CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 178 Marti, 31 iulie 2012 Costuri ZERO la gunoi pentru populaþia din Petrila D acã deponeul ecologic de gunoi se va amenaja pe raza oraºului Petrila, localnicii de aici nu vor plãti nici mãcar un leu pentru deºeurile menajere. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A 100.000 de lei amendã pentru poluatorul râului Jiu F irma care la sfârºitul sãptãmânii trecute a poluat râul Jiu s-a ales cu o amendã de 100.000 de lei. Este vorba despre o societate care valorificã praful de cãrbune. >>> P >>> PAGINA AGINA 11 Poliþistul Adrian Sucilã din Vulcan rãmâne în arest T ribunalul Hunedoara a decis luni, 30 iulie, cã agentul de poliþie de la Vulcan, Adrian Sucilã rãmâne în arest. El va sta dupã gratii pânã cel puþin în 31 august. >>> P >>> PAGINA AGINA 11 Cerere ineditã înaintatã edililor Petrilei C opiii Petrilei au înaintat o cerere-pliant Primãriei ºi Consiliului Local Petrila pentru construirea unor zone gen ”Boantã Land” sau un modern patinoar pentru dez- voltarea lor armonioasã, dar ºi pentru a atrage tinerii spre activitãþi specifice vârstei. >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Dupã 17 ani în PDL, Paul Gherasim a devenit PNL-ist D e câteva sãptãmâni, fostul copil crescut de PDL ºi fost consilier local al acestei formaþiuni politice de la Petroºani, Paul Gherasim, este liberal cu acte în regulã. Dupã scandalul nãscut de bãtaia crâncenã aplicatã lui Gherasim, în 2008, acestu- ia i s-a sugerat sã stea de-o parte ºi chiar sã se retragã. PAGINA A 5-A AGINA A 5-A

description

CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

Transcript of CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

Page 1: CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 178

Marti, 31 iulie 2012

Costuri ZEROla gunoi pentru

populaþia dinPetrila

D acã deponeul ecologic degunoi se va amenaja pe

raza oraºului Petrila, localniciide aici nu vor plãti nici mãcar unleu pentru deºeurile menajere.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

100.000 de lei amendã

pentru poluatorulrâului Jiu

F irma care la sfârºitul sãptãmânii trecute a

poluat râul Jiu s-a ales cu oamendã de 100.000 de lei.Este vorba despre o societatecare valorificã praful de cãrbune.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

PoliþistulAdrian Sucilãdin Vulcan

rãmâne în arestT ribunalul Hunedoara a

decis luni, 30 iulie, cãagentul de poliþie de laVulcan, Adrian Sucilã rãmâneîn arest. El va sta dupã gratiipânã cel puþin în 31 august.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Cerere ineditãînaintatã

edililor PetrileiC opiii Petrilei au înaintat

o cerere-pliant Primãrieiºi Consiliului Local Petrilapentru construirea unor zonegen ”Boantã Land” sau unmodern patinoar pentru dez-voltarea lor armonioasã, darºi pentru a atrage tinerii spreactivitãþi specifice vârstei.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Dupã 17 ani în PDL,

Paul Gherasim a devenit PNL-ist

D e câteva sãptãmâni,fostul copil crescut de

PDL ºi fost consilier localal acestei formaþiunipolitice de la Petroºani,Paul Gherasim, este liberalcu acte în regulã. Dupãscandalul nãscut de bãtaiacrâncenã aplicatã luiGherasim, în 2008, acestu-ia i s-a sugerat sã stea de-oparte ºi chiar sã se retragã.

PPAGINA A 5-AAGINA A 5-A

Page 2: CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

Serviciul Public AdministrareaDomeniului Public ºi Privat

ANUNÞ DE LICITAÞIE Consiliul Local al municipiului Petroºani -

Serviciul Public Administrarea Domeniului Publicºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1 Decembrie1918, nr.93, telefon 0254/541220,0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de [email protected]

organizeazã: 1. Licitaþie publicã în vederea concesionãrii

terenului, în suprafaþã de 240,00 mp, situat înmunicipiul Petroºani, str. Aviatorilor, fãrã numãr,în vederea constuirii unui spaþiu comercial;

2. Licitaþie publicã în vederea concesionãriiunei pãrþi din imobilul ,,Punct termic nr.5”, însuprafaþã de 348,00 mp, situat în municipiulPetroºani, str. Independenþei, în vederea reabilitãrii ºi amenajãrii acestuia pentrudesfãºurarea de activitãþi sportive;

3. Licitaþie publicã în vederea concesionãriiterenului, în suprafaþã de 183,00 mp, situat înmunicipiul Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, învederea construirii unei împrejmuiri.

Bunurile fac parte din domeniul privat almunicipiului Petroºani

Ofertele se depun, într-un exemplar, pânã înziua de 21.08.2012, ora 9 ºi se vor deschide înºedinþa publicã din data de 21.08.2012, ora 11,pentru primul caz, ora 13, pentru al doilea caz,ora 15 pentru al 3-lea caz, în sala de ºedinþe, lasediul instituþiei din municipiul Petroºani, str. 1Decembrie 1918, nr. 93.

Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul deregistraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii, clari-ficãri, cât ºi documentaþia de atribuire, se potobþine, pânã la data de 17.08.2011, de laServiciul Public Administrarea Domeniului Public ºiPrivat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani,camera 41, telefon 0254-541220(1), int. 114.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãratul mãrii 13:45 Sã v-amintiþi Duminica... 16:00 Baronii (r)16:30 Cuscrele

17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Profetul din grotã 23:15 Împãratul mãrii (r)0:45 Profetul din grotã (r)

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator

20:20 Rãfuialã dincolo de moarte22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos1:00 Cãsãtorie în stil american

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r)11:00 Crãciunul picã din cer (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Pedeapsa prinþesei arabe 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviþi, vã rog! 23:00 ªtirile Pro TV

23:45 Chuck 0:45 Dexter1:45 ªtirile Pro TV (r)

9:30 Erori reversibile (r)11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Erori reversibile 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort-Redifuzare20:30 Misiune imposibilã II

22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii- Redifuzare0:30 Misiune imposibilã II (r)

4:15 Jurnalul TVR5:15 Legendele PaºatuluiPrintul Jumonq6:15 Teleshopping (recl.)6:55 Imnul României (muz.)7:00 Jurnal matinal

8:00 TV BAC8:50 Legendele Palatului concubina regelui9:25 Legendele Palatului concubina regelui10:00 Jocurile OlimpiceLondra 2012 11:00 Jocurile OlimpiceLondra 2012 11:30 Jocurile OlimpiceLondra 2012 15:00 Jurnalul TVR15:45 Maghiara de pe unu16:45 Open Fellas17:50 Dincolo de celebritate18:00 Jocurile Olimpice 201218:30 Jocurile Olimpice 201220:30 Jurnalul TVR 21:40 Jocurile Olimpice 201223:10 Ziua lui Columb 0:00 Dincolo de celebritate0:15 Jocurile Olimpice 2012 -Londra

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT

DEPOZITDEPOZITStr. Lunca, Nr. 100, Preþ

foarte avantajosRelaþii la tel.: 0372764439,

0254542472

Page 3: CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012 Actualitate 3

D acã deponeulecologic de

gunoi se va amenajape raza oraºuluiPetrila, localnicii deaici nu vor plãti nicimãcar un leu pentrudeºeurile menajere. Încaz contrar, se va plãtiînzecit, pentru cã s-arputea sã fim nevoiþisã „exportãm”, în locde vagoane cu cãr-bune, vagoane plinecu gunoi, la sute dekilometri depãrtare,iar transportul îl vasuporta tot populaþia.

Petrila are singuralocaþie viabilã din ValeaJiului pentru amenajareadeponeului ecologic degunoi, lucru recunoscutchiar ºi de consilieriilocali care anul trecut s-au opus vehement ame-najãrii acestuia pe razaPetrilei. Vasilicã Jurca,viceprimarul oraºului –care anul trecut a fãcutparte din grupul consilie-

rilor opozanþi – adeclarat, ieri, cã nu tre-buie priviþi ca „Gicã –Contra”, dar s-au opuspentru cã nimeni nu le-aexplicat atunci avantajeleºi dezavantajele imple-mentãrii acestui proiect ºinici exact ce prevede el.Acum, datele problemeise schimbã. „lainiþiativaConsiliuluiJudeþean, ne-amdeplasat laVâlcea, sã vedemun deponeu eco-logic de gunoi.Zilele urmãtoareo sã mergem ºi laGhizela, lângãTimiºoara, undeeste un deponeuecologic nou construit. Dupãaceea, vom orga-niza o dezbaterepublicã, în caresã explicãmpopulaþiei care ar

fi avantajele ºi dezavanta-jele acestui proiect”, adeclarat Jurca. El spunecã, dacã vor respectatetoate normele europenede protecþie a mediului,nu se vor împotrivi con-strucþiei acestui deponeu,pe care ºi l-ar fi dorit pri-marul Uricaniului, însã

locaþia gãsitã nu cores-pundea cerinþelor. „Dacãse vor respecta toatenormele de protecþie amediului, iar oraºulPetrila nu va fi afectat,noi nu ne mai opunem.Anul trecut, o parte aconsilierilor a votatîmpotrivã pentru cãproiectul ne-a fost cumvabãgat pe sub uºã. Noi nuam fost consultaþi. Nusuntem Gicã – contra,dar trebuie sã analizãmtoate aspectele proble-mei”, a subliniat vicepri-marul oraºului Petrila.

C osturile detransport ar

putea sufoca popu-laþia

Trebuie precizat, însã,cã problema trebuieurgentatã, pentru cãjudeþul Hunedoara riscãsã piardã finanþarea ne-

rambursabilã de 70 demilioane de euro acor-datã pentru amenajareadeponeului ecologic ºiînchiderea ºi ecologizareavechilor gropi de gunoi.Iar de pierdut, tot popu-laþia ar pierde. De exem-plu, localnicii din Petrilaplãtesc acum 4 lei/ mcde gunoi. Dacã deponeuls-ar amenaja aici – evi-dent, dupã toate normeleeuropene în domeniu –costurile ar scãdea laZERO. În schimb, dacãnu se va gãsi înþelegere,costurile s-ar înzeci, pen-tru cã se adaugã trans-portul. Gunoiul trebuiedus undeva, iar cu cât distanþa creºte ºi costurilecresc, exponeniþial, lucruresimþit exact înbuzunarele oamenilor ºiaºa sãrãciþi de criza finan-ciarã. În plus, dacãjudeþul Hunedoara varãmâne fãrã finanþare,acest lucru ar aduce cos-

turi sufocante pentruadministraþiile publicelocale pentru închidere ºiecologizarea gropilor degunoi existente. La oraactualã, în judeþulHunedoara mai sunt treideponee de deºeurimenajere deschise, laDeva ºi Orãºtie, care auca termen de închidere16 iulie 2015, respectivVulcan, care trebuieînchis pânã la data de 16iulie 2016. Cele treipreiau deºeurile menajeredin întregul judeþ, maipuþin din comunele izo-late – cum este Bãtrânasau Bunila – unde s-aacceptat sã se foloseascãvechile amplasamente,din cauzã cã suntaproape izolate ºimaºinile de gunoi nu poturca pânã acolo. Dupãalinierea la normeleeuropene, rând pe rânds-au închis gropile degunoi din restulcomunelor sau oraºelor,însã terenurile trebuieecologizate.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

CCoossttuurrii ZZEERROO llaa gguunnooii pentru populaþia din Petrila

Alt termenpentru

CartierulDallas din

Vulcan

L a loc comanda pentruDallas. Astãzi, 31

iulie, ar fi trebuit sã fiefinalizate toate lucrãrile înCartierul vulcãnean Dallas,însã realitatea de la faþalocului contrazice termenulde departe, aºa cã firmacare executã lucrarea acerut o altã amânare.

Dacã sãptãmâna trecutã,reprezentanþii primãriei spuneaucã se vor percepe penalitãþicare nu sunt deloc mici pentrufiecare zi de întârziere dupãaceastã datã, acum lucrurile s-auschimbat. Administraþia localã afost de acord cu prelungireacontractului cu încã o lunã de

zile, fãrã ca firma sã plãteascãnimic. “Temenul s-a prelungitcu încã o lunã de zile, pe motivcã au fost oprite plãþile de laANDZI. Lucrãrile au fost opriteun timp din acest motiv, dar s-au reluat sãptãmâna trecutã.Am discutat în biroul meu cuºeful de ºantier ºi cu reprezen-tantul de la Bucureºti”, adeclarat Gheorghe Ile, primarulMunicipiului Vulcan. De altfel,edilul ºef de la Vulcan a mai

þinut sã precizeze cã orice s-armai întâmpla, acesta este ultimul termen pe care îl maiacceptã fãrã a percepe penalitãþi.

Firma care executã lucrareapentru suma de circa 15 miliarde de lei vechi, este dinViºeul de Sus, Maramureº ºi senumeºte SC RUNOB Com, iarîn multe locuri din cartier afãcut o lucrare de mântuialã.Cum pe ultima sutã de metri avechiului termen, respectiv 31iulie, muncitorii au încercat sãtragã tare, în teren s-a fãcutrabat de la calitate într-un modgrosolan, lucru de altfel sesizatºi de reprezentanþii primãriei,care nu de puþine ori i-au întorspe muncitori cu construcþia. Pestrada Traian, cel puþin, canalelecontinuã sã curgã, iar apa mizerabilã este la tot pasul.Bordurile sunt prost montate,iar trotuarele sunt înalte de unaproape un metru, cu mult faþãde cât ar trebui sã fie. Accesulcãtre scãrile de bloc nu esterealizat, iar acestea sunt doarcâteva din greºelile de construcþie.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

51,37% dintre hunedoreni au votat

5 1,37 dintre hunedorenii cu drept de vot s-auprezentat, duminicã, la urrne.

Luni, reprezentanþii Biroului Electoral Judeþean au finalizatnumãrãtoarea voturilor pentru demiterea preºedintelui suspendat,Traian Bãsescu. Potrivit reprezentanþilor BEJ Hunedoara, mai binede jumãtate dintre hunedoreni s-au prezentat la referendum.

“Numãrul participanþilor la vot a fost de 207.898 dintr-un totalde 404.672 de votanþi înscriºi pe liste. Pentru demiterea lui TraianBãsescu au votat 186.089, iar împotriva 19.650. 2159 de buletinede vot au fost anulate”, au declarat reprezentanþii BEJ Hunedoara.În mai multe secþii de votare din judeþul Hunedoara au fost înregis-trate incidente electorale. (Raul IRINOVICI)(Raul IRINOVICI)

Page 4: CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

Potrivit lui Cornel Resmeriþã,primarul municipiului Lupeniexistã mai multe criterii de acor-dare a imobilelor.

“Sunt foarte multe criterii deacordare a locuinþelor, dar printrecele mai importante pot spune cã

cei care solicitã un aparta-ment trebuie sã aibã vârstãmaximã de 35 de ani, sãlucreze. Punctaj mare au ºifamiliile care au un copil saudoi ºi cei cu studii supe-rioare”, a precizat Resmeriþã.

Pânã acum nu s-au preluatcereri din partea celor care vor sãobþinã o locuinþã de tip ANL.

“Cereri nu am preluat. Le vomprelua abia dupã ce vom aprobacriteriile în ºedinþa de consiliulocal ºi dup ace vom stabili ºicomisia care se va ocupa de aceste locuinþe”, mai spuneResmeriþã. În blocul de locuinþecare a fost finalizat anul acestasunt disponibile 46 de locuinþe.Reprezentanþii administraþiei

locale spera cã în luna ianuarie aanului viitor sã mai fie finalizat unastfel de imobil ANL.

“Sper cã în ianuarie-februarie(2013) sã mai fie gata 45 deapartamente din celãlalt blocANL”, mai spune edilul lupenean.

Reprezentanþii administraþieilocale declarau la începutul anuluica în vara acestui an vor fi fina-lizate douã imobile ANL, însãsocotelile lor nu s-au potrivit curealitatea.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 201244 Actualitate

S paniolii care spunde ceva timp cã vor

sã investeascã laAninoasa, vor veni înluna august în ValeaJiului pentru a discuta cuprimarul Nicolae Dunca.

Pânã atunci însã, edilul ºefde aici s-a întâlnit cureprezentanþii pãrþii române afirmei din Spania, cu care aavut o discuþie de principiu.Strãinii vor sã construiascãaici o fabricã de ciment cupiatrã de calcar adusã dinzona Gorjului, de la Sadu.

“ Am vorbit cu reprezen-

tantul român al spaniolilor,ne-am întâlnit la HotelGambrinus, pentru cã era în

drum spre Bucureºti de laTimiºoara. Astfel, mi s-aspus cã investitorul spaniolvrea sã vinã la începutulluni august în Aninoasa,pentru a vedea terenul pecare i l-am pune la dispozi-þie, dar ºi materia primã”,ne-a declarat Nicolae Dunca,primarul Oraºului Aninoasa.

Locaþia pe care adminis-traþia localã vrea sã o punã ladispoziþia firmei este situatãîn zona Piscul Priboi, maiexact de la stadionul din oraºse face un drum în sus decirca 2 kilometri pânã la unplatou.

Aceastã zonã a aparþinut

minei, este ecologizatã, iarconform edilul ºef de aici, sepreteazã perfect la o aseme-nea investiþie. Dupã toate cal-culele ºi estimãrile, la aceastãfabricã ar urma sã fie create400 de locuri de muncã pen-tru oamenii nu doar dinAninoasa, ci din întreagaVale.

Cu toate acestea, însã,Dunca nu se grãbeºte sã sebucure prea tare pânã cândnu vede concretul. “Eu suntoptimist de felul meu, dar nuvreau sã mã arunc cu capulînainte”, a mai spus primarulOraºului Aninoasa.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

În august vin spaniolii la Aninoasa

Aleºii decidconsiliile deadministraþie

la firmele„moarte”

C onsilierii locali dinmunicipiul Petroºani tre-

buie sã decidã astãzi în cadrulºedinþei lunare cine va face partedin noul consilii de administraþieale firmelor deþinute de administraþia publicã localã.

Chiar dacã în mod normal bãtaiape un loc în administrarea firmeloreste mare, fie ºi pentru remuneraþiaprimitã, la Petroºani lucrurile staudiferit. Asta ºi pentru cã societãþiledeþinute de Consiliul Local suntaproape falimentare ºi sunt în procesde insolvenþã. Spre exemplu, SCGospodãrie Prest Com SA Petroºaniare datorii doar la bugetul de stat,conform Direcþiei Generale a

Finanþelor Publice Hunedoara, deaproape 14 milioane de lei, adicãaproape 140 de miliarde de lei vechi.Gospodãrie Prest Com administreazãTelescaunul Parâng, singurul obiectde activitate care mai aduce bani soci-etãþii în sezonul de schi ºi este îninsolvenþã. Firma care se ocupa cuasfaltãrile ºi majoritatea serviciiloredilitare în Petroºani, ocupã poziþia aopta în topul datornicilor hunedoreni.Într-o situaþie puþin mai bunã se aflãSC Termoficare SA Petroºani, firmãdeþinutã tot de Consiliul Local ºi careare o datorie cãtre bugetul statului de2.628.344 de lei. ªi societatea carefurnizeazã agent termic ºi apã caldãmenajerã municipiului este în insol-venþã ºi figureazã în prima jumãtate a“topului ruºinii” întocmit de DGFHunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Criterii pentru obþinerealocuinþelor ANL din Lupeni

45 de apartamente ANL din Lupeni, finalizateanul viitor. Reprezentanþii administraþiei

locale din Lupeni vor stabili astãzi (mart-n.r.) caresunt criteriile de acordare a locuinþelor ANL dinblocul care a fost finalizat în cursul acestui an.

Page 5: CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

D e câteva sãptãmâni,fostul copil crescut

de PDL ºi fost consilierlocal al acestei formaþiunipolitice de la Petroºani,Paul Gherasim, este liberalcu acte în regulã.

Dupã scandalul nãscut debãtaia crâncenã aplicatã luiGherasim, în 2008, acestuia is-a sugerat sã stea de-o parteºi chiar sã se retragã. Deºi afost considerat un omloial partidului sãu, cutoatã imaginea sapitoreascã ºi contro-versatã, Gherasim afost apreciat de regretatul primaral Petroºaniului,Carol Schreter,a fost dinamultinerilor îndru-maþi de fostulparlamentar,actual consilier local ºi

scriitor Valeriu Butulescu, de lacare învãþat discreþia ºi aurultãcerii. A urmat apoi Monica ºiTiberiu Iacob Ridzi cu care acolaborat bine pânã la momen-tul anului 2008. Paul Ghersim

s-a

iden-tificat cu

partidul într-atâtîncât maºina ºi

braþele sale pur-tau însemnele

acestuia. Aufost 17 anide PD,

apoi PDL…Dupã felul cum a

gestionat scandalul bãtãii sale,caz în care nu a fost con-secvent în declaraþii ºi care i-apãtat cazierul, a fost lãsat”orfan” de partidul vieþii sale,drept pentru care liberalii, maiprecis Alin Simota i-a deschispoarta PNL.

Liberalii spun cã paulGherasim a venit ºi a spus:acesta sunt ºi dacã mã vreþiaºa – bine, dacã nu – asta e.

Membrii Biroului local alPNL îi ºtiau ºi bubele ºi ”puterea”

de muncã ºi l-au acceptat cumajoritate de voturi. Aºa aajuns Paul în ograda celui pecare cândva îl consideraduºman politic ºi nu numai.Liberalii spun cã la nivelul luide intelect are calitatea de a fidiscret, fãrã a purta vorbele decolo-acolo ºi un entuziast înacþiunile politice, în munca departid. ªi mai mult, spun libe-rali de la Petroºani, nu ºi-adenigrat, pârât, înjurat ”casa”pe care a pãrãsit-o, deºi ºtie

multe. ”Este un lucru rar întâl-nit ºi la cei cu educaþie, cu pre-tenþii de intelectuali. Este ochestie care nu se învaþã înºcoli, ci cu care te naºti” – aprecizat un membru marcant alPNL Petroºani.

”De douã sãptãmâni estemembru supleant ºi îºi vede detreabã. Pentru PNL este unreal câºtig pentru cã esteserios, cunoaºte bine cumfuncþioneazã o organizaþie,este bun la munca în echipã,cunoaºte tipologia zonei etc. L-am convins sã facã acest pascãtre PNL pentru cã ºi el ºi-aarãtat interesul. Lãsând la oparte legendele la adresa lui,adevãrate sau neadevãrate, pemine mã intereseazã omul camembru al nostru. Nu a venitcu pretenþii, ci a spus cã vamunci ºi funcþie de rezultatevom vedea. Cei 17 ani ai sãiîntr-un partid spune multdespre el. Ce s-a întâmplatacolo, nu este problema mea”– a declarat preºedintele PNLPetroºani Alin Simota.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012 Actualitate 5

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

F lorin Bobocîºi va

încheia mandatulde preºedinte alorganizaþiei PSDnr. 26 Petroºanide dincolo demoarte, la cer-erea colegilor sãi.

Încetarea din viaþã,prea devreme, a fostu-lui consilier local ºipreºedinte alOrganizaþiei PSD nr.26 Petroºani, FlorinBoboc, a bulversat pecei cu care a lucrat ºicolaborat. Deºi aurãmas fãrã preºedinte

de partid, colegii sãi l-au pãstrat în fruntealor în semn depreþuire, interimatulfiind refuzat.

”Cei din organizaþieau þinut foarte mult lael, au obþinut rezultatebune ºi era de ani dezile acolo. A fost unom deosebit, a existato legãturã specialãîntre el ºi bãieþii deacolo ºi a reprezentatonorabil ºi elegantcetãþenii în ConsiliulLocal. Nu poþi uitauºor un asemenea omºi pentru a intra pe altfãgaº, cu un alt stil delucru este nevoie detimp în acest caz.

Florin Boboc ESTEpreºedintele organiza-þiei pânã la alegeri” –a declarat SorinStãniºel, membru alPSD, organizaþia 26Petroºani.

”Dacã acest partida recâºtigat ceva, i sedatoreazã mult ºi luiFlorin Boboc. Eu, per-sonal, îi datorez luilocul pe care-l ocup înacest partid pentru cãfãceam parte de zonaacelei organizaþii, aavut încredere în mineºi m-a propulsat. Pânãîn ultima clipã îºi sunaºi îºi mobiliza colegii ºia fost foarte discret.

La solicitarea membrilor organizaþiei26, sã nu se facãalegeri decât dupã celui Florin Boboc i seîncheie mandatul,Biroul local a acceptatpropunând doar uncoordonator acolo.Vreau sã vã spun ca lareferendumul deduminicã s-au mobilizat exemplar.

Florin ar fi fostmândru de ei. I-a iubitºi a iubit acest partid”– a declarat prim-vicepreºedintele PSDPetroºani, CostelPostolache.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Din profundã consideraþie, este preºedinte ºi dupã moarte

Î n Valea Jiului adevenit o „modã” sã o

ai avocat pe Paula Iacob.Celebrul avocat a ajunsdeja sã reprezinte inculpaþiîn 3 procese grele ºi modae contagioasã în condiþiileîn care ºi agentul de poliþieAdrian Sucilã, ultimul pelista avocatei, a ajuns sãfie reprezentat la barã decelebra Paula Iacob.

La Petroºani, domnia sa avenit de douã ori pânã acum,fiind avocata inculpaþilor de lamina Uricani. Asta dupã ce apreluat ºi procesul de la minaPetrila, unde îi reprezintã, caavocat, pe inculpaþii din acestproces „greu”.

De fiecare datã când a venitla Petroºani, sau la Târgu Jiu,avocata Paula Iacob a þinut sãprecizeze cã clienþii sãi suntnevinovaþi ºi a dat de înþeles cãva încerca sã îi scoatã nevino-vaþi din proces. Doi dintre ceipatru foºti conducãtori aiExploatãrii Miniere Uricani,care au fost trimiºi în judecatãde procurori pentru accidentul

colectiv de muncã din 2011,sunt apãraþi de Paula Iacob,unul dintre cei mai renumiþiavocaþi din þarã, care printrealþii, a fost ºi apãrãtorul lui NicuCeauºescu. Dragoº AurelianCiucã ºi Claudiu Lucian Butari,sunt apãraþi de avocatul PaulaIacob, la Petroºani ºi sezvoneºte cã onorariul ar fi de10.000 de lei la fiecare drum laPetroºani.

Avocatul Paula Iacob, îlapãrã ºi pe fostul director alminei Petrila, Aurelian Necula,inculpat în dosarul în care 13mineri au murit ºi alþi 15 aufost grav rãniþi. Avocata a fostangajatã de fostul directorAurelian Necula pentru a-lscoate basma cât mai curatãdin acest proces, dupã ce ma-gistraþii gorjeni i-au dat ºapteani ºi jumãtate de închisoare,plus plata unor daune uriaºecãtre familiile ortacilor morþisau rãniþi în acele explozii.

Acum a venit ºi rândulpoliþistului Adrian Sucilã, celcare a fost reprezentat la ter-menul de luni, 30 iulie tot dePaula Iacob.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Paula Iacob salveazãValea Jiului!

Dupã 17 ani în PDL, Paul Gherasim a devenit PNL-ist

”De

douã sãptãmâni

este membru supleant ºi

îºi vede de treabã. Pentru

PNL, Paul Gherasim este un

real câºtig pentru cã este serios,

cunoaºte bine cum funcþioneazã

o organizaþie, este bun la

munca în echipã, cunoaºte

tipologia zonei” – Alin

Simota, preºedinte

PNL Petroºani.

Page 6: CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Veºti bune pentrupasionaþii de schi dinRomânia. Domeniul schia-bil amenajat în Munþiiªureanu, pe partea judeþu-lui Alba, se va întindepânã în judeþul Hunedoara,la Petrila.

Autoritãþile locale dinPetrila sunt deja în discuþiiavansate cu constructoruldomeniului schiabil ºi aufost puise la punct aproapetoate amãnuntele. „Dacãfiecare dintre noi îºi respec-

tã partea de înþelegere, eu zic cã pânãanul viitor în toamnã proiectul va fiimplementat”, a declarat viceprimaruloraºului Petrila, Vasilicã Jurca.Solicitarea a venit chiar de la ei careau amenajat domeniul schiabil dinMunþii ªureanu, care le-au propusedililor din Petrila sã se asocieze, învederea extinderii lui. Practic, se vaconstrui o linie de telescaun, care vacoborî din Vârful Auºelu pânã în ValeaÞapului, dar ºi o staþie de întoarcere atelescaunului, trei pârtii de schi ºi unhotel. Pârtiile ar urma sã fie întreþinuteºi deservite de constructorul staþiunii,pentru o redevenþã de 4.000 de euro.Primãria Petrila ar urma sã vinã cuterenul, adicã – spune viceprimaruloraºului – cu o suprafaþã de 27 dehectare pe care sã fie amenajate toatecomponentele menþionate.

La Petrila s-a mai vorbit despreconstruirea unui domeniu schiabil, darîn zona Dobraia, proiect considerat,însã, utopic. „Proiectul cu Dobraia esteunul asumat de PDL, dar, dupã pãr-erea mea, este utopic. Ar trebui sutede miliarde de lei vechi pentru imple-

mentarea lui ºi nu avem aceºti bani”,amai spus Vasilicã Jurca.

La începutul anului 2010 s-a inau-gurat cea mai nouã investiþii în dome-niul sporturilor de iarnã. DomeniulSchiabil ªureanu se gãseºte la altitu-dine cuprinsã între 1650 - 1900metri, are un numãr de ºapte pârtii deschi ºi douã teleschiuri amenjate înzona Vârful ªureanu – Curmãturaªureanu – Vârful Auºel. Lungimeatotalã a celor ºapte pârtii, care au difi-cultate medie spre uºoarã, este de 6,8kilometri. Investitorul care a realizatprima investiþie de acest gen în MunþiiSebeºului este Ionuþ Popa, proprietarulsocietãþii Dip Grup SRL Alba Iulia, celcare doreºte sã se asocieze cu primãriaPetrila, aºa cum a fãcut ºi în Alba.Acesta a concesionat de la PrimãriaSãsciori zona în care a amenjat pârtiilepe parcursul a doar opt luni, darproiectul este mult mai vast ºi sederuleazã în colaborare cu ConsiliulJudeþean Alba, dministraþia dinSãsciori ºi cu primãriile din Cugir,Pianu de Jos ºi ªugag.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

DDoommeenniiuull sscchhiiaabbiill ddiinn ªªuurreeaannuu,,eexxttiinnss ppâânnãã îînn PPeettrriillaa

D eºi proiectul de amenajare a unui domeniu schiabil în zonaDobraia – Petrila este considerat utopic, cu costuri mult prea

mari de implementare, Petrila nu va rãmâne, totºu, fãrã domeniuschiabil. Autoritãþile locale sunt în discuþii avansate cu ceicare au realizat cea mainouã staþiune mon-tanã din România, înMunþii ªureanu.

A furat 100de kilogramede cãrbune

O femeie din Aninoasa în vârstã de48 de ani a fost reþinutã de o patrulã apoliþiei TF Livezeni în timp ce încerca sãfure cãrbune din vagoanele garate înstaþia CFR Iscroni.

În momentul în care poliþiºtii au sur-prins-o, femeia reuºise sã sustragã canti-tatea de 100 kg cãrbune din vagoanelede marfã.

Pe numele femeii a fost îndocmitdosar de cercetare penalã pentrucomiterea infracþiunii de tentativã furt.

C ei doi tâlharicare l-au ata-

cat pe un bãtrândin Hunedoara înlocuinþã au fostreþinuþi depoliþiºtii hune-doreni la scurttimp dupã ce aufost sesizaþi decomiterea atacului.

La sfârºitul sãptãmânitrecute, mai exact vineri,în jurul orei 17:00,Poliþia MunicipiuluiHunedoara a fost sesizatã de cãtre un bãr-bat în vârstã de 66 ani,din Hunedoara, cuprivire la faptul cã, încursul zilei, a solicitatunui tânãr pe care nu îlcunoaºte sã îl ajute latransportarea unor

calorifere din fier dinlocuinþã. În jurul orei16:45, persoananecunoscutã, însoþitã deun bãrbat, a ajuns lalocuinþa pãrþii vãtãmateºi, profitând de neatenþiasa, i-a smuls lãnþiºoruldin aur pe care îl purtala gât, dupã care a fugit.

“Poliþiºtii hunedoreni,

în baza descrierii fãcutede cãtre partea vãtãmatãºi în urma activitãþilordesfãºurate, poliþiºtii i-auidentificat pe prezumtiviiautori ai tâlhãriei ca fiindPetru F., de 21 de ani,din comuna Viiºoara,judeþul Cluj ºi Irinel G.,de 27 de ani, dinHunedoara”, declarã

Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Potrivit purtãtorului decuvânt al IPJHunedoara, BogdanNiþu, faþã de Petru F. s-a luat mãsura reþineriipentru 24 ore, iar înurma prezentãriiinstanþei de judecatã, pe

numele sãu a fost emismandat de arestare pre-ventivã pentru operioadã de 29 de zile,fiind depus în Centrul deArestare ºi ReþinerePreventivã Deva, în timpce celãlalt suspect estecercetat în stare de libertate.

Stimaþi Cetãþeni ai judeþului Hunedoara,

Referendumul recent încheiat a fãcut diferenþa între cei caresunt cu adevãrat Cetãþeni, responsabili ºi conºtienþi de drep-turile lor, ºi cei care fie sunt indiferenþi la ceea ce se întâmplãîn societatea româneascã, fie au ales sã-ºi batã joc de un dreptdemocratic pentru care s-a murit în Decembrie 1989.

Vã mulþumim tuturor celor care aþi participat la scrutin ºi aþiînþeles cã democraþia se contruieºte pe participare ºi impli-care. Aþi dovedit cã sunteþi milioane ºi suntem convinºi cãîmpreunã vom face dreptate în România!

Vã mulþumim,Mircea Ioan Moloþ, PNL, copreºedinte USL HunedoaraPetru Mãrginean, PC , copreºedinte USL HunedoaraLaurenþiu Nistor, PSD, copreºedinte USL Hunedoara

Tâlharii bãtrânului din Hunedoara au fost reþinuþi

P ovestea luiRomeo ºi

lui Julieta deValea Jiului s-aterminat întocmaica cea originalã,cu moarteaamorezului.

Bãrbatul de 49 deani din Petrila, de peStrada Taia, care aîncercat sã se omoarede mai multe ori de-alungul ultimelor sãp-tãmâni din cauzadragostei neîmplinitepentru Maria lui de laJieþ, s-a sinucis în celedin urmã, chiar la câteva sute de metri decasa unde locuia femeiaiubitã.

Prima datã a încercatsã-ºi taie venele, apoisã se spânzure, însã defiecare datã a fost sal-vat la timp. Acum, însã,dragostea sau poatelipsa ei, l-a ucis.

“Am avut o per-soanã de sex masculinde 49 de ani, care însãptãmânile trecute aavut trei tentative desuicid, tentative între-rupte de cãtre lucrãtoriiSMURD sau personalulde la Ambulanþã. Dar,în data de 27 iulie, înjurul orei 22:30, amfost sesizaþi prin apelul112 despre faptul cãacest cetãþean a fostgãsit spânzurat pe stra-da Jieþ, în zona gropiide gunoi. La faþa locu-

lui s-a deplasat unechipaj SMURD însoþitde unul al Poliþiei, darnu s-a putut decât con-stata decesul. În celedin urmã, respectivapersoanã a dus la bunsfârºit intenþia suicidalã”, ne-a declarat OvidiuZaharia, ºeful PoliþiePetrila.

Ion Þiglaru a vorbitîn repetate rânduri defaptul cã iubeºte nespuso femeie pe numeMaria din Jieþ, în vârstãde 24 de ani, declarândcã fãrã ea nu poatetrãi. El s-a spânzuratîntr-un gard, la micãdistanþã de casa aces-teia.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Romeo ºi Julieta deValea Jiului

cu final tragic

Hoþ de biciclete prinsde poliþiºti

În data de 28.07.2012, în jurul orei09:30, Poliþia Staþiunii Geoagiu a fostsesizatã de cãtre un bãrbat de 57 de ani,din Geoagiu, cu privire la faptul cã, în jurulorei 09:00, persoane necunoscute i-au sus-tras bicicleta pe care a lãsat-o sprijinitã debalustrada podului de peste râul Mureº.

În urma activitãþilor desfãºurate, la scurttimp de la primirea sesizãrii, poliþiºtii l-auidentificat pe prezumtivul autor al faptei înpersoana lui ANDREI B., de 23 de ani, dinlocalitatea Aurel Vlaicu.

Bicicleta a fost recuperatã ºi predatãpãrþii vãtãmate, pe numele lui ANDREI B.fiind întocmit dosar penal pentru comitereainfracþiunii de furt.

Page 7: CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Veºti bune pentrupasionaþii de schi dinRomânia. Domeniul schia-bil amenajat în Munþiiªureanu, pe partea judeþu-lui Alba, se va întindepânã în judeþul Hunedoara,la Petrila.

Autoritãþile locale dinPetrila sunt deja în discuþiiavansate cu constructoruldomeniului schiabil ºi aufost puise la punct aproapetoate amãnuntele. „Dacãfiecare dintre noi îºi respec-

tã partea de înþelegere, eu zic cã pânãanul viitor în toamnã proiectul va fiimplementat”, a declarat viceprimaruloraºului Petrila, Vasilicã Jurca.Solicitarea a venit chiar de la ei careau amenajat domeniul schiabil dinMunþii ªureanu, care le-au propusedililor din Petrila sã se asocieze, învederea extinderii lui. Practic, se vaconstrui o linie de telescaun, care vacoborî din Vârful Auºelu pânã în ValeaÞapului, dar ºi o staþie de întoarcere atelescaunului, trei pârtii de schi ºi unhotel. Pârtiile ar urma sã fie întreþinuteºi deservite de constructorul staþiunii,pentru o redevenþã de 4.000 de euro.Primãria Petrila ar urma sã vinã cuterenul, adicã – spune viceprimaruloraºului – cu o suprafaþã de 27 dehectare pe care sã fie amenajate toatecomponentele menþionate.

La Petrila s-a mai vorbit despreconstruirea unui domeniu schiabil, darîn zona Dobraia, proiect considerat,însã, utopic. „Proiectul cu Dobraia esteunul asumat de PDL, dar, dupã pãr-erea mea, este utopic. Ar trebui sutede miliarde de lei vechi pentru imple-

mentarea lui ºi nu avem aceºti bani”,amai spus Vasilicã Jurca.

La începutul anului 2010 s-a inau-gurat cea mai nouã investiþii în dome-niul sporturilor de iarnã. DomeniulSchiabil ªureanu se gãseºte la altitu-dine cuprinsã între 1650 - 1900metri, are un numãr de ºapte pârtii deschi ºi douã teleschiuri amenjate înzona Vârful ªureanu – Curmãturaªureanu – Vârful Auºel. Lungimeatotalã a celor ºapte pârtii, care au difi-cultate medie spre uºoarã, este de 6,8kilometri. Investitorul care a realizatprima investiþie de acest gen în MunþiiSebeºului este Ionuþ Popa, proprietarulsocietãþii Dip Grup SRL Alba Iulia, celcare doreºte sã se asocieze cu primãriaPetrila, aºa cum a fãcut ºi în Alba.Acesta a concesionat de la PrimãriaSãsciori zona în care a amenjat pârtiilepe parcursul a doar opt luni, darproiectul este mult mai vast ºi sederuleazã în colaborare cu ConsiliulJudeþean Alba, dministraþia dinSãsciori ºi cu primãriile din Cugir,Pianu de Jos ºi ªugag.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

DDoommeenniiuull sscchhiiaabbiill ddiinn ªªuurreeaannuu,,eexxttiinnss ppâânnãã îînn PPeettrriillaa

D eºi proiectul de amenajare a unui domeniu schiabil în zonaDobraia – Petrila este considerat utopic, cu costuri mult prea

mari de implementare, Petrila nu va rãmâne, totºu, fãrã domeniuschiabil. Autoritãþile locale sunt în discuþii avansate cu ceicare au realizat cea mainouã staþiune mon-tanã din România, înMunþii ªureanu.

A furat 100de kilogramede cãrbune

O femeie din Aninoasa în vârstã de48 de ani a fost reþinutã de o patrulã apoliþiei TF Livezeni în timp ce încerca sãfure cãrbune din vagoanele garate înstaþia CFR Iscroni.

În momentul în care poliþiºtii au sur-prins-o, femeia reuºise sã sustragã canti-tatea de 100 kg cãrbune din vagoanelede marfã.

Pe numele femeii a fost îndocmitdosar de cercetare penalã pentrucomiterea infracþiunii de tentativã furt.

C ei doi tâlharicare l-au ata-

cat pe un bãtrândin Hunedoara înlocuinþã au fostreþinuþi depoliþiºtii hune-doreni la scurttimp dupã ce aufost sesizaþi decomiterea atacului.

La sfârºitul sãptãmânitrecute, mai exact vineri,în jurul orei 17:00,Poliþia MunicipiuluiHunedoara a fost sesizatã de cãtre un bãr-bat în vârstã de 66 ani,din Hunedoara, cuprivire la faptul cã, încursul zilei, a solicitatunui tânãr pe care nu îlcunoaºte sã îl ajute latransportarea unor

calorifere din fier dinlocuinþã. În jurul orei16:45, persoananecunoscutã, însoþitã deun bãrbat, a ajuns lalocuinþa pãrþii vãtãmateºi, profitând de neatenþiasa, i-a smuls lãnþiºoruldin aur pe care îl purtala gât, dupã care a fugit.

“Poliþiºtii hunedoreni,

în baza descrierii fãcutede cãtre partea vãtãmatãºi în urma activitãþilordesfãºurate, poliþiºtii i-auidentificat pe prezumtiviiautori ai tâlhãriei ca fiindPetru F., de 21 de ani,din comuna Viiºoara,judeþul Cluj ºi Irinel G.,de 27 de ani, dinHunedoara”, declarã

Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Potrivit purtãtorului decuvânt al IPJHunedoara, BogdanNiþu, faþã de Petru F. s-a luat mãsura reþineriipentru 24 ore, iar înurma prezentãriiinstanþei de judecatã, pe

numele sãu a fost emismandat de arestare pre-ventivã pentru operioadã de 29 de zile,fiind depus în Centrul deArestare ºi ReþinerePreventivã Deva, în timpce celãlalt suspect estecercetat în stare de libertate.

Stimaþi Cetãþeni ai judeþului Hunedoara,

Referendumul recent încheiat a fãcut diferenþa între cei caresunt cu adevãrat Cetãþeni, responsabili ºi conºtienþi de drep-turile lor, ºi cei care fie sunt indiferenþi la ceea ce se întâmplãîn societatea româneascã, fie au ales sã-ºi batã joc de un dreptdemocratic pentru care s-a murit în Decembrie 1989.

Vã mulþumim tuturor celor care aþi participat la scrutin ºi aþiînþeles cã democraþia se contruieºte pe participare ºi impli-care. Aþi dovedit cã sunteþi milioane ºi suntem convinºi cãîmpreunã vom face dreptate în România!

Vã mulþumim,Mircea Ioan Moloþ, PNL, copreºedinte USL HunedoaraPetru Mãrginean, PC , copreºedinte USL HunedoaraLaurenþiu Nistor, PSD, copreºedinte USL Hunedoara

Tâlharii bãtrânului din Hunedoara au fost reþinuþi

P ovestea luiRomeo ºi

lui Julieta deValea Jiului s-aterminat întocmaica cea originalã,cu moarteaamorezului.

Bãrbatul de 49 deani din Petrila, de peStrada Taia, care aîncercat sã se omoarede mai multe ori de-alungul ultimelor sãp-tãmâni din cauzadragostei neîmplinitepentru Maria lui de laJieþ, s-a sinucis în celedin urmã, chiar la câteva sute de metri decasa unde locuia femeiaiubitã.

Prima datã a încercatsã-ºi taie venele, apoisã se spânzure, însã defiecare datã a fost sal-vat la timp. Acum, însã,dragostea sau poatelipsa ei, l-a ucis.

“Am avut o per-soanã de sex masculinde 49 de ani, care însãptãmânile trecute aavut trei tentative desuicid, tentative între-rupte de cãtre lucrãtoriiSMURD sau personalulde la Ambulanþã. Dar,în data de 27 iulie, înjurul orei 22:30, amfost sesizaþi prin apelul112 despre faptul cãacest cetãþean a fostgãsit spânzurat pe stra-da Jieþ, în zona gropiide gunoi. La faþa locu-

lui s-a deplasat unechipaj SMURD însoþitde unul al Poliþiei, darnu s-a putut decât con-stata decesul. În celedin urmã, respectivapersoanã a dus la bunsfârºit intenþia suicidalã”, ne-a declarat OvidiuZaharia, ºeful PoliþiePetrila.

Ion Þiglaru a vorbitîn repetate rânduri defaptul cã iubeºte nespuso femeie pe numeMaria din Jieþ, în vârstãde 24 de ani, declarândcã fãrã ea nu poatetrãi. El s-a spânzuratîntr-un gard, la micãdistanþã de casa aces-teia.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Romeo ºi Julieta deValea Jiului

cu final tragic

Hoþ de biciclete prinsde poliþiºti

În data de 28.07.2012, în jurul orei09:30, Poliþia Staþiunii Geoagiu a fostsesizatã de cãtre un bãrbat de 57 de ani,din Geoagiu, cu privire la faptul cã, în jurulorei 09:00, persoane necunoscute i-au sus-tras bicicleta pe care a lãsat-o sprijinitã debalustrada podului de peste râul Mureº.

În urma activitãþilor desfãºurate, la scurttimp de la primirea sesizãrii, poliþiºtii l-auidentificat pe prezumtivul autor al faptei înpersoana lui ANDREI B., de 23 de ani, dinlocalitatea Aurel Vlaicu.

Bicicleta a fost recuperatã ºi predatãpãrþii vãtãmate, pe numele lui ANDREI B.fiind întocmit dosar penal pentru comitereainfracþiunii de furt.

Page 8: CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

C opiii Petrileiau înaintat o

cerere-pliantPrimãriei ºiConsiliului LocalPetrila pentru con-struirea unor zonegen ”Boantã Land”sau un modern pati-noar pentru dez-voltarea lor armo-nioasã, dar ºi pen-tru a atrage tineriispre activitãþi speci-fice vârstei.

O cerere ingenioasã afost înaintatã Primãriei ºiConsiliului Local Petrila.Cererea are forma unuipliant în care copiii de laªcoala Generalã I.D.Sîrbu,

respectiv Grãdiniþa cu cuprogram normal nr.2, prindascãlii ºi pãrinþii lor,propun edililor ca în ceipatru ani care vor urma sãse aplece asupra prop-unerilor lor. În ingenioasacerere se dau ºi locaþii ºisunt identificaþi ºi oameniiPetrilei care au potenþãfinanciarã. Cerea conþine:

- centru de echitaþie”Boantã Land”, undecopiii sã poatã îngriji cai ºisã li se predea lecþii deechitaþie;

- construirea unuiºtrand în zona de agre-ment ”Floare de colþ”,pentru o dezvoltare armo-nioasã prin precticarea

înotului;- teren de role ºi bici-

clete; - cel mai modern pati-

noar pentru iernile lungiale Petrilei.

Pliantul-cerere face ºi oinvitaþie/provocare ”Vãinvitãm în oraºul Petrilapeste patru ani”, cu pre-cizarea posibilitãþii decazare.

”De fapt aceastã cerereeste un rezultat al activ-itãþilor desfãºurate prinproiectul „Cine sunt? Cinesuntem?”, proiect inclus încalendarul activitãþilor„ªcoala altfel”. Am real-izat ºi activitatea „Vãinvitãm în Petrila”, care apresupus confecþionareaunui pliant-cerere. Avândîn vedere cã alegerilelocare s-au consumat ºi s-a stabilit cine va conducedestinele oraºului pentruurmãtorii patru ani, noi,copiii din acest oraº,

pãrinþii, bunicii ºi cadreledidactice, vã rugãm, dom-

nule primar ºi domni con-silieri, sã tineþi cont ºi dedorinþele noastre derecreere, dezvoltare fizicãºi personalã” – a precizatiniþiatoarea proiectului,prof. Liana Cheptea, de laªcoala Generalã I.D.Sîrbu,structurã Grãdiniþa PN nr.2 Petrila.

Rãmâne de vãzut dacãedilii Petrilei vor lua înconsiderare respectivacerere având în vedere cãla Petrila nu existã preamulte zone de agrementsau, cum spun dascãlii, deeducaþie prin agrement.Douã repere culturaleexistã în oraº, ºi asta prinzbaterea unor ”visãtori”,respectiv Ion Barbudatoritã cãruia existã CasaMemorialã ”Ion D. Sîrbu”ºi Ionel Zmãu datoritãcãruia existã AsociaþiaCulturalã ”Les amis de laFrance”…

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012 Actualitate 98 Traditii

P e data de 1 augustpe Valea Jiului de

Est ºi pe 2 august peValea Jiului de Vest seþine Ziua Ursului deVarã. Cum ursul faceparte dintre animalelecare produc multe stricã-ciuni turmelor de oi ºivitelor aflate în munte,reprezentând un pericolºi pentru oameni, lamomârlani, ca în generalla populaþiile de pãstori,existau mai multe zilecare îi erau dedicate,pentru a se încercaîmbunarea lui ºi pentrua se obþine ocrotireîmpotriva lui. Cea maimare interdicþia este, latoþi momârlanii, aceea dea lucra la fân.

Pe Valea Jiului de Est, Ziuaursului de varã mai este numitãºi Macoveiul. Aºa cum aratã ºiDumitru Gãlãþan-Jieþ, în„Credinþe, datini ºi superstiþii însatele din estul Vãii Jiului”, „Înaceastã zi nici un posesor deanimale, de orice naturã ar fiele, nu ar lucra „pentru nimic înlume”. În aceastã zi, calendaris-tic, este pomenirea Sfinþilorªapte Mucenici Macabei, amaicii lor Solomoni ºi a luiEliazar, dascãlul lor. Muceniciaacestora se aflã descrisã încartea a 2-a a Macabeilor din

Biblie. Deºi Ziua Ursului este situatã

într-o perioadã când fãcutulfânului este în toi, frica de a nule fi atacate animalele de cãtreurs îi face pe þãrani sã-i acordeacesteia o importanþã deosebitã.Ca ºi la alte sãrbãtori populare,coincidenþele nefaste pentru ceice au lucrat în aceastã zi i-aufãcut pe þãrani sã le sporeascãteama ºi respectul pentru a nulucra. Prin anii 1948-1949,pãrinþii mei îºi vânduserã oilepentru a-ºi construi o casã. Nule rãmãsese în gospodãrie decâto vacã. Fiind în întârziere cufãcutul fânului datoritã capriciilorvremii, au hotãrât sã lucreze înacea zi. Pe la sfârºitul lunii sep-tembrie, aflându-se vaca lapãºunat, pe un deal nu preadeparte de casã (Dealul Jieþului),aceasta a fost omorâtã de urs.Niciodatã ursul nu mai coborâseatât de jos spre sat pânã atunci.Din zecile de vaci aflate lapãºunat, a fost aleasã tocmai

vaca pãrinþilor mei. Toatã lumeaa interpretat acest fapt ca opedeapsã pentru cã au lucrat înZiua Ursului, la þarã aceste ºtiricirculã destul de repede, cutarea lucrat ºi iacã ce a pãþit.”

Despre Ziua Ursului de Varãla momârlanii de pe Valea Jiuluide Vest aflãm de la Petre Gh.Fãgaº, care încearcã sã dea ºi ointerpretare istoricã ºi etno-graficã acestei sãrbãtori:

„La 2 august se sãrbãtoreºteZiua Ursului ºi nu se lucreazã lafân ºi la adãposturi pentru vite,pentru cã e rãu de urs. Se zicecã ursul atacã vitele ºi chiar ºioamenii care nu i-au serbat ziua.Ursu, regele pãdurilor noastre,are douã sãrbãtori: una la 2februarie, în miezul (puterea)iernii ºi a doua ºase luni maitârziu, în miezul (puterea) verii.

Nu ºtim dacã va fi existat laprotostrãmoºiinoºtri un zeu urssau este numaiun apelativ al

altei divinitãþi, ºtiut fiind faptulcã în antichitate mai toatepopoarele nu uzau de numeleadevãrat al divinitãþilor, fiindsocotit tabu. Zalmoxis interpusîntre Zeul Luminii Ghebeleizis ºioameni ºi socotit mai târziu elînsuºi zeu (deci un om ºi divini-tate, întocmai ca Isus Christoscare mai târziu îi va lua locul înspiritualitatea Daciei învinse) ºi alcãrui nume adevãrat nu secunoaºte cãci Zalmoxis pare sãfie un apelativ al omului zeu ºiderivã probabil din limba tracã,cãci Zalmoxis în limba tracãînseamnã piele, blanã în gener-al, referindu-se la pielea de urspe care Zalmoxis o purta peumãr sau poate sã derive dinZemel, care în aceeaºi limbãînseamnã pãmânt sau pãmân-tean. Sã nu uitãm cã în limbaebraicã veche consonanticã

Adama (ADM) înseamnã pãmântsau pãmânt roºu, numeleprimului om creat de divinitate.

Cert este cã în vorbireacurentã localnicii numesc ursulcu diferite apelative ca: spurcat-ul, ãl mare, nãrodul ºi Nicolaesau Martin, ca saºii din Ardeal.Deci ursul este considerat odivinitate maleficã al cãrei numenu este bine sã-l invoci. Tot pen-tru acest motiv în zonã nu sejoacã Ursul ºi în nici o împreju-rare nu se poartã mãºtiînfãþiºându-l.”

La fraþii de peste munte, seþine ºi 1 ºi 2 august, Macaveiulurºilor (numit ca pe Jiul de Est)sau Împerecheatul urºilor, zi încare, aºa cum aratã ºi VirgilButaº, ºi cum se aratã în gan-dul.info/traditii-istorie/zilele-ursului, „ursului i se pun daruriîn drum (o pulpã de viþel) dându-i-se nume ca Moº Martin, Moº,Ãl bãtrân. 2 august este ºi eaZiua ursului ºi se þine sã nu facãurºii ºi lupii pagube; nu selucreazã cânepa, în timp ce 13august se sãrbãtoreºte pentru caursul sã nu omoare animalele.”

În tradiþia practicã popularãziua de 1 august este ultima zicând se mai poate aduna miereadin stupi. Se crede cã miereaadunatã în aceastã zi are virtuþide tãmãduire speciale.

Ioan Dan BÃLANElisabeta BOGÃÞAN

P ostulSântãmãriei

Mari (PostulAdormirii MaiciiDomnului ) numit ºipostul lui August,cum mai este numitde popor, se þineîntre 1-15 august,în cinstea Sf. Maria,Nãscãtoarea deDumnezeu, desprecare se ºtie cã,înainte deAdormire, a petre-cut „în neîncetatãrugãciune ºiajunare”.

Postul de douã sãp-tãmâni este socotit defeþele bisericeºti la fel deimportant ca ºi Postulmare de dinainteaPaºtilor.

Despre acest post,aspru ºi el, ca ºi PostulMare, doar cã mai scurt,de numai douã sãp-tãmâni, rânduielile bis-ericeºti spun: „PentruBiserica Ortodoxã, Tipiculcel Mare ºi învãþãturapentru posturi dinCeaslovul Mare prescriuajunare lunea, miercureaºi vinerea, pânã la CeasulIX, adicã pânã la ora15.00, când se consumãmâncare uscatã. Marþea ºi

joia se consumã legumefierte, fãrã untdelemn, iarsâmbãta ºi duminica sedezleagã la untdelemn ºivin.

Postul se prelungeºte ºiîn ziua sãrbãtorii deSfânta Maria, dacã aceas-ta cade miercurea sauvinerea, fãcându-se dezle-gare la untdelemn, peºtesi vin” ( Ioana Osan).

De asemenea, ca lacelelalte posturi, în timpulpostului nu se fac nunþi.În timpul acestui post secitesc sau se spun în spe-cial rugãciuni închinateMaicii Domnului.

Ioan Dan BÃLANElisabeta BOGÃÞAN

Ziua Ursului de varã / Macoveiul

Postul Sântãmãriei Mari

Postul Adormirii Maicii Domnului

F urtuna care a mãturatduminicã noaptea

judeþul Hunedoara a produspagube însemnate în maimulte localitãþi.

Astfel, vântul puternic care asuflat în rafale, în special în vestuljudeþului, a avariat reþeaua deenergie electricã în localitãþileGurasada, Câmpuri, Boiu de Sus,Cãrmãzãneºti, Lunca, Pãuliº,Sulighete, Fornãdia ºi Chiºcãdaga.Potrivit inspectorului ºef ISU, ViorelDemean echipaje ale Inspectoratuluipentru Situaþii de UrgenþãHunedoara, dar ºi serviciile vol-untare pentru situaþii de urgenþã, audeplasat în localitãþile afectate defurtunã, generatoare de curent elec-tric, cu ajutorul cãrora s-a asigurat

iluminatul în secþiile de votare, pânãla încheierea procesului electoral,adicã la ora 23.00. De asemenea,circulaþia, pe drumurile judeþene687 C, care face legãtura întreToteºti ºi Hãþãgel precum ºi 706 A,între Bretea Mureºanã ºi Ilia, a fostblocatã pe un sens de arbori

prãbuºiþi pe carosabil. Echipe depompieri de la Detaºamentul dinDeva ºi Secþia de Pompieri Ilia auintervenit cu motofierãstraie pentrudegajarea copacilor cãzuþi pe dru-muri.

Carmen COSMAN

Î n Valea Jiului sunt câteva miide pasionaþi de pescuit cu sau

fãrã „carnet”, circa 5000, care, lafiecare sfârºit de sãptãmânã, i-aucu asalt Jiul, lacurile de acumula-re din zona Haþeg, dar ºi cel maimare râu din judeþ -Mureºul.

Totuºi, datele deþinute de agenþiilepentru vânãtoare ºi pescuit aratã cãnumãrul pescarilor aflaþi în evidenþe estecu mult mai mic. Discrepanþa apãrutãeste cauzatã de preþul mare al vizeloranuale pentru pescuit, preþ pe care mulþi

dintre pasionaþii “bãþului” din Valea

Jiului nu îºi permit sã îl achite. Oricum,luna august se anunþã deosebit de bogatãpentru pescarii cu acte în regulã sau nu,care ies la baltã. Dacã vremea nu seschimbã brusc, iubitorii pescuitului voravea fir întins la mai toate speciile depeºti din apele de ºes, colinare ºi demunte. Pescuitul pe unul dintre cele mai“iubite” râuri de mineri (n.r. Râul Mureº)va da rezultate bune, dacã se momeºte„ca la carte” la crap, somn, avat, ºalãu ºimreanã spun pescarii cu vechime înbranºã.

Maximilian GÂNJU

GGGGuuuussss ttttaaaarrrr ---- llll uuuunnnnãããã bbbbuuuunnnnãããã ppppeeeennnntttt rrrruuuu ppppeeeessssccccaaaarrrr iiii

Furtuna a mãturat judeþul Hunedoara

M istreþul carea coborât

pânã în oraº ºi aintrat într-un bardin Petroºani nu afost gãsit.ResponsabiliiAJVPS Valea Jiuluidau vina acum pecâinii comunitari ºispun cã vor moni-toriza mai atentzonele cu vânat.

Asta pentru cã mis-treþul a coborât în oraºtocmai din cauza secetei,lucru admis ºi de veteri-nari. „Cu siguranþã cãanimalul a coborât dupãhranã ºi a ajuns pânãoraº din vina caniculei,care a pârjolit locurile încare aceste vietãþi se adã-posteau. Le-aº recoman-da celor de la asociaþiavânãtorilor sã monitor-izeze mai atent locurile încare aceste animaleprimesc mâncare”, adeclarat dr. OctavianPopescu, ºef DSVSA

Petroºani.În replicã, cei de la

asociaþia vânãtorilor dinPetroºani dau vina pecâinii comunitari ºi admitcã un astfel de caz enemaiîntâlnit în zonã.„Aºa ceva nu s-a întâm-plat în ultimii 30 de ani.Cred cã de vinã ar fi

câinii comunitari, care s-au înmulþit foarte tare ºi

care trãiesc în haite chiarºi pe dealuri. Sigur ani-malul a fost mânat defoame înspre oraº”, adeclarat Ioan Stoica, sec-retar al AJVPS Petroºani.

Un porc mistreþ a spartdouã geamuri ºi a intratîntr-un bar din Petroºaniîn noaptea de sâmbãtã

spre duminicã. Animalul,speriat ºi alergat de câinii

comunitari din Petroºanis-a refugiat într-un baraflat în plin centrulmunicipiului Petroºani,dupã care s-a fãcutnevãzut în noapte. Deatunci nimeni nu a maivãzut mistreþul, care, spunspecialiºtii, s-a adãpostit ºieste posibil sã fi ajuns

deja pe munte.Diana MITRACHE

Nu au gãsit mistreþul

Cerere ineditã înaintatã edililor Petrilei

Page 9: CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

C opiii Petrileiau înaintat o

cerere-pliantPrimãriei ºiConsiliului LocalPetrila pentru con-struirea unor zonegen ”Boantã Land”sau un modern pati-noar pentru dez-voltarea lor armo-nioasã, dar ºi pen-tru a atrage tineriispre activitãþi speci-fice vârstei.

O cerere ingenioasã afost înaintatã Primãriei ºiConsiliului Local Petrila.Cererea are forma unuipliant în care copiii de laªcoala Generalã I.D.Sîrbu,

respectiv Grãdiniþa cu cuprogram normal nr.2, prindascãlii ºi pãrinþii lor,propun edililor ca în ceipatru ani care vor urma sãse aplece asupra prop-unerilor lor. În ingenioasacerere se dau ºi locaþii ºisunt identificaþi ºi oameniiPetrilei care au potenþãfinanciarã. Cerea conþine:

- centru de echitaþie”Boantã Land”, undecopiii sã poatã îngriji cai ºisã li se predea lecþii deechitaþie;

- construirea unuiºtrand în zona de agre-ment ”Floare de colþ”,pentru o dezvoltare armo-nioasã prin precticarea

înotului;- teren de role ºi bici-

clete; - cel mai modern pati-

noar pentru iernile lungiale Petrilei.

Pliantul-cerere face ºi oinvitaþie/provocare ”Vãinvitãm în oraºul Petrilapeste patru ani”, cu pre-cizarea posibilitãþii decazare.

”De fapt aceastã cerereeste un rezultat al activ-itãþilor desfãºurate prinproiectul „Cine sunt? Cinesuntem?”, proiect inclus încalendarul activitãþilor„ªcoala altfel”. Am real-izat ºi activitatea „Vãinvitãm în Petrila”, care apresupus confecþionareaunui pliant-cerere. Avândîn vedere cã alegerilelocare s-au consumat ºi s-a stabilit cine va conducedestinele oraºului pentruurmãtorii patru ani, noi,copiii din acest oraº,

pãrinþii, bunicii ºi cadreledidactice, vã rugãm, dom-

nule primar ºi domni con-silieri, sã tineþi cont ºi dedorinþele noastre derecreere, dezvoltare fizicãºi personalã” – a precizatiniþiatoarea proiectului,prof. Liana Cheptea, de laªcoala Generalã I.D.Sîrbu,structurã Grãdiniþa PN nr.2 Petrila.

Rãmâne de vãzut dacãedilii Petrilei vor lua înconsiderare respectivacerere având în vedere cãla Petrila nu existã preamulte zone de agrementsau, cum spun dascãlii, deeducaþie prin agrement.Douã repere culturaleexistã în oraº, ºi asta prinzbaterea unor ”visãtori”,respectiv Ion Barbudatoritã cãruia existã CasaMemorialã ”Ion D. Sîrbu”ºi Ionel Zmãu datoritãcãruia existã AsociaþiaCulturalã ”Les amis de laFrance”…

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012 Actualitate 98 Traditii

P e data de 1 augustpe Valea Jiului de

Est ºi pe 2 august peValea Jiului de Vest seþine Ziua Ursului deVarã. Cum ursul faceparte dintre animalelecare produc multe stricã-ciuni turmelor de oi ºivitelor aflate în munte,reprezentând un pericolºi pentru oameni, lamomârlani, ca în generalla populaþiile de pãstori,existau mai multe zilecare îi erau dedicate,pentru a se încercaîmbunarea lui ºi pentrua se obþine ocrotireîmpotriva lui. Cea maimare interdicþia este, latoþi momârlanii, aceea dea lucra la fân.

Pe Valea Jiului de Est, Ziuaursului de varã mai este numitãºi Macoveiul. Aºa cum aratã ºiDumitru Gãlãþan-Jieþ, în„Credinþe, datini ºi superstiþii însatele din estul Vãii Jiului”, „Înaceastã zi nici un posesor deanimale, de orice naturã ar fiele, nu ar lucra „pentru nimic înlume”. În aceastã zi, calendaris-tic, este pomenirea Sfinþilorªapte Mucenici Macabei, amaicii lor Solomoni ºi a luiEliazar, dascãlul lor. Muceniciaacestora se aflã descrisã încartea a 2-a a Macabeilor din

Biblie. Deºi Ziua Ursului este situatã

într-o perioadã când fãcutulfânului este în toi, frica de a nule fi atacate animalele de cãtreurs îi face pe þãrani sã-i acordeacesteia o importanþã deosebitã.Ca ºi la alte sãrbãtori populare,coincidenþele nefaste pentru ceice au lucrat în aceastã zi i-aufãcut pe þãrani sã le sporeascãteama ºi respectul pentru a nulucra. Prin anii 1948-1949,pãrinþii mei îºi vânduserã oilepentru a-ºi construi o casã. Nule rãmãsese în gospodãrie decâto vacã. Fiind în întârziere cufãcutul fânului datoritã capriciilorvremii, au hotãrât sã lucreze înacea zi. Pe la sfârºitul lunii sep-tembrie, aflându-se vaca lapãºunat, pe un deal nu preadeparte de casã (Dealul Jieþului),aceasta a fost omorâtã de urs.Niciodatã ursul nu mai coborâseatât de jos spre sat pânã atunci.Din zecile de vaci aflate lapãºunat, a fost aleasã tocmai

vaca pãrinþilor mei. Toatã lumeaa interpretat acest fapt ca opedeapsã pentru cã au lucrat înZiua Ursului, la þarã aceste ºtiricirculã destul de repede, cutarea lucrat ºi iacã ce a pãþit.”

Despre Ziua Ursului de Varãla momârlanii de pe Valea Jiuluide Vest aflãm de la Petre Gh.Fãgaº, care încearcã sã dea ºi ointerpretare istoricã ºi etno-graficã acestei sãrbãtori:

„La 2 august se sãrbãtoreºteZiua Ursului ºi nu se lucreazã lafân ºi la adãposturi pentru vite,pentru cã e rãu de urs. Se zicecã ursul atacã vitele ºi chiar ºioamenii care nu i-au serbat ziua.Ursu, regele pãdurilor noastre,are douã sãrbãtori: una la 2februarie, în miezul (puterea)iernii ºi a doua ºase luni maitârziu, în miezul (puterea) verii.

Nu ºtim dacã va fi existat laprotostrãmoºiinoºtri un zeu urssau este numaiun apelativ al

altei divinitãþi, ºtiut fiind faptulcã în antichitate mai toatepopoarele nu uzau de numeleadevãrat al divinitãþilor, fiindsocotit tabu. Zalmoxis interpusîntre Zeul Luminii Ghebeleizis ºioameni ºi socotit mai târziu elînsuºi zeu (deci un om ºi divini-tate, întocmai ca Isus Christoscare mai târziu îi va lua locul înspiritualitatea Daciei învinse) ºi alcãrui nume adevãrat nu secunoaºte cãci Zalmoxis pare sãfie un apelativ al omului zeu ºiderivã probabil din limba tracã,cãci Zalmoxis în limba tracãînseamnã piele, blanã în gener-al, referindu-se la pielea de urspe care Zalmoxis o purta peumãr sau poate sã derive dinZemel, care în aceeaºi limbãînseamnã pãmânt sau pãmân-tean. Sã nu uitãm cã în limbaebraicã veche consonanticã

Adama (ADM) înseamnã pãmântsau pãmânt roºu, numeleprimului om creat de divinitate.

Cert este cã în vorbireacurentã localnicii numesc ursulcu diferite apelative ca: spurcat-ul, ãl mare, nãrodul ºi Nicolaesau Martin, ca saºii din Ardeal.Deci ursul este considerat odivinitate maleficã al cãrei numenu este bine sã-l invoci. Tot pen-tru acest motiv în zonã nu sejoacã Ursul ºi în nici o împreju-rare nu se poartã mãºtiînfãþiºându-l.”

La fraþii de peste munte, seþine ºi 1 ºi 2 august, Macaveiulurºilor (numit ca pe Jiul de Est)sau Împerecheatul urºilor, zi încare, aºa cum aratã ºi VirgilButaº, ºi cum se aratã în gan-dul.info/traditii-istorie/zilele-ursului, „ursului i se pun daruriîn drum (o pulpã de viþel) dându-i-se nume ca Moº Martin, Moº,Ãl bãtrân. 2 august este ºi eaZiua ursului ºi se þine sã nu facãurºii ºi lupii pagube; nu selucreazã cânepa, în timp ce 13august se sãrbãtoreºte pentru caursul sã nu omoare animalele.”

În tradiþia practicã popularãziua de 1 august este ultima zicând se mai poate aduna miereadin stupi. Se crede cã miereaadunatã în aceastã zi are virtuþide tãmãduire speciale.

Ioan Dan BÃLANElisabeta BOGÃÞAN

P ostulSântãmãriei

Mari (PostulAdormirii MaiciiDomnului ) numit ºipostul lui August,cum mai este numitde popor, se þineîntre 1-15 august,în cinstea Sf. Maria,Nãscãtoarea deDumnezeu, desprecare se ºtie cã,înainte deAdormire, a petre-cut „în neîncetatãrugãciune ºiajunare”.

Postul de douã sãp-tãmâni este socotit defeþele bisericeºti la fel deimportant ca ºi Postulmare de dinainteaPaºtilor.

Despre acest post,aspru ºi el, ca ºi PostulMare, doar cã mai scurt,de numai douã sãp-tãmâni, rânduielile bis-ericeºti spun: „PentruBiserica Ortodoxã, Tipiculcel Mare ºi învãþãturapentru posturi dinCeaslovul Mare prescriuajunare lunea, miercureaºi vinerea, pânã la CeasulIX, adicã pânã la ora15.00, când se consumãmâncare uscatã. Marþea ºi

joia se consumã legumefierte, fãrã untdelemn, iarsâmbãta ºi duminica sedezleagã la untdelemn ºivin.

Postul se prelungeºte ºiîn ziua sãrbãtorii deSfânta Maria, dacã aceas-ta cade miercurea sauvinerea, fãcându-se dezle-gare la untdelemn, peºtesi vin” ( Ioana Osan).

De asemenea, ca lacelelalte posturi, în timpulpostului nu se fac nunþi.În timpul acestui post secitesc sau se spun în spe-cial rugãciuni închinateMaicii Domnului.

Ioan Dan BÃLANElisabeta BOGÃÞAN

Ziua Ursului de varã / Macoveiul

Postul Sântãmãriei Mari

Postul Adormirii Maicii Domnului

F urtuna care a mãturatduminicã noaptea

judeþul Hunedoara a produspagube însemnate în maimulte localitãþi.

Astfel, vântul puternic care asuflat în rafale, în special în vestuljudeþului, a avariat reþeaua deenergie electricã în localitãþileGurasada, Câmpuri, Boiu de Sus,Cãrmãzãneºti, Lunca, Pãuliº,Sulighete, Fornãdia ºi Chiºcãdaga.Potrivit inspectorului ºef ISU, ViorelDemean echipaje ale Inspectoratuluipentru Situaþii de UrgenþãHunedoara, dar ºi serviciile vol-untare pentru situaþii de urgenþã, audeplasat în localitãþile afectate defurtunã, generatoare de curent elec-tric, cu ajutorul cãrora s-a asigurat

iluminatul în secþiile de votare, pânãla încheierea procesului electoral,adicã la ora 23.00. De asemenea,circulaþia, pe drumurile judeþene687 C, care face legãtura întreToteºti ºi Hãþãgel precum ºi 706 A,între Bretea Mureºanã ºi Ilia, a fostblocatã pe un sens de arbori

prãbuºiþi pe carosabil. Echipe depompieri de la Detaºamentul dinDeva ºi Secþia de Pompieri Ilia auintervenit cu motofierãstraie pentrudegajarea copacilor cãzuþi pe dru-muri.

Carmen COSMAN

Î n Valea Jiului sunt câteva miide pasionaþi de pescuit cu sau

fãrã „carnet”, circa 5000, care, lafiecare sfârºit de sãptãmânã, i-aucu asalt Jiul, lacurile de acumula-re din zona Haþeg, dar ºi cel maimare râu din judeþ -Mureºul.

Totuºi, datele deþinute de agenþiilepentru vânãtoare ºi pescuit aratã cãnumãrul pescarilor aflaþi în evidenþe estecu mult mai mic. Discrepanþa apãrutãeste cauzatã de preþul mare al vizeloranuale pentru pescuit, preþ pe care mulþi

dintre pasionaþii “bãþului” din Valea

Jiului nu îºi permit sã îl achite. Oricum,luna august se anunþã deosebit de bogatãpentru pescarii cu acte în regulã sau nu,care ies la baltã. Dacã vremea nu seschimbã brusc, iubitorii pescuitului voravea fir întins la mai toate speciile depeºti din apele de ºes, colinare ºi demunte. Pescuitul pe unul dintre cele mai“iubite” râuri de mineri (n.r. Râul Mureº)va da rezultate bune, dacã se momeºte„ca la carte” la crap, somn, avat, ºalãu ºimreanã spun pescarii cu vechime înbranºã.

Maximilian GÂNJU

GGGGuuuussss ttttaaaarrrr ---- llll uuuunnnnãããã bbbbuuuunnnnãããã ppppeeeennnntttt rrrruuuu ppppeeeessssccccaaaarrrr iiii

Furtuna a mãturat judeþul Hunedoara

M istreþul carea coborât

pânã în oraº ºi aintrat într-un bardin Petroºani nu afost gãsit.ResponsabiliiAJVPS Valea Jiuluidau vina acum pecâinii comunitari ºispun cã vor moni-toriza mai atentzonele cu vânat.

Asta pentru cã mis-treþul a coborât în oraºtocmai din cauza secetei,lucru admis ºi de veteri-nari. „Cu siguranþã cãanimalul a coborât dupãhranã ºi a ajuns pânãoraº din vina caniculei,care a pârjolit locurile încare aceste vietãþi se adã-posteau. Le-aº recoman-da celor de la asociaþiavânãtorilor sã monitor-izeze mai atent locurile încare aceste animaleprimesc mâncare”, adeclarat dr. OctavianPopescu, ºef DSVSA

Petroºani.În replicã, cei de la

asociaþia vânãtorilor dinPetroºani dau vina pecâinii comunitari ºi admitcã un astfel de caz enemaiîntâlnit în zonã.„Aºa ceva nu s-a întâm-plat în ultimii 30 de ani.Cred cã de vinã ar fi

câinii comunitari, care s-au înmulþit foarte tare ºi

care trãiesc în haite chiarºi pe dealuri. Sigur ani-malul a fost mânat defoame înspre oraº”, adeclarat Ioan Stoica, sec-retar al AJVPS Petroºani.

Un porc mistreþ a spartdouã geamuri ºi a intratîntr-un bar din Petroºaniîn noaptea de sâmbãtã

spre duminicã. Animalul,speriat ºi alergat de câinii

comunitari din Petroºanis-a refugiat într-un baraflat în plin centrulmunicipiului Petroºani,dupã care s-a fãcutnevãzut în noapte. Deatunci nimeni nu a maivãzut mistreþul, care, spunspecialiºtii, s-a adãpostit ºieste posibil sã fi ajuns

deja pe munte.Diana MITRACHE

Nu au gãsit mistreþul

Cerere ineditã înaintatã edililor Petrilei

Page 10: CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

3 1 i u l i e 2 0 1 2

Se pare cã sunteþi inhibat ºiirascibil. Fiþi prudent ºi evitaþicearta cu colegii de seviciu!Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia.Implicaþi-vã mai mult în problemele casei! Dupã-amiazãputeþi sã vã gândiþi la planuri.

Dimineaþa simþiþi nevoia sã vorbiþicu cineva despre problemele sentimentale. Aveþi impresia cãsunteþi neglijat. Nu vã lãsaþi pradãsentimentelor, întrucât riscaþi sãdeveniþi melancolic. Nu fiþi morocã-nos! O asemenea atitudine poateaccentua neînþelegerile.

Dimineaþa nu aveþi chef sã discu-taþi cu nimeni ºi nici mãcar sãrezolvaþi problemele care vãprivesc în mod direct. Fiþi atent,pentru cã vã puteþi izola la servi-ciu! Fiþi mai sociabil. Problemelecare vã frãmântã nu sunt chiaratât de grave.

S-ar putea sã pierdeþi oafacere profitabilã, din cauzaprudenþei exagerate. Nu sun-teþi prea sociabil ºi riscaþi sãvã izolaþi de cei din jur. Cândvã veþi da seama, ar putea fiprea târziu.

La serviciu, sunteþi foarte bine dispus ºi munciþi cu tragere deinimã. Aveþi însã grijã, pentru cãsunt colegi care vã sapã! Astãzinu aveþi cum sã câºtigaþi mulþibani. Acordaþi mai multã atenþiepartenerului de viaþã. Puteþi faceîmpreunã planuri pentru cãmin.

Se pare cã vã concentraþi maigreu, din cauza neînþelegerilor cupersoana iubitã. De aceea, ºidificultãþile de la serviciu vi separ mai mari decât de obicei.Puteþi câºtiga bani cu uºurinþã,cu condiþia sã nu vã forþaþinorocul.

Astãzi aveþi succes în afaceri. Oriîncheiaþi un contract, ori vã gãsiþiun al doilea serviciu. Evitaþi dis-cuþiile în contradictoriu. Nurefuzaþi sfaturile unei persoane cumai multã experienþã! Fiþi maiatent cu cei din jur. Ascultaþi sfa-turile celor care vã iubesc!

Dimineaþa s-ar putea sã amânaþio cãlãtorie în interes de familie,din cauza banilor. Este momentulsã vã concentraþi asupraproiectelor ambiþioase, pe termenlung. Spre searã, s-ar putea sãfiþi invitat la o petrecere. Refuzaþi,este mai bine sã rãmâneþi acasã.

Astãzi nu vã recomandãm sãcãlãtoriþi ºi nici sã urmãriþi câºtig-uri financiare. Sunteþi prea puþinsociabil ºi puteþi pierde în afaceri.Nu sunt excluse nici deziluziile peplan social. Relaþiile sentimen-tale nu au de suferit, cu condiþiasã fiþi mai atent la probleme.

În cursul dimineþii, vã indispuneo problemã minorã de sãnãtate.Nu sunteþi prea sociabil ºi prefe-raþi sã fiþi singur. Nu refuzaþi dialogul cu prietenii sau cupartenerul de viaþã. Spre searã,o rudã apropiatã reuºeºte sã vãredea bunã dispoziþie.

Dimineaþa sunteþi inhibat ºi nu vã exprimaþi prea clar.Evitaþi întâlnirile cu prietenii,pentru cã s-ar putea sã fiþi înþeles greºit, din cauza problemelor de comunicare. Nufaceþi investiþii ºi nu cumpãraþiobiecte de valoare!

Dimineaþa sunteþi de nerecunos-cut ºi cei din jur încearcã sã vãscoatã din starea de apatie încare aþi cãzut. De vinã pot fioboseala acumulatã ºi proble-mele financiare, care vã pre-ocupã serios. Nu luaþi decizii deunul singur.

H O R O S C O P

COMUNICAT DE PRESÃ31.07.2012

SC DIACOSTAMPET SRL cu sediul în Petroºani, str. Livezeni, nr. 3, judeþulHunedoara, implementeazã de la data de 1 aprilie 2011 în calitate de beneficiar,proiectul cu titlul ”Ocuparea durabilã, o ºansã pentru lucrãtorii cuhandicap ºi cei extrem de defavorizaþi”. Proiectul este co-finanþat dinFondul Social European, prin Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale,Direcþia Generalã Autoritatea de Management pentru Programul OperaþionalSectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Investeºte înoameni”.

Obiectivul general al proiectului este facilitarea integrãrii pe piaþa muncii alucrãtorilor cu handicap ºi a celor extrem de defavorizaþi.

Rezultate obþinute pâna în prezent: Implementarea proiectului a condus laurmãtoarele efecte pozitive: au fost create noi locuri de muncã pentru persoaneledin grupul þintã, respectiv 6 persoane cu handicap ºi 4 persoane extrem de defa-vorizate, implicarea profesionalã ºi îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã ale acestora,creºterea încrederii în sine ºi a capacitãþii de gestionare a propriei vieþi, sensibi-lizarea comunitãþii cu privire la problematica persoanelor cu handicap ºi a celorextrem de defavorizate.

În luna a IV-a, anul II de implementare a proiectului, respectiv luna iulie, per-soanele din grupul þintã au beneficiat de servicii de asistenþã ºi consiliere profe-sionalã, tematicile abordate pentru terapia de grup fiind: “Povara trecutului” ºi„Privind spre viitor”. Aceste teme ºi-au propus o abordare realistã ºi o asumarede cãtre persoanele din grupul þintã a modului lor de relaþionare, acþiune ºi trãire,scopul fiind acela de a-ºi depãºi eºecurile, acþiunile percepute ca fiind greºite ºiînlocuirea acestora cu lucruri pozitive ºi cu o perspectivã optimistã asupra viitoru-lui.

În continuare vom oferi sprijinul persoanelor din grupul þintã prin celelalteactivitãþi din cadrul proiectului: asistenþã ºi consiliere profesionalã (consiliere indi-vidualã privind cariera, consiliere individualã în aria asistenþei sociale, terapie degrup, terapie individualã).

Persoanele care doresc informaþii ne pot gãsi la SC DIACOSTAMPET SRLStr. Livezeni Nr 3, la numerele de telefon: 0728.010.140, tel/fax0354.100.678 sau la adresa de e-mail: .

Persoanã de contact, manager de proiect, GHINIA ANDREEA SONIA

Page 11: CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

F irma care lasfârºitul

sãptãmânii trecutea poluat râul Jiu s-a ales cu oamendã de 100.000de lei. Este vorbadespre o societatecare valorificã praful de cãrbune.

ªeful Gãrzii de MediuHunedoara, comi-sarulCristianMoldovan,a declarat,luni, cãagentul carea poluatRâul Jiu afost amen-dat deoarecenu a anunþatincidentul, pede o parte,cât ºi pentrufaptul cã nu aveau toateactele complete.

„ Societatea a fostsancþionatã cu suma de100.000 de lei deoarece,în urma anchetei amdescoperit cã nu aveaactele complete ºi nu a

anunþatincidentul, noi sesizându-ne din altã parte. Estevorba despre o societatecare valorifica praful decãrbune, adicã îl lua de laCNH ºi îl revindea dupãce îl trata”, a declaratcomisarul ºef Moldovan.

De menþionat cã firma

care a poluat nuaparþine deCompaniaNaþionalã aHuilei ºi este ofirmã privatãdin Reºiþa carese numeºteLCCCompaniaCãrbunelui.ªi respon-

sabilii cu protecþia mediu-lui din cadrul CNHPetroºani a confirmatfaptul cã poluareaapãrutã pe râul Jiu nu aavut nicio legãturã cuCompania Naþionalã aHuilei ori cu vreo subuni-tate ce aparþine de aceas-

ta. Potrivit comisarilor

Gãrzii de MediuHunedoara poluarea dela sfârºitul sãp-tãmânii înregis-tratã pe râul Jiunu a afectatfauna decât într-o micã pro-porþie. “ Fauna afost puþin afec-tatã, au muritdoar câþiva peºtideoarece a fostvorba doardespre o undã”,a explicatMoldovan.

MariusMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012 Actualitat 11

T ribunalulHunedoara a

decis luni, 30 iulie,cã agentul depoliþie de la Vulcan,Adrian Sucilãrãmâne în arest. Elva sta dupã gratiipânã cel puþin în31 august.

Magistraþii TribunaluluiHunedoara au decis lunica agentul de poliþie sãrãmânã încarcerat.Acesta a fost reprezentatla apelul fãcut la tribunalatât de avocatul DanielTomescu cât ºi de cunos-cuta avocatã Paula Iacob,care a venit la Deva.Totuºi, nici la acest ter-men agentul de poliþie nua reuºit sã fie eliberatpânã la finalizareacercetãrilor, aºa cum acerut. „Având în vederecã potrivit RIL recursurilese soluþioneazã înainte deexpirarea duratei arestãriipreventive, se preschim-bã termenul de judecatãla data de 30.07.2012,ora 9”, este soluþia deluni a TribunaluluiHunedoara.“Au respins recursul, ast-fel se menþine sentinþaJudecãtoriei Petroºani de

prelungire a mandatuluide arestare preventive peîncã 30 de zile. Nucunoaºtem motivareainstanþei, aceasta va fidepusã la dosar”, adeclarat, luni, avocatul lui

Sucilã, Daniel Tomescu.Potrivit acestuia, urmeazãcã în aceste zile sã înain-teze cerere de eliberaresub control judiciar.“În cursul acestei sãp-

tãmâni ne vom consultacu toþi avocaþii ºi vomdepune o cerere de elibe-rare sub control judiciarla Judecãtoria Petroºani”,a mai precizat Tomescu.“Se loveºte în poliþie. Am

zis sã fim prezenþi sãspunem cu curaj cerezultã din actele dosaru-lui ºi nimic altceva.Colegul meu, DanielIonaºcu, este un om

pregãtit, ºi eu socot cãtot ceea ce spunem seîncadreazã perfect învoinþa legiuitorului canimeni nevinovat sã nufie condamnat ºi, înacelaºi timp, sã serespecte principiilejustiþiei. Nimeni nu poatefi socotit vinovat în lipsãde probe. Am fost peideea cã ceea ce înseam-nã apãrare trebuieexercitat cu curaj, înrespectul profesiei ºi aldemnitãþii umane, iar încazul de faþã, acest ultimprincipiu a fost încãlcat”,a declarat Paula Iacob”.

Sucilã este cercetatpentru sex cu un minorde 16 ani. Aceste faptes-ar fi petrecut, spunanchetatorii, în anul2012, iar de la tatãlminorului, respectiv soþulAngelei Stoica, vicepri-marul din Vulcan, Sucilãeste acuzat cã ar fi furat500 de euro. Dosaruleste instrumentat deParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara, iarprocurorul AdinaVelescu, purtãtor decuvânt al acestei insti-

tuþii, a declarat cã s-ausesizat în urma unorindicii. Sucilã a fost are-stat în 4 iulie, iar deatunci i-a fost prelungitmandatul de arestare, pemotiv cã eliberarea sa arprejudicia ancheta, pen-tru cã acesta ar putea sãinfluenþeze declaraþiilecelor implicaþi. În aceste

zile se continuãcercetãrile în acest dosar,percheziþia informaticãîncã nu s-a terminat, iarpoliþistul Sucilã rãmânedupã gratii pânã laînceputul lunii septembrie.

Diana MITRACHERaul IRINOVICI

Poliþistul Adrian Sucilã din Vulcan rãmâne în arest

100.000 de lei amendã pentrupoluatorul râului Jiu

Page 12: CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012

“R iderii” cum leplace sã-ºi

spunã au gãsit traseulperfect pentru o“cãþãrare” cu bicicletaprin cei mai sãlbaticimunþi din þara noas-trã. Zona parcursãeste extraordinar defrumoasã ºi cicliºtii îºipun la grea încercarepregãtirea fizicã pen-tru a ajunge la cota depeste 1400 de metrifaþã de nivelul mãrii.

Aproape în fiecareweek-end mulþi cicliºti i-aucu asalt traseul dintre Puiºi pânã la Cabana Baleia,rutã pe care este permisaccesul pe douã roþi ºicare este mai puþin cãutatã de amatorii dedrumeþii. Astfel „bikerii”se pot bucura de naturã,miºcare dar ºi de un drumaccidentat aproape pustiuºi pe care îºi pot etala ta-lentul la cãþãrare. Punctulde plecare este în comunaPui de lângã Haþeg, iarturiºtii pe douã roþiurmãresc traseul marcat

pânã în Hobiþa de undeîncepe adevãrata aventurãspre cabana Baleia.

„Traseul parcurs de noiurmãreºte potecile fãcutede localnici ºi pe anumitezone drumul forestier. Estedeosebit de frumos acesttraseu ºi perfect pentru oieºire pe douã roþi, aºa cade week-end. Nu riºti sã teîntâlneºti cu turiºti ºi sãtrebuiascã sã ai grijã sã nuloveºti pe cineva, rar temai întâmpinã câte unlocalnic ce merge cãtrecolibele pe care le auoamenii în Retezat. Pe

acest traseu este permisaccesul cu bicicleta ºi chiarcu mijloace motorizate.

Pasionaþii de ciclism ºtiucã sunt zone în Retezat peunde nu este permis acce-sul decât pe jos”, spuneAlin, unul dintre cicliºtiipasionaþi de zona Baleia.

P riveliºte cãtreTuliºa

Excursia chiar ºi pedouã roþi nu este tocmai

uºoarã ºi, plecând dinHaþeg, dureazã aproapeºapte ore cu tot cu popa-suri. Temerarii spun însãcã meritã efortul. „Nu estechiar pentru neiniþiaþi pentru cã este urcuº destulde dificil. De la RâuBãrbat începe greul ºi suntcirca 14 kilometri de suiºpe poteci ºi drum foresti-er. Plecând din Haþeg,traseul dus-întors dureazãcam ºapte ore cu tot cupauzele pentru a admira

frumuseþea Retezatului”,mai spune ciclistul. Ceicare vor sã zãboveascã aula Baleia ºi un refugiumontan iar de aici sepoate pleca pe traseemontane în tot Retezatul.„De la Baleia se vedeTuliºa, monumentul ridicatpe vârf sau poþi pleca pecontur în CulmeaRetezatului. Se pot facemulte trasee turistice,majoritatea numai pe jos.Dacã eºti experimentatpoþi pleca la Tuliºa,bineînþeles pe bicicletãpentru cã existã drumul

forestier ºi cobori prinCâmpu lui Neag-Uricani”,spune ºi Remus, un altciclist din acelaºi grup careºi-a gãsit la Baleia traseulideal.

Zona Baleia era unpunct important al celor

mai sãlbatici munþi dinþara noastrã, însã a trecutîn uitare dupã ce a fostamenajatã ruta spreNucºoara- Cârnic- CabanaPietrele. De la Pietreletraseele sunt mai scurtecãtre vârfurile Retezatuluiºi astfel Baleia a fost uitatãîncepând cu anii 70.

Cicliºtii au ºi un sfatpentru turiºtii care pleacãspre Baleia, fie pe jos oripe douã roþi. Aceºtia îºiiau o mãsurã de siguranþãdacã lasã vorbã la punctulde jandarmi din comunaPui, astfel ca în caz de

nevoie sã se ajungã într-untimp scurt la ei. La fel deimportant este ºi sã seintereseze de starea vremiiºi sã aibã echipamentadecvat pentru drumeþiape munte.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

M agiunul de prune“Sympatica”, un

produs marcã proprie alanþului de magazineLidl ºi fabricat înPolonia a fost oprit de lacomercializare pe motivcã nu îndeplineºtecondiþiile legale deetichetare ºi tehnologiade fabricare.

Decizia a fost luatã înurma unui control efectu-at de cãtre Direcþia pen-tru Agriculturã a Judeþului

Prahova ºi ComisariatulJudeþean de ProtecþiaConsumatorilor Prahova.De asemenea, companiaLidl România SRL,informeazãEconomica.net.

Conform sursei citate,controlul autoritãþilor afost realizat la sesizareaSonimpex Serv Com,producãtorul Magiunuluide prune “Topoloveni” ºial dulceþurilor“Topoloveana” ºi a avutloc în perioada 10-13iulie anul acesta la depo-zitul central al Lidl dincomunã Ariceºti, judeþulPrahova. Astfel,autoritãþile de control auconstatat cã utilizareadenumirii de ”magiun deprune” pentru produsulanalizat este abuzivã,întrucât acest produs estefabricat din materii primeprecum ”piure de pruneconcentrat” ºi ”suc deprune concentrat”. Înplus, aceste materii primesunt obþinute din prune înSerbia ºi exportate înPolonia, unde suferã o

nouã procesare pânã laobþinerea produsului finit,comercializat de reþeauaLIDL în România subdenumirea de ”magiun deprune”. “Cele douãmaterii prime nu suntmenþionate în standardulprofesional SP 334/119MAGIUN DE PRUNE.De asemenea, conþinutulde glucide declarat peetichetã nutriþionalã estede 46,5 g /100 g, iar înSP 334/119 MAGIUNDE PRUNE conþinutul de

glucide specificat ar trebuisã fie de minim 55%”, searatã în raportulechipelor de control.

Aceºtia au mai stabilitcã produsul nu seîncadreazã nici în grupagemurilor, reglementatãde Directiva2001/113/CE, careprevede pentru gemuri unconþinut de substanþãuscatã solubilã (reprezen-tatã de glucidele din pro-dus) de 60% sau mai mult.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 201212 Actualitate

Magiun de prune, interzis la comercializare

Aventurã pe douã roþi prin „Alpii României”