CVJ, NR. 298, LUNI 4 FEBRUARIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 298

Luni, 4 februarie 2013

Echipa JiulPetroºani,

salvatã prin donaþii

publice?

A nunþul privind retragereadin campionat a echipei

de fotbal Jiul Petroºani a gene-rat un val de nemulþumire înrândul suporterilor, care i-auadresat un protest primaruluiTiberiu Iacob Ridzi.

>>> P>>> PAGINAAGINA 6-76-7

Problema apei în Parâng

s-a rezolvatI nspecþie în Parâng, la

sfârºitul sãptãmânii trecute.Reprezentanþii Apelor Româneau venit de la Craiova pentru avedea care este situaþia în pri-vinþa apei din staþiune, iar dupãcâteva ceasuri de discuþie, s-aajuns la o soluþie de moment.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

Aninoasa mai are douã

sãptãmâni

O raºul Aninoasa dinValea Jiului intrã în

faliment. Dacã cei dinprimãrie nu plãtesc la bancão sumã importantã din valoa-reea creditului împrumutat,oraºul va rãmâne fãrã niciunleu, iar strãzile vor fi cufun-date, din nou, în beznã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Monstrul din casã

Zeci de copiiabuzaþi sexual

chiar deapropiaþii lor

A buzaþi chiar de cei carel-au dat viaþã, roi de

apropiaþi ai lor. Sute de copiidin judeþul Hunedoara autrãit astfel de drame, iar aicivorbim doar de cazuriledescoperite de cei deProtecþia Copilului.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Un altfel de interviu.... cu Costel AVRAM, preºedinte

interimar la PNL Petrila

P oliticã, administraþie, sport, culturã... domenii de activitate care sunt stâns legate de numele unui om,Costel Avram. Acum, director general al societãþii de distribuþie a apei din Valea Jiului, Costel Avram a fost,

pe rând, sportiv de performanþã, mai apoi a intrat în politicã, în administraþie ºi nu în ultimul rând a avut uncuvânt de spus în cultura din Valea Jiului. Un personaj pitoresc, controversat, iubit, dar ºi duºmãnit, Costel Avram, într-un altfel de interviu…>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:30 Suflete pereche (r)10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)13:00 Cuscrele14:00 E greu sã spui “Teiubesc” (r)15:00 Teleshopping 15:15 E greu sã spui “Teiubesc” (r)17:20 Condamnata18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 În puii mei22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Cu un pas înainte 12:00 Cu un pas înainte 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Poliþistul dinBeverly Hills (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Umbra ºi întuner-icul22:30 ªtirile Pro TV

9:30 Râul11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci13:00 Teleshopping 13:30 NCIS: Anchetã mili-tarã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Cu lumea-n cap (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoaseiRazã-de-Lunã10:30 Ora de business (r)11:30 Garantat 100% (r)12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Latitudini 17:30 Oameni care auschimbat Lumea (r)17:40 Zeul rãzboiului18:20 Zeul rãzboiului19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Ticãloºii23:45 Ora de business (r)0:35 Nocturne

Carmen COSMAN

Poliþiºtii hunedoreniîncearcã sã afle de undeau cei doi bãrbaþi, tatã ºifiu, mercurul pe care auîncercat sã-l vândã în

plinã zi. Fapta s-a petre-cut în Staþia CFR dinDeva, unde poliþiºtiiServiciilor de InvestigaþiiCriminale ºi Arme,Explozivi ºi SubstanþePericuloase din cadrul

IPJ Hunedoara, cu spri-jinul celor de laServiciului de AcþiuniSpeciale, i-au surprins înflagrant pe bãrbatul de50 de ani ºi pe fiul lui,de numai 16 ani, Cei doi

vroiau sã vândã canti-tatea de 10,325 kilo-grame de mercur.Dupã ce au fost prinºiîn fapt, poliþiºtii aufãcut ºi o percheziþiela domiciliul celor doisuspecþi, iar rezul-tatele au fost spectac-uloase. În casa lor aufost gãsite 51 decartuºe cu glonþ, de

calibrul 7,92mm ºi 27bucãþi minirachete pentrupistol cu gaze, deþinutefãrã drept. Cei doi suntcercetaþi acum pentrucomiterea infracþiunilorde operaþiuni fãrã dreptcu substanþe toxice per-iculoase ºi efectuarea deoperaþiunicu arme ºimuniþii fãrãdrept.Totodatã, s-adispus ridi-carea mercu-rului ºi amuniþiei învedereaexpertizãrii,iar bãrbatulde 50 de ania fost reþintde ancheta-tori.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013 Actualitate 3

Carmen COSMAN

Grav este cã, pentrumulþi dintre ei, abuzul aîmbrãcat forme sexuale,iar numãrul cazurilorcreºte de la un an laaltul, ca o formã de man-ifestare sa frustãrilor.Oricum, dacã vorbimdespre abuz în general,indiferent de forma lui, înjudeþul Hunedoara sunttot mai multe cazuri

reclamate ºi apoi confir-mate. „Din pãcatenumãrul situaþiilor pentrucare s-a impus intervenþiaDirecþiei este în creºtere.Dacã în 2011, totalulsesizãrilor de copii aflaþiîn situaþii de abuz, negli-jare, exploatare a fost de527, în 2012 ne con-fruntãm cu o cifrã de541. Cazurile confir-mate sunt 321 în 2011,iar în 6 situaþii au fost

abuzuri sexuale. Din feri-cire, doar unul dintre cei6 copii a ajuns cumãsurã de protecþie, iarceilalþi 5 au fost menþin-uþi în familia proprie,deoarece abuzul era dinexteriorul familiei. Dinnefericire, în 2012, situ-aþiile de copii aflaþi înabuzuri sexuale a crescut.În 2012 ne-am confrun-tat cu 25 de astfel decazuri, iar pentru 4 copiis-a impus mãsurã de pro-tecþie”, a declarat IonelaLazãr, purtãtor de cuvântal DGASPC Hunedoara.Altfel spus, pentru 4 din-tre ei monstrul veneachiar din propria familieºi de regulã acesta este

chiar tatãl minoruluiabuzat. Cum sa ajuns laastfel de situaþii, încearcãsã explice sursa citatã,care crede cã, pânã laurmã este vorba desprefrustrãri. „Cu siguranþã,situaþia socio – econom-icã în care ne aflãm,accesul la atâtea formede manifestare afrustãrilor ºi comporta-mentelor uºordelincvente, s-a denatu-rat. De la reacþii între

copii de violenþã fizicã s-a ajuns la aceastã formãde abuz sexual”, a pre-cizat Ionela Lazãr. Dinfericire, ponderea copi-ilor care se poate bazape susþinerea familieieste mare, adicã pericolulnu este neapãrat dininterior. Anul trecut, 21de cazuri de copii abuzaþisexual au rãmas în famil-ia proprie, ceea ce, spunpsihologii, este beneficpentru depãºirea

traumei. „Bineînþeles,copiii rãmân înatenþia noastrã ºibeneficiazã de con-siliere psihologicã,pentru cã este foarteimportant sãdepãºeascã aceastãtraumã”, a subliniatpurtãtorul de cuvântal DGASPCHunedoara.

Îmbucurãtor estefaptul cã a scãzutnumãrul micuþilor careau ajuns în grija statului,abandonaþi sau dinmotive independente devoinþa pãrinþilor, cum arfi pe fondul sãrãciei saual bolii. Astfel, în 2011au fost 89 de copiiinternaþi în centrele deplasament sau care auajuns la asistenþi maternali, iar în 2012 numãrul lor a scãzut la 67.

Monstrul din casã

Zeci de copii abuzaþi sexualchiar de apropiaþii lor

A buzaþi chiar de cei care l-au datviaþã, roi de apropiaþi ai lor. Sute

de copii din judeþul Hunedoara au trãitastfel de drame, iar aici vorbim doar decazurile descoperite de cei de ProtecþiaCopilului.

Diana MITRACHE

A bãut mai multe pahare încare barmaniþa i-a turnat cal-mante. Un bãrbat de 36 de anis-a trezit cã e luat la bãtaie ºiabia aputut sã reacþioneze,pentru cã ºi-a dat seama cã ise face rãu. Totul din vina cal-mantelor pe care vânzãtoareade la bar i le-a pus în bãuturape care o comanda. De aici ºipânã la a fi prãdat nu a maifost decât un pas, iar omul s-aales cu o pagubã de 150 deeuro. La scandal a luat parte ºiun minor, iar acum poliþia le-a

dat de urmã. „În data de30.01.2013, în jurul orei18:30, la Poliþia MunicipiuluiVulcan s-a prezentat un bãr-bat de 36 de ani, din locali-tate, care a reclamat faptul cã,dupã ce a consumat bãuturialcoolice într-un local, per-soane necunoscute i-au sus-tras din buzunar suma de 150de euro ºi actul de identitate.În urma cercetãrilor efectuate,s-a stabilit faptul cã, în jurulorei 18:30, bãrbatul a fostdeposedat prin violenþã deactul de identitate ºi suma de100 de euro, de cãtre un bãr-

bat de 35 de ani, care a fostajutat un minor de 17 ani,ambii din Vulcan. În prealabil,partea vãtãmatã consumasebãuturi alcoolice în care anga-jata barului, o femeie de 28 deani, împreunã cu un complicede 31 de ani, ambii dinVulcan, i-au pus douã compri-mate de medicament cu efectcalmant, cu intenþia de a-l

pune în postura de anu se mai putea apãrapentru a-l deposeda debunuri ºi bani”, spuneBogdan Niþu, purtãtorde cuvânt al IPJHunedoara.

Cei patru suspecþi aufost reþinuþi pentru 24 de ore,urmând a fi prezentaþi instanþeide judecatã cu propunere de

arestare preventivã pentrucomiterea infracþiunii de tâl-hãrie, respectiv complicitate latâlhãrie (în cazul ultimilor doi).

L-au drogat ºi l-au prãdat

U n bãrbat de 36 de ani din Vulcan a fostdrogat în bar, chiar de angajata localului,

care era în cârdãºie cu alþi clienþi. Totul, cuscopul de a-l prãda.

Au vrut sã vândã în garã 10 kilograme de mercur

D oi hunedoreni din comuna Buceº au crezut cã dau lovitu-ra ºi au încercat sã vândã peste 10 kilograme de mercur.

Au fost prinºi în flagrant de poliþiºti, chiar în Gara dinmunicipiul Deva, iar unul dintre ei a fost arestat preventiv.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 20134 Actualitate

Mircea NISTORLuiza

ANDRONACHE

Vom vedea cât depregãtiþi sunt absolvenþiinoºtri de liceu pentrumarele examen din viaþalor, respectiv cel deBacalaureat, în luna fe-bruarie. Atunci, la niveluljudeþului Hunedoara vor

avea loc simulãrile pro-belor scrise. “S-a stabilitdata de 6 februarie pen-tru susþinerea simulãriipentru examenul deBacalaureat la proba EA,cea de limbã ºi literaturaromânã. În data de 7februarie se va susþinecea de limbã maternã, îndata de 11 februarie,proba EC, cea din pro-

filul pe care elevii îl au,respectiv matematicã sauistorie, iar în data de 12va fi proba ED la alegeredin profil”, ne-a declaratMarta Mate, purtãtor decuvânt I.ª.J. Hunedoara.

De altfel, elevii de 12-a ºi nu doar ei, vorsusþine testele de simula-re atât a Bacalaureatuluicât ºi a evaluãriinaþionale, în aceleaºicondiþii în care vor avealoc examenele propriu-zise.

“Sãlile în care se vorsusþine aceste simulãrivor fi dotate cu camerevideo, iar acelaºi aspect îl

urmãrim ºipentrususþinereasimulãrii laevaluareanaþionalã,pentru cã îndatele 19, 20ºi 21 februa-rie, vor avealoc simulãri ºipentru exam-enul elevilorde clasa aVIII-a”, a mai spus MartaMate.

Prima simulare, ceadin decembrie 2012, s-aîncheiat cu rezultate maimult decât modeste. „Da,pe ansamblul Vãii Jiului,rezultatele au fostnemulþumitoare. Înschimb, elevii noºtri au

obþinut note destul debune, dar mai avem delucru. Inclusiv cu mentali-tatea potrivit cãreia dacãnotele nu se trec în cata-log, atunci nu are rost sãne zbatem, aºa cumprivesc mulþi dintre eleviaceste simulãri”, adeclarat GeorgianaAmbruº, director ªcoala

Generalã „I. G. Duca”Petroºani.

Evaluarea Naþionalã aelevilor de clasa a VIII-ava avea loc în perioada25 – 27 iunie, va începecu proba la limbaromânã, urmatã dematematicã ºi limbamaternã.

Carmen COSMAN

Executivul a adoptat o nouãhotãrâre privind acordarea unormasuri de sprijin familiilor afec-tate de explozia care a avut locîn data de 15 noiembrie2008 la ExploatareaMinierã Petrila, judeþulHunedoara. Practic,aceasta vine sã com-pleteze ºi sã modificevechiul act normativ,deoarece în respectivahotãrâre de la aceavreme. Guvernul a expli-cat cã aceastã corecþie era

necesarã din cauzã cã MinisterulEducaþiei Naþionale atribuia bursespeciale, pe durata ºcolarizãrii,unui numãr de 15 preºcolari,

elevi ºi studenþi, ale

cãror familii au fost afectate deexplozia de la ExploatareaMinierã Petrila, dar HG nr.1467/2008 nu a cuprins ºinivelul de învãþãmânt terþiarnonuniversitar (postliceal), chiardacã preciza cã bursa specialã seacordã pe toatã perioada ºcola-rizãrii. Prin urmare, noul act normativ face rectificarea nece-sarã, astfel încât tinerii în cauzãsa poatã primi bursã specialã.

Încep simulãrile pentru eleviidin ani terminali

Î n circa o sãptãmânã, elevii de liceuvor susþine simularea pentru

Bacalaureat. De asemenea, tot lunaviitore, ºi cei din clasa a VIII vor aveateste pentru evaluarea naþionalã.

Condiþii modificate pentru bursele copiilorminerilor decedaþi la Mina Petrila

H otãrârea de Guvern prin care 15 copii ai vic-timelor tragediei de la Mina Petrila beneficiau

de burse ºcolare a trebuit modificatã. În cei patru aniscurºi de la tragedie, copiii au crescut, iar condiþiiles-au schimbat.

Mircea NISTOR

La ªcoalaGeneralã „I. G.Duca” dinPetroºani, deexemplu, cei maimulþi bolnavi seaflã printre copiii care facnaveta tocmai dela Slãtinioara.

„Avem maimulþi elevi bolnaviºi, dintre ei, ceimai mulþi provindin rândul celor

care locuiescpeSlãtinioara.Probabil cã,fiind nevoiþisã meargãmai mult pejos, ei sunt maiexpuºi la con-tractarea unorviroze”, a spusGeorgianaAmbruº, directorulunitãþii ºcolare.

Deºi cazurile deviroze sau varicelãs-au înmulþit în

ultim-ul timp, deocam-datã, cel puþin înValea Jiului, nu afost semnalat nici-un caz de gripã,nici la adulþi ºi nicila copii.

Elevii, afectaþi de viroze

Î n ultimele zile, în Valea Jiului, tot mainumeroºi au fost elevii care, la sfatul

medicului, au rãmas acasã. Cauza principalãpentru care copiii s-au ales cu foi de boalã sedatoreazã virozelor respiratorii.

Monika BACIU

Campania sedesfãºoarã în perioa-da decembrie 2012 –iunie 2014.

Proiectul„Necenzurat” va fiimplementat la nivelnaþional, de cãtre cei

94 de specialiºti dincadrul centrelor deprevenire evaluare ºiconsiliere antidrog ºi aicentrelor judeþene deresurse ºi asistenþãeducaþionalã, profe-sioniºti formaþi decãtre ANA în lunadecembrie.

„Necenzurat“ este unproiect de prevenire aconsumului de droguriîn ºcoli, adresat ado-lescenþilor cu vârsteîntre 12 ºi 14 ani,având la bazã modelulcomprehensiv al influ-enþei sociale, proiectulfiind deja testat cu succes în 7 þãrieuropene. Obiectivulgeneral al proiectuluivizeazã formarea unorabilitãþi de viaþã nece-sare luãrii unor deciziiinformate, corecte ºiresponsabile în legã-turã cu consumul detutn, alcool ºi droguri.

Pe lângã activitãþiledestinate elevilor, acest

proiect are ºi unmodul adresatpãrinþilor, deosebit deutil în realizarea unuiparteneriat activ ºi efi-cient între ºcoalã ºifamilie în educaþiaantidrog a copiilor.

În etapa urmãtoarea proiectului,specialiºtii CPECAHunedoara ºi CJRAEHunedoara au misi-unea sã îl dezvolte,prin formarea cadrelordidactice. Astfel, pânãla sfârºitul anului ºcolar2013 – 2014, vor fiformate la niveljudeþean cel puþin 20de cadre didactice, vorbeneficia de acestproiect peste cel puþin500 de elevi de 12-14ani, precum ºi familiileacestora.

Necenzurat, proiect adresatadolescenþilor

N ecenzurat. Acesta este numeleunui proiect derulat prin

Agenþia Naþionalã Antidrog înparteneriat cu Ministerul EducaþieiNaþionale, prin structurile locale,Centrul de Prevenire Evaluare ºiConsiliere Antidrog Hunedoara,respectiv Centrul Judeþean deResurse ºi Asistenþã EducaþionalãHunedoara.

MaximilianGÂNJU

O speranþãar putea fi sis-temul centra-lizat la nivel deValea Jiului,încã aflat înfaza de proiectºi doar dacãpreþurile vorputea fi accep-tabile pentrulocuitorii sãraciai micuþuluioraº. „Neîncãlzimapartamenteleaºa cum putemfiecare. Eumerg pe curentelectric pentrucã mi se paremai ieftin,deoarece sunt

pensionar minier. Amînsã vecini care ºi-aumontat sobe pelemne sau pe cãr-bune. Ne descurcãmfiecare cum poate”, adeclarat unul dintrecei 10.000 delocuitori ai Aninoasei.Toate centralele ter-mice de cartier dinAninoasa au fostînchise pentru cãoamenii au optat pen-tru debranºarea de la

sistemul centralizat deîncãlzire, motivând cãnu le mai ajung baniisã-ºi achite facturile.Dacã o bunã parte aaninosenilor îngheaþãde frig în locuinþe, înunitãþile deînvãþãmânt aflate peraza localitãþii, copiiiîncã nu au avut desuferit pentru cã aucentrale propii pe gazsau cãrbune ºi lemn.


Monika BACIU

Patru societãþi au câºtigatcontractul licitat de adminis-traþia localã din Petroºani.este vorba de MAX ASALTcare ºi-a adjudecat 8 dincele 11 lucrãri, CON-STRUCT PLUS dinGiurgiu, Visa Petroºani ºiBAU DECOLUX PRESTdin Deva. Valoarea contrac-tului este de 2.872.889 delei, fãrã TVA. Blocurile cevor fi reabilitate sunt peStrada Pãcii ºi pe Strada 1Decembrie 1918. Toateimobilele de pe strada Pãciice sunt cuprinse în progra-

mul de reabilitare au fostconstruite în anul 1963, iarcele douã imobile de pestrada 1 Decembrie dateazã

din anul 1984. Pentru mo-dernizarea energetica acladirii se propunerepararea sarpantei exis-tente la blocurile de pe 1Decembrie 1918 nr.92 si63, prin inlocuirea si refa-cerea elementelor construc-tive deteriorate, acolo undeeste cazul, iar invelitoareade tigla se va inlocui intotalitate. La blocurile nr.14,16,18,20 din str. Paciise propune realizareasarpantei deoarece inveli-toarea este tip terasa.

Totodatã, aici vor fi exe-cutate ºilucrãri deanvelopare.La reabi-litarea imo-bilelor con-tribuþia estedivizatã întrei pãrþi,buget local,Guvern ºicofinanþaredin parteaasociaþiilor deproprietari.

Diana MITRACHE

Doar maxim douã sãptãmânimai au cei din Aninoasa sã-ºiachite datoria la bancã, saumãcar o parte. Pânã în 10 febru-arie au fost pãsuiþi cei de laprimãriaAninoasa,iar dupãacest ter-men vormai puteadoar sã-ºiachitesalariilecãtre anga-jaþii, carevor veni la primãrie, unde nu vamai fi curent ºi întreg oraºul varãmâne în beznã. „Dacã nu vorprimi niciun ajutor din parteaGuvernului, aºa cu, de fapt, ni s-a promis, în repetate rânduri,ne aºteaptã o executare silitã dinpartea bãncii la care ne-amîmprumutat, care presupunepoprirea tuturor sumelor careintrã în Trezorerie, mai puþin,probabil, fondul de salarii. Avemtermen pânã maxim în 10 – 15februarie. Sperãm în ajutorul dela Guvern sau de la ConsiliulJudeþean Hunedoara. Un 10 –15 miliarde de lei vechi ne tre-buiesc. Ultima somaþia a venit

marþi de la BCR ºi ne cereau sãrambusrãm o parte din credit casã putem sã ne reeºalonãmdatoriile”, a precizat NicolaeDunca, primarul oraºuluiAninoasa din Valea Jiului.

Cu mai mulþi ani în urmã,

administraþia din Aninoasa s-aîmprumutat cu 3 miliarde de leivechi, dar pentru cã nu le-a plãtitla timp, datoriile sunt acum de 4miliarde de lei vechi. ªi asta chiardacã banii au fost alocaþi pentrulucrãri la gaz metan, care niciacum nu au fost finalizate. Baniiau fost imprumutati pe vremeavechii administratii, iar fostul pri-mar Ilie Botgros a luat creditulpentru lucrari pe care încãnimeni nu le-a vãzut executate înoraº. Oraºul Aninoasa a rãmas,în ultimii ani, mai mereu fãrãbani, iar din acest motiv nicivechiul primar nu îºi permitea sãmai lumineze strãzile.

Monika BACIU

”Criteriile pentru acor-darea locuinþelor sociale suntmai complexe, ele fiind prindestinaþie socialã seadreseazã persoanelor careau un numãr mai mare decopii, persoanelor care aulocuinþe ºi au spaþii închiriate

din domeniul privat ºi per-soanelor angajate în instituþi-ile publice”, a declaratviceprimarul oraºului Petrila,Vasile Jurca.

La primãria oraºuluiPetrila s-au depus sute decereri pentru o locuinþãsocialã.

”Avem câteva sute de

cereri depuse în acest sens”,a mai precizat sursa citatã.

Reprezentanþii adminis-traþiei locale de la Petrilaspera ca primele blocuri delocuinþe sociale sã fie datã înfolosinþã în luna iunie a aces-tui an Blocurile cuprind întotal 64 de unitãþi locativedintre care 28 apartamentecu 2 camere ºi 36 garson-iere, în regimul de înãlþimeP+3. Teoretic, cele patrublocuri sociale din Petrila arfi trebuit sã fie finalizate înluna noiembrie a anului tre-cut, însã acest lucru nu s-aîntâmplat, iar viitorul esteincert în ceea ce priveºtedarea în folosinþã a acestorimobile.

Aninoasa mai are douã sãptãmâni

O raºul Aninoasa din Valea Jiului intrã în fali-ment. Dacã cei din primãrie nu plãtesc la bancã

o sumã importantã din valoareea creditului împrumu-tat, oraºul va rãmâne fãrã niciun leu, iar strãzile vorfi cufundate, din nou, în beznã.

3 milioane, 11 blocuri

11blocuri, aproape 3 milioane de lei.Administraþia localã de la Petroºani

prin Serviciul Public de Administrare aDomeniului Public ºi Privat a atribuit uncontract de peste douã milioane de lei pentrucontractul de ”reabilitare termicã a 11 blocuride locuinþe din municipiul Petroºani,proiectare ºi execuþie”.

Sute de cereri, puþine soluþii

C onsilierii locali de la Petrila au aprobatîn ºedinþã de consiliu criteriile de acor-

dare a apartamentelor din blocurile sociale cese construiesc pe raza oraºului. Cei care soli-citã o astfel de locuinþã trebuie sã îndepli-neascã mai multe criterii, iar apartamentelevor fi repartizate în baza unui punctaj.

Încãlzirea centralizatã a dispãrut din Animoasa

Î n Aninoasa fiecare îºi încãlzeºte locuinþa cu ce ºicum poate, în principal cu lemne, cãrbune sau

curent electric. Fiecare cetãþean este pe cont propriu,pentru cã despre un sistem centralizat de încãlzirepe timp de iarnã nici nu mai poate fi vorba.

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Monika BACIU

”E vorba de o construcþiefinalizatã ºi omul vrea sã îºiîntabuleze casa. Nu o poateface fãrã acest act. Era ºiînainte, dar acum am decis sãpercepem taxã. Practic pe hâr-tia ce îi este eliberatã deprimãrie va scrie din ce e fãcutãcasa, spre exemplu la parter elemn, ºi sã zicem cã acoperiºuleste din tablã”, a declaratviceprimarul municipiuluiLupeni, Cornel Lungan.

Conform notei de funda-

mentare a proiectului dehotãrâre al cãrui iniþiator esteprimarulmunicipiuluiLupeni, CornelResmeriþã,aceastã taxã vafi perceputã pemotiv cã existãfoarte multecereri de acestgen.

”Având învedere afluxulmare decetãþeni care

solicitã eliberareaunor certificatede atestare a edi-ficãrii con-strucþiei, iar aces-te certificate,pânã în prezent,au fost eliberateîn mod gratuit,consider intro-ducerea uneitaxe pentru elib-erarea lor”, se

aratã în nota de fundamentaresemnatã de primarul municipiu-lui Lupeni, Cornel Resmeriþã.

Existã ºi o solicitare în acestsens venitã din parte celor de labiroul de Urbanism al PrimãrieiLupeni.

”Luând în considerare faptulcã în ultimul timp au fost eliber-ate multe certificate de edificarea construcþiilor pentru notareaîn Cartea Funciarã a construcþi-ilor edificate de cãtre cetãþenii

din municipiul Lupeni, biroulurbanism ºi amenajarea teritori-ului propune introducerea uneitaxe pentru eliberarea cetificatu-lui de atestare a construcþiei”,se aratã în raportul semnat deNicoleta Pupãzan, ºef BiroulUrbanism ºi AmenajareaTeritoriului Lupeni.

Astfel, taxa pentru eliberareaacestui certificat a fost stabilitãla suma de 50 de lei. Cei carevor sã îºi întabuleze casele vortrebui sã scoatã din buzunar osumã frumuºicã pentru eliber-area acestui document.

Notarii din Valea Jiului spuncã acest document se percepepentru întabularea imobilelor,dar cã pânã acum în nicio local-itate din Valea Jiului nu a fostperceputã o astfel de taxã pen-tru eliberarea certificatului deatestare a edificãrii construcþiei.Astfel, la Lupeni s-a stabilit opremierã pentru Valea Jiului.

Maximilian GÂNJU

„Sunt sufocat de fiecaredatã când vin sã cumpãrpâine. Cetãþenii reclamãmereu cã stau la coadã înnoxele emanate de maºini.Nimeni nu face nimic înceea ce priveºte rezolvareaproblemei maºinilor care facaprovizionarea. În zonarespectivã, staþionareaautovehiculelor ar trebui sãfie restricþionatã doar peperioada cât se descarcãmarfa, dar maºinile stau cuorele ca într-o parcare”, a

spus un localnic sãtul dehaosul din piaþã.Administratorii pieþeiAgroalimentare Centrale dinPetroºani au susþinut în maimulte rânduri cã cunoscrespectiva problemã ºi cã auîncercat în repetate rândurisã o rezolve dar fãrã rezultat.

A nunþul privindretragerea din

campionat a echipei defotbal Jiul Petroºani agenerat un val denemulþumire în rândulsuporterilor, care i-auadresat un protest primarului Tiberiu Iacob Ridzi.

Edilul le-a rãspuns însã cãechipa poate fi salvatã doarcu ajutorul comunitãþii.Adicã, mai pe înþelesul tutur-or, cei care doresc, pot donachiar bani pentru susþinereafinanciarã a echipei. “ Poatefi o idee, vom vedea în urmadiscuþiilor. Se poate face ºi osubscripþie publicã ºi fiecareiubitor al sportului ºi al Jiului,sã vinã cu o micã contribuþie.Dar, în urma discuþiilor pecare vreau sã le avem într-uncadru foarte larg, poateavem ºi alte idei. Eu nu resp-ing aceastã ideea a salvãriiClubului Jiu, însã vreau sãfim foarte realiºti ºi sã vedemdacã ºi putem sã facem acestlucru ”, a declarat Tiberiu

Iacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani.

Întrebat dacã ºi el ar donabani echipei Jiu, primarul arãspuns afirmativ, însã cu ocondiþie. “ Cu siguranþa, da,dar m-ar interesa foarte multcine ar gestiona acest fon-duri, pentru cã pânã acum s-a dovedit faptul cã manage-mentul nu a fost unul foartepotrivit ”, a mai spus pri-marul Municipiului Petroºani.

Echipa de fotbal JiulPetroºani a fost înfiinþatã înanul 1919, adicã acum 94de ani, iar cea mai marereuºitã a fost câºtigareaCupei României în anul1974.

Luiza ANDRONACHE

Echipa Jiul Petroºani,salvatã prin

donaþii publice?

T rei dintr-o loviturã. Vorbim

de trei maºini avariate, din cauzaunui ºofer imprudent,care a gonir cu vitezãpe o stradã dinVulcan ºi s-a opritnumai în parcareaplinã cu maºini.

A cãlcat acceleraþia ºinu s-a mai oprit decât înparcare. Este pãþania unuitânãr din Vulcan care alovit maºinile care se aflauîn parcarea de la bloc ºile-a produs maimultepagube. Proprietariivehiculelor povestesc cãau auzit un zgomot foarteputernic, iar când au ieºitpe geam au vãzut ce li s-aîntâmplat. „Am auzit obubuiturã puternicã ºi amieºit afarã. Am gãsitmaºina în parcare, fãcutãpraf. Ce sã mai zic?Aveam vitezã ºi nu s-amai putu opri, cã era ºipolei”, spune proprietarauneia dintre maºini.

„Acum sã plãteascã cuasigurarea lui paguba.Maºina mea e praf ºi dacãnu ai siguranþã în parcare,atunci unde sã o duc, încasã?”, spune ºi celãlaltproprietar pãgubit.

Poliþiºtii, care au ajunsimediat la faþa locului,spun cã ºoferul vinovat apierdut controlul volanuluiºi, din cauza vitezei ºi apoleiului, nu s-a putut opridecât în maºinile parcateîn apropiere. „Accidentuls-a produs pe stradaTraian. ªoferul dinVulcan, pe un carosabilalunecos, a pierdut con-trolul volanului, a derapatºi a lovit douã maºiniaflate în staþionare.Ambele sunt grav avari-ate. Nu putem precizadacã avea vitezã, dar certeste cã pe carosabil erapolei”, spune agentul depoliþie Mihai Papuc, ºef laPoliþia Rutierã Vulcan.

Accidentul s-a petrecutla lãsarea serii joi, iar

oamenii din zonã spun cãmai mereu ºoferii calcãpedala de acceleraþie peaceastã stradã. „E raliu

aici mereu. Din casã seaude cu ce vitezã trec maiales la lãsarea serii ºi deaceea se întâmplã ast-

fel de necazuri. Aici suntºcoli ºi nimeni nu facenimic sãne protejãm copi-

ii”, spune un martor

al accidentului.Poliþia, însã, nu are

cunoºtinþe de viteza cucare ºoferii circulã peacolo. „Nu pot spune cãse face raliu acolo,întrucât strada e îngustã ºipe o parte sunt parcatemaºini, mai ales seara.Mai rãu e cã se formeazãpolei”, a mai precizatMihai Papuc.

ªoseaua din zona încare s-a produs accidentulrutier este mai mereuacoperitã de un strat sub-þire de gehaþã, din cauzacanalelor care se scurgdin Cartierul Dallas ºi careseara îngheaþã, transfor-mând carosabilul într-unveritabil patinuoar.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Hoþii i-au furatmotorina

din rezervorC ã în România se

furã orice ºi chiarcu nesimþire, în plinã zi,chiar pe faþã, ºtim deja,dar parcã uneori tot nune vine a crede cã toateastea chiar au loc ºi nimeninu mai are bun simþ ºiteamã de nimeni ºi nimic.

Despre Municipiul Vulcan ºidespre cele câte se întâmplã acolos-au scris multe pagini de ziare, iarteleviziunile au avut ore întregi deaudienþã, dar odatã cu trecereatimpului auzim grozãvii tot maimari, care dupã un timp, însã,aproape ni se par la ordinea zile.

Cazul pe care vi-l relatãm astãzi,poate nu este atât de grav, nu înnota în care cotidianul nostru a

scrisîn ultimelenumere despre acest oraº, darexprimã necazul unui om simplu.Sãptãmânã trecutã, într-odimineaþã, cetãþeanul cu pricina adat sã vrut la serviciu cu maºina,însã când a dat sã plece cu maºinade pe loc, ce s-o mai facã…

“Am alimentat cu o zi înainte ºiºtiam cã am lãsat rezervorul plin cu

motorinã, aºa cã nu mi-am fãcutgriji. Dar, când am vrut sã pornesc,am avut surprinderea sã constat

cã…nu mai aveam carburant.Mi-l furase peste noapte cinevachiar din rezervor.

Ce sã fac eu atunci, cui sã-i spun, pentru cã oricumcred cã se întâmplasenoaptea ºi nu vãzuse nimenihoþii. Aºa cã, m-am dus pejos pânã la Peco, am luat

niºte motorinã într-un recipi-ent, pentru a putea pleca cu

maºinã sã o alimentez din nou”,ne-a declarat cetãþeanul cu pricina.El îºi parcase maºina în faþa blocu-lui unde locuia, pe strada Traian ºinu ºi-a putut vreodatã închipui cãavea sã pãþeascã asta.

Acum, mai spune cã iese afarãºi de câteva ori pe noapte pentrua verifica maºina, pentru cã, spuneel, nu mai poate dormi la gândulcã hoþii îl lasã din nou fãrã motor-inã.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Ca la popice, în parcare

Administraþia din Lupeni, premierã la nivelul Vãii Jiului

P remierã ”taxabilã” la Lupeni. Administraþialocalã din Lupeni a instituit o taxã ineditã la

nivelul Vãii Jiului. Este vorba de perceperea uneitaxe pentru eliberarea certificatului de atestare aedificãrii construcþiei. Adicã, pe limba reprezentanþilor administraþiei locale din Lupeni,este vorba de o hârtie care îi foloseºte proprietarului pentru a-ºi întabula imobilul.

Abramburealã în PiaþaCentralã Petroºani

M ai multe persoane au sesizat autoritãþiledespre faptul cã în Piaþa Agroalimentarã

Centralã din Petroºani cei care se aºeazã lacoadã pentru a cumpãra pâine sau alte produsede panificaþie sunt pur ºi simplu sufocaþi degazele emanate de þevile de eºapament alemaºinilor care descarcã marfã.

P oliticã, adminis-traþie, sport,

culturã... domenii deactivitate care sunt stânslegate de numele unuiom, Costel Avram. Acum,director general al societãþii de distribuþie aapei din Valea Jiului,Costel Avram a fost, perând, sportiv de performanþã, mai apoi aintrat în politicã, înadministraþie ºi nu înultimul rând a avut uncuvânt de spus în cul-tura din Valea Jiului.

U n personaj pitoresc,controversat, iubit,

dar ºi duºmãnit, CostelAvram, într-un altfel deinterviu…

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

- Politic aþi debutat,dacã pot spune aºa, înPRM. Aþi avut o micã rãtã-cire, dupã care v-aþi întorsîn PRM ºi acum, iatã-vã, înPNL. Acesta este partidulîn care v-aþi regãsit sauvorbim despre un traseismpolitic de conjuncturã?

- Pentru a vã face, singuri, oimagine dacã am avut rãtãciri înpoliticã, dacã am fost un traseist,dacã am fost un om pragmaticsau doar unul idealist e necesarsã vã spun ºi varianta mea. Oputeþi suprapune, apoi, pestevarianta dv. ºi vom vedea ce vaieºi la final...

Sigur cã mi-ar fi plãcut, încãde tânãr, sã fiu înarmat cu obusolã sau cu un gps pentru a nurãtãci cãrarea. Din fericire, credcã lucrurile care þi se întâmplã înviaþã þin mai mult de destinulnostru ºi mai puþin de sofisti-catele aparate de orientare turis-ticã. Eu am fãcut primii paºi înpoliticã la Paºcani. Acolo, laLiceul CFR din localitate, era ungrup de profesori care se arãtauentuziasmaþi, la începutul anilor91, de politica PRM-ului. Toþiciteau revista partidului ºi, aº ziceinevitabil, mi-au transmis ºi mieacest microb al politicii militante.În 1994, am ajuns la Petroºanica student la Universitatii dinPetrosani ºi ca rugbist la ªtiinþa,o echipã ce evolua, pe atunci, înprimul eºalon valoric de la noidin þarã. Þin minte cã eramfoarte mândru de ambele meleipostaze. Nu era de colo pentruun tânãr venit de departe sãpoatã deveni, cu mari sacrificiimateriale din partea celor rãmaºiacasã, „cu o treaptã mai domn”.Ãsta a fost visul tatãlui meu ºi,din pãcate, el nu a mai apucat sãmã vadã un om realizat. Aici, laPetroºani, i-am întâlnit pe profe-sorul Iaþenco, care mi-a vorbitprimul de PRM-ul local, ºi peprofesorul Mitran – care era liderul partidului în Petroºani. M-am împrietenit, în cadrul organizaþiei, cu inginerulConstantin Ghiþã, un fost rugbistal ªtiinþei ºi un viitor consilierlocal. Aceasta a fost, sã zic aºa,epoca romanticã a activismuluimeu politic.

În anul 1996, a venit înHunedoara sã candideze pentruun post de parlamentar, pe lis-tele PRM-ului, viitorul deputat IlieNeacºu. El a fost cel care m-aajutat sã intru în politica mare.Pot spune cã, mulþumitã lui, amajuns ºi vicepreºedinte alConsiliului Judeþean ºi, pentru o

scurtã perioadã, deputat. Atuncia trebuit sã aleg una din funcþii ºiam ales-o pe prima. E o mentali-tate pe care am învãþat-o de laCreangã: „mai bine-n satul tãufruntaº decât codaº la oraº”.Când Ilie Neacºu a ieºit, cu scan-dal, din PRM ºi mi-a zis sã-lurmez, m-am dovedit a fi un omimplicat sentimental. Fãrã a maicalcula, la rece, avantajele ºidezavantajele acestei ieºiri, n-ammai stat pe gânduri ºi l-am urmatpe primul meu mentor. Aºa amieºit din PRM.

Am fãcut un mic ocol printr-un partid în care nu m-amregãsit ºi am revenit, datoritãinsistentelor facute de poetulAdrian Pãunescu care a insistatla Vadim, ºi asa am revenit dinnou în PRM. Anul trecut, dupãalegerile locale, am fost foarteabãtut. Deºi Hunedoara a fost aldoilea judeþ pe þarã, ca voturiaduse pentru PRM, noi n-ammai reuºit sã intrãm în ConsiliulJudeþean. În septembrie Tribunula venit la Þebea, eu eram în con-cediu, s-a simþit cam singur ºicolegii mi-au comunicat cã amfost exclus din partid. Sunt con-vins cã Vadim a reacþionatemoþional dar m-am hotãrât sãnu contest aceastã decizie,poate, arbitrarã. Poate cã a venitla timp. Dacã era dupã mine,cred aº fi pãrãsit printre ultimiiaceastã corabie a tinereþii...

Aºa am ajuns iar la unmoment de rãscruce. Pentrumoment, nu ºtiam încotro s-oapuc. Nu vã ascund faptul cã amavut oferte de peste tot. Într-unfinal, deºi lumea mã percepea cape un om politic versat, eu m-am hotãrât sã aleg cu inima.Unii m-au averizat cã în politicãe total contraindicat sã acþioneziîn acest fel. ªi totuºi... Omul celmai apropiat de mine în aceºtiultimii ani de politicã la niveljudeþean a fost, fãrã îndoialã,Mircea Ion Moloþ. Acum nu ammai fost în situaþia croitoruluicare mãsoarã de ºapte ori ºi taieodatã. Cunoscându-l de atâtavreme, sunt convins cã aº fimers pe mâna preºedinteluichiar ºi cu ochii închiºi. Cred cã,odatã cu intrarea mea în PNL,cercul meu s-a închis armonios.Eu am plecat din PartidulRomânia Mare ºi am ajuns înpartidul celor care au fãcut posi-bilã întemeierea României Mari.Ca sã trag o ultimã concluzie aºzice cã orice om e dator sã-ºicaute ºi sã-ºi atingã, în cele dinurmã, idealul. Poate cã, pe parcursul vieþii mele, am avutparte ºi de ezitãri, ºi de rãtãciri,ºi de conjuncturi favorabile saumai puþin favorabile. Puteþi sã lespuneþi cum vreþi. Chiar ºi „traseism politic de conjuncturã”.Dar nu uitaþi cã cercul e o operãperfectã ºi e foarte greu sã teînscrii pe orbita lui.

- Majoritatea politicie-nilor „una zic ºi altafumeazã”, caragialeºtevorbind. Dv. ce pãrereaveþi despre clasapoliticã din Romania?ªi, având în vedere cãsunteþi un lider politic,unde vã regãsiþi? Decâte ori aþi zis una ºiapoi aþi fãcut alta?

- Am aflat, de la scriitorii pecare i-am invitat la Petroºani, cãexpresia citatã de dv. vine, defapt, de la Tudor Arghezi. Sezice cã scriitorul Titus Popovicivorbea plin de zel, de la o tribunã a partidului comunist,despre eroica noastrã clasãmuncitoare. Dupã cuvântare,Titus Popovici a ieºit pe hol ºi,tacticos, ºi-a aprins o þigarãKent. Atunci, Arghezi, care aobservat scena, i-ar fi zis ironic:„Ehei, dom` Titus, una zici ºi altafumezi!” Sigur cã cele povestitemai înainte þin de spiritul în carene-a vãzut ºi Caragiale. Ulterior,nici Arghezi nu a fãcut excepþiede la aceastã practicã beneficãdin punct de vedere economicdar atât de blamabilã din punctde vedere moral. Din pãcate, sezice cã omului ar trebui sã-i spuiceea ce ar vrea el sã audã. Capolitician eºti tentat sã faci,mereu, acest lucru. Dar mai ºtiucã dacã spui adevãrul, expri-marea acestuia te va face liber ºilumea nu te va arãta cu degetulpentru cã una spui ºi alta fumezi.Cum eu nu fumez, lumea n-o sã-mi vadã, niciodatã, Kent-ul învârful buzelor în timp ce eu le-aºspune oamenilor sã strângãcureaua ºi sã nu tragã, þigareaieftinã de contrabandã, înpiept....

-Aþi fost vicepreºedinteal Consiliului JudeþeanHunedoara ºi aþi stat,oarecum, în umbra luiMircea Ioan Moloþ. A fostun exemplu pe care, pânãla urmã, l-aþi împrumutatpânã ce aþi ajuns în PNL?

- E drept cã, din punct devedere al ierahiei administrative,

MirceaIoan Moloþ a fost ºi estepreºedintele Consiliului Judeþeanîn timp ce eu am fost, vreme depatru ani, unul dintrevicepreºedinþii sãi. Daramândoi ºtim, de laBrâncuºi citire... cã laumbra marilor arbori nucreºte nimic... Aºa cã, dinpunct de vedere politic,nu am stat în umbra lui.Asta nu înseamnã cã nuam avut ºi nu mai am deînvãþat . Un om care acâºtigat de trei oripreºedenþia ConsiliuluiJudeþean are, oricând ºioriunde, ce sã-þi spunã ºice sã te înveþe. Apoi esteprofesor de matematicã ºipoate, oricând, sã cal-culeze exact cât de maree umbra unui copac ca sãnu te acopere ºi sã te lasesã te manifeºti liber. Credcã ar fi plictisitor pentruun lider sã aibã de-a face doar cuoameni crescuþi la umbrã. Omul,ca sã se dezvolte armonios, arenevoie în primul rând de soareºi, apoi, de mentori. Pentru cãamândoi produc luminã...

-Unde este mai greu: înpoliticã sau în adminis-traþie? Pânã la urmã înambele domenii, cei careîºi desfãºoarã activitateasunt, nu-i aºa?, în slujbacetãþeanului. La CJH erauprobleme la nivel macro-economic, ca sã zic aºa,acum la ApaServ cã e laconcret, e altfel?

- Aº zice cã e la fel de greu. Înpoliticã, rezultatele se vãd învoturi ºi procente iar în soci-etãþile comerciale acestea seobservã în situatii financiare. ªiîntr-un caz ºi în celãlalt, cetãþeniisunt cei care te confirmã, fie capolitician, fie ca administrator.Noi suntem în slujba lor, ei suntcei care ne coboarã sau ne ridicãpe socluri. Ca sã risc o compara-þie, a conduce o societate comer-cialã este ca ºi cum ai concuraîntr-o cursã de rezistenþã, plinãcu obstacole neaºteptate, pecând a conduce un partid e ca ºicum ai naviga pe mare. Ai parteºi de flux dar ºi de reflux...

-Acþiunile de la ApaServv-au adus prieteni sauduºmani? V-au ameninþat?V-au aprobat oamenii?

-Aº zice cã acþiunile mele dela ApaServ mi-au adus, înegalã mãsurã, ºi prieteni ºiduºmani. Din punctul meu devedere, cei care îºi plãtescfacturile la zi sunt prieteniimei, cei care furã apa dinreþea sunt duºmanii mei.

Primii sunt extrem de numeroºiiar campioni ai onestitãþii sunt,fãrã îndoialã, pensionarii. Poateºi datoritã lor am reuºit ca, fãrãnici un credit din bancã, sãachitãm prima ratã cãtre lichida-tor pentru a ne putea recuperautilajele gajate de fosta societate.

Aºa cã, în loc sã iau 20 de miliarde din bãnci cu dobânzi,poate, înrobitoare am reuºit,,,prin noi înºine,,, sã ne descur-cãm cu forþele noastre proprii.Referitor la ameninþãri, eu zic cãcea mai mare ameninþare pentruo societate comercialã e crizaeconomicã. Cum omul e o fiinþãcare nu poate trãi fãrã apã nicinoi nu putem trãi dacã el nu-iachitã contravaloarea pentru apafolositã. Aºa cã nu suntem înraporturi de adversitate ci, maidegrabã, de simbiozã.

- Care ar fi citatul dupãcare v-aþi trãi viaþa?

- E un citat vechi de vreo

douã milenii ºi jumãtate pe careeu, desigur, l-am aflat mult mairecent. Am observat cã citatul sepotriveºte cu filozofia mea deviaþã dar pe care filozoful latin aformulat mult mai bine decât aºfi fãcut-o eu: „Curajul nu arenici o valoare dacã nu e însoþitde dreptate. Cu toate astea, dacãoamenii ar deveni drepþi, ei nuar mai avea nevoie de curaj”.Pare simplu, nu-i aºa?

- L-aþi adus aici, laPetrila, pe preºedinteleUniunii Scriitorilor ºi, totodatã pe ambasadorulRomâniei la UNESCO,Nicolae Manolescu. A fostun succes cultural pentruValea Jiului. Urmeazã ºialte proiecte de amploare?

-Da, fãrã îndoialã. Eu cred cãprima întâlnire a intelectualilordin Vale cu preºedintele UniuniiScriitorilor din România ºiComitetul director al USR a fostun real succes. Intenþia noastrãimediatã este de a populariza,prin toate mijloacele, cele spuse,cu acel prilej, despre Valea Jiuluide cãtre câþiva din marii scriitoriromâni. Va fi, sunt convins, ceamai tulburãtoare invitaþie de avizita Valea noastrã. Intenþianoastrã este de a crea o tradiþieºi nu de a face acþiuni disparateºi fãrã finalitate. Anul acesta vaavea loc ºi o a doua ediþie. Plusîncã vreo câteva surprize pe carenu vreau, încã, sã le fac publice.Aºa cã staþi cu ochii pe noi...

- Care sunt persoanele dela care aþi avut de învãþat

de-a lungul timpului fie dinadministraþie, politicã ºi,de ce nu?, din culturã?

- Dacã aº rãspunde, pe larg,la aceastã întrebare ar mai ieºiun interviu... Primul lucru impor-tant din viaþa mea l-am învãþatde la Tata. Cu el fãceam, cânderam mic, chirpici pe malul râu-lui Moldova. Nu ºtiam, pe atunci,cã bietele noastre cãrãmizi dechirpici vor fi considerate, maitârziu, de specialiºti elveþienidrept produse ecologic perfecteºi foarte sãnãtoase pentrulocuinþele viitorului. ªtiu doar cãnoi frâmântam lutul cupicioarele, de dimineaþa pânã

seara. Când lãsam chirpiciul lauscat se mai umfla, câteodatã,apa linã a blândei Moldove ºi nelua cu ea toatã truda noastrã.Când faci chirpici te pregãteºtisã ºi construieºti. Dar când apa,ca un bivol negru, îþi ia totul îþidai seama cã totul e relativ pelume ºi cã ieri ai fost bogat iarmâine poþi fi sãrac lipit pãmântu-lui. De la unchiul meu, învãþã-torul Pavel Corcaci, am aflat cãSadoveanu, în marea foametedin 1946, nu i-a uitat, niciodatã,pe ai sãi de acasã. Maestrul ºi-afolosit tot prestigiul înaltei salefuncþii sale pentru a trimite, laVerºeni, câteva vagoane cucereale. Am învãþat cum e sãlucrezi în echipã ºi ce înseamnãvaloarea unui cuvânt dat. ÎnAmerica am aflat cã acolo e sufi-cientã o strângere de mânã pen-tru a parafa un acord, oricât ar fiel de important. „Dar, în acestecondiþii, fãrã semnãturã ºiºtampilã, nu se poate sã tepãcãleascã cineva?” am întrebateu, nedumerit. „Ba da, odatã sepoate. Pentru cã dacã unuia i seduce faima cã-i neserios, nimeninu se va mai încurca a douaoarã cu el!” Din acest punct devedere, pentru omul Moloþ ºiomul Avram nu a contat cã amvorbit ceva la Deva, la Haþeg saula Petroºani. E ca ºi cum am fivorbit în America...

- Ce vã lipseºte înmomentul de faþã?

- Când ai în faþã un interlocu-tor deºtept care îþi pune întrebãriincomode þi se pare cã nu-þi mailipseºte nimic! Pentru cã aþi adusaminte de Nicolae Manolescu vãreamintesc cã amândoi, ºi ziaristul ºi „vânatul” lui, suntemcetãþeni de onoare ai Arcadiei.Grecii, când erau fericiþi,spuneau cã ºi ei au fost înArcadia. Din Arcadia mea, pen-tru a putea fi fericit pe deplin,lipseºte doar Tata. El m-a con-dus, ultimul din familie, la auto-buz, ca sã ajung la Paºcani ºi deacolo la Petroºani. Visul lui a fostsã devin inginer. N-a apucat sãmã vadã nici inginer, nicivicepreºedinte peste un întregjudeþ, nici deputat în Parlament.Când mama a fost pentru primadatã în biroul meu de la Devami-a zis cã Tata ar fi fost foartefericit dacã m-ar fi vãzut acolo.Atunci, mie m-au dat lacrimiledar n-am vrut ca mama sã leobserve... Era fericitã ºi nuvoiam sã-i stric bucuria. Pentruea, pentru ei - cei de acasã, euam ajuns, vorba poetului, „cu otreaptã mai domn” ºi i-am fãcutfericiþi. De aceea mã simt împlinit ºi material ºi, mai ales,spiritual..

- Existã lucruri pe care vile propuneþi sã le realizaþiîn viitor? Dacã da, care?

- Sunt un om curajos ºi drept.Adicã , acþionez, dupã puterilemele, în conformitate cu acelcitat pe care vi l-am spus maiînainte. ªi dupã care mãcãlãuzesc în viaþã...

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013 Interviu 98 Interviu

25 februarie 2013Orele 19.00

Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Un altfel de interviu.... cu Costel AVRAM,preºedinte interimar la PNL Petrila

COSTEL

AVRAM:

P oate cã, pe parcursul

vieþii mele, am avut

parte ºi de ezitãri, ºi de rãtãciri,

ºi de conjuncturi favorabile sau

mai puþin favorabile. Puteþi sã le

spuneþi cum vreþi. Dar sã nu

uitaþi cã cercul e o operã

perfectã ºi e foarte greu

sã te înscrii pe orbi-

ta lui.


H O R O S C O P

Se întrevede o zi foarte agitatã.Dimineaþa sunteþi nevoit sã îispuneþi unui prieten care vãviziteazã cã nu aveþi timp de el.Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie ºivã enervaþi pe mãsurã ce con-stataþi câte lucruri vã lipsesc.

Oboseala acumulatã vã face sãfiþi foarte agitat. Ar trebui sã vãodihniþi mai mult. Fiþi foarteprudent, pentru cã existã risculsã fiþi implicat într-un accident decirculaþie! S-ar putea sã izbuc-nescã o ceartã cu o persoanãmai în vârstã din familie.

Dimineaþa sunteþi obosit ºi ner-vos, dupã un drum lung. Ar fibine sã vã stãpâniþi ºi sã evitaþidiscuþiile în contradictoriu, pen-tru cã riscaþi sã declanºaþi unconflict. Nu mergeþi în vizite,chiar dacã partenerul de viaþãinsistã.

Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtoriefoarte importantã, din care esteposibil sã vã întoarceþi cu o maresumã de bani. Pe drum, vi sepropune sã vã asociaþi într-oafacere. Evitaþi discuþiile pe unton ridicat ºi nu vã sustineþiopiniile cu încãpãþânare.

Nu aveþi rãbdare sã vã analizaþiproiectele ºi vã grãbiþi sã lepuneþi în practicã. Nu vãambiþionaþi sã vã rezolvaþi singurtoate problemele. Ar fi bine sãacceptaþi ajutorul prietenilor. Opersoanã mai în vârstã vã oferãsfaturi utile.

Vã simþiþi excelent, sunteþi relax-at ºi nimic nu vã poate tulbura.Mai mult, reuºiþi sã calmaþi opersoanã foarte agitatã. S-arputea ca partenerul de viaþã sãvã reproºeze cã sunteþi indiferentºi cã nu vã ocupaþi îndeajuns deproblemele familiei.

Un prieten vã propune sã plecaþiîntr-o excursie, dar faptul cã nuaveþi bani vã face sã fiþi irascibilºi sã cãutaþi cearta cu lumânarea.Nu îi cãutaþi nod în papurã per-soanei iubite! Fiþi atent la volan.Existã riscul sã aveþi un accidentcu maºina.

Încercaþi sã nu vã asumaþi riscuri!Nervozitatea vã poate crea mariprobleme. Evitaþi sã conduceþimaºina! Sunteþi predispus laaccidente. Nu este momentul sãprovocaþi discuþii în contradicto-riu.

Dimineaþa s-ar putea ca un colegsã vã dea o veste care vã tul-burã. Nu vã exteriorizaþi, ca sãnu le transmiteþi ºi celor din jurstarea de nervozitate. Menajaþi-vã sãnãtatea ºi evitaþi eforturileintense! Existã pericolul sã faceþiun accident cerebral.

Din cauza stresului, sunteþi pre-dispus la probleme de sãnãtatesau chiar accidente. Nu faceþieforturi fizice sau intelectualedeosebite. Ar fi bine sã evitaþicãlãtoriile lungi ºi petrecerile,pentru cã sunteþi destul deobosit.

Aveþi o zi foarte încãrcatã, cumulte probleme de rezolvat.Dimineaþa sunteþi puþin agitat ºiîncercaþi sã rezolvaþi mai multetreburi deodatã. Faceþi-vã unplan detaliat ºi acceptaþi ajutorulfamiliei. Spre searã, vã liniºtiþi ºisimþiþi nevoia de întîlniri.

Începeþi ziua foarte agitat,alergând dupã un împrumuturgent. Pãstraþi-vã calmul, pen-tru cã sunteþi predispus la acci-dente cerebrale sau infarct.Aveþi rãbdare! Dupã-amiazã, aju-torul va veni de la cineva apropi-at.

C onsiliul Localal municipiu-

lui Petroºani -Serviciul Public deAdministrare aDomeniului Publicºi Privat cu sediulîn Petroºani,str.1Decembrie1918, nr.93, telefon0254/541220,0254/541221, fax0254/545903, codfiscal RO16982459,adresa de [email protected] orga-nizeazã:

- licitaþie publicã în ved-erea atribuirii contractuluide concesiune a terenuluiîn suprafaþã de 80,0 mp.,situat în municipiul

Petroºani, str. Piscului,aferent locuinþei ºi anex-elor;

- licitaþie publicã în ved-erea atribuirii contractuluide concesiune a terenuluiîn suprafaþã de 4,0 mp.,situat în municipiulPetroºani, str. Viitorului,în scopul suplimentãriiconcesiunii terenului afer-ent garajului.

Ofertele se depun pânãîn ziua de 26.02.2013,ora 9.00 ºi se vordeschide în ºedinþa pub-licã din data de26.02.2013, orele 11.00respectiv 13.00, în salade ºedinþe, la sediul insti-tuþiei.

- licitaþie publicã în ved-erea atribuirii contractuluide concesiune a terenuluiîn suprafaþã de 242,0mp., situat în municipiul

Petroºani, str. G-ralDragalina, în vedereaconstruirii unui spaþiuprestãri servicii;

- licitaþie publicã în ved-erea atribuirii contractuluide concesiune a terenuluiîn suprafaþã de 5,0 mp.,situat în municipiulPetroºani, str.Independenþei, în scopulsuplimentãrii concesiuniiterenului aferent garajuluinr.256.

Ofertele se depun pânãîn ziua de 27.02.2013,ora 9.00 ºi se vordeschide în ºedinþa pub-licã din data de27.02.2013, orele11.00 respectiv 13.00,în sala de ºedinþe, lasediul instituþiei.

Ofertele se depun lasediul instituþiei, biroul deregistraturã, camera 5sau 7. Relaþii, detalii câtºi documentaþia deatribuire, se pot obþine

de la Serviciul Public deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat din cadrul Primãrieimunicipiului Petroºani,camera 45.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

DN 7 Deva - Sântuhalm –Simeria * DJ687 Cristur – Hunedoara * DJ 687Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan -Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº* DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada– Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva,Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani peDN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 1111....00002222....2222000011113333

C onsiliul Localal municipiu-

lui Petroºani -Serviciul Public deAdministrare aDomeniului Publicºi Privat cu sediulîn Petroºani,str.1Decembrie1918, nr.93, telefon0254/541220,0254/541221, fax0254/545903, codfiscal RO16982459,

adresa de [email protected]

organizeazã: - negociere directã în

vederea atribuirii contrac-tului de concesiune aterenului aferent imobilu-lui cu destinaþie de garaj,în suprafaþã de 25,0 mp,situat în municipiulPetroºani, str.Independenþei;

- negociere directã învederea atribuirii contrac-tului de concesiune a

terenului în suprafaþã de2,0 mp., situat înmunicipiul Petroºani, str.Independenþei, în scopulsuplimentãrii concesiuniiterenului aferent garajuluinr.222;

- negociere directã învederea atribuirii contrac-tului de concesiune aterenului în suprafaþã de1,3 mp., situat înmunicipiul Petroºani, peDN 66-Cartier Aeroport-trecere cale feratã, înscopul amplasãrii unuipanou publicitar.

Ofertele se depun pânãîn ziua de 18.02.2013,

ora 9.00 ºi se vordeschide în ºedinþa pub-licã din data de18.02.2013, orele10.00, 12.00 respectiv14.00, în sala de ºedinþe,la sediul instituþiei.

Ofertele se depun lasediul instituþiei, biroul deregistraturã, camera 5 sau7. Relaþii, detalii cât ºidocumentaþia de atribuire,se pot obþine de laServiciul Public deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat din cadrul Primãrieimunicipiului Petroºani,camera 45.

Anunþ de negociere directã

Anunþ de licitaþie

Diana MITRACHE

În 4 februarie, în judeþulHunedoara au loc o serie demanifestãri dedicate „ZileiMondiale de Luptã ÎmpotrivaCancerului”.

Totul se va petrece în maimulte instituþii din judeþ.Direcþia de Sãnãtate Publicã(DSP) Hunedoara, în parteneri-

at cu primãria municipiuluiDeva ºi Crucea Roºie, orga-nizeazã, luni o acþiune în careva distribui materiale de infor-mare ºi educare pentru pro-movarea sãnãtãþii. Acþiunea vaavea loc în sala de festivitãþi aadministraþiei publice locale, cuîncepere de la ora 13:00.

Tot de la aceeaºi orã, înmunicipiul Hunedoara va avea

loc o prezentare ºi vor fi dis-tribuite materiale informative lasediul bibliotecii din localitate.Acþiunea este susþinutã deadministraþia publicã localãprecum ºi de Crucea Roºie.

Potrivit datelor înregistratede DSP Hunedoara în judeþ, laora actualã existã 7.741 decazuri de afecþiuni oncologicedin care, peste 1.500 au fostînregistrate doar anul trecut.Cele mai frecvente tipuri decancer sunt cel pulmonar(259), de colon (104), sau desân (112).

În ceea ce priveºte cancerul

de col uterin, înevidenþa DSPHunedoara în2012 erau1.144 de cazuridin care 81depistate peparcursul anului.

Specialiºtiidin cadrul DSPHunedora reco-mandã tuturorfemeilor sã facãtestului Babeº-Papanicolau, încadrul campaniei gratuite dedepistare a cancerului de coluterin, pentru a spori ºanselede tratare în cazul depistãrii

maladiei. Asta pentru cã în

Hunedoara se desfãºoarã gra-tuit programul de screeningspecial dedicat femeilor dinaceast judeþ.


Diana MITRACHE

Medicul MarianaMateescu, managerul spi-talului aflat în topuldatornicilor la nivel dejudeþul Hunedoara,spune cã a ajuns laaceastã situaþie, dincauzã cã nu i se decon-teazã toate serviciile pe

care le oferã ºi pentru cãa fost pãgubitã de o seriede paturi, care au fosttãiate din pix dintr-unbirou care nu a þinut contde cerinþele pacienþilor.„Problema e alta. Poþi sãceri unui manager sã-ºidea explicaþii cu privire ladatorii, dacã, în momen-tul când managerul se

prezintã la Casa deSãnãtate cu propunereade buget ºoi cea de con-tractare sã fie respec-tate. Apoi sã fie tras larãpundere. Pânã acumnu s-a întâmplat aºa.Nu mi separe nor-mal sãasiguri

sãnãtatea într-un spital,dupã formule de calcul,ci conform afecþiunii

fiecãrui pacient”,a explicat dr.MarianaMateescu,managerSpitalul din

Vulcan.Casa de

Asigurãride

Sãnãtate a fãcut contractpe anul 2012, cu Spitaluldin Vulcan, pe un numãrde paturi dat de DSP, înurma unor ordine de laminister, care spuneau cãse aplicã un procent descãdere a numãrului depaturi, de la numãrultotal. Ori aici nu s-a apli-cat acest procent 110paturi, ci la 90 de paturi,ceea ce a dus la disfuncþiice au generat pierderi.Acum Datoriile vin dinurmã ºi au pus spitalul îndificultate. „Noi am avutun buget dat, darnumãrul de internãri ºianalize medicale, radi-ografii, sau consultaþii înambulatoiu a depãºitbugetul. ªi în acest sens,

managerii care au avutjustificare la arierate, nua trebuit sã dea niciodeclaraþie, iar cei care nuau avut justificare, au datcu subsemnatul”, maispune managerul.

Spitalul din Vulcan aredatorii cãtre furnizori de1,3 milioane de lei, iarpotrivit datelor contabileºi în ianuarie s-a depãºitbugetul. Numai în primalunã, managerul a alocatresurse de peste525.000 de lei ºi a primit

Puþin peste 317.000de lei, iar diferenþa de297.000 de lei nu eacoperitã, deºi pacienþiiau fost deja trataþi.

Sã ne concedieze, dar cu condiþii!

M anagerii sã fie destituþi dacãadunã datorii, dar ºi Casa de

sãnãtate sã deconteze serviciile oferitede unitãþile medicale. Asta spun mediciidespre noua gãselniþã din sistemul medical, care îi poate concedia pe managerii spitalelor care adunã 3 luni consecutiv datorii.

Maximilian GÂNJU

Sãrãcia se simte în bisericiledin Valea Jiului, unde pomanalocalnicilor, careobiºnuiau sãdoneze banilãcaºurilor de cult,este pe zi ce trecemai rarã. În local-itãþile Vãii Jiuluieste crizã econom-icã încã de lasfârºitul anilor 90,când au începutdisponibilizãrile dinminerit, iar mii deoameni au rãmaspe drumuri chiar ºiîn ziua de astãzi. Bisericile nu s-au bizuit foarte mult pe con-tribuþia credincioºilor, care letrec pragul, ci pe donaþiileoamenilor de afaceri sau pe aju-torul financiar dat de adminis-traþiile locale. „Cei mai mulþioameni care vin la bisericã suntpensionari, sunt sãraci ºi lasã câtpot ºi când pot. Aºa e de multtimp ºi nimeni nu pune bazã pe

banii aceia. Ei ajung în diferitelocuri, la copii, la bãtrâni, undeface biserica binefaceri. Sestrâng mai mulþi la platã ºi avans

dar nu ºtiu câþi”, spune unul din-tre ajutoarele unei bisericii dinPetroºani. O scãdere care arputea fi pusã pe seama crizeieconomice cred feþele bisericeºtidin Vale, a început sã se vadã laplata contribuþiei anuale a eno-riaºilor, dupã ce numãrul celorcare s-au achitat de aceastãsarcinã la început de an ascãzut.

Nici bisericile nu o duc bine

O parte însemnatã a preoþilor din Valea Jiuluirecunosc deschis cã niciodatã nu au putut

spune cã adunã foarte mulþi bani de la credincioºi,deoarece este o zonã sãracã ºi bãnuþul lãsat încutia milei apare din ce în ce mai rar.

4 Februarie - lupta cu cancerul în Hunedoara

Z iua de luni, 4 februarie a fost aleasã laHunedoara pentru a marca flagelul provocat

de boala secolului: cancerul. Mii de oameni sun-ferã de diferite forme de cancer în Hunedoara,iar medicii vin cu recomandãri.

Carmen COSMAN

Dupã ani de zile de când s-au demarat lucrãrile de demo-lare a unei marþi pãrþi din fos-tul colos industrial, terenul vafi readus, în sfârºit, la formaindustrialã. PrimãriaHunedoara, beneficiarul finalal acestui proiect, a lansat peSEAP licitaþia „reabilitarea sit-ului industrial Hunedoara ºipregãtirea sa pentru noi activ-itãþi”. Potrivit municipalitãþiihunedorene, valoarea lucrãrii

este estimatã la o sumãcuprinsã între 44.678.276 leiºi 47.482.273 lei, în timp cevaloarea cheltuielilor diverse ºineprevãzutepoate fi de maxi-mum 2.803.986lei. Contractul tre-buie sã se încheieîn 12 luni de lademararealucrãrilor, carecuprind reabil-itarea ºi ecolo-gizarea a 20 de

hectare de teren în zona fos-tului combinat siderurgic ºi,inclusiv, proceduri de deconta-minare a solului. Banii nece-sari derulãrii proiectului provindin douã surse. Pe de o partevorbim despre fonduri neram-bursabile prin ProgramulOperaþional Regional 2007-2013, Axa prioritarã 4, dar ºide la bugetul local.

Urmele combinatului siderurgic, ºtersecu 50 de milioane de lei

T erenul pe care odinioarã se ridicau halelefostului Combinat Siderurgic de al

Hunedoara va fi nivelat ºi redat circuituluiindustrial. 20 de hectare de teren vor primi onouã destinaþie.

”Valeriu Butulescu, omde culturã, om de ºtiinþãºi politician, personalitatemarcantã a vieþii culturaleromâneºti curecunoaºtere internaþio-nalã de excepþie,împlineºte 60 de ani îndata de 9 februarie 2013.Aceastã împrejurare mãdeterminã sã propundemararea acþiunii deacordare a distincþieiPRO URBE scriitoruluiValeriu Butulescu”, searatã în proiectul dehotãrâre iniþiat de consilierul Nicolae Iliaº.

Valeriu Butulescu a fostridicat la rang de cetãþeande onoare al judeþului

Hunedoara în anul 2002,iar un an mai târziu acesta a primit titlul decetãþean de onoare almunicipiului Petroºani.

Omul de culturã esteautorul a peste 50 de volume de cãrþi editateinclusiv în multe limbistrãine. Recunoaºtereaprodigioasei sale activitãþieste ilustratã de obþinereaa numeroase distincþii,acestea fiind în numãr de46 ºi 28 de permiereteatrale.

Medalia Pro Urbe esteo distincþie a municipiuluiPetroºani care se acordãpersoanelor ce au contribuit la dezvoltarea

activitãþii economice, culturã ºi spiritualã alocalitãþii.

V aleriuButulescu, pro-

movare peste hotareImaginea României

este promovatã de unhunedorean. ValeriuButulescu scriitorul dinValea Jiului a dus vorbadespre þara noastrã pestehotare. scriitorul a fostpremiat la Torino pentruvolumul de aforisme”Oaze de nisip”, opera safiind apreciatã de asocia-þia Culturalã pentruPromovarea CulturiiFilosofice ºi Spirituale IlMundo delle Idee. Aºacum titreazã ºi presa delimba italianã distincþiaacordatã la Torino repre-zintã cel mai valoros pre-miu acordat în Italia pen-tru aforisme. Este un pre-

miu special ce doreºte sãreflecte opera aforisticãdin cartea ”Oaze denisip”. Butulescu scrieatât piese de teatru, cât ºiliteraturã aforisticã. Deºiliteratura aforisticã esteuna neînþeleasã scriitoruldin Valea Jiului spune cãoperele semnate de elsunt accesibile cititorilorde rând. În ultimul anValeriu Butulescu a primitimportante premii literarela Belgrad, Sarajevo,Cracovia, dar ºi înRomânia la multe festiva-luri de teatru sau dinpartea Uniunii Scriitorilor,filiera Sibiu. ValeriuButulescu a studiat laUniversitatea din , ºi laAcademia de Mine ºiMetalurgie din Cracoviadin . Este inginer ºi doc-tor în ºtiinþe tehnice. Înianuarie 1990 a înfiinþatsãptãmânalul Semnal,

prima publicaþie particu-larã din Valea Jiului ºipublicaþia de umor politicPapagalul. A debutat în1972, în revista ºcolarãMãrturisiri literare, subcoordonarea profesorilorNicolae Cherciu ºi SimionPãrãian. Debutul editori-al, în 1985, cu volumulde aforisme Oaze denisip, publicat la EdituraLitera din Bucureºti. Adebutat ca dramaturg în

1993 cu comedia Hoþulcinstit, pe scena TeatruluiDramatic din Petroºani.A publicat treizeci de volume de eseuri, poezie,teatru, traduceri. O largãpopularitate au câºtigataforismele sale, fiindtraduse ºi publicate îndouãzeci de limbi ºi apreciate de mari personalitãþi ºi preºedinþide state.

Monika BACIUMonika BACIU


T uriºtii care serãtãcesc pe munte

ºi au nevoie de ajutorpot fi localizaþi multmai repede cu o simplãaplicaþie pentru platfor-ma Google Android, ceva fi lansatã luni ºicare se descarcã dinGoogle Play.

Prin folosirea aplicaþieise va ºti cu exactitatepoziþia apelantului, traseulparcurs pânã în momen-tul apelului, dar ºi nivelul

bateriei telefonu-lui.

Potrivit salva-montiºtilor, apli-caþia este extremde utilã pentru cã,dupã instalare, eapoate transmiteDispeceratuluiNaþionalSalvamont infor-maþii extrem deutile pentru recu-perarea persoaneiaflate în dificultate.Astfel, în caz de nevoie,cu ajutorul acestei noi

aplicaþii, DispeceratulNaþional Salvamont poatefi notificat în timp real,doar prin acþionarea unui

tab SOS din respectivaaplicaþie.

ªi, în acel moment, seva ºti cu exactitate poziþiaapelantului, traseul par-curs pânã în momentulapelului, ca ºi nivelulbateriei telefonului.

Iar beneficiile nu seopresc aici pentru cãaceeaºi aplicaþie poatetransmite utilizatorilor eiºi date despre diverseavertismente montane,respectiv starea vremii,starea traseelor montane,contactele ºi locaþiilecabanelor din întreagaþarã, ºi dar informaþiidespre starea a peste 70de pârtii de schi.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

I nspecþie în Parâng, lasfârºitul sãptãmânii tre-

cute. Reprezentanþii ApelorRomâne au venit de la Craiovapentru a vedea care este situa-þia în privinþa apei din staþi-une, iar dupã câteva ceasuri dediscuþie, s-a ajuns la o soluþiede moment.

Dupã nenumãrate reclamaþii,sesizãri ºi vorbe grele, în sfârºit,cabanierii din Parâng ºi inclusivClubul ªcolar Sportiv, au apã.Inspectorii de la Apele Române dela Craiova, au venit special pentrua vedea despre ce este vorba la

faþa locului, în staþiune. În primafazã s-au verificat conducteleaduse în discuþie, cele bune ºi celecare se presupunea a fi ilegale.

Astfel, dupã ce s-a ajuns la unconsens cu cei de la Clubul ªcolarSportiv, acolo a fost montat unapometru, iar instituþia, pentru caeste una din cele douã avizate dinParâng, va da mai departe apadacã este cazul. “La reclamaþiaANEFS-ului am urcat în ParângulMic ºi am constatat cã eraupierderi de apã pe conducta dealimentare a ANEFS-ului. A fosttãiat un by-pass care era ilegal

branºat la conducta de alimentarecu apã. În momentul de faþã, ceiautorizaþi de Apele Române, auapã ”, a declarat Iulian Stanca, ºefBirou Inspecþie Teritorialã - ApaJiu Craiova

Însã, chiar dacã acum ºi ceilalþicabanieri din Parâng au apã, eisunt avertizaþi de reprezentanþiiApelor Române cã au la dispoziþienu mai mult de 90 de zile pentrua-ºi pune la punct documentele ºia intra în legalitate. În caz contrat,ei vor rãmâne din nou fãrã apã,iar asta pe bunã dreptate.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Problema apei în Parâng s-a rezolvat

Valeriu Butulescu,distincþie

PRO URBEO viaþã de om dedicatã culturii. Consilierii

locali de la Petroºani au decis sã îi acordedisctinþia PRO URBE lui Valeriu Butulescu, denumele cãruia se leagã evenimente culturalerecunoscute la nivel internaþional.

Rãtãciþii pe traseele montane, reperaþi cu ajutorul unei aplicaþii Android

CVJ, NR. 298, LUNI 4 FEBRUARIE 2013

Documents

Transcript of CVJ, NR. 298, LUNI 4 FEBRUARIE 2013