,pentru cã în Valea Jiului existão unitate care le recicleazã, dardin pãcate în cantitate micã.Cei mai mulþi agenþi economicicare comercializeazã acestehaine second-hand, pentru cãnu existã legislaþie care sã-ioblige sã le ducã la centrele dereciclare, le aruncã”, a mai spusIoan Tudor, cel care anul trecuts-a aflat la conducerea GãrziiNaþionale de Mediu.

Detaliile acestei iniþiative leg-islative trebuiau stabilite pânã lafinalul anului trecut, însã dinpãcate, schimbarea guvernãrii alãsat ca acest proiect sã fie datuitãrii. Asta în timp ce poluareacreºte, nesimþirea celor care ocreazã la fel, iar autoritãþile potdoar sã constate.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Aprilie 201312 Actualitate

Monika BACIU

ReprezentanþiiMinisterului Afacerilor ºiTurismului spun cãaceastã golire se datore-azã lucrãrilor ce vor firealizate.

”Procesul de golire alacului demarat cu câtvatimp în urmã a condus la

scãderea cu circa 3 metria apei lacului. Lucrareaeste necesarã în vedereareabilitãþii unor sistemede vane ºi tronsoane deconducte a barajului lacu-lui, aflate într-o stare dedeteriorare foarteavansatã. Acest proces seva încheia, dupã cenivelul apei va mai coborîcu circa 1 metru, iar din

punct de vedere tehnicfiind obligatoriu pentruefectuarea lucrãrilor labaraj”, se aratã în rãspun-sul celor de la MinisterulTurismului ºi Afacerilor.

Cei de la minister ºtiucã acest proces de golirea lacului va afecta turis-mul de varã, însã aceºtiadau asigurãri cã lucrãrilevor fi finalizate în cursul

acestui an.”Suntem convinºi cã

acest proces va avea oinfluenþã negativã asuprasezonului turistic local,care urmeazã a sedeschide la începutul luniimai, dar am fost infor-maþi cã lucrãrile în cauzãvor fi încheiate în lunaaugust 2013. Dacãlucrãrile de reabilitare arfi început, abia laînceputul lunii septemrbie2013, pe lângã pericolullucrului sub apã la tem-peraturi scãzute, exista ºiriscul nefinalizãriiinvestiþiei. Menþionãm cusuntem în contact perma-nent cu reprezentanþiiMinisterului Mediului ºiSchimbãrilor Climatice ºi

urmãrim încheierea în celmai scurt timp a acestuiproces de reabilitare”, semai aratã în document.

Lacul Cinciº estecunoscut pentru faptul cãa devenit lac în urmainundãrii unui sat întregîn urmã cu câtevadecenii. Dupã ce local-nicii au fost mutaþi ºi ºi-auvãzut atunci casele inun-date, acum se vrea o altãmãsurã. ªi anumesecarea parþialã a lacului.

Lacul Cinciº ar putea figolit parþial pe timpulsezonului cald. Decizia leaparþine celor de laSistemul de gospodãrire aApelor Hunedoara.

Zona lacului Cinciºeste inclusã în majoritatea

pachetelor ºi circuitelorturistice care vizeazãCastelul Huniazilor,Sarmisegetusa UlpiaTraiana, SarmisegetusaRegia, Geoagiu Bãi,Cetatea Deva, dar ºi alteobiective turistice.Aceeaºi problemã îi estesemnalatã ºi ministruluiTurismului, MariaGrappini.

În aceste locuri, undeastãzi de aflã unimpozant lac de acumula-re ce deservea cândvaCombinatul Siderurgicdin Hunedoara, existaucâteva sate suitoare spreCer prin tradiþiile, istorici-tatea ºi sfinþenia sim-plitãþii lor. Pentru a asigu-ra apa necesarãCombinatului ºi pentrucrearea unei baze de dis-tracþie pentru „clasamuncitoare”, conducereacomunistã a anilor 1962decide nimicirea satelor„de jos”, aflate în depre-siunea Cinciºului, matcãpentru viitorul lac de acu-mulare. Cele trei bisericiortodoxe, în ciuda efor-turilor localnicilor, suntdistruse pânã în temelie,pânã ce nu mai rãmânepiatrã pe piatrã. Doar bis-erica romano-catolicãrãmâne în picioare, fãrãacoperiº, iþindu-se dincând în când dintre ape,atunci când acestea seretrag cãtre depãrtãri.

P rocesul de golire a lcalului Cinciº se datoreazã unorlucrãri ce vor fi realizate în zonã. În urmã cu câteva sãp-

tãmâni, deputatul hundorean, Carmen Eleonora Hãrãuatrãgea atenþia responsabililor de la Ministerul de Mediuasupra influenþei negative ce o va avea asupra turismuluigolirea parþialã a lacului Cinciº.

Valea Jiului exportã gunoaie

L ocuitorii judeþului Gorj iarãºi s-au plâns cãJiul vine de la noi plin de gunoie ºi PET-

uri, iar asta pe bunã dreptate. Primãriile faccurãþenie, însã în zadar, pentru cã în scurt timp,malurile sunt din nou murdare.

Lacul Cinciº intrã în reabilitare

CVJ NR. 349, LUNI 15 APRILIE 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 349, LUNI 15 APRILIE 2013