CVJ NR. 1098 LUNI 9 MAI 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1098

Luni, 9 Mai 2016

A ceiaºi oameni se perindã de ani buni la vârful comunitãþilor dinValea Jiului ºi istoria i-a pus mereu în fruntea lor. Nu mai avem

vârfuri, nu sunt oameni interesaþi sã îi contracareze, sau nu mai vreanimeni, nimic ºi parcã trãim într-o amorþealã. Au început bãlãcãrelile înmediul on-line, în presa localã ºi zonalã, iar primarii din Valea Jiuluisunt acuzaþi cã au þinut zona în sãrãcie, fãrã sã le permitã investitorilorsã vinã aici. ªi cine ar fi venit? >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

ReprezentanþiiParchetului de pelângã JudecãtoriaPetroºani au cerut cala domiciliul AlineiNadia Ardeleanu sãfie efectuatã oanchetã socialã decãtre Serviciul deAsistenþã Socialã dincadrul Primãrieioraºului Uricani, iarconcluziile sã fie

prezentate instanþei latermenul din 10 maia.c. Femeia are oproblemã cu alcoolulºi a lipsit de mai multeori de la termenele dejudecatã, astfel cãmagistraþii au emismandate de aducerepe numele ei iar laºedinþa trecutã a ajunscu duba jandarmilor.La fel se va întâmpla

ºi marþi, iar potrivitunor surse, tinerei i s-a pus în vedere sãse abþinã de la consumul de alcool încondiþiile în care îºiriscã libertatea. BiroulExecutãri Penale dincadrul JudecãtorieiPetroºani cere schim-barea pedepsei pri-mitã de Alina NadiaArdeleanu dintr-una

cu suspendare într-osentinþã cu executaredat fiind faptul cãfemeia nu a respectatcondiþiile ºi obligaþiileimpuse de instanþã.Mai exact aceasta afost obligatã sã

presteze mai multeore de muncã în folo-sul comunitãþii, lucrupe care nu l-a fãcut.Ardeleanu ºi-a motivatîn faþa judecãtorilorneîndeplinirea obliga-þiei prin faptul cã i-adecedat soþul. Tânãraa fost condamnatã ladoi ani de închisoarecu suspendare pentruabuzarea unui minorºi mai are un dosar încare este cercetatãpentru omor. Potrivitprocurorilor, femeiaºi-a lãsat cei trei copi-laºi sã ardã de vii încasã, dupã ce a aprinso lumânare pe care apus-o pe spãtarulcanapelei în care

dormeau micuþii ºi aplecat sã-ºi cumperebãuturã. Spre miezulnopþii a revenit acasãºi dupã ce a intrat îngarsoniera cuprinsãde flãcãri, în loc sãcearã ajutor, a încuiatuºa cu cheia ºi s-afãcut nevãzutã.Incendiul a fost vãzutde vecini mult maitârziu. Când au inter-venit pompierii, dejacei trei micuþi eraumorþi. Alina NadiaArdeleanu a fostgãsitã de poliþiºti într-un ºanþ în care seprãbuºise din cauzabãuturii.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Nu avem vârfuri, nu au echipã de

campanieF emeia de 27 de

ani, din Lupeni,este judecatã pentruomor calificat dupã ceºi-a sufocat fetiþa ºiapoi i-a aruncat trupulîn Jiul de Vest.

Simona Andreea Papp afost trimisã în judecatã decãtre procurori iar dosarulsãu a ajuns la judecãtorulde camerã preliminarã dincadrul TribunaluluiHunedoara, pentru verificarea legalitãþii trimiterii în judecatã ºi stabilirea termenului la careva începe judecata pefond.

Femeia de 27 de ani,din Lupeni, este acuzatã deomor calificat dupã ce ºi-aucis copilul nou nãscut.Simona Andreea Papp a

nãscut acasã ºi ºi-aînfãºurat pruncul, o fetiþã,într-o pãturã pânã s-asufocat. A mers apoi pemalul Jiului de Vest în zonacartierului Bãrbãteni dinLupeni ºi a aruncat trupulfãrã viaþã în apã. SimonaAndreea Papp a încercatsã-i convingã pe anchetatori cã fetiþa s-anãscut moartã, s-a speriatºi din acest motiv a încer-cat sã scape de cadavru.

Expertiza medicilorlegiºti au contrazis-o,aceºtia stabilind cã fãtul era viabil ºi s-a nãscut latermen având o greutateidealã, puþin peste 3,2 kilograme. Tânãra estecãsãtoritã ºi mai are doicopii minori, iar dacã va figãsitã vinovatã riscã pânãla 25 de ani de închisoare.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Riscã 25 de ani de închisoarepentru omor calificat

Mama denaturatã din Uricaniaflã dacã ajunge în puºcãrieF emeia este alcoolicã ºi a fost atenþionatã ca la termenul

de mâine/marþi sã se prezinte în faþa completului dejudecatã treazã, iar judecãtorii au emis ºi un mandat deaducere pentru a fi siguri cã au pe cine judeca.

“Oricât ar pãrea de surprinzãtor, Bucureºtiul,oraºul cel mai dezvoltat alRomâniei, nu oferã tuturorlocuitorilor sãi acces lareþeaua de alimentare cuapã. Cu un grad de acces de 98%, Capitala estedevansatã de foarte multeoraºe în care reþelele de apãau un grad de acoperire de100 sau 99%. Vorbimdespre oraºe precumTimiºoara, Piatra-Neamþ,Petroºani, Tulcea, Brãila sauSlobozia. La egalitate cuBucureºtiul se poziþioneazãBraºov, Sibiu, Deva ºi TârguMureº. Reºedinþele de judeþcu cea mai slab dezvoltatãinfrastructurã de apã suntGalaþi (22%), Reºiþa (28%) ºiCraiova (40%), în condiþiileîn care restul reºedinþelor dejudeþ sar de 90%”, aratã ceide la Jurnalul.

ApaServ Valea Jiului aimplementat proiecte de zecide milioane de euro pentrua moderniza infrastructurade apã ºi canal. Proiectul”Programul Regional de apãºi mediu din Valea Jiului”,structurat pe 5 obiective deinvestiþii cu o valoare de44,4 milioane USD. Surselede finanþare pentru acestProgram au fost Banca

Europeanã pentruReconstrucþie ºi Dezvoltarecu care s-a semnat Acordulde împrumut în valoare de16 milioane USD, UniuneaEuropeanã prin ProgramulPHARE cu care s-au semnatMemorandumurile deFinanþare la data de29.05.1997 ºi 30.12.1999în valoare de 14 milioaneUSD, Guvernul României –în valoare de 12,3 milioaneUSD ºi Consiliul JudeþeanHunedoara – în valoare de2,1 milioane USD.

Programul Regional deapã ºi mediu din Valea Jiuluia cuprins construcþia Staþieide Epurare Uricani (16.000LE.) ºi a Staþiei dePompare apa uzatã Lupeni,execuþie Aducþiune apã(14.000 m) în valoare de1,7 mil USD finanþat prinîmprumut BERD, achiziþie

conducte aferente reabilitaremagistralã apa (1a1) ºi reþeadistribuþie, reabilitare con-ductã magistralã ºi distribuþieapa, reabilitare reþele apa lotest ºi Reabilitare reþele apalot Vest, sistem de monito-rizare alimentare cu apa ºiachiziþie echipamente ,reabilitarea ºi retehnolo-gizarea staþiilor de tratareapa Tãia, Braia ºi Aninoasa,construcþie rezervoare apa ºiStaþii de pompare apa, con-tracte în valoare de 1,074mil Euro, componenta cofinanþatã de GuvernulRomâniei. Totodatã în cadrulcontractului s-a mairealizat contorizarea ºiachiziþia de apometreºi banc testare, insta-lare apometre la con-sumatori (11.000

buc), s-au achiziþionat con-ducte, echipamente auxiliareºi instalare conducte pentrureabilitare reþea canalizare ºi s-a reechipat staþia depompare apã uzatã ºi s-aucumpãrat echipamente delaborator.

Investiþiile derulate desocietatea de apã din ValeaJiului nu se opresc aici.Proiectul va continua înpartea de vest a Vãii Jiului,iar documentaþiile au fostpregãtite, urmând ca în scurttimp sã înceapã lucrãrile.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni 9 Mai 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

4 caifrumoºi!N u mai puþin de 4

cai au încurcattemeinic circulaþia peun drum european,din Valea Jiului.

Animalele au fostlãsate sã pascã în voie,vineri dupã amiazã, peun scuar din zona de laintrarea în Defileul Jiului,într-o intersecþie intenscirculatã. Un ºofer deTIR a fost la un pas sãderapeze de pe ºosea,pentru cã avea vitezã ºi,imediat ce a ieºit dindefileu, de pe pod, a datde cai. Cei 4 armãsari se plimbau în voie, nestingheriþi, fãrã sã fiepriponiþi ºi au fãcut astatimp de mai multe ore,chiar ºi la lãsarea serii.

„Sunt un adevãrat

pericol! Nu poþi sã ºtiicum reacþioneazã dacãvãd o maºinã sau o moto-cicletã care face zgomot.Sunt inconºtienþi cei careîi lasã aºa”, a spus unºofer care tranzita zona.

Un echipaj alJandarmeriei a cãutat sãafle ale cui sunt ani-malele, dar se pare cã nule-a gãsit proprietarul.

Cert este cã aceºti caisunt mai mereu lãsaþiliberi în aceastã zonã,fãrã sã fie priponiþi, peun drum european ºinimeni nu face nimic.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Investiþiile de la ApaServ ne plaseazãîn topul accesului la utilitãþile publiceC apitala devansatã de Petroºani. Potrivit unui studiu realizat de Jurnalul

municipiul Petroºani este fruntaº la serviciile de utilitate publicã, înspeþã la infrastructura de apã. Investiþiile realizate de Apaserv Valea Jiului nepoziþioneazã astfel pe primul loc în clasamentul localitãþilor unde reþelele deapã ºi canalizare au un grad de acoperire de aproape 100%.

Mai multe ºcoli dinPetroºani au participat la un concurs de salvat vieþi, iarcei mici recunosc cã vor ficapabili oricând, în situaþiireale, sã intervinã. Vorbimdespre copii care an de ansunt prezenþi ºi vor sã aratece pot, la concursul Sanitariipricepuþi.

Scenariile au fost aproapesimilare cu cel în caredinamovistul ºi-a pierdutviaþa, iar copiii au acþionatprompt. Potrivit jocului, uncopil a cãzut la fotbal, s-aaccidentat ºi a avut nevoie deun prim ajutor. Cum s-audescurcat colegii lui? Ce aufãcut mai întâi? Cum l-au ajutat ºi dacã nu cumva i-aufãcut mai rãu, au aflat dupãce au obþinut punctajul juriului. Cert este cã toþi s-ausimþit pregãtiþi ºi gata sã facãfaþã cu curaj. „Am venitdestul de pregãtiþi. Am stu-diat toatã biografia ºi chiar

dacã nu am fost învingãtori,am avut de învãþat. Acestconcurs ne învaþã sã acordãmprimul ajutor, sã ne descur-cãm în situaþiile de urgenþã ºisã le tratãm cu calm”, a spusRareº David, elev la ColegiulCarmen Sylva din Petroºani.

Despre abordarea cu calmeste vorba în tot ceea ce facaceºti copii, care, chiar dacãnu au avut ºansa sã acþionezeîn mod real, sunt gata sã ofacã, dacã va fi nevoie. „Suntde pãrere cã a acumulacunoºtineþele necesare deacordare a primul ajutor, nueste un moft, ci o necesitate,care poate salva vieþi. Eu simtcã viaþa mea s-a schimbat decând ºtiu sã acord primul aju-tor. Particip la acest concursin clasa a VI-a. În situaþiireale nu am ajuns, din fericire, dar ºtiu cã dacã se vaivi ocazia voi ºti cum sãacþionez. Cel mai importanteste sã fii conºtient cã nu tre-buie sã intervii peste limiteletale, sã fii conºtient cã poþi sãpui în pericol victima dacãriºti ºi cã trebuie sã acþionezidoar în limita cunoºtinþelorpe care le ai”, a adãugat ºiEdena Andrei, de la ColegiulNaþional Mihai Eminescu.

Cazuri precum cel dinColectiv, sau cel de la finelesãptãmânii trecute de pe sta-

dion, au fost o lecþie publicãdespre cum ar trebui sãacþioneze cei care se pricep,iar aceste concursuri au tocmai acest scop principal,dincolo de premiile acordate.

„Este foarte important sãasigurãm primul ajutor omu-lui de lângã noi, cu mâinilegoale. Acesta este lucrul pecare îl învaþã copiii. În cadrulconcursului, aþi vãzut cã autruse, dar noi îi învãþãm sãacþioneze cu mâinele goale,pentru cã pregãtim o gene-

raþie care sã ne ajute, sã nune lase sã murim în drum ºimergem pe ideea cã maibine nu faci nimic, decât sãfaci un rãu. Ei, însã, vor fi ceicare vor ºti ce sã facã”, amenþionat ºi Elena FloareaGrecea, preºedintele juriuluiCrucea Roºie.

Patru ºcoli generale ºi 3

licee s-au întrecut laPetroºani în cadrul acestuiconcurs ºi pe primele locuris-au clasat elevii de laColegiul Naþional MihaiEminescu, la categorialiceeni, iar la gimnaziu,învingãtorii au fost sanitariipricepuþi de la ªcoala nr 7.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni 9 Mai 2016 Actualitate 3

Campania pe facebook e la modã ºi,dupã ce ne-am alespreºedintele prin acestmijloc de informare, dupãce am ieºit în stradã,mobilizaþi pe aceastãreþea, îi vedem acum pe candidaþii, care, fie nu îiîndrumã nimeni, fie nu lepasã, cã oricum vor aveasuccesul scontat.

Noi nu mai avem vârfuri în România deprin perioada de dupã aldoilea rãzboi mondial, iarcorupþia ºi sãrãcia i-aþinut pe oamenii importanþi departe debãlãcãrelile publice.

Aºa se face cã înValea Jiului zarurile par

deja aruncate, iar sloganurile ºi afiºele, oripictorialele de pe face-book sunt absolut groteºti,dacã nu stârnesc râsul.

Sã luãm, de exempluechipa PSD dinPetroºani, care a gãsit decuviinþã sã îºi ia sloganul„Toþi pentru toþi” ºi mulþi

au înlocuit mãcar un „t”cu un „h”, dacã nuamândoi. ªi-au pusbeculeþe ºi luminiþe pesteportrete ºi, aºa cum estecazul unui candidat de laVulcan, au stârnit valuride hohote ºi dezaprobãriîn mediul on-line, însã,au ºi like-uri, semn cãiatã cine le sunt alegã-torii! Mai mult, unii ºi-aufãcut tot felul de paginicare încep cu „News”, în care îºi posteazãîndemnuri la vot.

La Petroºani, liberaliimerg înainte. Pãi cumaltfel? Cã înainte era maibine, nu?

Dar au ºi concurenþã,cã Alianþa le închide uºa

corupþilor, clar? Întrebarea este de ceparte vor fi lãsaþi aceºtia:înãuntru sau afarã? Astapentru cã, spun ei:„Roºii cu roºii, galbenii cu galbenii, iarhunedorenii cu Alianþapentru Hunedoara”!

La Vulcan, GheorgheIle vine cu „profesiona-lism, seriozitate ºi demni-tate” ºi echipa lui are„performanþã, solidari-tate, devotament”! Astaînainte, sau dupã debar-carea lui Coltescu?Alianþa o lanseazã aicipe fosta viceprimãriþã,sub sloganul„Schimbarea în bine dela Angela vine” ºiHaralambie Vochiþoiu nespune aºa: „No, hai! Dedata asta voteazã pentrutine!”. Pe bune? ªi dacãtot suntem aici, LaszloDomokoº, lider sindical,politician, ne spune:„Cred în tine,Hunedoara”.

Vasile Jurca ºi DorinCurtean, joacã „uniþipentru Petrila”, în timpce, potrivit liberalilor,Ilie Pãducel merge totînainte, ca sã dezvoltePetrila. Doar am mai stabilit cã înainte era mai bine!

La Lupeni sunt „pe primul loc oamenii”pentru candidatul CristianResmeriþã, în timp ce liberalii îl lanseazã peConstantin Brânduºe, subsloganul „uniþi, reuºim!”

La Uricani ºiAninoasa lucrurile sunt ºimai clar stabilite ºi neaºteptãm de acum sã levedem ºi planurile, pen-tru cã nici unul nu a fostîncã auzit vorbind despresituaþia fãrã precedent încare Valea Jiului se vatrezi dupã campaniaelectoralã, cu ComplexulEnergetic falimentat ºimii de oamenii pe drumuri.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Nu avem vârfuri, nu au echipã de campanieA ceiaºi oameni se perindã de ani buni la vârful comunitãþilor din Valea Jiului ºi istoria i-a

pus mereu în fruntea lor. Nu mai avem vârfuri, nu sunt oameni interesaþi sã îi contracareze, sau nu mai vrea nimeni, nimic ºi parcã trãim într-o amorþealã. Au începutbãlãcãrelile în mediul on-line, în presa localã ºi zonalã, iar primarii din Valea Jiului sunt acuzaþicã au þinut zona în sãrãcie, fãrã sã le permitã investitorilor sã vinã aici. ªi cine ar fi venit?

Copiii ar fi ºtiut sã intervinã pe terenC opiii învaþã din ºcoalã cum sã intervinã în cazul unei nenorociri, iar viaþa de zi

cu zi ne-a arãtat, încã o datã, cã nu suntem pregãtiþi. Moartea unui fotbalistdinamovist pe terenul de joc, în timpul unei partide la care au asistat chiar ºi medici,a uluit o þarã întreagã ºi a strârnit indignarea pentru cã nu s-a intervenit la timp.Copiii noºtri, însã, învaþã asta ºi chiar au dat dovadã cã se pricep.

7mai 1986, stadionul ”Sanchez

Pizuan” din Sevilla,Spania. Dupã unmeci dramatic de 0-0,încheiat dupã 120minute în finalaCupei CampionilorEuropeni – actualaChampions League –,Steaua Bucureºtiînvinge cu 2-0, la lovituri de departajare,(goluri Lãcãtuº ºiBalint) pe mult maititrata FC Barcelona.

A fost triumful uneigeneraþii alcãtuitã prin`84 de Florin Halagian,muncã pe care au con-tinuat-o alþii. A fostizbânda unei ”selecþiona-te” de jucãtori din þarã,adusã într-un mod inspi-rat la Steaua în acei ani.A fost momentul cândSteaua a devenit echipa

cu cei mai mulþi suporteri din þarã. ªi dinfericire, momentul cândGigi Becali nu existadecât ca un cioban la oiºi biºniþar de bilete lafilm...

Steaua, lider în”A”, Jiul în ”B”

Sezonul 1985-86 afost unul cu drumuriparalele pentru Steauaºi Jiul. Înaintea finaleide la Sevilla, Steauaocupa locul 1 în primuleºalon, cu doar oînfrângere dupã 23etape. Jiul tot locul 1,în seria a 3-a a Diviziei”B”, la mare luptã cuFC Maramureº BaiaMare.

A fost un final desezon bun pentruambele echipe, Steaua,campioana europeanã

de la Sevilla, terminândpe primul loc ºi în campionat, Jiul, la fel în”B”, revenind în primadivizie, acolo unde câteva luni mai târziu,va juca împotriva Stelei.

Cu greu...

...se strecoarã înpaginile ziarului local„Steagul Roºu”, plin deaberaþiile politruce alesecretarului Comitetuluimun. de partid C.I., la manifestãrile politico-ideologice

„Laudã omuluimuncii ºi creaþiei sale”,cãtre ceva despremarele evenimentsportiv, prezentã pe 21iunie 1986, la numai41 de zile de lacâºtigarea C.C.E., aechipei Steaua la

Petroºani, într-o semifi-nalã de Cupa Românieicu Jiul!

Steaua venea înValea Jiului trimisã deIlie Ceauºescu în ultimulmoment, meciul tre-buind de fapt sã se dispute altundeva. Eracampioanã a þãrii cu 9puncte avans înainte cuo etapã de final, Jiul lafel, promovatã în „A”,tot cu o etapã înaintede final. Ce mai, o fies-ta totalã, în faþa a peste30.000 de spectatori!

Aplauze pentru Þopescu

O ploaie torenþialã a„murat” gazonul înaintede meci. Cu toateastea, stadionul s-aumplut încet-încet, iarînainte cu câteva minutede start, alãturi de

crainicul stadionului(n.n. Genu Tuþu) ºi-afãcut apariþia CristianÞopescu, cel mai titratcomentator sportiv alRomâniei, suspendat laora aceea de trei ani decãtre clanul Ceauºescu,dar în activitate laSteaua.

La auzul prezentãriisale de cãtre crainicul-gazdã, zecile de mii despectatori l-au aplaudatminute în ºir, strigându-inumele.

-----------------------------Semifinale Cupa

RomânieiJiul – Steaua 1-2

21 iunie 1986

Jiul (antr. Gigi Mulþescu):Toma – V. Popa, Merlã(Florescu), Neagu, B.

Popescu – Stana, Gãman,Mulþescu (Pachiþeanu),

Dosan – Vancea, Lasconi.Steaua (antr. Emeric

Jenei): Stângaciu – Iovan,Bumbescu, Belodedici,Bãrbulescu – Stoica,

Majearu (L. Bãlan), Balint– Lãcãtuº, Radu II,

Boloni.----------------------------

ªi a începutmeciul!

De la Capitalã, liniadirectoare era clarã:Steaua trebuie sã batãla Petroºani, doar de-aia

a acceptat meciul pestadionul Jiul, baºca aadus ºi CupaCampionilor, dusã lacentrul terenului deTudorel Stoica ºi Iovan,acesta din urmã cãpitanul de la Sevilla.

Au venit la meci ºifoºti jucãtori ai Jiului(Adr. Dodu, Foca, V.Ionescu, Anisia, FarkasII, Talpai) ºi ai Stelei (C.Haidu, Hãlmãgeanu,Negrea) ºi, pe atunci,braºoveanul CornelÞãlnar.

Se ºtia din culise cãJiul trebuie „sã se pre-dea”, dar antrenorul-jucãtor Gigi Mulþescu îispusese conducãtoruluijiulist Otto Abraham cãnu poate cere jucãto-rilor sãu sã facã acestlucru, mai ales în faþamiilor de mineri veniþi lameci.

Ba chiar „organele”locale au intrat în panicã dupã ce Jiul adeschis scorul în minutul 8, în faþa uneiechipe Steaua care nuse putea conecta nicicum la un meci,unde ºtia cã a venit cala operetã. E drept, înmin. 43 Boloni a trimisîn barã, dar la pauzãJiul conducea cu 1-0!

Presiunile au conti-nuat la vestiar, în timpulpauzei, dar jiuliºtii aufost de neînduplecat.Necedând ºefilor, GigiMulþescu este înlocuit lareluare, ca ºi excelentulfundaº central Merlã,fapt ce va desincronizavizibil mecanismul dejoc al Jiului. Dar Tomaapãrã senzaþional,Lasconi ºi Vancea aumari ocazii, OttoAbraham se roagã lafiecare act de jiuliºti sãdepunã armele, Steleinu-i iese nimic. Îl„ajutã” Fl. Neagu înmin. 79 când îi iapiciorul lui Radu II încare, penalty transfor-

mat tot de el pentru 1-1. Apoi, jiuliºtii, faccoridoare ostentativepentru steliºti, care într-o huiduialã generalã, mai înscriu odatã în min. 81 prinBãrbulescu.

Sã nu omitem cã lapenalty, portarul Andrei

Toma a întors spatele lamomentul execuþiei luiRadu II...

„Replicã dârzãcampionilor

europeni”......titra a doua zi

cotidianul „SteagulRoºu” din 22 iunie1986, cu câtevafotografii în ediþia de marþi, 24 iunie (vezifacsimile).

Era perioada în carese scria înghesuit, într-un colþ de paginã ºinu pe prima, aºa cumar fi fost firesc. Acolodominau textele culitere de-o ºchioapãdespre „Vizita oficialãde prietenie...” fãcutã înRomânia de „tovarãºul”(!?) Aristides MariaPereira, preºedinteleRepublicii CapuluiVerde.

Dar fotbalul acaparase ºi el o paginã, cu greu.Undeva, într-un colþ, sescria ºi despre junioriilui Romulus Leca, talen-

taþii fotbaliºti desprecare vom auzi câþiva animai târziu: Ghiþan,Cãmãrãºan, Costel

Botezatu, Codescu, Ov.Dodu, D. Timofte, M.Tudorache, Krautil,Popoviciu sau MugurelRadu. Ei, juniorii carevãzuserã pe viu cam-pioana Europei, visaude-acum frumos!

Steaua...

...a venit la Petroºanipentru semifinaleleCupei României la 41de zile de la momentulcâºtigãrii CupeiCampionilor Europeni(7 mai 1986), pe datade 21 iunie.

La ora aceea, Jiulocupa dupã 32 etape înDivizia „B”, Seria a 3-a,locul 1, cu douã punctepeste F.C. MaramureºBaia Mare, iar Steauaera cu douã etapeînainte de finalul Diviziei„A”, virtual campioanã,cu 11 puncte pestelocul 2, SportulStudenþesc Bucureºti.Înaintea meciului de laPetroºani, Jiul pierduse1-2 la Gloria Bistriþa,amânând verdictul promovãrii, iar Steauavenea dupã o victoriecu 2-1 împotriva luiS.C. Bacãu, meci încare Duckadam, eroulde la Sevilla, s-a acci-dentat, fiind înlocuit înmin. 74 cu Stângaciu,motiv pentru care nicinu a mai efectuatdeplasarea la Petroºani.

Petroºani –Valea Jiului,

acum 30 de ani...Presa comunistã din

1986, 7 mai, ziua încare Steaua Bucureºti sepregãtea de marea finalãde la Sevilla.

Titluri absolut sinistreîn cotidianul local„Steagul Roºu”: „Ctitoriimãreþe ale epociiNicolae Ceauºescu” (cutrei fotografii greu inteligibile), „Ceauºescuºi minerii”, „Sub faldurilebiruitoare ale partidului”...

A doua zi, 8 mai1986, pe prima paginã,acelaºi personaj, NicolaeCeauºescu, identificat cucei 65 de ani (1921-1986) de la înfiinþareaPartidului ComunistRomân.

Despre marea performanþã a Stelei,nimic! Abia pe 9 mai,un articol aruncat într-uncolþ de pagina a 2-a (vezifacsimil) preluat de laAgerpres...

La fel ºi în ziareleapãrute dupã prezenþaStelei la Petroºani cutrofeul continental:„Plenara ComitetuluiCentral al PartiduluiComunist Român”,„ªantierele de varã aletineretului” ºi rânduri cunemiluita despre vizitapreºedintelui Pereira alRepublicii Capul Verdeîn România.

4 Sport Cronica Vãii Jiului | Luni 9 Mai 2016 Sport 5

Au trecutanii. 30 lanumãr. De laacea noapteminunatã de7 mai 1986,când oechipãnecunoscutãdin estulEuropei,SteauaBucureºti,spãrgeatiparele unuitimp ceaparþineaaltora. Oechipã din

România comunistã reuºea sã batã marea echipãa Barcelonei, câºtigând Cupa CampionilorEuropeni. O cupã ce avea sã mângâie gazonulstadionului „Jiul” din Petroºani, adusã de eroii dela Sevilla cu ocazia unui meci de Cupa României,Jiul – Steaua.

Am vãzut atunci Cupa, l-am reavut lângã noipe Cristian Þopescu, cel pe care clanulCeauºescu îl pusese la index. 30.000 de oamenil-au ovaþionat, pe el, pe Steaua.

Un alt mai a fost zece ani mai târziu, luna mai1996. Atunci, dupã cinci ani prin Divizia „B”,Jiul Petroºani revenea pe prima scenã. Era generaþia impulsionatã de Miron Cozma, poatecel mai bun (sau singurul) lucru fãcut de liderulminerilor de la acea vreme.

Mai 1986, mai 1996. Constatãri pentru... mai 2016.

Henþ cu mâna

NOSTALGII DE MAIAzi, pe un stadion de Liga a IV-a,

Acum 30 de ani poposea la PetroºaniCupa Campionilor Europeni!

Eroul de la Sevilla, Helmuth Duckadam, încadrat deTudorel Stoica ºi ªtefan Iovan, prezentând trofeul la

sosirea pe aeroportul de la Otopeni

Pagini realizate de Genu TUÞU

Gigi Mulþescu,cel care a fost

împotriva„blatului” cu Steaua

Viorel Vancea a deschisscorul pentru Jiul

S oarta ComplexuluiEnergetic Hunedoara

este neclarã în acestmoment, iar toatã suflareaaºteaptã o decizie de laministerul Energiei.

Soluþii existã pentru societate,însã nimeni nu pare a fi interesatde aplicarea lor. Astfel, un parla-mentar al judeþului Hunedoaratrage la rãspundere patronulCEH, adicã ministerul de resort.

“Soarta Complexului EnergeticHunedoara este pusã la îndoialãde cei în a cãror responsabilitatecade sarcina gãsirii de soluþii –echipa de conducere a ministeru-lui Energiei. Este inadmisibil sãvedem cã existã soluþii ºi zac prinsertare, fãrã ca nimeni sã se pre-

ocupe de aceastã problemã vecheºI dureroasã, a cãrei rezolvare nusuportã amânare”, susþine unuldintre parlamentarii judeþuluiHunedoara.

Cele trei soluþii propuse deparlamentar sunt formarea uneidelegaþii care sã negocieze laBruxelles, pentru a ne permiteproducerea reglementatã de 4,5-5% din necesarul de energie elec-

tricã a României la un preþ regle-mentat, nu liberalizat, astfel încâtCEH sã poatã supravieþui, sã aibãunde vinde energia la un preþcare sã-i acopere costurile.Alocarea unei subvenþii mai micienergiei eoline ºi fotovoltaice, acãror acþionariat este oricum prinoffshore-uri ºi sã sprijinim dinacea subvenþie ºi huila, de vremece nu înseamnã maxim 5%, ceeace ar însemna doar un leu pe fac-turile românilor pentru sprijinireaunei resurse strategice care a asi-gurat dezvoltarea României peste100 de ani. analizarea foarteserioasã a ofertei care existã deja,o oferã fermã, depusã din data de08.04.2016 din partea unui grupfinanciar – Scharfstein Group deachiziþionare a pachetului majoritar de la CEH

Monika BACIU Monika BACIU

INSEMEX ºicreºterea vizibilitãþiiinternaþionaleC el mai de renume institut de cercetare

din þarã, INSEMEX Petroºani, a realizatstrategia de dezvoltare pânã în anul 2020.strategia prevede creºterea vizibilitãþii institutului în afara graniþelor þãrii.

“Strategia îºi asuma creºterea vizibilitãþii inter-naþionale a cercetãrii ºi dezvoltãrii experimentaleromâneºti. Pentru atingerea obiectivului va finevoie de o mai bunã integrare a cercetãtorilor în iniþiativele, parteneriatele ºi programele ºtiinþi-fice internaþionale, de atragerea cercetãtorilorperformanþi ºi formarea cercetãtorilor de vârf, de susþinerea infrastructurilor de cercetare ºicreºterea gradului de utilizare a accesului la acestea, precum ºi de formarea masei critice decercetãtori în domeniile ºtiinþifice cele maipromiþãtoare”, spun cei de la INSEMEXPetroºani.

Cei de la INSEMEX mai au în vedere ºi

atragerea a cât mai mulþi cercetãtori. Dublareanumãrului de cercetãtori pânã în 2020 prin asigurarea unei creºteri rapide ºi sustenabile,numerice ºi calitative a resurselor umane dincercetare, dezvoltare ºi inovare, este una din þin-tele INSMEX în ceea ce priveºte resursa umanã.



SC IHM ANGAJEAZÃ OPERATORI CABLAJE pentru o fabricã din Arad.

Oferim cazare ºi transport gratuit,salariu motivant ºi tichete de masã.

TELEFON 0732890628.

VÂNZÃRIVând casã Petroºani, zonã centralã,

3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã.Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428Consiliul Judeþean Hunedoara

organizeazã concurs pentru ocupareaunei funcþii publice de execuþie

temporar vacante de inspector, clasaI, grad profesional asistent din cadrulServiciului relaþii externe, asocieri ºi

comunicare interinstituþionalã;

- Probele stabilite pentru concurs: - 23.05.2016 ora 10 – proba scrisã- 26.05.2016 ora 11 – interviul;- ambele probe vor avea loc la sediul

Consiliului Judeþean Hunedoara

Dosarele de înscriere la concurs se potdepune în termen de 8 zile de la data publicãriiîn Monitorul Oficial al României, Partea a -III–

a, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara.

Condiþiile specifice de participare laconcurs propuse pentru funcþia de inspector,clasa I, grad profesional asistent din cadrulServiciului relaþii externe, asocieri ºi comunicareinterinstituþionalã, sunt:

- studii universitare de licenþã absolvite cudiplomã, respectiv studii superioare de lungãduratã, absolvite cu diplomã de licenþã sauechivalentã;

- atestat/certificat competenþe lingvistice înlimba englezã sau în limba francezã .

Condiþii de vechime:- vechime minimã în specialitatea studiilor –

1 anInformaþii suplimentare

la tel.0254/211350, int.182.

D eputatulCristian

Resmeriþã, candidatul pentrufuncþia de primar laPrimãria municipiu-lui Lupeni a începutîn forþã campaniaelectoralã.

De altfel, municipiulLupeni pare sã fie singura localitate dinValea Jiului unde auloc alegeri locale ºiasta doar datoritãechipei PSD. Restulcandidaþilor parcã nusunt siguri cã sunt încampanie electoralã.

Cristian Resmeriþã,însoþit de o echipãfoarte numeroasã, depeste 250 de membriiai Organizaþiei PSDLupeni, au strãbãtut lasfârºitul sãptãmâniistrãzile din partea dejos a municipiuluiLupeni : zona Pieþei ,Spitalului MunicipalLupeni , Zona Bucura,zona blocului 200unde s-au întâlnit cucetãþenii cãrora le-au

prezentat candidaþiipentru alegerile dinluna iunie ºi le-au vor-bit despre proiectelepe care le vor imple-menta în oraº dupãdata de 6 iunie 2016.

"Ne-am bucurat deacestã zi frumoasã,dupã cum vedeþi ºiDumnezeu a þinutastãzi cu noi iar dupãmai multe zile ploiasea rãsãrit soarele ºi amvenit în faþa cetãþenilordin municipiul Lupeni,alãturi de colegii meidin Organizaþia PSDLupeni, pentru a leprezenta oamenilorproiectele pe caredorim sã le punem înpracticã dupãfinalizarea alegerilor dinluna iunie ºi echipa alã-turi de care voi imple-menta aceste proiecte.

Mulþumesc peaceastã cale membrilorPSD ºi cetãþenilormunicipiului Lupeni,care au fost alãturi de mine. Impreunãsuntem o mare forþã!",a declarat CristianResmeriþã

Soarta CEH este pusã la îndoialã Cristian Resmeriþã ademarat în forþã campaniaelectoralã pentru alegerilelocale din luna iunie

“Situaþia de la CEH nueste bunã ºi din pãcate seînrãutãþeºe pe zi ce trece.Cei care conduc complexultrebuie sã gãseascã osoluþie realistã pentru caactivitatea sã poatã conti-nua. Este important sãclarifice aceastã problemãcu procesele, este sau nuîn insolvenþã, se acu-muleazã datorii. Lucrurilestau în mâna managerilorcare conduc complexul ºiacum stau ºi în mânajudecãtorilor”, a declaratRãzvan Nicolescu, fostulministru al Energiei.

Fostul ministru susþinecã una dintre soluþii ar fisepararea pãrþii viabile decea neviabilã, iar apoi privatizarea a ceea ce esteconsiderat bun.

“O soluþie realistã estesã se separe partea viabilãde cea neviabilã, iar ceeste viabil sã se vadã cumpoate fi capitalizat. Nueste simplu, din punct devedere juridic lucrurile secomplicã pe mãsurã cetrece timpul, eu amacþionat pentru privati-zarea CEH, am lãsatlucrurile într-un stadiu bunîn legãturã cu o companiedin Statele Unite aleAmericii care era intere-satã, dar lucrurile nu aumai continuat, iar lucrurile

s-au degradat, s-au acumu-lat datorii, penalitãþi ladatorii ºi lucrurile stau mairãu decât în 2014. nu estetotul pierdut, dar lucrurilenu sunt simple ºi proble-ma nu poate fi rezolvatãdecât printr-un efortcomun, Guvern, autotitatejudeþeanã, autoritatelocalã, sindicate. Pentru cãdacã cineva îºi imagineazãcã trebuie sã creascãsporurile, salariile sau neminþim cã mai luãmsporuri douã luni de zileeste o amãgire pe termenscurt, este nevoie de unefort colectiv”, a mai subliniat fostul ministru.

CEH s-a învârtit mereuîn cercurile politice, iarefectele se vãd astãzi. Ar fifost nevoie de specialiºti...

“Mãsurile nu pot sã fie decât generate de ocontribuþie colectivã, darresponsabilitatea este acelor din complex. Ar tre-bui sã nu se mai politizezelucrurile la complex, eprea multã politicã, preamulte numiri fãcute pe criterii politice, trebuiegãsiþi 10-15-20 deoameni care sã fie numiþipe criterii profesionale ºilãsaþi sã facã treaba”, aconchis fostul ministru.

Petre Nica, preºedin-tele Sindicatului Munteleeste de pãrere cã singurasoluþie pentru salvareaComplexului EnergeticHunedoara este transfor-marea termocentralelor pe partea economicã ºisocialã a zonei.

“Singura soluþie pentruComplexul EnergeticHunedoara este transfera-rea termocentralelor peparte economicã ºI socialãa zonei, pentru furnizareaagentului termic ºi primãri-ile sã modernizeze infra-structura de distribuþie aagentului termic astfelîncât sã se sprijinefinanþarea termocen-tralelor”, a declarat PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

De cealaltã parte, Nica subliniazã cã cel mai probabil CEH va firedimensionat.

“Cele douã grupuri aletermocentralelor vor faceparte din ComplexulEnergetic Valea Jiului sauvor fi absorbite saucumpãrate. Dacã primãri-ile doresc sã menþinãmotorul economic trebuiesã preia termoficarea pen-tru a transfera importantatermo pe zona economicãºI socialã”, a mai spussursa citatã

C EH va fi salvat sub o

formã sau altaMinistrul Energiei,

Victor Grigorescu, adeclarat cã CEH va fi sal-vat, dar încã nu se ºtie

care este forma juridicã. “Ceea ce instanþa a

constatat este cãHotãrârea emisã de primainstanþã trebuie rejudecatã.Aºteptãm motivareainstanþei. Este foarteimportant sã ºtim ceanume a stat la baza aces-tei opinii a Curþii de Apel.Pot sã fie o multitudine demotive. O sã aºteptãm sãvedem care este moti-varea. Ministerul (Energiei,n.r.) nu face decât sã asi-gure cã aceastã companiecontinuã sã funcþioneze,cã se va restructura. Potsã vã asigur cã, într-un felsau altul, noi vom salvaComplexul EnergeticHunedoara, pentru cã am anunþat deja cã amidentificat ºi soluþii concrete. Cum o vomface din punct de vederetehnic, cu ce instrumentelegale, rãmâne de vãzut",a menþionat ministrulEnergiei, potrivitAgerpress.

Planurile ministerului deresort au fost dejucate desoluþia judecãtorilor de laCurtea de Apel Alba Iuliacare au scos CEH dininsoolvenþã prin trimitereadosarului spre rejudecare.

V ochiþoiu:Vorbe frumos

ticluite ambalate înintenþii de bunãcredinþã

Senatorul Vãii Jiului alansat un atac dur laguvernanþi, motivul fiindreprezentat de situaþiaactualã a ComplexuluiEnergetic Hunedoara. ”În

ultima jumãtate de an,scursã de la preluarea puterii de cãtre tehnocraþisusþinuþi fãþiº de PNL ºiPDL, asistãm la un specta-col grotesc prin careaceºtia din urmã vor sãºteargã realmente de peharta economicã aRomâniei Valea Jiului ºijudeþul Hunedoara. Grabaprin care vor sã arunce lacoº douã activitãþi vitalepentru comunitatea noas-trã, dar nesemnificativepentru ei, nu poate sã neducã cu gândul decât lareaua credinþã. Ei au ºi auavut toate pârghiile puteriinecesare luãrii celor maibune decizii. Ei au ºi auavut toate informaþiile ºitimpul necesar sã imple-menteze soluþiiletehnocrate pe care le-audorit. Ei au ºi au avut totsprijinul comunitãþii, socie-tãþii, sindicatelor, mediuluieconomic, politic ºi maiales al presei care au luatde bune toate vorbele fru-mos ticluite ambalate înintenþii de bunã credinþã.Ce am constatat? Doar cãviclenia nu are limite ºi ne-am ales cu ºomaj, fãrãdrepturi ºi salarii tãiate”,susþine senatorul UNPRdin Valea Jiului,Haralambie Vochiþoiu.Parlamentarul a iniþiat ºi oanchetã la CEHunedoara, investigaþieefectuatã de o comisieparlamentarã ºi care tre-buie sã descopere jaful lacare a fost supusã compa-nia încã de la înfiinþare.

Monika BACIUMonika BACIUMaximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni 9 Mai 2016 Actualitate 7

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ITALIANÃPetroºani,

Telefon 0728890014

ASOCIAÞIA PENTRUEDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE

PROFESIONALÃPETROªANI

- ORGANIZEAZÃ -CURSUL “NOÞIUNI

FUNDAMENTALE DE IGIENÃ”LA CASA DE CULTURÃ A

SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon0724.157.808

Instanþa a dejucat planurile pentru CEHª anse pentru continuarea mineritului în Valea Jiului existã, dar e nevoie de mãsuri urgente ºi

de profesioniºti. Situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara este incertã, iar în aceastãperioadã, misterul se adânceºte mai mult, având în vedere decizia instanþei de la Curtea de ApelAlba Iulia care a decis scoaterea din insolvenþã a societãþii. Fostul ministru al Energiei, RãzvanNicolescu, a subliniat cã este nevoie de mãsuri urgente care nu þin de prime sau sporuri majorate.


I zabela Badovicsºi Dorin

Ceagoreanu au fostprotagoniºtii unuimaraton de repliciîn premiera desâmbãtã seara dela Petroºani.

„Cãlãtoria luiVictor” este opoveste despre viaþã,moarte, amintiri ºiuitare, iar cei doiactori „veterani” de laPetroºani au ºtiut sãcapteze atenþia publi-cului timp de mai bine

de o orã. Au spus oistorioarã ce poate fi aoricui, dar au ºi gãsitsoluþia datã de regi-zoarea Rodica Bãiþan– amnezia, ca formãde tratare a tragedieivieþii.

Dorin Ceagoreanuºi Izabela Badovics,singurele personaje,ne-au amintit despreceea ce suntem ºi cumputem sã mergem maideparte, cu frustrãri,bucurii, trãiri ºi iubiri.

Regizorul RodicaBãiþan ne-a propus oviziune ineditã a piesei

„Cãlãtoria lui Victor”de Nicolas Bedos, într-un spectacol pusîn scenã de scenogra-ful Vioara Bara.

„Publicul avea sã seaºtepte la un spectacolde suflet, cald, care letransmite unînvãþãmânt, ca sãspunem aºa. Este oexperienþã traumati-zantã, dupã care tre-buie sã mergem maideparte. Cam asta seîntâmplã. Este unspectacol de actori, deemoþie, de mãiestrieactoriceascã ºi sper cãa plãcut”, a spusRodica Bãiþan, regi-zorul acestei premiere.

Rodica Bãiþan nueste la primul contactcu actorii de laPetroºani, dar deaceastã datã le-a propus o poveste deviaþã, din care avemde învãþat.

Diana Diana MITMITACHEACHE

“Din punct devedere al asigurãrii stabilitãþii SistemuluiEnergetic Naþional, esteimportantã pãstrarea înfuncþiune a unor unitãþidin cadrul CEH, înprincipal din motive deechilibrare a sistemu-lui”, susþine CristianBuºu, secretar de stat înMinisterul Energiei.

Oficialii ministeruluiargumenteazã care suntmotivele care fac CEH-ul important în ecuaþiasistemului Energetic.

“Evitarea congestiilorde reþea: din analizeleeffectuate de CNTranselectrica pentruun regim de funcþionarela vârf de searã înperioada de iarnã(2015-2016), grupurilegeneratoare din CTEMintia ºi Paroºeni con-tribuie substanþial laasigurarea funcþionãriiîn condiþii de siguranþã

pe axa de 220 kVUrecheºti-Târgu JiuNord-Paroºeni-BaruMare-Hãdat. În SEN,sursele de producþie deenergie electricã suntrepartizate dezechilibratîntre jumãtatea din sudºi cea din nord a þãrii.Astfel, în jumãtatea de nord a þãrii suntinstalate capacitãþi careacoperã doar 20% dinproducþia de energieelectricã a SEN.Funcþionarea grupurilorgeneratoare din CEH,

în principal CTE Mintiapoate contribui lacreºterea acestei cote,facilitând exporturicãtre sistemele electroenergetice vecineîn zona de nord-vest aþãrii, care sunt caracteri-zate prin balanþedeficitare de puteri,inclusiv la creºterea siguranþei în funcþionareîn actualul contextgeopolitic”, mai aratãsecretarul de stat.

În cazul în care ter-mocentralelel din cadrul

CEH nu ar maifuncþiona, dezechilibruls-ar resimþi, mai ales încazul unor defecþiuni înreþeaua energeticã aþãrilor vecine.

“Pânã la imple-mentarea în SEN atehnologiilor de stocarea energiei electrice, estepreferabil ca grupurilegeneratoare din CTEMintia ºi CTE Paroºenisã rãmânã înexploatare, pentru a nufi afectat volumul de oferte pe piaþa serviciilor tehnologicede sistem.

În prezent, stabili-tatea SEN în ansamblunu este afectatã dacãnu funcþioneazã grupurigeneratoare aparþinândCE Hunedoara, darscoaterea din funcþiunea generatoarelor termo-electrice cu interþiemare ºi continuareaintegrãrii surselor

regenerabile va influ-enþa inerþia SEN, ºi,implicit, modul deamortizare a oscilaþiilorapãrute în urma unordefecte din SEN sau SEvecine.De asemenea,tot în viitor, concen-trarea producþiei, înprincipal în cele douãzone, Oltenia ºiDobrogea, poate deter-mina probleme de stabilitate de tensiunedatorita transportului deputere pe distanþei mailungi spre zone unde nusunt instalate unitãþigeneratoare. Acesteavantaje pot fi avute învedere numai încondiþiile în care CEHeste competitiv, dinpunct de vedere al cos-turilor de producþie, pepiaþa de energie”, maiaratã Cristian Buºu.

N u s-a vrut

Au existat fondurieuropene pentru mo-dernizarea termocen-tralelor, dar nu au fostaccesate. Astfel, acumComplexul EnergeticHunedoara se aflã pusîn faþa unei situaþii carepare a fi fãrã ieºire. În

schimb s-au împrumutatbani pentru a realizaproiectele de confor-mare la cerinþele demediu....

“Dorim sã atragematenþia asupra faptuluicã – deºi odatã cuintrarea în UE, condu-cerea unitãþilor care facparte din CEH aucunoscut obligaþiile demediu pe care statulromân ºi le-a asumat –timp de aproape 8 aninu s-au fãcut suficienteeforturi pentruadaptarea la cerinþelede mediu comunitaredeºi a existat posibili-tatea atragerii de fon-duri europene destinateacestui scop. Deasemenea, lucrãrile demodernizare/retehnolo-gizare neefectuate sauefectuate în mod defec-tuos la nivelul minelorcare aprovizioneazãCEH afecteazã în modcritic competitivitateacomplexului pe piaþa de energie”, a mai subliniat sursa citatã.

Astfel, ComplexulEnergetic Hunedoarajoacã un rol vital însistemul energeticnaþional.


O nouã licitaþie pentruautostradadãrâmatãO porþiune a autostrãzii

Orãºtie – Sibiu rãmânetot închisã. Anul trecut s-aluat decizia închiderii uneiporþiuni de pe Autostrada A1,Orãºtie - Sibiu, sectorulcuprins între Nod rutierSãliºte (km 270+020) ºi Nodrutier Cunta (km 292+455)din cauza problemelor de construcþie. Acum, ministerulde resort vine ºi anunþã cã afost demaratã o nouã licitaþie.

“În data de 01.04.2016,Compania Naþionalã de Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale din România apublicat informaþii privind iniþiereaprocedurii de licitaþie deschisã pentruatribuirea contractului de serviciiavând ca obiect expertiza tehnicãasupra lucrãrilor executate pentruobiectivul Autostrada Orãºtie – Sibiu(…)”, aratã oficialii MinisteruluiTransporturilor.

În tot acest timp s-a format ºi ungrup de lucru care analizeazã stareacarosabilului.

“În vederea repunerii traficului pesectorul de 22 km în condiþii de sigu-ranþã, lucrãrile de reparaþie fiind exe-cutate în regie proprie de CNADNR,s-a decis constituirea grupului de lucru– Unitatea de Implementare: refacerelot 3 Orãºtie – Sibiu, din care vor faceparte specialiºti în domenii precumconstrucþii drumuri ºI poduri,proiectare, geologie, topometri.Personalul necesar pentru realizareaobiectivului va fi asigura de cãtreDirecþii Regionale de Drumuri ºIPoduri Cluj ºI Braºov. Acest obiectivde lucru (UIR) îºI va desfãºura activi-tatea sub coordonarea Direcþiei deImplementare Proiecte ºI Autostrãzi ºiDrumuri expres din cadrul Direcþieigenerale de Implementare Proiecte deInfrastructurã Rutierã din CNADNR”,mai aratã oficialii MinisteruluiTransporturilor.

Problemele au apãrut, iniþial, pe oporþiune de 200 de metri dinautostrada Sibiu-Orãºtie, deschisã înnoiembrie 2014, chiar înainte deturul al doilea al alegerilor prezi-denþiale. Bucata de autostradã a fostdemolatã ºi trebuie refãcutã complet,însã porþiunea cu probleme s-a extinsla circa 600 de metri.


Importanþa CEH strãpunge graniþele þãriiC omplexul Energetic Hunedoara este mai mult decât important. Sistemul Energetic

Naþional depinde de CEH din douã raþiuni. Prima ar fi cã în zona de nord-vest aþãrii este singurul producãtor major de energie electricã, iar al doilea considerent, poatecel mai important, este faptul cã societatea joacã un rol în contextual geo-politic dinregiune, strãpungând astfel graniþele þãrii.

Izabela ºi Dorin, pioni în„Cãlãtoria lui Victor”

CVJ NR. 1098 LUNI 9 MAI 2016

Documents

Transcript of CVJ NR. 1098 LUNI 9 MAI 2016