CVJ, NR. 267, MARTI 4 DECEMBRIE 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul II � Nr. 267

Marti, 4 decembrie 2012

MINCINOSUL

Mesajul preºedintelui ConsiliuluiJudeþea Hunedoara

Fie ca binecuvântarea ºi spiritul Sfintei MariMucenþe Varvara- ocrotitoarea minerilor,

sã vegheze asupra lor ºi sã le cãlãuzeascã paºii înadâncurile pãmântului.

În aceastã zi cu semnificaþii deosebite, doresctuturor celor implicaþi în mineritul

hunedorean ºi familiilor lor, multã sãnãtate ºi împliniri.

NOROC BUN !Mircea Ioan Moloþ

Preºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara

Alãturi de dumneavoastrã,minerii Vãii Jiului, noi toþi cei

care trãim pe acestemeleaguri o preamãrim, înfiecare an, la început de

decembrie, pe Sfânta MareMuceniþã Varvara -

Ocrotitoarea oamenilor caretrudesc în adâncuri.

Cu acest prilej, vã adresez,dragi mineri ai Petroºaniuluiºi ai Vãii Jiului, în numele

Consiliului local, al Primãrieimunicipiului Petroºani ºi almeu personal, calde mulþu-

miri ºi sincere aprecieri, gân-durile noastre de stimã ºi

preþuire pentru munca plinãde abnegaþie pe care o

desfãºuraþi.Sfânta Varvara sã vãaibã mereu în pazã!

NOROC BUN!Tiberiu IACOB-RIDZIPrimarul municipiului

Petroºani

Dragi mineri,Astãzi, când sãrbãtorimpraznicul Sfintei Mari

Muceniþe Varvara, ocroti-toarea tuturor minerilor, vã

doresc sã aveþi parte de multãsanatate, de zile liniºtite ºi de

bucurii alãturi de cei dragi!

NICULA Vasile Cosmin,Senator de Valea Jiului

Împreunã pentru o Valemai bunã!

Mesajul directorului general al CNH - SADRAGI MINERI,

Fie ca spiritul Sfintei Mari Muceniþe Varvara, ocrotitoareaminerilor, sã vegheze asupra truditorilor adâncurilor, sã ne

cãlãuzeascã paºii în subteran, dându-ne putere pentru aregãsi speranþa ºi liniºtea zilei de mâine.

Aceastã zi cu înaltã semnificaþie, îmi oferã prilejul sã adresez salariaþilor companiei ºi familiilor acestora,

sãnãtate, împliniri ºi bucurii alãturi de cei dragi.

NOROC BUN!ing. Nicolae DRÃGOI - DIRECTOR GENERAL

C.N.H. – S.A. PETROªANI

H aralambie Vochiþoiu,candidatul PP-DD

care are vise cu Senatul,MINTE de îngheaþã apele.Sloganul sãu electoral “ Sunt mic, mic, mic, dar înSenat eu vreau un pic”, peparcursul campaniei electorale s-a transformat în“Vã mint, mint, mint, cã înSenat eu vreau un pic”.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 decembrie 201222 Utile

� Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?� Vrei sã te

dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti

colaboratori serioºi deafaceri?� Vrei sã faci bani?

��

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Taxi Driver (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r)14:00 Sã v-amintiþiDuminica... (r)17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Fosta mea iubire (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r)11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:15 Pe cont propriu

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Generaþia LaLa (r)11:00 Pariu cu viaþa (r)12:00 Pariu cu viaþa (r)13:00 ªtirile Pro TV13:30 Dansez pentru tine 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:15 Vocea României 23:30 ªtirile Pro TV0:00 CSI: New York 1:00 Apropo TV (r)

9:30 Casa noastrã 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport20:30 Copiii spun lucruritrãsnite

9:15 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul!10:25 Lumea modei10:30 Gala ANST 100 deani de sport în România (r)12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)13:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Cãlãtor pe viaþã17:30 Oameni care auschimbat lumea (r)17:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal

VVVVrrrreeeemmmmeeeeaaaa îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

��

Telefon

0374.906.687

��

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj .... rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 decembrie 2012 Politic 3

Maximilian GÂNJU

Cei mai mulþi care se aflãîn aceastã situaþie sunt vârst-nicii trecuþi de 60-70 de ani,

în special locuitori aicãtunelor din Vale.

Oamenii motiveazã refuzulde a jura în faþa judecãtorilorprin faptul cã þin post ºi s-au

spovedit la preotul dinparohia de care aparþin, iarîn post „este pãcat sã juri”.

Surse din rândul magis-traþilor spun cã nu existã unanumit gen de cauze în caremartorii nu doresc sã jure peBiblie atunci când suntchemaþi în faþa instanþei dejudecatã, iar numãrul acestorpersoane este totuºi mic ºi nuse poate vorbi de un fenomencare sã afecteze în vreun felactivitatea.

Nu vor sã mãrturiseascã strâmb

O parte a celor chemaþi în faþa instanþelorde judecatã din Valea Jiului, dar mai ales

persoanele în vârstã citate în procese, se codescsã jure conform procedurii pentru a depunemãrturie, pentru cã se aflã în postulCrãciunului.

Luiza ANDRONACHE

Acestea conþin cadouri,jucãrii, dulciuri ºi haine ºi real-

izate de copii din Germania ºiapoi trimise nouã”, ne-adeclarat Alex Kelemen, coor-donator Caritas Petroºani.

Aceste pachete laPetroºani au venit cusprijinul a douãfuncþii puternice înEuropa, respectivLadies Circle ºiRound Table.Organizaþia Caritas

a luat legãtura cu alte ONG-uripartenere precum ºi cu ºcoliledin Valea Jiului, iar din data de3 decembrie s-a ºi început dis-tribuirea.

De asemenea, o marebucurie vor avea în aceastã lunãa cadourilor ºi micuþii sportivicare fac cursuri la Clubul ªcolarSportiv Petroºani. “ Din cali-tatea de mediator pe careCaritasul o are, am reuºit anulacesta sã creãm o relaþie între oºcoalã sportivã din Germania ºicea de la Petroºani, aºa cãacum am primit ºi câteva sutede echipamente sportive carevor fi date copiilor de aici”, amai spus Alex Kelemen.

Fundaþia Caritas Petroºanidistribuie mii de cadouri anualcopiilor sãraci din Valea Jiului,în special în perioada sãrbãto-rilor de iarnã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 decembrie 201244 Actualitate

Caritas Petroºani distribuie 15.000 depachete copiilor sãraci din Valea Jiului

O rganizaþia CARITAS Petroºani a primitduminicã, 2 decembrie, un transport

important din Germania, care conþine pachetepentru copiii din Valea Jiului. “ Sunt patru TIR-uri cu circa 15.000 de pachete de Crãciun pen-tru copiii nevoiaºi din Valea Jiului.

Luiza ANDRONACHE

Nici jucãriile nu mai sunt ce-aufost odatã. Încântaþi de culorile,formele ºi funcþiile jucãriilorchinezeºti de astãzi, am uitat defarmecul celor simple pe care leaveam în copilãrie.

Acum la modã sunt cele mainoi, mai scumpe ºi mai compli-cate. Atenþie mare, însã! Nu tot cesclipeºte ºi este de ultimã gener-aþie, este ºi bun pentru copil.Inspectorii Oficiului Judeþean pen-tru Protecþia Consumatorului reco-

mandã prudenþãpãrinþilor atunci cândaleg darurile pentru ceimici. Jucãriile trebuieneapãrat sã fie adec-vate vârstei, sã nu aibãpiese detaºabile ºi maiales, sã conþinãdeclaraþia de conformi-tate europeanã.

Controalele în pieþe,târguri ºi magazine auînceput deja. “Se fac controale înpieþe, târguri ºi magazine de pro-fil, pentru a vedea dacã se respec-

tã normele de fabricare ºi comer-cializare a jucãrilor.

Acestea trebuie sã aibã marcajulde conformitate european, careeste obligatoriu”, ne-au declaratreprezentanþii OPC Hunedoara.Potrivit patronilor de magazine,cel mai bine, în aceste zile, se dau

roboþeii, maºinuþile cu teleco-mandã ºi pãpuºile BarbieRapunzel.

LuizaANDRONACHE

Încã de luna trecutã,magazinele ºi centrelecomerciale s-au pregãtitipentru cea mai împortatãlunã de peste an, în carevânzãrile la aproapeorice, cresc. Patroniimagazinelor de suveniruriºi obiecte de artizanat austudiat tendinþele înmaterie de cadouri anulacesta, iar acum, încã de

sâmbãtã, 1 decembrie,au ºi scos marfa în vit-rine ºi pe tarabe. “Magazinul esteîmpodobit încã de sãp-tãmâna trecutã, iarluminile în cascadã de peclãdire, la fel, le-ammontat de marþi seara.

De asemenea, avem ºimulte standuri care s-auorientat spre comer-cializarea de produsecare se cautã în aceastãperioadã, de MoºNicolae”, ne-a declaratSorel Duºa, administratorComplexul Comercial JiulShopping Center dinMunicipiul Petroºani.

ªi, trecând de la mag-azine, la piaþã, ºi aici auapãrut vânzãtorii ambu-lanþi care vând de lajucãrii, cosmetice, haineºi pânã la nelipsitele beþeîmpodobite, care se dauîn dimineaþa zilei de 6Decembrie mai ales copi-ilor care nu au fostcuminþi. Preþul unui ast-fel de bãþ variazã de la 2la 5 lei, în funcþie de cumeste împodobit ºi colorat.

Magazinele sunt pline decadouri, aºa cã, sã vinã Moºul

L a munte a început sã ningã, strãziles-au împodobit, magazinele la fel,

iar vânzãtorii au scos deja pe tarabe ºi lastanduri cadouri care mai de care !Adevãrule este cã... vine Moº Nicolae!

ªi jucãriile se schimbã odatã cu timpul

J ucãriile pentru copiii de toate vârstele sunt lamare cãutare în aceastã perioadã. Pe stradã, la

vânzãtorii ambulanþi, la magazinul din colþul strãziisau în marile centre comerciale, peste tot se vinde câteo jucãrie, cel puþin. Însã, de câþiva ani, se vede treabacã ºi aici s-au stricat lucrurile.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 decembrie 2012 Actualitate 5

Lãsând însã la o partetâmpeniile ºi imbecilitãþilepe care le scoate pe gurãacest ipochimen, vezi cei 20.000 de euro,tractoarele gratis, apãieftinã, hectare de teren,mii de locuri de muncã înminerit, bani în turism,ºamd, Vochiþoiu, în disperarea sa, nu mai judecã lucid.

Prezentam zilele trecute cum, ilegal, afolosit maºinaUniversitãþii Petroºani,cumpãratã în cadrulproiectului european e-Learning, pentru propagandã electoralã. L-a durut în cot cã esteilegal acest lucru ºi, maigrav, cã pune în pericolproiectul european. I-aMINÞIT pe cei de laUniversitate cã ar aveanevoie de maºinã pentruactivitãþi în cadrul proiec-

tului european. ªefii de laUniversitate, de bunãcredinþã, i-au dat maºinacu speficarea clarã cã nuare voie sã o foloseascãdecât în scopul proiectu-lui. Lui Vochiþoiu nu i-apãsat! ªi nu este la primaminciunã ºi abatere. ªinu este prima datã cândfoloseºte maºina ca pe oproprietate de-a sa.

Potrivit unor surseextrem de credibilemaºina Universitãþii a fostfolositã în deplasarea luiVochiþoiu la Alba-Vinþu,unde ºeful sãu de partid,Dan Diaconescu s-acrezut un mic Becali ºi s-aurcat chiar pe portierã curiscul de a o strica pentrua-i saluta pe cei prezenþi.Aceeaºi maºinã, aUniversitãþii, Vochiþoiu afolosit-o în deplasarea lamina Lupeni, undeDiaconescu a vrut sã

vadã cum lucreazã ortacii.Aceeaºi maºinã, nu-i aºaHary?, ai folosit-o în caravana cu care ai defilat în zona teatrului,sau pe la piaþa centralã dinPetroºani. Dar tu, în loc sãrecunoºti, cã vorba aiaromâneascã, o greºealãrecunoscutã e pe jumãtateiertatã, ai MINÞIT!

Ba, mai mult, “cadindatul” violet s-aarãtat extrem de revoltatde dezvãluirea noastrã ºia negat vehement cãacest lucru s-ar fi întâmplat. Ba chiar a avuttupeul mârºav sã spunãcã maºina îi aparþine ºi cã nu avea niciun motivsã o solicite celor de laUniversitate pentru cã ela gândit ºi a scris proiectul, iar cei de laUniversitate nu au decâtsã tacã ºi, de ce nu, sã-ipupe mâinile pentruaceastã binefacere. Nimicmai fals! Maºina aparþineUniversitãþii Petroºani,instituþie care, de altfel,plãteºte leasingul...

Vochiþoiu, dacã îþi placesã zgârmãni în rahat,vezi cã începe sã putã dince în ce mai rãu!

Dupã cum am mai arãtat, aceste nesãbuinþeale lui Vochiþoiu ar puteaatrage noi probleme multcontroversatului proiectcu titlul „Dezvoltarearesurselor umane dinînvâþãmântul superiorpentru utilizarea sistemului e-Learning”co-finanþat din FondulSocial European prinMinisterul Muncii,Familiei ºi ProtecþieiSociale, DirecþiaGeneralã Autoritatea deManagement pentruProgramul OperaþionalSectorial pentruDezvoltarea ResurselorUmane 2007 – 2013. Extrem de important estefaptul cã acest proiect areo valoare de 3,5 milioanede euro, iar HaralambieVochiþoiu poate sã-l compromitã.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

MMiinncciinnoossuull

H aralambie Vochiþoiu, candidatul PP-DD careare vise cu Senatul, MINTE de îngheaþã

apele. Sloganul sãu electoral “ Sunt mic, mic, mic,dar în Senat eu vreau un pic”, pe parcursul campaniei electorale s-a transformat în “ Vã mint,mint, mint, cã în Senat eu vreau un pic”.

P rimãriile dinHunedoara nu dau

prime de Crãciun, dar suntbugetari care primesc cevade la Moº Crãciun. Lamineri ºi la cei de la ape,spre exemplu, moºul vaveni cu câte ceva în plus.

Angajaþii primãriilor nuprimesc prime de Crcãciu deani buni. Asta pentru cã nu aucadru legal ºi nici bani. Nicioadministraþie localã nu a pututsã acorde nimic în plus, faþã desalariu.

„Noi de 4 ani nu mai putemda prime ºi e chiar pãcat, pen-tru cã sunt angajaþi la primãriicare ar merita. Din pãcate, iºivor lua doar salariul în data de10 decembrie ºi atât”, a declaratIlie Pãducel, primarul din oraºulPetrila.

Nici la Petroºani nu sunt baniºi Tiberiu Iacob Ridzi a declaratcã nu va acorda niciun leu cuacest prilej.

În schimb, cei de la ConsiliulJudeþean, primesc pachete cucadouri. Asta spune Ioan MirceaMoloþ ºi cei care lucreazã laConsiliul Judeþean vor gãsi ceva

în tolba lui Moº Crãciun. „Nuprimesc prime, ci doar pachetepentru copiii lor. Am alocat banipentru toþi colindãtorii, 85.000de lei ºi în aceastã sumã intrã ºipachetele pentru salariaþii noºtri,care, de când sunt eupreºedinte, au beneficiat deacest lucru”, a declarat IoanMircea Moloþ, preºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara.

Nici cei care lucreazã la apenu sunt uitaþi de Moº Crãciun.Pentru ei, consiliul de adminis-traþie va fixa un adaos salarial.„Vom respecta ContractulColectiv de Muncã, asta însem-

nând cã se va da o primãminorã, faþã de ce primescrestul angajaþilor de la alte întreprinderi. Luni (ieri) vom sta-bili cuantumul lor”, a declaratCostel Avram, director SC Apa

Serv Valea Jiului.Prime vor lua ºi angajaþii

Companiei Huilei din Petroºani,însã,deocamdatã nu au fostînaintate sumele oficial.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Remuneraþie, dupã buget, la bugetari

Carmen COSMAN

Depoul de LocomotiveCFR din Petroºani este decâþiva ani istorie. Existã osiglã pe o poartã, niºte clãdiriºi chiar vreo 40 de angajaþi,dar depoul în sine nu maieste. A rãmas o secþie adepoului de la Simeria, dupãreorganizarea CFR ºi douãlocomotive cu abur, de patri-moniu, în curte. Centenarul

sãu a fost însã marcat de ofi-cialii Consiliului JudeþeanHunedoara ºi cei ai PrimãrieiPetroºani, care au depus unefort comun pentru aceastãrotundã aniversare a ideii dedepou. Oricum, ConsiliulJudeþean Hunedoara, împre-unã cu aleºii de la Petroºani,au planuri mari cu acestdepou, iar într-o halã vrea sãamenajeze primul muzeuCFR din þarã, aºa încât istoriasã nu se piardã ºi sã meargãmai departe.

A niversare cu ochiiîn lacrimi

Cei mai emoþionaþi au fost,cu siguranþã, foºtii CFR-iºti,cei care au lucra în acestdomeniu în acele vremuri în

care se spune cã este a douaarmatã, când impiegaþii demiºcare aveau mãnuºi albe înmâini, ºi când sã fii ceferistera o mare mândrie.Amintirile s-au împletit culacrimile, iar fostele locomo-tivele cu aburi, acum piese demuzeu, le vor rãmâne mereuîn inimã ºi în minte „Dupã unstagiu de trei ani ºi ceva,intercalat cu armata, am datexamen la ºcoala de mecanicide la Timiºoara, am fãcutcursuri timp de 7 luni, dupãcare practicã ºi apoi auto-rizarea. Pe toþi care aveam

profesionala ne-a autorizatmecanici la aburi. Nu pot sãspun cã a fost greu, pentru cãmi-a plãcut meseria. Am avutºi fochiºti foarte buni, cãdegeaba e un mecanic bundacã nu are fochist cum tre-buie. Doar cã uneori era cãr-bune de proastã calitate”, îºiaduce aminte unul dintre ceicare a lucrat ani de zile laCFR Petroºani.

Constantin Popescupovesteºte cã a venit ladepoul din Petroºani laîndemnul unei rude ºi nuregretã nici un moment. Apoia ascultat ºi el sfaturile celormai în vârstã ºi aºa a ajuns sãiasã la pensie din CFR.Poartã ºi acum cu mândrieuniforma de ceferist. „Amfost fochist la locomotiva cuabur, am mers la ºcoala demecanici de locomotivã, dupãaceea am venit mecanic delocomotivã abur. (…) A fostfoarte greu în ultimaperioadã pe locomotivele cuabur. Nu mai aveamîntreþinere, nu s-au acordatbani.

Cãrbunele era foarteprost, numai piatrã. Curãþamde 5 – 6 ori pe turã, a fostgreu, dar am înfrânt. Amavut putere, cã am fosttânãr”. Avea 28 de ani cânds-a dus la Depoul CFR ºi 6ani a lucrat pe locomotivelecu abur, dupã care a trecutpe cele Diesel.

T renul regal apoposit la Petroºani

La Petroºani, într-o garãtristã, despre a cãrei reabi-litare se tot vorbeºte de anide zile dar nu se face nimicconcret a poposit în pre-mierã trenul regal. A fost,probabil, cel mai aºteptatmoment al programului dedi-cat aniversãrii a 100 de anide funcþionare a Depoului deLocomotive CFR. Un tren cucinci vagoane, cu finisaje delux, construit în anul 1928,tras de o locomotivã cu abur.O locomotivã cel puþin la felde interesantã ca ºi trenul însine, de care îºi leagã numeledoi regi – Carol al II-lea ºiMihai – ºi doi ºefi de stat,Gheorghe Gheorghiu-Dej ºi

Nicolae Ceauºescu. Este fa-bricatã la Uzinele Reºiþa ºiaparþine acum SocietãþiiFeroviare de Turism. Unfochist ºi un mecanic au grijãca locomotiva cu abur sãfuncþioneze ca ºi cum ar fiprima ei zi pe ºinele de caleferatã. „Este o meserie foarteplãcutã, dacã o practici cudrag. E frumos ºi distractiv, înacelaºi timp ºi e plãcerea.Sunt fochist din 1985 ºi suntautorizat la toate tipurile delocomotivã”, a declaratfochistul de pe locomotivacare trage vagoanele trenuluiregal, Adrian Ciobãnescu.Gheorghe Fuierean estemecanic de zeci de ani ºilocomotiva cu abur esteprima lui dragoste, la care s-aîntors. „Cariera am început-oîn 1973, la locomotivele cuabur, vreo 10 – 12 ani, dupãcare am trecut la locomotive

Diesel, hidraulice, electrice,motoare. În 2004 am revenitla vechea funcþie. Aici e ade-vãrata meserie de mecanic.Dacã nu ºtii sã mânui aburul,sã foloseºti aburul în cilindrii,ai rãmas cu trenul pe loc. E omeserie pe care, dacã îþiplace o faci cu drag. Dacã nuîºi place…”.

Pentru cei care s-au plim-bat pentru prima datã cutrenul regal, aºteptat cu fan-fara în Depou, momentul afost cu adevãrat unic. Nu voruita niciodatã cã au fostprintre privilegiaþii care auputut sã punã piciorul înacelaºi tren cu regele Carol alII-lea ºi regele Mihai. DoarGara mai aºteaptã ºi altcevadecât proiecte, dar veºtile nusunt, cel puþin pânã acum,îmbucurãtoare.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 decembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Mesajul directorului general INCD INSEMEX SA Petroºani

Viaþa ºi pãtimirea Sfintei Muceniþe Varvara reprezintã opildã pentru orice om cu educaþie creºtinã.

În întuneric ºi în necunoscut Sfânta Varvara ºi-a folosit ochiiminþii pentru a regãsi soarele ºi cãldura de pe pãmânt. Acolo,în acelaºi întuneric ºi în acelaºi necunoscut, noi, minerii din

Valea Jiului, cãutãm speranþa ºi liniºtea zilei de mâine. Pe Dumnezeu nu l-a zidit nicio mânã omeneascã, dar

mâna minerului este mângâiatã de Sfânta Muceniþã Varvara.

NOROC BUN!Director general al INCD INSEMEX, Ing. Constantin LUPU

Sfânta Mare Munceniþã Varvara reprezintã pentru noi, minerii, o zi aparte, o zi pe care numai truditorii din subteran o pot înþelege. De aceea, poate acum, maimult decât oricând, mesajul meu pentruortacii din Valea Jiului este de unitate. Fie ca Sfânta Mare Munceniþã Varvara

protectoarea minerilor sã ne lumineze caleade a regãsi liniºtea ºi siguranþa de care noi,minerii, avem acum nevoie, parcã, mai mult

decât oricând.

NOROC BUN!NOROC BUN!Zoltan Lacataº

Preºedintele Ligii Sindicatelor MiniereValea Jiului

Cu ocazia sãrbãtoririi zilei SfinteiMuceniþe Varvara, doresc salari-

aþilor Companiei Naþionale aHuilei ºi familiilor lor, precum ºi

locuitorilor Vãii Jiului, multãsãnãtate ºi împliniri.

Fie ca binecuvântarea SfinteiVarvara sã vegheze asupra celor

care lucreazãîn adâncurile pãmântului.

NOROC BUN ºi LA MULÞI ANI!

PREFECTUL JUDEÞULUI HUNEDOARASorin Adrian VASILESCU

Ziua Sfintei Mari Muceniþe Varvara constituie un motiv în plus pentru noi,

oamenii politici care-i reprezentãm pe minerii Vãii Jiului

în Parlamentul României, pentru a ne reafirma respectul nostru

profund faþã de aceºti oameni minunaþiºi pentru a ne înclina în faþa celor care

ºi-au pierdut viaþa în subteran.Îmi exprim speranþa ca asemenea

evenimente sã nu se mai repete niciodatãºi transmit minerilor Vãii Jiului, sãnãtate,

bucurie ºi “Noroc bun!”

Monica Iacob RidziDeputatul dumneavoastrã

Maximilian GÂNJU

Zeci de pãrinþi au venitcu micuþii, în cele trei zilede când a fost pusã pe„ºine”, pentru a face pozela locomotivã sau pentru a-ºi urca micuþii în cabinamastodontului de oþel.Oamenii sunt încântaþi deiniþiativa edililor municipiu-lui Petroºani care au decissã salveze o locomotivãveche ºi sã o amplasezeîntr-o piaþã a localitãþii, înapropierea Gãrii, cu ocaziaîmplinirii a 100 de ani decând a fost con-struit DepoulCFRPetroºani.

„Aici este mai uºor sã-þiaduci copilul sã se joace.Nu este în drum cum este laavion. Bãiatul meu esteînnebunit ºi sâmbãtã amstat toatã ziua cãlare pelocomotivã”, a spus unpãrinte. Edilii au anticipatcã micuþii nu se vor puteaabþine sã nu urce la bordullocomotivei ºi au decis sãînlocuiascã toate geamurilemastodontului cu uneledintr-un material care nueste casant ºi astfel sã eli-mine riscul unor accidente.

P iesã de muzeu

Locomotiva

cu abur a fost produsã înanul 1906 ºi a fost primitãcu titlul gratuit de la CFR decãtre Primãria Petroºani.Timp de douã luni de zileangajaþii municipalitãþii ºicei ai Depoului CFRPetroºani au muncit larestaurarea ei. „Locomotivaeste de patrimoniu ºi dincâte am înþeles, mai suntºapte astfel de locomotiveîn Europa, care suntexponate în muzee sau înalte locuri ºi ne bucurãm cãla Petroºani am reuºit sãavem un astfel deexponat”, a declaratTiberiu Iacob –Ridzi, primarulmunicipiuluiPetroºani.

Monika BACIU

„Pot sã spun cã astãzi sun-tem în situaþia în care nedorim ºi o altã perspectivãpentru Valea Jiului. Noi sun-tem datori sã repunem în val-oare ce mai avem acolo ºi cusprijinul Consiliul JudeþeanHunedoara ºi a ConsiliuluiLocal sper sã reuºim acestlucru”, a declarat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Reprezentanþii judeþuluiHunedoara apreciazãimportanþa depoului pen-tru dezvoltarea socio-eco-nomicã a Vãii Jiului.

“În România postde-cembrisã s-au pierdutmulte ocazii de a ancoraeconomia în proiecte cutardiþie de zeci de ani.Aceastã aniversare de o sutãde ani de existenþã ºifuncþionare a depoului dinPetroºani este realmente un

strigãt de triumf a activitãþiipe care generaþii de salariaþiau dus-o înainte prin douãconflagraþii mondiale, oepocã comunistã urmatã de otranziþie spre cxapitalism.Este o recunoaºtere, o

realizare greu de adjudecat”,a precizat Mircea Ioan Moloþ,preºedintele CJ Hunedoara.

“Sunteam astãzi aici la uneveniment deosebit pentruValea Jiulu, împlinirea a osutã de ani de existenþã a

depoului din Petroºani.ªtim cu toþii cã aceastãinfrastructurã a reprezentatun punct de lansare socialãºi economicã a Vãii Jiului”,a declarat Sorin VAsilescu,prefectul judeþuluiHunedoara.

La eveniment au fostprezenþi ºi reprezentaþi aiCãilor Ferate Române.

Evenimentul a culminatcu oficierea unei slujbecare a avut loc la depouldin localitate în prezenþaepiscopului Devei ºiHunedoarei, presfinþia saGurie, dar ºi a unui sobor

de preoþi din Valea Jiului.Apoi, la depou, a fostdescoperitã o placã comemo-rativã, iar cei prezenþi laeveniment au avut posibili-tatea de a vizita clãdirea.

DianaMITRACHE

Totul face partedin colecþia celor dela CFR, la fel ca ºifotografiile expuse cuocazia cente-narului scursde la inaugu-rarea depouluidin Petroºani.Cei care leîntreþin,vorbescdespre acestemachete cadespre micicomori ºifiecarebucãþicã detren are isto-ria ei.„Acestea suntmachete mod-ulare constru-ite specialpentru expo-

ziþii. Ele sunt proiec-tate de ingineri ºiexistã softuri special-izate pentrurealizarea lor ºi suntfãcute profesional.Ele reproduc perfect

realitatea chiar ºi la oscarã mai micã decâtcea naturalã. Elerespectã regulieuropene ºi în fiecareoraº european existãcluburi ale celorpasionaþi de locmo-tive”, a declaratMircea Dorobanþu,directorul MuzeuluiCFR.

La expoziþie a fostprezentatã o machetã

dintr-ozonã demunte,tocmaipentru cãPetroºaniuleste într-oastfel dezonã.

În plus,expoziþia acuprins ºimai multefotografii,unele din-tre elerealizatechiar înstaþia CFRde laPetroºani.

Autorul lor, însã, arecunoscut cã epasionat de locurilede aici, chiar dacãgara nu e cea maifrumoasã din þarã, badimpotrivã. „În tim-pul liber fac ºifotografii. Vin aici înValea Jiului ºi facfotografii din frumo-sul peisaj al Vãii.Sunt fotografii colorrecente ºi cele vechi,sunt din colecþii. Noiavem niºte gândurimari legate dePetroºani, momentannu vi le dezvãluim,dar vom face multepentru depou”, a maiadãugat MirceaDorobanþu, directorulMuzeului CFR.

Celebrarea celor100 de ani de ladarea în folosinþã adepoului de laPetroºani a fost mar-catã de autoritãþilelocale, care au ales sãexpunã la Petroºanipiese unicat dincolecþii unicat.

L a Petroºani s-a aniversat, ieri, unsecol de existenþã al depoului din

municipiul Petroºani. Acþiunile dedicateacestei zile au fost deschise în sala demarmurã a primãriei Petroºani înprezenþa a numeroase oficialitãþi.

DDDDeeeeppppoooouuuullll ddddiiiinnnn PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiii ,,,, uuuunnnn sssseeeeccccoooollll ddddeeee eeeexxxxiiiisssstttteeeennnnþþþþãããã

Locomotiva de epocã - atracþie irezistibilãpentru copiiL ocomotiva cu

abur am-plasatã la intrareaîn Petroºani estelocul de joacãpreferat al copiilor.

T renuleþe în garã ºi locomtiveacþionate electric. De asta

au avut parte cei care au venit înSala de marmurã a primãriei dinPetroºani la centenarul Depoului.

MMMMaaaacccchhhheeeetttteeee ppppuuuusssseeee îîîînnnn mmmmiiiiººººccccaaaarrrreeee llllaaaa PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiii

CCCCeeeennnn tttt eeeennnnaaaa rrrr uuuu llll uuuunnnneeee iiii iiii ddddeeee iiii

S unt 100 de ani de când Depoul deLocomotive de la Petroºani a fost dat în

funcþiune ºi, cu aceastã ocazie, locomotiva cuaburi a trenului regal ºi cele cinci vagoane alegarniturii au pufãit pentru prima datã înjudeþul Hunedoara, în Valea Jiului. Sute deoameni au venit sã aniverseze acest momentîmpreunã cu oficialii.

D ouã biserici, unaortodoxã ºi una

romano-catolicã, aumarþi hramul. DeSfânta MuceniþãVarvara au loc slujbepentru pentru cei caretrudesc în subteran.

La Biserica ortodoxãSfânta Varvara din CartierulAeroport, slujba începedimineaþã ºi credincioºii suntaºteptaþi în 4 decembrie

sãparticipe în numãr câtmai mare.

„Biserica noastrã poartãhramul ºi cu ocazia aceastaavem mare sãrbãtoare lanoi.Încã de luni seara e slujba de priveghere ºi vecernia ºi mâine dimineaþãde la 9,30 vom fi aici.

Avem bucuria ca înmijlocul nostru sã fie marþipreasfinþitul pãrinte AndreiFãgãrãºanul, episcopul vicaral Arhiepiscopiei Sibiului,delegat de episcopul nostru

Gurie, episcopul Devei ºiHunedoara”, a declarat IulianSelaje, preot BisericaOrtodoxã Sfânta Varvara.

ªi catolicii o sãrbãtorescmarþi pe Sfânta Varvara.Biserica Romano-catolicã dela Petroºani poartã hramulSfintei Varvara ºi aici suntaºteptaþi credincioºii la slujbãîncã de dimineaþã.

„Va fi hram. Ambele voravea slujbe la Bisericaromano-catolicã slujba

începe în limba românã de la11,30, iar de la 17,00 înlimba maghiarã. Sluijbele vorfi fãcute de cãtre episcopulde Alba Iulia”, declarã EduardWersanski, credincios catolic.

Sfânta Varvara este ocrotitoarea celor ce trudescîn subteran ºi minerii senumãrã printre ei. Astfel cãslujbele din cele douã lãcaºuride cult sunt dedicate, cuprecãdere, minerilor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

P roblemele oamenilorpot aºtepta pânã

dupã alegeri. În timp ceoamenii protesteazã,miniºtrii sunt în campanieelectoralã. Zilele trecute, laDeva, în faþa ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,locuitorii mai multor satede lângã Deva au protestatdin cauza faptului cã laBârcea se va construi undeponeu ecologic.

Nemulþimirea localnicilor afost fãcutã cunoscutã ministruluiMediului, Rovana Plumb, deunul dintre deputaþii hune-doreni. Este vorba de IosifBlaga Veniamin, care în urmãcu mai bine de o lunã de zile i-aspecificat ministrului RovanaPlumb faptul cã oamenii din

zonã sunt nemulþumiþi de construcþia viitorului deponeuecologic.

“O parte importantã a comu-nitãþii locale este neliniºtitã,nemulþumitã ºi revoltatã demodul în care decurg lucrurile.(…) O întrebare pe care

cetãþenii o pun, ºi caere cunoscproblemele ce le poate ridica oasemenea investiþie pe teritoriullor, este de ce un astfel dedeponeu nu se face lângãoraºele mari Deva ºiHunedoara, oraºe care producde fapt sic ea mai mare canti-

tate de gunoi”,mai specificã senatorul hunedorean.

Nici pânãastãzi, deputatulnu a primit vreunrãspuns de laministrul Mediului,Rovana Plumb,

deºi de la data depunerii interpelãrii au trecut mai binede 30 de zile. Asta în condiþiileîn care miniºtrii au termen legalde 30 de zile pentru a rãspuneanumitor solicitãri venite dinpartea parlamentarilor.

C onstrucþii controver-sate

Deponeul ecologic va fi con-struit în localitatea Barcea Maredup ace consilierii locali de laPetrila au respins o asemeneainvestiþie ce urma sã fie realiza-tã pe raza localitãþii. Acum onouã opoziþie este depusã desenatorul migrator.

Reprezentanþii Consiliuluijudeþean Hunedoara au rezolvatproblema deponeului, însã nuvor putea rezolva problemapreþului din Valea Jiului. Astfel,o staþie de colectare a deºeurilorse va realiza la Barcea Mare.

“Am primit prin fax o solicitare de la MAI prin caresolicita o hotãrâre de ConsiliuJudeþean pentru obþinereaunitãþii militare de la Barcea sãconstruim deponeul ecologic,unicul deponeu ecologic dinjudeþul Hunedoara. E nevoie deaceastã unitate militarã de laBarcea Mare pentru a reuºi sã

facem aces tunic deponeu. Dupãcum ºtiþi, consilierii de la Petrilaau respins proiectul de hotãrâreprin care solicitãm un teren peraza localitãþii unde sã construimdeponeul”, afirma Mircea IoanMolot, preºedintele CJH.

Mai mult, Molot este cu gândul ºi la locuitorii din ValeaJiului. “Îmi pare foarte rãupentru locuitorii din Valea Jiului.Ei vor plãti mai mult pentrugunoiul menajer, dar nu am ceface”, a mai spus Molot.

Mai mult, potrivit unor sursedin cadrul CJH, locuitorii VãiiJiului nu vor putea suportapreþul transportului gunoiuluimenajer la Barcea.

“Gunoiul din Valea Jiului nuse va putea trasnporta laBarcea pentru cã proiectul nupermite ca acestea sã fie transportate mai mult de 70 de kilometri”, spun surse dincadrul CJH.

Consilierii locali de la Petrilanu au votat proiectul dehotãrâre pentru construireadeponeului ecologic pe razalocalitãþii pe motivul de a nutransforma oraºul într-o groapãde gunoi. La mijloc sunt însã,potrivit unor surse, uneleinterese de grup în spatele cãrora se afla chiar edilul de laPetrila, Ilie Pãducel.

Monika BACIUMonika BACIU

M ai mulþi copiidin Valea

Jiului sunt exploataþiprin cerºit de propriipãrinþi care, pentrua-ºi asigura banii deþigãri ºi bãuturã,sunt gata sã le punãmicuþilor viaþa înpericol

Chiar dacã este frigmai mulþi copii, singurisau pãziþi de la distanþã depãrinþi, încercã sã-i îndu-plece pe trecãtori sã ledea un bãnuþ. Unii dintreei de-abia au învãþat sã

vorbeascã, sã spunãprimele cuvinte, iar în locde mamã ºtiu perfect sãspunã: „mã ajuþi ºi pemine!” Micuþii sunt puºi lacolþurile strãzii, în inter-secþii, la porþile bisericilorºi lãsaþi sã tremure de frig,sã plângã, în speranþa cãtrecãtorii sunt înduplecaþi,iar ziua respectivã estemai bãnoasã decât ceaanterioarã. Un cazcutremurãtor este cel alunui copil de 15 ani.Spune cã se numeºteMarcel ºi locuieºte încartierul Colonie dinPetroºani. Stã aºezat pe

treptele din beton ale uneialimentãri din PiaþaCentralã Petroºani. Cândnu merge în piaþã, stã înpreajma unui supermarketºi-ºi câºtigã bãnuþii de peurma localnicilor care îidau câte un bãnuþ pentrua le duce coºul cucumpãrãturi. Recunoaºtecã cerºeºte de mic ºi cã oparte din bani îi este luatãde pãrinþi, iar dacã nu areuºit sã strângã suficienteste mustrat sau chiar bãtut.„Trebuie sã le dau ºi lorcã nu mã primesc sãdorm acasã dacã n-am

bani”, spune minorul.Cazul nu este unul singu-lar, iar în aceste zilestrãzile sunt pline decerºetori. În preajma sãr-bãtorilor se câºtigã maibine ºi nimeni nu-ºi per-mite sã piardã ocazia.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 decembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

În apropierea sãrbãtorilor,

Petroºaniul se umple de cerºetori

· Trebuie sã luãmatitudine, pentru cã deacasã din faþa televi-zorului nu se rezolvãlucrurile. Atunci cândmedicii pleacã din þarã,când deficitul de cadremedicale este îngrijorã-tor, astfel actul medicalsuferind calitativ, nupoþi sta de-o parte.Apoi le mai tai ºisalariile… NiciCeauºescu nu a fãcutaºa ceva. Doctorul esteo profesie liberalã darîn acelaºi timp unasocialã… - dr. CãtãlinPopa, medic coordona-tor SMURD, ºefUrgenþa Spital Vulcan.

· Învãþãmântul ºiSãnãtatea sunt cei doipiloni principali ai uneiþãri. Aceºti doi piloni aufost subminaþi de mãsuriaberante ºi dacã nu vorfi repede consolidaþi, vorexista mari probleme –prof. univ. dr. ing. mate-matician Emil Pop, fostrector al Universitãþii

Petroºani.· Dupã aceºti ultimi

patru ani s-a consolidattot mai mult ideea canimic nu mai poatefuncþiona! S-a distrus, înmare mãsurã, spiritulcomunitar, s-a demoneti-zat ideea de patriotism,se ajunsese la faza cândoamenii credeau, cred cãnu existã nici speranþã,nici proiecte, niciproiecþii bazate pe certi-

tudini. Nu existã compa-siune, sau dacã existã eanu se manifestã la nivelinstituþional. De aici tre-buie pornit. Trebuie castatul sã reînceapã sãfuncþioneze ºi sã-ºimerite taxele pe care leîncaseazã.

Ca urmare, fiecareregiune va avea sistemde urgenþã, cu pompieri,ambulanþã ºi poliþie, unsistem naþional integrat

de urgenþã puternic.Pânã la finalul anului2014 se vor maideschide 3 baze aerienede salvare SMURD, ast-fel acoperind fiecareregiune de dezvoltare cuun elicopter SMURD.Se vor construi ºi dota lastandarde europene 8spitale ºi se vor dezvoltaspitalele judeþene deurgenþã de interes strate-gic ºi creºterea compe-

tenþei lor.Se va aplica un SIS-

TEM DE DEDUCERIFISCALE PENTRUMEDICI ºi CADREDIDACTICE, în vedereastimularii ramânerii însistem a resursei umanede calitate.

Se va asiguraFINANÞAREAMULTIANUALÃ core-spunzãtoare PENTRUINSTITUÞIILE DE

ÎNVÃÞÃMÂNTSUPERIOR.

S-au gãsit mãsuride stabilizare acadrelor didacticetinere în universi-taþile Româneºti.Stoparea procesuluide pensionare accel-eratã ºi abuzivã apersonalitãþilor aca-demice.

Conduita noastrãtrebuie sã reintro-ducã sentimentulonoarei ºi profesion-alismului în toatedomeniile de activi-tate, dar mai ales înpoliticã. La ocu-

parea posturilor dininstituþii ºi firme va fieliminat nepotismul,relaþiile ºi vor fi stabilitecriterii clare pentru areda valoarea pe toatepalierele de activitate.Sigur acest lucru va ceretimp, ca într-o casã mareîn care trebuie sã facicurãþenie – Ioan Rus,candidatul USL pentruCamera Deputaþilor.

P reºedintele PPDDHunedoara,

Haralambie Vochiþoiuse dã sãrac ºi cinstit.Susþine în declaraþiade avere depusã dupãce a decis sã candidezela Senat pe ColegiulValea Jiului cã nu arenici un autoturism,deºi parcul lui autogeme de maºini de lux.

Întrebarea este unde îºiascunde HaralambieVochiþoiu averea?Rãspunsul este simplu: îndeconturile depuse laUniunea Europeanã.Practic, a luat o cãruþã debani – pentru care sespune prin târg cã ar fideja cercetat de poliþiºtiidin Petroºani – ºi primullucru pe care l-a fãcut afost sã-ºi angajeze toþi prietenii, rudele sauadunãtorii de scame de pesacou cãrora le-a datfuncþii importante. Aiputea crede cã este vorba

despre o înþelegere finan-ciarã la mijloc, adicã eu teangajez pe un salariu bun,dar nu iei tu toþi banii, cãºi eu – ca ºef – am nevoie.Dar, cum nu existã nicio

probã în acest sens, iarzicala spune cã hoþulneprins e negustor cinstit– ºi preºedintele – candi-dat al PPDD Hunedoararãmâne deocamdatã fãrã

patã. Dar ia uite cedeclarã Vochiþoiu îndeclaraþia de avere datã pepropria rãspundere: are ojumãtate dintr-un aparta-ment în Petroºani ºi niciunautoturism. Nu are bani înbancã ºi preferã, din câtese pare, sã îºi þinã„economiile” în firmele pecare le controleazã, subformã de împrumuturiacordate cu generozitateîn nume personal.

ª i-a bãtut joc deangajaþi

Acum sã nu vã imagi-naþi, însã, cã HaralambieVochiþoiu bate judeþul ºiþara asta la pas sau cutrenul. Nu... are maºini ºiîncã luxoase, atâta doar cãnu sunt luate pe banii luide buzunar. Altfel spus,dupã ce ºi-a angajat

apropiaþii la firmele princare deruleazã fondurieuropene, a dat fuga ºi acumpãrat niºte maºini.

În anul 2008, una din-tre aceste achiziþii a stârnitun imens scandal, pentrucã, în timp ce angajaþiifirmei lui reclamau cã nuºi-au primit salariile ºi deCrãciun au fost lãsaþi sãfacã foamea, Vochiþoiu îºilua un jeep de peste 1,2miliarde de lei vechi (adicãmai bine de 30.000 deeuro). Este vorba despreautoturismul Mazda CX-7,a cãrui valoare de catalogdepãºeºte 30.000 deeuro. Spuneau atunci cârcotaºii cã autoturismulLogan (tot roºu), i-a rãmascam strâmt lui Vochiþoiucare a trecut la un „nivelsuperior” în ceea cepriveºte achiziþiile auto.Dar, în timp ce

Haralambie Vochiþoiu îºiîmbogãþea parcul auto,angajaþii lui de la firma deamenajãri interioareprotestau, nemulþumiþi defaptul cã au fost þepuiþi deacesta. Oamenii au recla-mat faptul cã au stat îndeplasare aproape treiluni, într-o salã de sport încare au fost puse maimulte saltele, ºi au fostobligaþi sã trãiascã cu 15lei pe zi. În plus, angajaþiisusþineau cã, în momentulîn care trebuiau sã îºiprimeascã salariile li s-aspus cã lipsesc scule ºi le-afost reþinutã câte o sumãde bani, iar în preajmaCrãciunului au fost umiliþiefectiv de conducerea societãþii cu care aveaucontract.

Acum suntem tot înpreajma Crãciunului ºi, dincâte ne-au ºoptit niºtevrãbiuþe, Harry sperã dintoatã inima la imunitateape acre i-ar da-o statutulde senatopr. ªi se pare cãºtie el de ce…

Gabriela Gabriela RIZEARIZEA

Biserici în sãrbãtoarede Sfânta Varvara

Miniºtri ocupaþi cu campania electoralã

“Trebuie reintrodus sentimentul onoarei ºi profesionalismului”Unde îºi ascunde Vochiþoiu averea?În deconturile depuse la UE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 decembrie 20121100 Actualitate

H O R O S C O P 4 d e c e m b r i e 2 0 1 2

La serviciu vor fi multe de fãcutºi nu îþi va fi prea uºor sã te des-curci. Relaþia cu colegii nu va finemaipomenitã, aºa cã nu estecazul sã mizezi într-o prea maremãsurã pe sprijinul lor. În cazulîn care þi se propune o colabo-rare, nu te grãbi sã semnezi.

În plan profesional existã condiþiipentru a realiza o micã reuºitã.Eforturile pe care le-ai depus sevor bucura de aprecierea celordin jur, ceea ce nu te va lãsa toc-mai indiferent. Popularitatea înrândul celor de la serviciu vacreºte.

Energia mentalã va atinge cotemaxime, ceea ce îþi va permitesã iei decizii în chestiuni dintrecele mai delicate ºi sã-þi pui înpracticã ideile. Eºti deosebit desensibil, iar relaþia cu fiinþa iubitãevolueazã constant. S-ar puteasã plecaþi la drum.

La slujbã vei avea o mulþime detreabã, dar eficienþa de care daidovadã te va ajuta sã rezolvi totulîn timp util. Activitãþile intelec-tuale te avantajeazã ºi îþi dauposibilitatea sã-þi îmbunãtãþeºtisituaþia materialã. Nu trebuie sãai mari aºteptãri în general.

În plan sentimental vei aveaparte de discuþii aprinse. Deasemenea, este posibil ca prob-lemele cu care te confrunþi încãmin sã te împiedice sã alocipersoanei iubite tot timpul liber.La slujbã vei avea mult demuncã.

Fiinþa iubitã va avea unele prob-leme iar ajutorul tãu îi va fi de unreal folos. Relaþia cu aceastatinde sã se îmbunãtãþeascã. Laslujbã este posibil sã ai parte deunele schimbãri, de micã anver-gurã. De asemenea ai putea sãte implici în activitãþi de rutinã.

Starea ta generalã va fi ceva maibunã, chiar dacã eºti mai comoddecât te-ai obiºnuit. Nu te impli-ca în activitãþi riscante! Vei faceo mulþime de drumuri ºi vei aveaocazia de a cunoaºte o persoanãde care te vei lega afectiv.Surprizele nu vor lipsi.

La serviciu va fi mare agitaþie.Este posibil sã fii pus sã faciunele activitãþi dificile ºi nu arenici un rost sã vociferezi. N-ar fiexclus nici sã fie nevoie sã facicâteva drumuri pentru a finalizasarcinile de serviciu. Încearcã sãfii mai perseverent.

Tendinþa spre impulsivitate îþipoate încurca planurile. Încearcãsã gãseºti o activitate care sã terelaxeze. Popularitatea ta contin-uã sã creascã aºa cã, vei aveadin nou ocazia sã îþi lãrgeºti cer-cul de prieteni dar ºi sã îþi facinoi relaþii.

În carierã vei avea o reuºitã careîþi va demonstra cã nu ai muncitdegeaba în ultimul timp. Esteposibil sã þi se dea noi însãrcinãrisau sã te implici într-o activitatemai deosebitã. Dorinþa ta de jocºi aventurã va fi accentuatã înaceastã perioadã.

La serviciu evenimentele începsã se precipite, dar în ceea ce tepriveºte, nu ai nici un motiv deiîgrijorare. Ba s-ar putea spunechiar, cã schimbãrile care se vorface te vor avantaja într-o maremãsurã. Totuºi este bine sã þiicont de banii tãi.

Vei fi cam nervos ºi înclinat spreimpulsivitate. Ar fi de dorit sã nuîþi asumi riscuri inutile deoarecenu este exclus sã ai mici acci-dente. Din punct de vedere men-tal însã, vei funcþiona foarte efi-cient. Inteligenþa ºi maturitateajudecãþii tale vor fi apreciate.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Monika BACIU

În urma ºedinþei deGuvern care a avut locmarþi, ”KfW confirmãacceptul sãu privind anu-larea sumei respective dinîmprumut ºi implicitdiminuarea corespunzã-toare a acestuia”, searatã în hotãrârea deGuvern. Astfel, suma s-a diminuat de la 21 demilioane de euro la20.028.193,77 euro.Împrumutul este desti-nat cofinanþãrii a treimãsuri ISPA, ce au caobiective reabilitarea ºimodernizarea sistemuluide alimentare cu apãpotabilã ºi menajerã înjudeþul Suceava (proiec-

tul Suceava) ºi înmunicipiile Deva ºiHunedoara (proiectulDeva-Hunedoara), pre-cum ºi asistenþã tehnicãpentru pregãtireaproiectelor în sectorul demediu (ProiectulMinisterului Mediului ºi

Pãdurilor).Prin aceastã Hotãrâre,

Guvernul a aprobat, lacererea MinisteruluiFinanþelor, anulareasumei de 971.806,23euro din împrumutul din-tre România ºi KfW, învaloare de 21 milioaneeuro, împrumut destinatfinanþãrii Programuluiprivind infrastructuramunicipalã, ratificat prinOUG nr. 138/2008,aprobatã prin Legea nr.102/2009.

Mãsura se ia caurmare a unor economiirealizate în cadrulproiectelor finanþate prinacest credit.

Guvernul a diminuat fondurile pentru modernizarea reþelei de apã din Hunedoara

G uvernul a diminuat fondurile pentrureabilitarea ºi modernizarea sistemu-

lui de alimentare cu apã potabilã din douãjudeþe ale þãrii. Este vorba de judeþulHunedoara ºi Suceava. Frankfurt am Main(KfW) ºi România au semnat la Frankfurtam Main la 26 septembrie 2007, respectivla Bucureºti la 28 decembrie 2007, un con-tract pentru finanþarea Programuluiprivind infrastructura municipalã.

DianaMITRACHE

Dintre cei 19absolvenþi, 8 suntofiþeri, absolvenþiai Academiei dePoliþie „AlexandruIoan Cuza”Bucureºti ºi augradul militar de„sublocotenent”,10 sunt absolvenþiai ºcolilor militarede subofiþeri dinJandarmeriaRomânã ºi poartãgradul de „sergentmajor”, iar o

tânãrã esteabsolventã aªcoliiMilitare deMaiºtriMilitari ºiSubofiþeri aForþelorTerestre„Basarab I”ºi poartãgradul de„maistrumilitar”.Ofiþerii, sub-ofiþerii ºitânãramaistru mili-tar au fost primiþi în cadrul festiv la

IJJ Hunedoara, deinspectorul ºef ºicolectivul de cadremilitare de lareºedinþa inspec-toratului.

Inspectorul ºefal IJJ Hunedoara,general de brigadãViorel Sãlan, dupãmesajul de bunvenit, le-a prezen-tat tinerilor absol-venþi prioritãþileinstituþiei ºiatribuþiile ce lerevin fiecãruia din-tre ei îndesfãºurarea activ-itãþii profesionale,pentru a rãspunde

prompt nevoilor ºisolicitãrilor cetãþe-nilor.

În perioadaurmãtoare, ceimai noi membri ai

colectivuluijandarmilorhunedorenivor par-curge unprogram depregãtirepentru a seobiºnui cumisiunile cele vor aveade îndeplin-it. În foartescurt timp,ei vor exe-cuta misiunide ordinepublicã, darºi de pazã ºi

protecþie insti-tuþionalã.

Inspectorul ºefal IJJ Hunedoarale-a urat celor 19jandarmi succes înactivitatea ceurmeazã sã odesfãºoare, solic-itându-le un com-portament ire-proºabil în relaþiacu cetãþenii, asig-urându-i totodatãde tot sprijinul decare vor aveanevoie pentru a-ºiputea îndeplini înmod corespunzã-tor atribuþiilefuncþionale.

19 tineri absolvenþi au devenit jandarmi

U n numãr de 19 tineri, absolvenþi ai instituþi-ilor militare de învãþãmânt s-au alãturat

jandarmilor hunedoreni. Totul s-a desfãºurat încadrul unei ceremonii, iar în perioada urmãtoarevor parcurge un stagiu de pregãtire.

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19

Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR“ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI

Mircea NISTOR

“Foarte mulþi au crezutcã suntem un mini-guvern care va rezolvatoate problemele VãiiJiului. Iatã cã nu a fostaºa...”, declara cu puþintimp înainte de a pãrãsiValea, în urmã cu 7 ani,Octavian Costescu, fostulGuvernator al zonei, darºi primul preºedinte alAVJ, douã funcþii îndepli-nite cu un succes egal demare ºi eficient.

“Dupã trei ani de laînfiinþare plecãm tot de lazero. Pânã în prezent, înmod concret nu s-a fãcutabsolut nimic.În rest, nici nuvreau sã mãpronunþ, pen-tru cã nu-miplace sã arunccu noroi în ceicare au fostaici înainteamea.

De acumîncolo însã, totce depinde demine, va firealizat. Eu nu am venitaici aiurea, doar ca sã facpermanent plimbãri întreBucureºti ºi Petroºani”,declara la momentulnumirii în funcþia depreºedinte (în decembrie2005) ºi Ludovic Fodor,cel de-al doilea ºi ultimulpreºedinte al AVJ.

I dei destule,reuºite nule

Printre primele lucruripe care ºi le propusese sãle rezolve urmaºul luiCostescu la Asociaþia VãiiJiului se numãrau refac-erea spitalului din Lupeni,demararea lucrãrilor lacelebrul drum ce ar urmasã lege (într-un viitor neb-ulos) oraºul Uricani deBãile Herculane sauaducerea din Austria adouã instalaþii de teleschi,pentru Straja ºi Parâng.

“Povestea cu refacereaspitalului din Lupeni

dateazã de ani de zile,dar pânã acum s-a totbãtut apa în piuã. Celeaproximativ 32 de mil-iarde de lei necesarelucrãrilor urmeazã sãsoseascã în zilele imediaturmãtoare (n.r. 2006), dela Ministerul Sãnãtãþii.Mi-am propus sã reîn-

cepem lucrãrile la drumulUricani - Herculane,drum care prezintã uninteres enorm pentruGuvernul României, pen-tru cã odatã ºi odatã totva trebui sã rezolvãm ºipovestea asta cu ValeaJiului - Zonã Turisticã. Înprincipiu, am obþinutacceptul Bãncii Mondialeca banii necesari sãsoseascã în aceastãprimãvarã (n.r. 2006), iarlucrãrile sã fie finalizate îndoi ani. Potrivit studiilor,suma necesarã ar fi de1,5 - 2 milioane de euro.Totodatã, am vorbit ºi cureprezentanþii firmei aus-triece care a instalattelegondola de pe dealulCetãþii din Deva sã aducãniºte instalaþii de schi maivechi, la preþuri rezon-abile ºi care sã fie insta-late în Parâng ºi Straja.Din ceea ce am vãzutpânã acum, infrastructuralasã foarte mult de doritîn aceste douã staþiunimontane”, spunea

Ludovic Fodor,în urmã cu 7 anide zile.

Pe de altãparte, lamomentulinstalãrii înfotoliul depreºedinte alAVJ, Fodorsusþinea cãnumai unitã,Valea Jiului vaavea acces launele finanþãri

oferite de cãtre BancaMondialã. “Una estecând se vorbeºte despreun proiect destinat uneicomunitãþi de 30.000 -40.000 de oameni ºi altaeste când este vorbadespre o comunitate de150.000 de oameni,

când finanþarea poate fiobþinutã mult mai uºor.Sper sã realizez un acordde colaborare între toateprimãriile din zonã pen-tru a putea vorbi laBanca Mondialã de pro-grame destinate unorcomunitãþi mari, de peste100.000 de locuitori”,declara în anul 2006 fos-tul preºedinte.

F ie-i þãrânauºoarã!

Câte dintre promisiu-nile fãcute de cãtreOctavian Costescu ºiLudovic Fodor s-au ºiîmplinit în fapte se ºtiu ºise vãd bine cu ochiulliber. Lucrãrile la DrumulNaþional Uricani - BãileHerculane au demarat,dar nu datoritã AVJ ºinici nu au fost încãîncheiate, spitalul dinLupeni a fost refãcut, darnu datoritã AVJ, staþiu-nile turistice din ValeaJiului ºi drumurile cãtreacestea s-au mai dez-voltat ceva, dar nudatoritã AVJ, iar dintreproiectele menite a ducela dezvoltãrea Vãii Jiuluinici unul nu a fost realizatde cãtre „specialiºtii”angajaþi la AVJ. În plus,nici localitãþile Vãii nu s-au unit într-o comunitatede 150.000 de oameni...În parantezã fie spus, înultimii 10 ani ºi numãrullocuitorilor zonei a scãzutcontinuu, ajungând înprezent la doar (aproxi-mativ) 120.000.Concluzie: AVJ afuncþionat pânã în anul2009 (adicã vreo 6 anide zile) ºi a adus beneficiidoar câtorva „bãieþideºtepþi” care au jonglatcu fondurile puse la dis-poziþia asociaþiei.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 decembrie 2012 Actualitate 11

10 ani (de fapt 6), 2 preºedinþi, 0 realizãri

Î n aceastã lunã, dacã ar mai fost în„viaþã”, Asociaþia Valea Jiului (AVJ)

ar fi împlinit 10 ani de existenþã. Înfi-inþatã în decembrie 2002, asociaþia ceavea un numãr interminabil de membrifondatori, a plecat la drum cu planuri ºipromisiuni numeroase ºi seducãtoaredar, trãgând linie, dupã un deceniu,activitatea acesteia se poate caracterizaprin doar douã cuvinte: zero barat.

D eºi gara din municipiulpetroºani stã sã se dãrâme,

la propriu, reprezentanþii acestuiedificiu au mâinile legate. Ori decâte ori se ia în discuþie acestaspect, cei abilitaþi sã rãspundãevitã sã facã acest lucru.

“Întrebarea dumneavoastrã nu areloc la acest eveniment. Asta poate sãvã spunã Compania Naþionalã de CãiFerate Romane. Se încearcã reabil-itarea din câte ºtiu eu ºi sã sperãm cãse va ajunge ºi la acest lucru.Asta pen-tru ca gara trebuie sã ajungã aºa cumsunt ºi alte gãri, multmai frumoasãdecât e ea acum”, a declarat DionisieDaniel Ardelean, directorul CentruluiNaþional de Instruire ºi CalificareFeroviarã.

Reprezentanþii municipalitãþii au afir-

mat în repetate rânduri ca Gara de laPetroºani a intrat pe lista de investiþii aMinisterului Transportului din 2012.Acum, însã, nimeni nu mai ºtie nimic,dacã se mai face sau nu ceva, iar con-fuzia este cuvântul care descrie cel maibine aceastã stare de fapt. Gara dinPetroºani a fost datã în folosinþã ladata de 18 august 1870, adicã în urmãcu 142 de ani. Astfel, întreg ansamblulstaþiei CFR din Petroºani are o valoareistoricã, însã din pãcate, arata tot ca însecolul trecut.

Monika BACIU

Din colþ în colþ...

Maximilian GÂNJU

Majoritatea cabanierilorlegali care scot pachete turis-tice pentru ultima zi din an,în staþiunile montane Strajaºi Parâng, au locuri încãneocupate de vinã fiind ºicriza economicã, iar turiºtiiaºteaptã pânã în utlima clipãsã stângã banii pentru unsejur, spun proprietarii devile ºi pensiuni. Zãpada esteun alt motiv pentru careoamenii încã aºteaptã sãvadã dacã-ºi cumpãrã unsejur în Valea Jiului. ªitotuºi în staþiuni va fi forfotã

de sãrbãtori pen-tru cã, la adãpos-tul „casã devacanþã”, suntzeci de piraþi careoferã cazare încabane neacredi-tate la preþuri maimici. Turiºtii, maiales în aceste zile când oriceleu conteazã, se uitã ºiopteazã pentru un loc decazare „la negru”. Unul dincabanierii din Parângrecunoaºte cã are deja toatelocurile pentru revelion ocu-pate ºi chiar a primit unavans în bani de la

turiºti. „Estetoatã cabanaplinã ºi încãmã mai

sunã turiºti. Majoritatea celorcare îºi închiriazã camere audeja plin de noul an, pentrucã se negociazã”, spuneacesta. Cele douã staþiuni dinValea Jiului sunt preferate deturiºtii din Bucureºti ºi sudulþãrii dar ºi de practicaþii deschi din Timiºoara ºi Arad

sau Deva.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 decembrie 201212 Actualitate

Monika BACIU

Dupã o lungã aºteptare ºi multepromisiuni din partea meteo-rologilor, iatã cã au apãrut primelesemne ale iernii la noi în ValeaJiului.

Chiar dacã din cauzaceþii ºi a ploii abun-dente din oraº nu sepoate vedea, la munte aînceput timid sã ningã.Acest lucru îl putemvedea pe internet pecamerele webamplasate în MasivulParâng mai jos de cota

1700m.Un strat mai mare de zãpadã îl

putem vedea în staþiunea vecinãRânca din judeþul Gorj unde pelângã zãpadã depusã curând esteºi o ceatã destul de groasã care

împiedicã vizibilitatea.Putem spune cã de nins a mai

nins în Parâng ºi la jumãtatea luniioctombrie dar atunci stratul dezãpadã a fost de doar un cen-timetru care din pãcate s-a topit adoua zi odatã cu primele raze alesoarelui.

Venirea zãpezii este un lucrufoarte bun pentru noi toþi cei din

Valea Jiului ºi maiales petru cabanieriiºi proprietarii depensiuni careaºteaptã de multãvreme cu braþeledeschise turiºti dor-nici sã practice spor-turile de iarnã ºi sãîncerce poate pentruprima datã pãrþilede la noi.

Rugãciunile cabanierilor ºi a împãtimiþilor sporturilor de iarnã au dat roade

M otiv de bucurie pentru practicanþii sporturilorde iarnã ºi pentru turiºtii care sunt interesaþi

sã viziteze masivul Parâng.

Straja ºi Parângul cãutate pentru revelion

Î n timp ce cabanierii careopereazã legal în staþiunile din

Valea Jiului anunþã locuri liberepentru Revelionul 2009-2010, caban-ierii ce lucreazã la negru ºi-auburduºit cabanele.

Monika BACIU

“Se vor acordabani ca în fiecare anºi pentru sãrbãtorilede iarnã. Urmeazãzilele urmãtoare sãfacem o rectificare debuget. Aºteptãm dela Ministerul deFinanþe sã ne vinã oadresã prin care nemodificã fondul desalarii ºi facem rectifi-care de buget ºi vomavem o ºedinþã de

îndatã pentru coinsi-liu local prin carevom aproba ºiu înacest an banii pentruacþiunile de la sãrbã-torile de iarnã”, adeclarat primaruloraºului Petrila, IliePãducel.

Dacã acest bugetse aprobã, atunci maimulte categorii depersoane vor benefi-cia de pachete cuzocazia sãrbãtorilor deiarnã.

“Vom da pachetecopiilor, colindãto-rilor, copiilor salri-aþilor, copiilor salari-aþilor cu handicap,copiilor persoanelorcare sunt la ajutorsocial. Încã nu s-astabilit numãrul depachete. Depinde derectificarea bugetu-lui”, a mai spusPãducel.

Deocamdatã doarla Lupeni s-au apro-bat bani pentru orga-nizarea sãrbãtorilorde iarnã. Astfel aiciau fost alocaþi de miide lei pentru eveni-mentele dedicate luniisãrbãtorilor.

Sãrbãtori de iarnã condiþionate de buget

S ãrbãtorile de iarnã de la Petrila,depind de o rectificare bugetarã.

Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducelaºteaptã ca Ministerul de Finanþe sãrectifice bugetul administraþiei locale,pentru a putea organizã evenimentelededicate sãrbãtorilor de iarnã.

CVJ, NR. 267, MARTI 4 DECEMBRIE 2012

Documents

Transcript of CVJ, NR. 267, MARTI 4 DECEMBRIE 2012