cvj nr. 218, 26 septembrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 218

Miercuri, 26 septembrie 2012

DeputatulMonica Iacob

Ridzi segândeºte la

toate propunerile

S -au certat la cuþite înperioada când erau adver-

sari politici însã acum, celpuþin unul dintre ei, n-ar aveao problemã în a conlucra sau afi aliaþi politici. Ba chiar dacãse poate ºi colegi de partid.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Astãzi, ”Salvaþi MinaPetrila”, cu

Frontul SalvãriiPetrilene

I on Barbu, preºedinteleFundaþiei Culturale Condiþia

Românã, în numele FRONTU-LUI SALVÃRII PETRILENE, aadunat în jurul sãu un grup deOAMENI, care ºi-au propus sãsalveze, pe lângã multe altele, ºimina Petrila, acþioneazã!


Guþã junior –implicat într-unaccident rutierC opilul manelistului

NicolaeGuþã a fostimplicat într-unun accidentrutier dupã ce agonit cu maºina sape o strãduþã dintr-un cartier din Petroºani.


„Cap de Porc”ºi acoliþiitrimiºi în

judecatã pentrufurtul unor

obiecte de tezaur

T ezaure inestimabile au fostfurate de membrii unei

grupãri infracþionale ºi traficatepe piaþa neagrã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

S e nasc legende în Vulcan, cu preºedintele Sindicatului ”Vulturul negru”, Radu Voina, care estesubaltern al primarului Vulcanului, Gheorghe Ile, în cadrul serviciului Poliþia Localã. Voina,

considerat frate în masonerie cu primarul, a scos agenþii din Pro Lex - sindicatul poliþiºtilor, ºi i-afãcut membri la sindicatul sãu obþinând reprezentativitate. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Poliþia localã Vulcan,între structuri sindicale,

masonerie ºi… forþã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 septembrie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Vouã (r)12:15 Împãratul mãrii 13:45 Cuceritorul (r)15:15 Vouã (r)15:45 Copii contra pãrinþi 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:45 Iubire interzisã (r)0:30 Împãratul mãrii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 Întâmplãri hazlii11:50 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator

20:30 Cu banii jos 22:30 Un Show Pãcãtos0:30 Observator 1:15 Sãmânþa rãului

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Pãcatele trecutului (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Viaþa în Africa 14:45 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Marele Stan22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului 0:00 Marele Stan (r)

9:30 Domnii Kissels 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r)13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii

23:15 Focus Monden 23:45 Mondenii (r)0:30 Focus (r)1:30 Trãdaþi în dragoste

9:45 Legendele palatului:concubina regelui10:30 Garantat 100% 11:30 Rezistenþa prin culturã 12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 16:50 Crucea Roºie17:00 Stanley Kubrick - unartist al marelui ecran17:35 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Ultimul balerin al luiMao 23:15 Jolene 1:20 Stanley Kubrick - unartist al marelui ecran (r)1:55 Rezistenþa prin culturã

UNDP ROMANIA invites interested candidates to submit their application for the

2 positions of Local coordinator on the UNDP – GEF Project -

“Improving the Financial Sustainability of the Carpathian System of Protected Areas”

For more information, requirements, and selection criteria, please visitUNDP Romania website, section

„Employment opportunities”, at the following link:http://www.undp.ro/job/#n3374

The deadline for applications is 30 September, 2012”

CASA JUDEÞEANÃ DE PENSIIHUNEDOARA

CASA LOCALÃDE PENSII PETROªANI

ANUNÞ IMPORTANT

Copiii care beneficiazã de pensie deurmaº, cu vârste cuprinse între 16-19ani ºi care studiazã într-o formã deînvãþãmânt organizatã potrivit legii, suntrugaþi sã prezinte la sediul Casei Localede Pensii Petroºani, adeverinþaºcolarã pentru anul 2012-2013, împreunã cu un cupon de pensie, pânãla data de 02.10.2012.

Studenþii care beneficiazã de pensiede urmaº având vârsta cuprinsã între 19 - 26 ani ºi studiazã într-o formã deînvãþãmânt organizatã potrivit legii trebuie sã prezinte adeverinþa ºcolarãîmpreunã cu un cupon de pensie dupãînceperea anului universitar 2012-2013pânã la data de 31.10.2012

I nspectorii de laCorpul de control al SC

Apa Serv Valea Jiului aufãcut un control la firma dinPetroºani la care preºedin-tele PPDD Hunedoara esteacþionar pentru a depistafurturile de apã.

Acþiunea vine ca urmare afaptului cã HaralambieVochiþoiu a cerut ca directorulsocietãþii sã ieftineascã apapentru locuitorii Vãii Jiului.

„Vineri am cerut domuluiCostel Avram (n.r. Directorgeneral SC Apa Serv ValeaJiului), în ºedinþa de consiliu,

sã vinã cu o strategie pentru areduce preþul apei. ªi sãexplice de ce nu pune în apli-care o hotãrâre care existã dinluna mai prin care se ieftineºteapa cu 5 la sutã. Ca rãspuns lainterpelarea mea, lunidimineaþa a trimis Corpul decontrol. N-ar fi o problemã,

dar la cinci minute mã trezescºi cu o televiziune în spatelelor. Asta a fost deranjant. Pãistai un pic, tu faci spectacolsau îþi faci datoria. În sfârºit, ºieu vreau sã prindã hoþii, darnu e normal cu televiziunea înspate. (…) Au gãsit totul înregulã, apometre, hârtii tot. Eusunt aliatul lui sã prindã hoþo-manii, dar sã-i prindã nu sãfacã show”, a declarat liderulPPDD Hunedoara.

De cealaltã parte, directorulgeneral al operatorului de apãspune cã decizia de a face con-trol ºi la firma lui Vochiþoiu afost luatã de inspectorii regieicare au libertate deplinã.

„Au fost în control în zonaLivezeni. Eu nu le puteamspune la Vochiþoiu sã nu vã

duceþi. S-au dus la judecãtori,la poliþiºti ºi la Vochiþoiu de cesã nu se ducã. Ei au libertateasã facã tot ce trebuie pentru adescoperi furturile. Eu nu ºtiuunde se duc mâine de exemplu, dar ei vin la sfârºit desãptãmânã ºi-mi prezintã unraport cu furturile. (…) Au fostacolo, au vãzut cã la etaj elavea apometru dar la parterunde spalã maºinile nu aveanimic. Îl felicit pe Vochiþoiu cãse gândeºte la micºorareapreþului apei. El a rezolvataceastã problemã prin faptulcã unde este acþionar el, ºi-arezolvat problema ºi plãteºte lajumãtate”, a declarat CostelAvram, directorul general alSC Apa Serv.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 septembrie 2012 Actualitate 3

T ezaure inestima-bile au fost furate

de membrii uneigrupãri infracþionale ºitraficate pe piaþa neagrã. Cei patru auacþionat în judeþulHunedoara ºi au sãpatdupã comori timp de 11ani. Ca sã ascundãsumele enorme pe carele câºtigau, braconieriiºi-au cumpãrat bunuride lux, terenuri, vilesau au petrecut vacanþeîn locuri exotice.

Patru bãrbaþi au fosttrimiºi în judecatã deprocurorii Parchetului depe lângã Curtea de ApelAlba Iulia dupã ce au sus-tras obiecte de tezaurextrem de valoroase dinsitul arheologic de laSarmizegetusa Regia ºiapoi le-au valorificat pepiaþa neagrã.

Darius Liviu Baci a fosttrimis în judecatã pentrufurt calificat, fals îndeclaraþii ºi spãlare abanilor, Mircea Mihãilã,zis „Cap de Porc” esteînviunuit de asociere învederea sãvârºirii deinfracþiuni, furt calificat,spãlare a banilor ºi con-

ducere pe drumurile publice a unui autovehiculde cãtre o persoanã careare o îmbibaþie alcoolicãde peste 0.80 gr./l alcoolpur în sânge.

Tot în judecatã a fosttrimis ºi Florin SebastianZvîncã, pentru fals îndeclaraþii ºi spãlare a ba-nilor, în timp ce RomicãHîndorean este judecatpentru asociere în ved-erea sãvârºirii de infracþi-uni, spãlare a banilor ºioperaþiuni de export ile-gal de bunuri culturale cefac parte din patrimoniulcultural naþional. Din pro-

batoriul administrat încauzã, procuroprii spuncã, perioada 1998 -2009, dupã ce s-au constituit într-o asociaþieinfracþionalã, cei patru audesfãºurat activitãþi sis-tematice de detecþii ºisãpãturi neautorizate însitul arheologicSarmizegetusa Regia,monument UNESCO, înurma cãrora au sustras ºivalorificat ilegal pe piaþaneagrã a antichitãþilor maimulte tezaure arheologice,pierdute pentruPatrimoniul CulturalNaþional. Ese vorbadespre un tezaur, în val-oare de 3.794.550 euro,alcãtuit din 3600 monedeLysimach, Pharnakes ºiAsander din aur, care auîn total 30 de kilograme,sustras în august 1998din situl arheologicSarmizegetusa Regia,punctul ªesu Cãprãreþei.Pânã acum din întregultezaur s-au recuperatdoar 28 monedeLysimach, depuse în

colecþiile MuzeuluiNaþional de Istorie aRomâniei. Un alt tezaur,în valoare de 100.000euro, este alcãtuit dintr-

un colier cu pandantive ºidoi cercei din aur, sustrasîn perioada 2002-2003din situl cetãþii dacice dela Cãpâlna, judeþul Alba,care a fost din ferciirerecuperat ºi depus încolecþiile MuzeuluiNaþional al Unirii dinAlba Iulia. Cel de-altreilea tezaur sustras, învaloare de 869 de euro,este alcãtuit din 35 denariromani din argint ºi o

tetradrahmã, sustras învara anului 2000 dinpunctul arheologic DâncuMare, care, de aseme-nea, a fost recuperat, ºidepus în colecþiileMuzeului Naþional alUnirii din Alba Iulia.

B ani reciclaþi în spãlãtorii

auto ºi vacanþe exotice

„În cursul urmãririipenale efectuate pânã înprezent au fost recuper-ate urmãtoarele loturi deartefacte aparþinândPatrimoniului CulturalNaþional, clasa Tezaur:

un tezaur din colier cupandantive ºi cercei dinaur în valoare de100.000 euro, 13 brãþãrispiralice din aur, în va-loare de 5.300.000euro, 700 monede dinaur, de tip Koson, în va-

loare de 350.000 euro,202 monede din argintde tip Koson, trei scu-turi regale dacice dinfier, precum ºi alte loturicuprinzând câteva mii deartefacte arheologice.Pentru reciclarea sumeide 3.000.000 mãrci ger-mane, rezultatã din valori-ficarea tezaurului sustras,inculpaþii au achiziþionat ospãlãtorie auto, ulteriormodernizatã ºi împrumu-tatã frecvent cu titlu deaport asociat, douã par-curi auto cuprinzând 20de autoturisme de lux,33 de parcele de teren înintravilanul municipiuluiDeva, acþiuni bancare,vilã cu piscinã, aparta-mente în municipiul Deva,au petrecut vacanþe înEuropa de vest, Tunisia ºiJaponia, etc”, aratãprocurorii. Pentru recu-perarea prejudiciului,procurorii au dispus insti-tuirea unor mãsuri asigu-ratorii, indisponibilizându-se prin sechestru bunurilemobile ºi imobile aleinculpaþilor. Cauza,deosebit de complexã, afost instrumentatã deprocurori prin colabo-rarea cu organele poliþieijudiciare din cadrulInspectoratului General alPoliþiei Române, Direcþiade Investigaþii Criminale,Inspectoratelor de Poliþieale Judeþelor Alba ºiHunedoara.

Dosarul se aflã pe rolultribunalului Hunedoara.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

„Cap de Porc” ºi acoliþii trimiºi în judecatãpentru furtul unor obiecte de tezaur

Vochiþoiu:

„„CCoosstteellAAvvrraamm pprriinnddeehhooþþiiii ssaauu ffaaccee

sshhooww??””

N u ºtie stân-ga ce face

dreapta. Deºisunt colegi departid ºiactiveazã laacelaºi angajatornu ºtiu unii dealþii.

Este situaþia sena-torului hunedorean,Cosmin Nicula, care s-a dezmorþit înaintede alegerile parla-mentare ºi i-a adresato întrebare ministruluimuncii, ministru hune-dorean, coleg dealianþã.

Nicula i-a solicitatMarianei Câmpeanu,ministrul Muncii,Familiei ºi ProtecþieiSociale o întrebare pecare a avut-o ºi cole-gul sãu de partid ºi deParlament, deputatulPSD CristianResmeriþã în urmã cudouã luni. SenatorulNicula are o nelã-murire vizavi de drep-turile unui pensionardomiciliat în municipi-

ul Lupeni. Doar cãNicula nu a ºtiut cã ºiCristian Resmerita adepus interpelareaMarianei Câmpeanu,mai mult el primind ºiun rãspuns deja.Astfel, ministrul sevede nevoit a-irãspunde ºi lui Niculaexact pe aceeaºi pro-blemã.

V acanþã parlamentarã

prelungitãSe pare cã Nicula

ºi-a revenit dupã ovacanþã parlamentarãîndelungatã. El nu amai avut nicio nelã-murire încã de anultrecut. Ultima între-bare a sa este datatãîn luna septembrie aanului trecut. De atun-ci ºi pânã acum el nus-a mai remarcat înParlament cu nicioproblemã transmisã delocuitorii din ValeaJiului, locuitori saualegãtori care l-aupropulsat în funcþiadeþinutã.

Mai mult, Nicula

nici în plenul Senatuluinu a mai luat cuvântuldin anul 2011. Ultimaluare de cuvântdateazã din lunanoiembrie a anului tre-cut, când Nicula aþinut sã facã o scurtãcuvântare.

Nicula a fostdesemnat secre-tarul Senatului înluna mai a aces-tui an când pu-terea a fostpreluatã deUSL.

P lãtiþi pebanii noºtrii

Parlamentariiromani sunt plãtiþi toþidin banii noºtrii, airomanilor, ai tuturorcontribuabililor. Spreexemplu, Nicula aprimit în luna iunie aacestui an zeci de miide lei de la Parlament,adicã din banii noºtriipentru diferite cheltu-ieli aferente birouluisenatorial. Astfel,defalcat venitul sau netîn luna iunie a fost de4994 de lei pentrusimplul fapt cã nereprezintã, teoretic, înParlament. Apoi diur-na în teritoriu a costat1694.16 lei, iar ceade la Bucureºti a fostmai ieftinã. Mâncareade la Bucureºti l-acostat pe Nicula,impropriu spus,912.24 de lei.Cazarea în Bucureºticosta angajatorul,adicã Parlamentul ºi

implicit pe toþicetãþenii romani,7357.5 lei pentru lunaiunie. Transportul înþarã a costat 2025.42de lei, iar telefoniamobilã 232.65 de lei.Urmeazã cheltuielilede la biroul senatorial.Astfel, în luna iuniestatul roman a alocatsuma de 4494 de leipentru materialele deîntreþinere de la biroulsenatorial ºi 5147 delei pentru cheltuielilede personal. Adicãpentru angajaþii luiNicula care îºidesfãºoarã activitateala cabinetul sãu.

Astfel, doar în lunaiunie a anului curentstatul roman a alocatsuma de 33977.94 delei doar pentru cheltu-ielile lui CosminNicula. În lei vechiasta înseamnãaproape 340 de milioane de lei.

Raul IRINOVICI

D eputatul hune-dorean, Monica

Iacob Ridzi, încã fig-ureazã pe portalulCamerei Deputatulor cadeputat al PartiduluiDemocrat Liberal. Laaproape o sãptãmânãdupã ce ºi-a dat demisiadin PDL, informaticieniiCamerei Deputaþilor nuau reuºit încã sã actualizeze site-ul.

Deputatul încã face parte dinPartidul Democrat Liberal ºi dingrupul parlamentar democrat-liberal. Rãmâne de vãzut sprece partid se va îndrepta MonicaRidzi sau dacã va rãmâne inde-pendentã ºi va candida ca atarela alegerile parlamentare deanul acesta. Una dintre vari-antele vehiculate ar fi trecereaacesteia la USL. ColegiulPetroºani – Petrila – Aninoasa,

pe care Ridzi a candidat, revineprin protocol celor de la PSD,deci aici ar trebui sã se poartenegocieri. Liderul PSDHunedoara, Laurenþiu Nistor,spune cã pânã acum nu a dis-cutat aceastã posibilitate cu

Monica Iacob – Ridzi ºi cã,oricum, decizia ar reveni celordin organizaþia Petroºani. „Nueu hotãrãsc acest lucru, ciOrganizaþia MunicipalãPetroºani.

16 ani de PDL

În vârstã de 35 de ani,Monica Iacob – Ridzi a devenitmembru al Partidului democratîncã din anul 1997 ºi pe listeleacestui partid a avut loc ºiascensiunea, dar ºi decãdereaei politicã. A fost mai întâiSecretar al Biroului PermanentLocal al Organizaþiei de TineretPetroºani, apoi Vicepreºedinteal Biroului Permanent Local alOrganizaþiei de Tineret aPartidului Democrat –Petroºani. Între 1999 ºi 2001,Monica Ridzi a fost aleasãVicepreºedinte al Biroului

Permanent Judeþean alOrganizaþiei de Tineret aPartidului DemocratHunedoara, iar între 2000 –2004 a fost consilier parlamen-tar.

Între 2001 ºi 2006 a deþinutfuncþia de Preºedinte alBiroului Permanent Judeþean alPartidului DemocratOrganizaþia de Tineret aPartidului DemocratHunedoara ºi, totodatãVicepreºedinte al BirouluiPermanent Naþional alOrganizaþiei de Tineret aPartidului Democrat, iar dinfebruarie 2008 a fost aleasã înfuncþia de Preºedinte alOrganizaþiei de Tineret aPartidului Democrat-Liberal.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 septembrie 201244 Actualitate

Deputat independent, încã “îndoctrinat”

J udeþul Hunedoaraeste gata sã ia

startul alegerilor parla-mentare. Marþi Au fostdesemnaþi preºedinþiiTribunaluluiHunedoara, care vorsuperviza acest tur descrutin.

Tragerea la sorþi a avut locîn judeþul Hunedoara la oreleprânzului ºi 3 judecãtori aufost desemnaþi pentru arãspunde de alegerile parla-mentare în aceastã parte aþãrii. „În data de 25 septem-brie 2012, ora 12.00, la sedi-ul Tribunalului Hunedoara -Sala 121- a avut loc, înºedinþã publicã, desemnareaprin tragere la sorþi a celortrei judecãtori care vor faceparte din Biroul electoral decircumscripþie al judeþuluiHunedoara, în conformitatecu art. 16 alin. (2) din Legea

nr.35/2008 pentru alegereaCamerei Deputaþilor ºi aSenatului ºi pentru modifi-carea ºi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegereaautoritãþilor administraþiei pu-blice locale, a Legii adminis-traþiei publice locale nr.215/2001 ºi a Legii nr.393/2004 privind Statutulaleºilor locali, având în vederealegerile pentru CameraDeputaþilor ºi Senat, din datade 9 decembrie 2012. Înurma tragerii la sorþi, efectu-atã de cãtre PreºedinteleTribunalului Hunedoara -judecãtor Sturza Livia Daniela,au fost desemnaþi urmãtoriijudecãtorii Carmen MihaelaTimiºan -preºedinte SecþiePenalã Mihaela Aurelia Conta-preºedinte Secþie I Civilã ºiIrina Tãnãsescu -preºedinteSecþie Litigii de muncã ºi asi-gurãri sociale” se aratã într-uncomunicat remis presei deTribunalul Hunedoara.

Diana MITRACHE

Hunedoara, gata de alegeri

Plãtiþi pe bani mulþi

„Semnalul” a picat la Cosmin Nicula

S e nasc legende în Vulcan, cu

preºedinteleSindicatului ”Vulturulnegru”, Radu Voina,care este subaltern alprimarului Vulcanului,Gheorghe Ile, încadrul serviciuluiPoliþia Localã. Voina,considerat frate înmasonerie cu prima-rul, a scos agenþii dinPro Lex - sindicatulpoliþiºtilor, ºi i-a fãcutmembri la sindicatulsãu obþinândreprezentativitate.

Având în vedere deran-jul (a se citi scandalul)provocat de intrareapoliþiºtilor comunitari aiPrimãriei Vulcan în sindicatul de profil, ProLex, mulþi sunt cei carespeculeazã faptul cã primarul Gheorghe Ileacceptã un sindicalistactiv, chiar dinamic, înrândul salariaþilor acestuiserviciu, care efectivacþioneazã ca un lider desindicat. Sunt persoanecare spun cã GheorgheIle vrea sã-ºi întãreascãpoliþia din sub ordine ºisã þinã sub control ºisindicatul, dacã tot e sã fie.

Astfel am aflat cã decirca 4-5 luni, preºedin-tele Sindicatului ”VulturulNegru”, Radu Voina, esteangajat prin concurs alPoliþiei Locale Vulcan ºicã a reuºit sã obþinãreprezentativitate ºi înrândul personalului serviciului cu pricina,adãugându-ºi astfel ºiagenþii primãriei pe lângãcei de pazã de la firmelede profil, ultimii fiind ceide la AXIS Security.Adicã a reuºit sãconvingã agenþii primãrieisã renunþe la Pro Lex ºisã devinã membri desindicat la ”VulturulNegru” Petroºani. S-ainvocat ºi ”frãþia” dintreprimarul Ile ºi liderulVoina, susþinându-se cãamândoi fac parte din

aceeaºi lojã masonicã.Altfel nu s-ar explicabunãvoinþa primarului cuprivire la cererile liderului,respectiv obþinerea raþieide hranã, conform legis-laþiei, spun voci ”specificromâneºti”, care vãdneapãrat o neregulã, uncomplot, acolo unde epace ºi colaborare.Destule persoane politicedin preajma celor doisusþin cã Gheorghe Ile sefoloseºte de Radu Voinapentru a þine sub controlºi agenþii ºi pretenþiilesindicaliste. ªi totuºi, dece Radu Voina, cel careare atâtea relaþii la nivelnaþional în lumea sindi-calã, plus cã este bãnuit afi mason, plus câtevadrepturi obþinute îninstanþã pe linie sindicalã,se complace a fiangajatul luiGheorghe Ile?Scenariile þin deSF, dar existã ºipãreri echili-brate. ªi uite aºase naºte legenda…

”Eu m-am dusca simplu om laun concurs deocupare a unuipost în cadrulPoliþiei comu-nitare ºi l-amluat. Aºa amajuns acolo.PrimarulGheorghe Ilenici nu ºtia ce

alte preocupãri am eu, cãsunt preºedinte laSindicatul ”VulturulNegru”. Cât priveºte faptul cã aº fi mason, cupãrere de rãu pentrumine, e cale lungã, esteun deziderat, pentru cãorice om cu scaun la capîºi doreºte aºa ceva. Aº fionorat ºi probabil aº fimult mai departe… Câtpriveºte faptul cã am”scos” oamenii din ProLex ºi cã avem reprezen-tativitate, se datoreazãfaptului cã am avut rezul-tate palpabile ºi oameniiau preferat sã vinã cãtrenoi, mai ales dupã tãierileacelea aberante de salariiºi drepturi. ªi cum eusunt mai defect, ca sãspun aºa, pentru acestevremuri, ºi am învãþat

multe din sindicalism de-alungul anilor, oamenii s-aulãmurit. În ce priveºtecolaborarea cu primaruleste una între angajat ºiangajator. Pe linie sindicalã Gheorghe Ilecunoaºte exact nevoileagenþilor ºi încearcã sãgãseascã tot felul debreºe legale pentru a lerezolva. Sigur cã nici unuiangajator nu-i convine sãaibã sindicate care sã-icreeze probleme. Dar eum-am prezentat în faþa luicu o cerere, cu referatulaferent, pentru niºtedrepturi ale membrilor desindicat, întrebându-l dacãcrede cã putem colaborape acestã linie.Paradoxal, având învedere temperamentulsãu, este un om de dialog, dar în anumitecondiþii civilizate. ªi euam învãþat sã justific înamânunt orice cerere ºiposibile soluþii pentru a-iuºura munca. Câtpriveºte Pro Lex, este unsindicat al poliþiºtilor care,la nivel naþional, nu afãcut prea multe cândmembri de sindicat s-auaflat în situaþii umilitoare,grele. A mai fãcut câte ocontestaþie în instanþã, oriei aveau relaþii ºi uºideschise la minister ºiputeau face multe pentruoameni. Asta este!Oamenii vãd ºi se reori-enteazã. Dar eu nefiind

angajat politic, îmieste mai uºor. Celmult pot fi asociatdoar cu negrulVulturului.Colaborarea cu Ilepentru întãrireaPoliþiei Comunitareexistã, orice primarvrea un serviciu deforþã, puternic ºiprofesionist. Repet,în ce priveºte faptulcã sunt mason, aº fionorat, dar nusunt…”- a declaratpreºedinte alSindicatului ”VulturulNegru”, Radu Voina.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU


CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Poliþia localã Vulcan, între structurisindicale, masonerie ºi… forþã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 septembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

I on Barbu, preºe-dintele Fundaþiei

Culturale CondiþiaRomânã, în numeleFRONTULUI SAL-VÃRII PETRILENE, aadunat în jurul sãu ungrup de OAMENI, careºi-au propus sãsalveze, pe lângã multealtele, ºi mina Petrila,acþioneazã!

Astãzi, la ora 13,00,la Casa de Culturã”Ladislau Schmidt” dinPetrila, iniþiatorii se vorîntâlni cu autoritãþilelocale, cu factori de

decizie ºi fac apel la soli-daritate pentru cã acþi-unea ”e de anvergurã,voinþã, presiune, luptã,determinare, hotãrâreapornirii unei lupte, deja

pornitã, ºi cucerireaautorirãþilor pentru spri-jin... care se lasã greuconvinse...” – Cristianªandor, Petrila.

În stilul sãu caracteris-

tic, Ion Barbu a”întocmit” ºi o ”notã defundamentare” pentrusalvarea Minei Petrila, înstilul sãu caracteristic, cete face sã râzi plângândºi sã plângi râzând:

Fundaþia CulturalãCondiþia Românã consecventã cu iluziile ei cãîncã se mai poate face ceva,

CONSTATÂNDCã subiectul închiderii

minelor a ajuns ºi la poartaPetrilei;

AMINTINDAcelor care vor sã

aºtearnã loc cu verdeaþã deunde piere întristarea ºi durerea cã nu poþi da cubuldozerul precum cuburetele peste 153 ani deistorie industrialã ºi umanã;

REGRETÂNDCã unica metodã de a

închide ceva este de a opune la pãmânt (vezi alteexemple similare din Valea

Jiului);

SUSÞINÂNDCã Mina Petrila,

altãdatã numitã “AcademiaMineritului Românesc”graþie complexitãþii sale,meritã a rãmâne o mãrturiea unui loc în care nu numaicã se muncea, dar se ºi gândea;

ACUZÂNDIndiferenþa totalã faþã de

acest subiect a autoritãþilorlocale, dacã privim, celpuþin, subiectele campanieielectorale ultime;

BÃTÂNDObrazul aceloraºi

diriguitori locali pentruºtergerea, eufemisticvorbind, a urmelor lãsate deistorie în urbe (a se vedeasoarta Coloniei Ferdinand, aParcului Theodorescu, aStadionului, etc);

ATRÃGÂNDAtenþia cã-n alte spaþii

surori europene aceastã

zestre de arhitecturã indus-trialã este pãstratã cu sfiinþenie ºi transformatã înrepere culturale ºi turistice;

ATENÞIONÂNDCã Mina Petrila este

locul în care cel mai tânãrconferenþiar a fost cel maibãtrân vagonetar (facem,aici ºi acum, trimitere lascriitorul petrilean devocaþie europeanã - IOND.SÎRBU), într-o epocã revolutã ºi de tristãamintire;

ENUMERÂNDChiar sumar personali-

tãþile care au bãtut cu pasulcizmei de cauciuc galeriilepetrilene: DumitruPrunariu, Nadia Comãneci,Marin Constantin ºi CorulMadrigal, Lucian Pintilie...ºi ultimul pe listã cu voiadumneavoastrã - Ion Iliescu;

SPERÂNDCã filmul PREA

TÂRZIU al regizoruluiLucian Pintilie turnat în

incinta minei n-a fost premonitoriu;

CREZÂNDCã Mina Petrila poate sã

moarã, dar nu trebuie sã sepredea!, facem prezentulapel cãtre toþi oameni debine ºi foarte bine de pestetot pentru a nu veni sãplanteze panseluþe în incinta fostei Mine Petrila.

ÎNCHEINDCu zicerea SÎRBU-lui

cum cã ‘’EUROPA ESTEUN BIET CONTINENT,PETRILA E-O LUME!” vãinvitãm , ca mai toate Miss-urile World, y comprisBruce Willis, sã salvaþilumea!

SEMNÂNDaici :ION BARBUpreºedintele Fundaþiei

Culturale Condiþia Românãîn numele FRONTULUI

SALVÃRII PETRILENE

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

P reºedinteleAsociaþiei

Culturale ”Lesamis de la France”Petrila, IonelZmãu, va fi ”lucrã-tor de tineret” euro-pean, iar Asociaþia- membru fondatoral “ForumuluiEuropean pentruDiversitate siInterculturalitate”.

Preºedintele fonda-tor al AsociaþieiCulturale ”Les amis dela France” Petrila,Ionel Zmãu, a fostselectat pentru cursul

intensiv ”Lucrãtor detineret”, care are locla Sinaia, pânã lasfârºitul acestei luni.Cursul este amplu, cuo tematicã complexã,respectiv: context ºi

problematicã tineret,rolul lucrãtorului detineret, comunicareinterpersonalã,metode de învãþare ºifacilitare, dinamicagrupului, managemen-tul diversitãþii ºi a valorilor, gestionareade conflicte, rezolvarede probleme, manage-mentul informaþiei,politici publice îndomeniul tineretului,antreprenoriat ºi management deproiect, identificareanevoilor de dezvoltarea tânãrului, planul dedezvoltare al tânãrului,relaþii publice.

Organizatori suntAutoritatea Naþionalãpentru Sport ºiTineret (ANST) înparteneriat cuConvenþia Naþionalã aFundaþiillor pentruTineret (CNFT) ºiSchultz Consulting, iarcursurile se desfasoarã

în cadrul ProiectuluiConstrucþia instituþiei”Lucratorul de tineret”pentru integrareatinerilor în societatecare este co-finanþatde UniuneaEuropeanã prinFondul SocialEuropean, ProgramulOperaþional SectorialDezvoltarea ResurselorUmane.

Aflat la Sinaia, IonelZmãu a mai primit oveste bunã. ”Azi amfost sunat de un prie-ten din Franþa. Era înBerlin. Ediþia a IV-aARTÃ & NATURÃ, dela Petrila, va fi inter-naþionalã. Primarul dinCognac e de acord cuînfrãþirea. Am trimis“docomentele” –Asociaþia noastrã va fimembru fondator al“Forumului Europeanpentru Diversitate ºiInterculturalitate”.

Aceastã veste estebunã pentru noi toþi,cei din Valea Jiului.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Astãzi, ””SSaallvvaaþþii MMiinnaaPPeettrriillaa””,, ccuuFFrroonnttuull SSaallvvããrriiiiPPeettrriilleennee

”Les amis de la France” Petrila, cucereºte lumea

T inerii italienicare au venit

la Petroºaniîntr-o misiunede voluntari-at, au încheiatmisiunea cusucces. Demunca lor beneficiazã comunitatea de laPetroºani, iar acþiunea afost un prim pas, extremde apreciat de cei de laPetroºani.

„A fost o acþiuneîn cadrul progra-

mului pe care

îl avem cu Casa Pollicino dinPetroºani ºi localitateaînfrãþitã Ponte Nelle Alpi.

Au fost copii de la o ºcoalãdin Italia, printre care au fostºi doi din Petroºani, care facacolo ºcoala.

Ei au reparat acel zid desprijin ºi în primã-vara viitoare, dinItalia vor veni alþitineri care îi vor daculoare zidului.Practic îl vor pictaîntr-un mod în caretoþi cei dinPetroºani sã îºiaducã aminte de eiºi de munca lordevoluntariat, care arputea fi urmatã ca

exemplu”, a menþionatTiberiu Iacob Ridzi, primaruldin Petroºani.

ªase tineri italieni aureparat faþada unui zid de peStrada Constructorul dinPetroºani. Ei au venit aici într-un stagiu de formare profesionalã. Nu e pentruprima datã când se întâmplãastfel de evenimente bilate-rale, la care iau parte copiiromâni ºi italieni ºi, pe de oparte, voluntarii ºi-au fãcutpractica la ºcoalã, iar pe dealtã parte, oamenii din zonãse aleg cu lucrarea.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Voluntariat încheiat cu succesLiceu particular,cursuri gratuiteU n numãr de 15 elevi au

fost deja înmatriculaþi ºiurmeazã cursuri la un liceu particular, dar gratuit.

Ideea le-a aparþinut celor din condu-cere, care au decis sã susþinã financiar oastfel de idee, cu atât mai mult cu cât, laliceele de stat, nu au mai fost locuri.

Liceul Apollonius din Petroºani ºi-adeschis deja porþile pentru noul anºcolar, iar ineditul constã în faptul cã,din acest an, timp de 4 ani, 15 elevi voravea posibilitatea sã urmeze cursurile lazi gratuit.

„Din anul acesta ºcolar, avem o clasãde IX-a, profil tehnician activitãþi eco-nomice, de zi, cu costurile suportate decãtre liceu. Asta înseamnã cã elevii vorveni gratuit la ºcoalã. Programul e pen-tru cei care îºi doresc sã urmeze un profil economic, dar nu au reuºit sã seîncadreze cu media la liceul de profil dinPetroºani. Menþionez cã ei vor aveatimp de 4 ani ºcolarizarea gratuitã, pânãterminã liceul”, a declarat Mia Albescu,director Liceul Apollonius Petroºani

Cei de la zi deja au început cursurile,însã, pentru cei înscriºi la frecvenþãredusã ºcoala începe la 1 octombrie.Taxa este de 1.800 de lei ºi se poateplãti în 4 rate, iar cei care vin la aceastãformã de învãþãmânt, pot sã meargã ºila serviciu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

DeputatulMonica

Iacob Ridzise gândeºte

la toate propunerile

S -au certat la cuþiteîn perioada când

erau adversari politiciînsã acum, cel puþin unuldintre ei, n-ar avea oproblemã în a conlucrasau a fi aliaþi politici. Bachiar dacã se poate ºicolegi de partid.

Liderul PPDD Hunedoara,Haralambie Vochiþoiu a iniþiatconsultãri cu colegii de lajudeþ dar ºi de la centru pen-tru a o coopta pe MonicaIacob Ridzi în partid, imediatdupã ce a aflat cã deputatuldin Valea Jiului ºi-a datdemisia din PDL ºi a anunþatcã va activa ca deputat inde-pendent.

Vochiþoiu îi recunoaºte

meritele chiar dacã în perioa-da în care conducea Organi-zaþia PSD Petroºani s-a aflat,nu o datã, în conflict deschiscu fosta democrat-liberalã.

Fostul ministru MonicaIacob Ridzi spune cã nu a avutdiscuþii cu absolut cu nici unpartid politic pânã în acestmoment.

„Nu pot decât sã mã bucurcã sunt aprecieri la adresamea. Din acest momentactivez ca deputat indepen-dent ºi voi analiza foarte atentceea ce voi face în continuare.Analizez cu atenþie toate vari-antele ºi toate propunerile.Personal sunt interesatã sãreprezint cât mai bine colegiul

din care fac parte ºi pânã înacest moment, am fãcut totceea ce a depins de mine sãaduc fonduri în Valea Jiului.Proiectele se vãd, nu cred cãnu se poate vedea cu ochiulliber ce s-a fãcut în colegiul pecare-l reprezint. Lucrurile s-auschimbat radical din multepuncte de vedere ºi mai suntîncã multe lucruri de fãcut”, adeclarat, deputatul MonicaIacob Ridzi.

Pe de altã parte, în ciudaproblemelor pe care le are cujustiþia, aceasta este datã cafavoritã pentru a câºtigacolegiul din estul Vãii Jiuluipentru Camera Deputaþilor.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

C erºetorie cu chi-tanþa. În ultima

perioadã au apãrut maimulte persoane pestrãzile din municipiulPetroºani care se folosescde imaginea ºi de sufer-inþã unor persoane nea-jutorate pentru a “cerºi”.

Totul pare transparent laprima vedere pentru cã acestepersoane cunosc situaþia unorsemeni aflaþi în dificultate ºi ape-leazã la latura sensibilã a trecãto-rilor. Este vorba de o asociaþieumanitarã din Deva care zileletrecute a invocat cazul uneifetiþe în vârstã de 3 ani dinjudeþul Bihor. Aºa-ziºii reprezen-tanþi ai asociaþiei spun cã fetiþasuferã de cancer într-un stadiuavansat ºi necesitã urgent osumã foarte mare care îi estenecesarã pentru o operaþie pestehotare.

„Fiecare doneazã cât poate.Este vorba de Iulia Pusztai dinFelix care este bolnavã de can-cer. Are trei ani. Mai multedetalii nu cunosc”, ne-a declarat„casierul” strãzii.

Redactorii cotidianuluiCronica Vãii Jiului au luat legãtu-ra cu reprezentanþii asociaþiei dela Deva. Aceºtia au confirmatfaptul cã fetiþa este bolnavã decancer, dar totodatã ei au maispus cã nu o pot ajuta.

„Noi adunãm bani pentrucopiii bolnavi. Nu putem sã-iajutãm ca nu avem resurselefinanciare. Noi facem pulicã situ-aþia lor, nimic mai mult”, audeclarat reprezentanþii asociaþiei.

Reprezentanþii Poliþiei aver-tizeazã toþi cetãþenii sã nu seîncreadã în astfel de asociaþii,pentru cã în majoritateacazurilor s-a dovedit cã banii nu

ajung la cei care au nevoie.

C UI inexistent pe registrul comerþului

La o simplã verificare aCodului Unic de Înregistrare,adicã o serie care atestã exis-tenþa unei societãþi, organizaþiisau asociaþii, afla cã acesta nuexistã. Nu figureazã în nicio bazãde date. Conform unor datereferitoare la asociaþie, aceasta afost înfiinþatã în anul 2010, iarprelucrarea ultimelor informaþiidepuse la Agenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã dateazã dinacelaºi an.

A sociaþie suspectatãde înºelãciune

În urmã cu doi ani, s-a maiefectuat o anchetã la aceeaºiasociaþie umanitarã. Mai mulþivoluntari au ajuns la concluzia cãaceasta asociaþie figureazã doarpe hârtie.. Oamenii au reclamat,la momentul respectiv, cã austrâns bani pentru o fetiþã paral-izatã, care nici ea n-ar fi fostrealã. Toate acuzaþiile au fostverificate de poliþie în trei judeþe:Hunedoara, Dâmboviþa ºi Argeº.

“Suntem pentru colectare defonduri o fetiþã de 17 ani, dinDâmboviþa, care suferã de tra-pareza spatica ºi necesitã untratament în strãinãtate” - cu unastfel de text, cei zece voluntaridin Deva spun cã au strâns îndouã luni 40 .000 de lei, pentruo bolnavã din Dâmboviþa. Din ceadunau, voluntarii luau un pro-cent de încasãri, iar restul ban-ilor ajungeau, susþin ei, la undomn din Argeº, preºedinteleunei fundaþiei umanitare. Pecare acum îl tot suna, dar niciunrãspuns.

Oamenii au reclamat situaþiala poliþie, mai ales cã au gãsitsediul fundaþiei din Deva închis.

Acum, în cazul de faþã, fetiþade 3 ani din judeþul Bihor exista.Micuþa a fost depistata în cursulacestui an de o maladie cruntã.cancer în stadiu avansat (nefrob-lastom bilateral în stadiul III/IV),

la ambii rinichi. A fost internatãpentru câteva zile la SpitalulJudeþean din Oradea, dupã carea fost transferatã de urgenþã,datã fiind gravitatea bolii, laSpitalul Clinic de Urgenþã pentruCopii „Louis Þurcanu” dinTimiºoara, unde diagnosticul afost reconfirmat. Medicii

timiºoreni au dispus începereatratamentului chimioterapeutic,în vederea pregãtirii operaþiei.Ulterior, din pricina faptului cãnu s-au mai confruntat cu oproblemã similarã de o aseme-nea amploare, medicii dinTimiºoara au recomandatpãrinþilor efectuarea intervenþieichirurgicale la o clinicã de spe-cialitate din oraºul Tübingen(Germania), unde alte cazuri deacest gen au fost tratate cu suc-ces ºi vindecate. La ora actualã,Iulia are un rinichi completnecrozat, al doilea în proporþiede 60%, riscând sã-ºi piardã ºi elcapacitatea de funcþionare.Medicii timiºoreni apreciazã cãnecesitatea efectuãrii unui trans-plant este foarte probabilã,datoritã fazei avansate a mal-adiei. Costul operaþiei se ridicãla peste 50.000 de euro.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 septembrie 2012 Actualitate 98 Cultura

E þara plinã de...„bufoni” falºi. Pe la

televiziunile poporului,care mai de care sescãlãmbãie ºi se bãlãcãrescunii pe alþii. Se bârfesc pela colþurile strãzilor sauprin trusturile de presã, înfuncþie de cine-i hrãneºte.În faþã-ºi dau mâna zâm-bitori, scrâºnind din mãse-le cu un sunet de înjurã-turã. Îºi mai spun uniialtora „bufoni”, crezând cãe jignirea supremã. Senumeºte... diplomaþie (!?).

În vremuri de mult apuse,orice cneaz, duce sau rege cu

idealuri înalte, avea un bufon alcãrui rol era sã-ºi distrezestãpânul. Toatã lumea îl consi-dera nebun, dar de cele maimulte ori se înºelau. Ca sã-l dis-trezi pe rege, îþi trebuie o oare-care inteligenþã, pe care foartemulþi nu o au.

Privind în ansamblu asuprapersonajelor prezentate lacurþile regilor, cel mai importantmi se pare bufonul. El e singu-rul care poate juca regele pedegete. E singurul care-ºi per-mite ironii ºi glume, poatespune lucruri evidente, poate sã

râdã de oricine, sã arate cudegetul, sã scoatã limba, fãrãlimite. Fãrã sã-ºi strice imag-inea. Cu siguranþã regele îlinvidiazã!

În tragedia „Regele Lear”,Shakespeare îl face pe bufonsã-i spunã regelui care-ºiîmpãrþea averea: ”Acum, eºtiun fel de zero fãrã cifrã. Chiarºi eu sunt mai bun decât tine.Eu sunt bufon, iar tu –nimic…”. Tare, sau ce?!

Radu Botar se deghizeazãduminicã, 30 septembrie, orele18, în... „Bufonul regelui”.

Spectacolul se bazeazãpe un scenariu din textede William Shakespeareºi Victor Eftimiu, iarconceptul regizoral al luiRadu Botar, este inspi-rat din spectacolul„Hamlet”, în regia luiGelu Badea. N-ar trebuiratat!

Oana TUÞU,secretar literar la Teatrul Dramatic

„Ion D. Sîrbu”Petroºani

D e-a lungul apeste o mie de

ani, într-un aseme-nea loc încãrcat cuputeri benefice autrãit pustnici în bor-deiele lor, în chiliilelor, în sãlbãticie, darsub oblãduireaCerului.

Erau cei dedicaþi înîntregime lucrãrilor luiDumnezeu, rugãciunii,adicã luminii. Pustnic afost ºi pãrintele Gherasimºi-n rugãciunile sale i s-arevelat Biserica. A spus ºia cerut binecuvântareasuperiorilor, apoi s-a apu-cat de lucru. Cu mâinilegoale, dar cu încredere înajutorul dumnezeiesc. Încâþiva ani s-au înfãptuitmulte. Probabil cã maisunt multe de fãcut.

Am înþeles cã a primitajutor din partea Înaltului,dar ºi a multor credincioºi.Ceea ce e fãcut aratãoricui ºi mereu cã nimicnu este întâmplãtor înlumea asta, în viaþa asta,

poate cã nimic nu esteîntâmplãtor nici înmoarte...

xxxE un ecou de muzicã

dumnezeiascã, cântatã din-coace de Munþii Vâlcan ºiperpetuat dincolo, cãtrezona Mãnãstirii Lainici.Armonice, sunetele ºiculorile toamnei cerbinecuvântare celestã pen-tru trecerea prin care, cre-dem sau nu credem, ne

cuprindem din naºtere ºidin botezul celor patruextremitãþi ale Crucii, dela Sfânta Treime.

În Poiana Pustniculuiexistã o amprentã dum-nezeiascã ºi un semn pecare pãrintele Gherasimle-a dãltuit dupã binecu-vântarea ierarhilor. Celajuns acolo, mai aproapede Cer, de unde MasivulParâng se vede îndepãrtare lipsit de mãreþia

cu care ne-a obiºnuitprivindu-l din ValeaSuperioarã a Jiurilor,aproape cã nu-i vine sãcreadã cã toate s-au ridicatîn doar câþiva ani: BisericaSf. Nicolae, Clopotniþa cupatru mari clopote ce seaud pânã în Sadu ºi dinco-lo de toate vãile,Paraclisul, locuri de odihnãºi meditaþie întru puterealui Dumnezeu, o bucãtãrieunde nu e cunoscutãcarnea, dependinþe pentrudiverse animale, grãdinãcu legume ºi câþiva pomi,liniºte, pace, curãþenie,adicã toate ale luiDoamne-Ajutã.

xxxÎncã de la poartã, de la

intrare se aud cântândîngerii ºi, de peste timp,moaºtele, puterile înmi-nunãrii pustnicilor înmires-meazã rãsuflarea pelerinu-lui. E, ca într-un colþromânesc de rai, o micãminune ortodoxã, în care,dacã intri, poþi deveni maibun, mai curat, mai fru-

mos, mai întreg, maiaproape de Cristos ºi deSf. Maria, a cãrei icoanã,aflatã în pronaosulBisericii, varsã mereu lacri-mi pentru Fiul rãstignit,pentru cei care încã îlrãstignesc în gândurile lorîntunecate, pentru ceipãcãtoºi, pentru toþipãmântenii...

În Poiana Pustniculuidin Pasul Vâlcan, la pãrin-tele Gherasim, pelerinuldevine Om întru încre-

derea ºi înþelegerea puteriicereºti, însãnãtoºit nunumai trupeºte, prin acelebioenergii pozitive adunateacolo de nevoinþele pustni-cilor; omul devine Omîntru adevãrata curãþenieºi credinþã, cea specificãromânului aparþinãtor unuineam credincios faþã deDumnezeu ºi faþã de strã-moºii cei dintotdeauna maiapropiaþi adevãrului, mare-lui Adevãr !...

Ioan Dan BÃLAN

„Bufonul regelui” la Petroºani

Mulþi bufoni de mâna a doua.Niciunul... „Bufonul regelui”

PPooiiaannaa PPuussttnniiccuulluuii ddiinn PPaassuull VVââllccaann

P rimãria dinPetroºani orga-

nizeazã un spectacoldedicat vârstei a treia.Pensionarii sunt aºtep-taþi duminicã, 30 sep-tembrie, la un spectacolla Casa de Culturã dinlocalitate, acolo unde vacânta Fuego.

Totul începe duminicã, cândpe scena Casei de Culturã IonDulãmiþã din Petroºani va urcaFuego. Spectacolul este gratuitºi oricine vrea, poate participa.„Aºa cum ne-am obiºnuit înfiecare an, ºi anul acesta vomavea, pentru persoanele vârst-nice, cu ocazia ZileiInternaþionale, un spectacol demuzicã uºoarã la care va partici-pa Fuego. Spectacolul are loc îndata de 30 septembrie,

duminicã, la orele 16,00 laCasa de Culturã, iar intrareaeste gratuitã”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primar Petroºani.

Mai mult, 20 de familii vor fi

premiate ºi vor avea ocazia sãpovesteascã despre reuºita lor înviaþã. Cuplurile sãrbãtoresc înacest an o jumãtate de secolîmpreunã ºi acest fapt le face

mai speciale. „Tot în cadrulaceleiaºi festivitãþi, vom premiaºi familiile care împlinesc 50 deani de cãsãtorie, pentru cã acestcadru este unul potrivit unui ast-fel de eveniment”, a mai spusTiberiu Iacob Ridzi, primarul dinPetroºani.

În fiecare toamnã, la data de1 octombrie, se sãrbãtoreºteZiua Internaþionalã aPersoanelor Vãrstnice - odovadã sincerã de respect ºipreþuire, pe care naþiunile lumiio datoreazã persoanelor dinaceastã categorie socialã.

Diana MITRACHE

Fuego le cântã pensionarilor din Petroºani

C opilul manelistuluiNicolae Guþã a fost

implicat într-un un acci-dent rutier dupã ce agonit cu maºina sa pe ostrãduþã dintr-un cartierdin Petroºani. NicolaeGuþã Jr. a izbit o maºinãcare, din spusele marto-rilor, circula regulamen-tar. Imediat la faþa locu-lui s-a strâns tot clanulmanelistului ºi, în ciudafaptului cã poliþiºtii erauprezenþi, rudele cân-tãreþului au fãcut legea.

Accidentul a avut loc încartierul Colonie din Petroºani,luni seara, o zonã plinã de strã-duþe care dau în drumul princi-pal. Aproape niciuna nu estemarcatã cu indicatoare rutiereiar ºoferii care ies în drumulprincipal al cartierului se asig-urã. Nu ºi fiul lui Nicolae Guþã,cel puþin aºa susþine victimarezultatã în urma accidentuluiprovocat de fiul manelistului. Un

tânãr de 27 de ani care a ajunsla spitalul din Petroºani. Imediatdupã accident la faþa locului aajuns o echipã de la PoliþiaRutierã Petroºani care a fãcutprimele cercetãri. În plus, totcartierul s-a umplut de rudelemanelistului care au devenitagresive. Încurajate de faptul cãpoliþiºtii erau depãºiþi numeric,rudele ºi apropiaþii manelistuluiau încercat sã intimideze petoatã lumea ºi au agresat

reporterul unei televiziuni.Poliþiºtii au ajuns la o primãconcluzie cum cã ºoferul rãnit înaccident are partea sa de vinã.Soþia tânãrului rãnit a spus cã îieste teamã de faptul cã inciden-tul va fi muºamalizat iar soþul eiva fi scos vinovat deºi nu esteadevãrat. Purtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara, inspectorulBogdan Niþu a precizat cã fiindvorba de o victimã, este undosar penal ºi se fac cercetãri în

cauzã. „În data de 24.09.2012,la ora 18:03, Alexandru L., de27 de ani, din Petroºani, întimp ce conducea un autoturismpe strada Vlad Þepeº dinPetroºani , la intersecþia cu stra-da Aradului, (intersecþie nediri-jatã) nu a acordat prioritate dedreapta autoturismului condusde Nicolae G., de 19 ani, dinPetroºani ºi a intrat în coliziunecu acesta. În urma coliziunii arezultat rãnirea uºoarã a con-ducãtorului auto Alexandru L.”,

a precizat inspectorul BogdanNiþu. Poliþiºtii trebuie sã facãcercetãri acum ºi în cazulapropiaþilor lui Guþã care auagresat ºi ameninþat reporterulce filma cercetarea de la faþalocului, dupã ce acesta din urmãa depus plângere penalã. Guþãjunior a mai fost implicat într-uneveniment rutier când avea 15ani. Atunci s-a ales cu dosarpenal pentru conducerea uneimotociclete pe un drum publicfãrã a avea permis.

Maximilian GÂNJU

Guþã junior – implicat într-un accident rutier

D ouã persoane auajuns la spital în

urma unui accident decirculaþie ce a avut locieri (marþi) la Petrila,între un autoturism ºi oautoutilitarã.

Incidentul s-a petrecut laintersecþia strãzilor AlexandruSahia ºi Nicolae Bãlcescu dinlocalitate.

Din primele verificãri a rezul-tat faptul cã unul dintre con-ducãtori nu a acordat prioritatede dreapta, moment în care aacroºat un alt autoturism. Înurma impactului, autoutilitara s-arãsturnat, moment în care a fostacroºat ºi un biciclist care circularegulamentar.

„Poliþia oraºului Petrila a fostsesizatã în jurul orei 13.30 cuprivire la un accident care a avut

loc la intersecþia strãzilorAlexandru Sahia ºi NicolaeBãlcescu. Un echipaj al poliþieis-a deplasat la faþa locului pen-tru a cerceta împrejurãrile încare s-a produs accidentul.Conducãtorii auto au fost testaþicu aparatul etilotest, acestaindicând faptul cã nu au con-sumat bãuturi alcoolice”, a

declarat comandantul PoliþieiPetrila, Ovidiu Zaharie.

Victimele au fost transportatela Spitalul de Urgenþã dinPetroºani pentru a li se acordaîngrijiri medicale. Potrivitmedicilor, starea accidentaþiloreste stabilã ºi sunt în afaraoricãrui pericol.

Raul IRINOVICI

Speculaþii financiare pe suferinþa altora

AAAAcccccccciiiiddddeeeennnntttt ssssppppeeeeccccttttaaaaccccuuuulllloooossss llllaaaa PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

sursa Facebooksursa FacebookOvidiu RuºeþOvidiu Ruºeþ

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 septembrie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

� DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu �DN7 Halta Geoagiu - Orãºtie � DN7Orãºtie - Spini � DN 7 Spini - SimeriaVeche - Simeria � DN 7 Mintia -Sãcãmaº � DN 68 A Sãcãmaº Dobra� DN7 Ilia - Gurasada � DN7Gurasada - Burjuc � DN7 Burjuc-Zam� Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN76 �ªoimuº - Bejan � Aninoasa DN66 ºi DN 66 A

AAAAmmmmppppllllaaaassssaaaarrrreeeeaaaa RRRRaaaaddddaaaarrrreeeelllloooorrrr

îîîînnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

MMMMiiiieeeerrrrccccuuuurrrriiii 22226666 SSSSeeeepppptttteeeemmmmbbbbrrrriiiieeee 2222000011112222

2 6 s e p t e m b r i e 2 0 1 2

De dimineaþã vã pune pe gândurio veste neplãcutã, legatã de relaþi-ile sentimentale. Fiþi prudent,indiferent ce se întâmplã. Nu faceþipersoanei iubite promisiuni pe caresã nu le puteþi respecta! Chiardacã nu staþi prea bine cu banii,evitaþi orice fel de speculaþii.

S-ar putea sã vã certaþi cu per-soana iubitã, pentru cã vreþi sãrenunþaþi la o excursie. Se parecã astãzi nu aveþi succes nici în afaceri. Pãstraþi-vã calmul ºilimitaþi-vã la activitãþi de ruti-nã. Evitaþi speculaþiile finan-ciare!

În cursul dimineþii aflaþi cã trebuiesã plecaþi într-o delegaþie.Partenerul de viaþã este foartenemulþumit, pentru cã sperã sã fiþiîmpreunã. Pãstraþi-vã calmul.Spre searã, este posibil sã fiþi agi-tat din cauza unei divergenþe cu ofemeie mai în vârstã.

S-ar putea sã fiþi nemulþumit dincauza unor schimbãri neaºteptatela locul de muncã. Încercaþi sã vãcalmaþi, oricum nu puteþi sãschimbaþi nimic! Nu ridicaþi tonulîn discuþiile cu o persoanã mai învârstã. Evitaþi certurile, pentru cãnu aveþi nimic de câºtigat!

Este posibil sã aveþi probleme cubanii, motiv pentru care nu vãsimþiþi în largul dumneavoastrã la opetrecere. Încercaþi sã vã pãstraþiechilibrul ºi sã nu exageraþi! Nuprovocaþi discuþii în contradictoriucu prietenii. Ar fi bine sã þineþicont de sfaturile unui prieten.

Sunteþi inventiv ºi ambiþios, atuuripe care le puteþi folosi în activitateaprofesionalã ºi în afaceri. Astãziputeþi avea succes în tot ce faceþi.Þineþi cont de pãrerile unui prietenapropiat. Relaþiile sentimentalesunt foarte bune. Nu-i faceþireproºuri persoanei iubite!

Intuiþia vã ajutã sã aflaþi adevãrul înlegãturã cu zvonurile lansate de ofemeie despre dumneavoastrã.Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi oneînþelegere cu partenerul de viaþã,din cauza problemelor financiare ºia pãrerilor diferite despre o cãlãto-rie în care urmeazã sã plecaþi.

Plecaþi într-o cãlãtorie în interesfamilial, care s-ar putea sã nudecurgã aºa cum aþi dorit. Nu-ireproºaþi nimic partenerului deviaþã! Este posibil sã primiþi osumã mare de bani, care vãredã buna dispoziþie. Pãstraþi-vãcalmul.

De dimineaþã sunteþi nervos pepartenerul de viaþã, pentru cã acheltuit prea mult. Puteþi sã evitaþio ceartã cu persoana iubitã dacãrenunþaþi sã mai fiþi încãpãþânat.Spre searã, s-ar putea sã aflaþi cãaþi primit o moºtenire, ceea ce vãschimbã planurile.

S-ar putea sã aveþi de ales întrestresul unei afaceri noi, împreunãcu un prieten, ºi siguranta loculuide muncã. Nu vã grãbiþi.Consultaþi-vã cu o persoanã mai învârstã, cu experienþã în domeniu!Sfaturile bine intenþionate vã vorajuta foarte mult.

În prima parte a zilei sunteþi irasci-bil din cauza problemelor de servi-ciu. Dupã-amiazã vã simþiþi bineîmpreunã cu prietenii care vã vinîn vizitã. S-ar putea sã plãnuiþi oexcursie. Aveþi mai multã rãbdarecu cei din jur. Este cea mai bunãopþiune pe care o puteþi alege.

S-ar putea ca partenerul de viaþãsã vã reproºeze cã neglijaþi familia,pentru cã vã implicaþi în preamulte activitãþi. Sunteþi pus în faþaunei decizii dificile. Riscaþi ori oceartã serioasã cu partenerul deviaþã, ori ruperea relaþiilor cu unprieten apropiat.

H O R O S C O P

M ineritul este încontinuare

extrem de importantîn întreaga Europã,iar materiile primesunt esenþiale pentrufuncþionarea durabilãa societãþii. Aceastaeste una dintre con-cluziile care s-adesprins la cea de a18-a Întâlnire aªefilor Autoritãþilorde Stat MiniereEuropene, de laViena, la care a par-ticipat directorulINSEMEX Petroºani,Constantin Lupu.

Întâlnirea s-a concentratasupra activitãþilor miniereîn contextul reglementãrilorde gestionare a utilizãrilorterenurilor, iar aceasta a fostºi tema celei- de-a 18-aîntâlniri, la care au luat partespecialiºti în domeniu din 13þãri. La finalul întâlnirii de laViena a fost adoptat ºi unMemorandum, care relevãclar importanþa minerituluiîn economia europeanã, darºi a terenurilor, care trebuiesã fie corect gesionate.Lucru îmbucurãtor mai alespentru zona Vãii Jiului, undeîn ultimii ani activitateaextractivã a fost supusã unorprocese continue de restruc-turare.

Astfel, în documentul la

care facem referire se subliniazã cã „sectorulminier contribuie la dez-voltarea economicã aEuropei ºi furnizeazã unnumãr semnificativ de locuride muncã directe sau indi-recte. Accesul la materiileprime minerale este crucialpentru buna funcþionare aeconomiei europene ºidevine un factor din ce în cemai important pentru com-petitivitatea europeanã”. Pede altã parte, participanþii laaceastã reuniune economicãau cãzut de acord asuprafaptului cã accesul laterenuri reprezintã o cerinþãcheie pentru industriaextractivã, în timp ce guver-nele þãrilor implicate suntîncurajate sã dezvolte politicinaþionale privind mineralele.

Întâlnirea a oferit într-unmod clar ºi exemple de bunãpracticã din europa, care iauîn considerare diversitateacondiþiilor poltiice, geolog-ice, hidrologice ºi climato-logice. Cei 13 participanþiau mai stabilit cã esteextrem de importantã ºinecesarã continuarea coop-erãrii dintre autoritãþile destat miniere europene, pen-tru implementarea uneipolitici comune în domeniu.Directorul INSEMEXPetroºani, Constantin Lupu,spune cã institutul pe care îlconduce a participat înfiecare an la aceste reuniunieconomice. „Aceste întâlniriau loc de fiecare datã înstate diferite. Prin intermedi-ul acestor întâlniri seurmãreºte armonizarea legis-

laþiei miniere europene,prezentarea situaþiei con-crete pe linie minierã dinfiecare stat european ºi, nuîn ultimul rând,îmbunãtãþirea cadrului le-gislativ în ceea ce priveºteexploatarea resurselor mi-nerale”, a declarat Lupu.La Viena, INSEMEX aprezentat un material legatde ecologizarea zonelorafectate de industriaminierã în vederea redãriiacestora în circuituleconomic. În plus,s-a evidenþiat faptulcã, la ora actualã,România respectãlegislaþia europeanãîn domeniu, inclusivaspectele legate deecologizarea zonelorcare au fost supuseprocesului deînchidere a minelorºi s-a venit ºi cu unstudiu de caz privindecologizarea halde-lor din perimetrulIleana, Halta 2 Vest,Funicular. Toatelucrãrile prezentateau fost cuprinsecuprinse într-unvolum oferit la finalparticipanþilor lareuniune.

CarmenCOSMAN


A proape 400 dehunedoreni au fost

vaccinaþi în primulsemestru al anului 2012antirabic, dupã ce aufost muºcaþi de animalesuspecte de rabie. Asta,în condiþiile în care anultrecut au fost vaccinate482 de persoaneantirabic, iar în 2010,547 de persoane.

Potrivit reprezentanþilor DSPHunedoara la nivelul judeþului ademarat o campanie de infor-mare-educare a populaþiei înprivinþa impactului rabieiumane ºi animale, uºurinþei deprevenire a bolii ºi posibi-litãþilor de eliminare a princi-palelor surse de infecþie.

“Direcþia de SãnãtatePublicã Hunedoara, în partene-riat cu Direcþia SanitarãVeterinarã ºi pentru SiguranþaAlimentelor Hunedoara, cele-breazã în data de 27 septem-brie 2012 „Ziua Mondialã deLuptã Împotriva Rabiei” printr-o amplã campanie deinformare-educare-comunicareºi simpozionul „Sã eradicãmrabia împreunã”, organizat înAmfiteatrul Direcþiei SanitareVeterinare ºi pentru Siguranþa

Alimentelor a judeþuluiHunedoara, începând cu ora10,00. Avem ocazia sã evi-denþiem eforturile depuse pen-tru a preveni ºi controla rabiaîn comunitatea noastrã, princonlucrare cu persoane ºiorganizaþii din întreaga lume,spre un obiectiv comun: luptaîmpotriva rabiei. Simpozionuleste un efort coordonat, pentruca populaþia ºi proprietarii deanimale domestice sã ºtie cãaceastã boalã poate fi uºor pre-venitã prin educaþie, vaccinareaanimalelor ºi creºterea nivelului

de conºtientizare a populaþieiasupra modului de îngrijire arãnilor cauzate prin muºcãturide animale ºi administrareavaccinului antirabic imediatdupã acest tip de expunere”,declarã Dumitra ªtefan, direc-tor executiv DSP Hunedoara.

În judeþul Hunedoara existã4 centre antirabice: Deva,Hunedoara, Brad ºi Vulcan , iarpotrivit reprezentanþilor DSP,obiectivele campaniei suntcreºterea gradului de conºtienti-zare a populaþiei în privinþarabiei; promovarea educaþiei

specifice în comu-nitãþile locale pen-tru a controla ºipreveni rabia,respectiv mobi-lizarea ºi coor-donarearesurselor în ve-derea preveniriirabiei umane ºicontrolul rabieianimale.

Rabia este ozoonozã determi-natã de trans-miterea unui virusneurotrop dingenul Lyssaviridae

(familiaRhabdoviridae)de la animal laom, în specialprin muºcãturãºi manifestatãclinic ca ence-falomielitãacutã, invari-abil fatalã lapersoanelenevaccinate.La ora actualã,rabia este con-sideratã unadin cele mai

neglijate boli din lume, dar carereprezintã o realã povarã pen-tru þãrile în curs de dezvoltare.La nivel mondial, apare înpeste 150 de þãri/teritorii, înspecial în mediul rural, pauper,în zone geografice izolate,aproximativ 55.000 de oamenidecedeazã anual prin rabie (maiales în Africa ºi Asia), 40% dincei muºcaþi de un animal rabi-gen sunt copii sub 15 ani, iarcâinii reprezintã sursa de virusîn 99% din decesele umane.Anual, peste 15 milioane depersoane primesc profilaxiepost-expunere, estimându-se cãse previn astfel 327.000 dedecese.

Diana MITRACHE

Sute de hunedoreni, vaccinaþi antirabic

Politicile privind materiile prime,dezbãtute la Viena

Î n Noua Lege aSãnãtãþii va fi

introdusã de la 1 ianuarie2013 coplata pentru areduce solicitãrile de ser-vicii nejustificate ºi a com-bate raportãrile false deservicii medicale.

Potrivit ministrului sãnãtãþiiVasile Cepoi, scopul acesteicoplãþi este acela de a reducesolicitãrile de servicii nejustificate ºi

raportãrile de servicii me-dicale false.

”Coplata este pre-conizata sã fie introdusãde la 1 ianuarie. Scopulacestei coplãþi este acelade a reduce solicitãrile deservicii nejustificate ºiraportãrile de servicii me-dicale false.

Medicii vor trebui sãcompleteze ºi o chitanþãfiscalã. Existã o ponderede 10-15% a raportãrilorfalse de servicii medicale. Dacã un furnizor de ser-vicii medicale deþine unCNP, poate sã spunã cã

respectivul l-a fãcut. Cu coplata,face o platã prin care demon-streazã cã a fãcut serviciul, iaracest lucru se poate verifica”, adeclarat ministrul Vasile Cepoi.

Pacienþii vor primi serviciileoferite de furnizorul de asigurãride sãnãtate, iar în cazul în carepacienþii vor solicita sã fie consul-taþi numai de cãtre un anumitmedic din România sau din altã

þarã, atunci vor plãti prin asigu-rarea facultativã.

“Pachetul de bazã va rãspundeunei întrebãri esenþiale: pentru cerisc ne asigurãm? Pentru celmajor, adicã pentru o boalã la carenu ne putem permite tratamentul -cancer, diabet etc., sau pentru celminor, cum ar fi tratamentul uneiafecþiuni respiratorii”, a conchisministrul.

H unedoara,“depozit de

gunoaie”. Deºeuriledin Caraº-Severinsunt transportate înjudeþul nostru, adicãîn judeþul Hunedoara,la Orãºtie. Motivul,pe plan local, toatedepozitele au fostînchise iar staþia decompactare ºibalotare, amplasatã laReºiþa, s-a defectat.

Afirmaþia a fost fãcutã,luni, de TiberiuPãdurean, directorul

Asociaþiei de DezvoltareIntercomunitarã (ADI)Intercom Deºeuri Caraº-Severin.

Peste 2.500 de tonede gunoaie adunate dinîntreg judeþul inevcinataºteaptã sã fie trans-portate, de la Reºiþa laOrãºtie. Acestea ar fitrebuit sã fie prelucratepe plan local, însã, dincauza deºeurilor necon-forme, de tip moloz rezul-tat din demolãri ºi con-strucþii, mobilier, cauciu-

curi sau crengi ºi resturivegetale, instalaþia nueste

funcþionalã.“Acest lucru s-a întâm-

plat, deoarece, operatoriinu s-au conformat caietu-lui de sarcini ºi au adusdeºeuri total neconforme,aºa încât, instalaþia decompactare-balotare s-adefectat. Ca soluþie derezervã a fost transportuldeºeurilor la Centrul devalorificare-reciclare de la

Orãºtie, la aceleaºi tarifeºi în aceleaºi condiþii”, aafirmat Tiberiu Pãdurean,directorul A.D.I. Intercom

Deºeuri Caraº-Severin,conform Agerpress.

Deocamdatã maipuþin de jumãtatedin primãriile dinjudeþul Caraº-Severin au adus

deºeurile la Orãºtie.“Singura soluþie de

moment este aceea de acrea câteva staþii locale,la Moldova Nouã, BãileHerculane, MoldovaNouã, Anina sau Oraviþa,pentru a scurtã distanþade transport, fiindcã, aºacum se ºtie, primãriile auprobleme destule cu

banii. Dacã depozitul dela Reºiþa va fi finalizat îndoi ani, va fi o marerealizare”, a declarat ºiMarius Cârpean, comisar-ºef al Gãrzii de MediuCaraº-Severin, potrivitAgerpress.

Ultimele douã depozitede deºeuri care maifuncþionau în Caraº-Severin au fost închise înluna iulie.

J udeþulHunedoara, un

judeþ al deºeurilorDacã în urmã cu ceva

timp se vorbea de con-struirea unui deponeuecologic pe raza oraºuluiPetrila, acum acest lucrunu mai este posibil pentruca aleºii legislativului localau refuzat acest lucru.Din acest motiv, uniculdeponeu ecologic dinjudeþ va fi construit laBarcea.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 septembrie 201212 Actualitate

HHuunneeddooaarraa,, ggrrooaappaa ddee gguunnooiipentru regiunea de Vest

Coplata serviciilor medicaleintrodusã din 2013

cvj nr. 218, 26 septembrie 2012

Documents

Transcript of cvj nr. 218, 26 septembrie 2012