Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1058

Miercuri, 9 Martie 2016

P olitica e curvã, iar acest lucru ni-l demonstreazã ºi oamenii politici carepentru bunãstarea lor schimbã partidele, precum ciorapii. Ilie Pãducel

este candidatul PNL pentru funcþia de primar. Adicã Partidul Naþional Liberalcare a fuzional cu Partidul Democrat Liberal, formaþiunea politicã din carefãcea parte Ilie Pãducel în anul 2009. Dupã ce în anul 2012 ConstantinRamaºcanu ºi Ilie Pãducel au fost contracandidaþi în alegerile pentru primãrie,anul acesta se pare cã merg umãr la umãr. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

PÃDUCEL, “MARELE DICTATOR”

AL PETRILEI!Primarul oraºului

Uricani, DãnuþBuhãescu spune cã 26 de imobileurmeazã sã intre în programul de reabilitare termicã.

“Avem 26 deblocuri cuprinse înprogramul de avelo-pare. La 15 dintreacestea deja auînceput lucrãrile pefonduri europene.Urmeazã sã maiaccesãm banieuropeni pentru aceste proiecte. Pânãîn toamnã vreau sãrezolvãm acesteblocuri”, a declaratDãnuþ Buhãescu, pri-marul oraºului Uricani.

Proiectele pentrueficienþa energeticã aclãdirilor publice,clãdirilor rezidenþiale ºiiluminatului public aula dispoziþie 1,18 mili-

arde de euro în pânãîn 2020 prin noulProgram OperaþionalRegional, transmiteMinisterul Dezvoltãrii(MDRAP). Proiectelede acest tip vor fifinanþate prin Axa pri-oritarã 3 - Prioritateade investiþie 3.1. –Eficienþã energeticã înclãdiri rezidenþiale ºi publice, inclusiv iluminat public.

Ghidul solicitantuluia fost finalizat ºi va fidefinitivat „în perioadaurmãtoare, dupã ana-liza propunerilor ºi aobservaþiilor primite în procesul de consultare, urmând caapoi sã fie anunþatãlansarea apelului deproiecte pentru astfelde investiþii”, potrivitministerului.

Monaika BACIUMonaika BACIU

Patru cetãþeni dinMaroc au ajuns sãtrãiascã un coºmar înValea Jiului, dupã ceGPS-ul i-a trimis, dinDefileul Jiului, sprePasul Vâlcan, pe undrum forestier, care,

pe ploaia torenþialãde luni noaptea, i-abãgat în sperieþi.Practic, oameniiveneau de la Arad cugândul sã ajungã laCraiova, dar când auajuns în Defileul

Jiului, pe la Sadu,GPS-ul le-a zis sãvireze pe un drumîngust ºi aºa au ajuns

pe Drumul Regelui, orutã nemaifolositã dezeci de ani ºi extremde degradatã. Atunci,

pentru cã plouatorenþial ºi nu au maiputut înainta, ausunat la 112.

„Echipe de jandarmi ºi salvamon-tiºti au plecat sprelocul indicat la 112 ºii-au recuperat. Suntîn siguranþã ºi, dupãce le-au fost verificateactele ºi s-a constatatcã le aveau în regulã,au fost îndrumaþi sãmeargã pe drumulbun spre Craiova.Probabil aveau unGPS cu un soft mai

vechi”, a precizatpurtãtorul de cuvântal IPJ Hunedoara,Bogdan Niþu.

Cei patru maro-cani au ajuns marþi laCraiova ºi toþi au actede ºedere în þaranoastrã.

Potrivit poliþiºtilorhunedoreni, doarunul dintre ei nu aveaactele necesare, darurma sã le primeascãºi nu existã suspiciunicã nu ar fi avut vizede ºedere pe teritoriulRomâniei.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Eficienþã energeticãpe bani europeniA proape 30 de blocuri urmeazã a fi

anvelopate în Uricani. Europeniipun la bãtaie fonduri europene pentrucreºterea eficienþei energetice, iar ediliidin Uricani deja au scris proiectele pentru atragerea banilor.

Patru marocani, rãtãciþi de GPS în Pasul VâlcanP loaia torenþialã ºi GPS-ul le-au dat

de furcã unor marocani, care încer-cau luni seara sã ajungã în Craiova. Cei4 au alertat autoritãþile când, dupã ce auajuns pe Drumul Regelui ºi au realizatcã ploaia este cumplitã, nu mai dãdeaude ruta doritã. Toþi sunt în regulã ºi auajuns la destinaþie cu bine.

Î n sfârºit. Dupã lungiaºteptãri, administraþia

localã de la Petrila a reuºitsã obþinã toate avizele nece-sare pentru darea în funcþi-une a ambulatoriului dinlocalitate. Urmeazã doar caedilii sã convingã mediciicare sã vinã sã deserveascãcabinetele medicale.

“Am primit ºi avizele ºi autoriza-þiile necesare pentru ambulatoriu.Sãptãmâna aceasta mã voi întâlnicu doctorul Vasilescu sã vinã cumedicii ca sã le predãm aparaturaºi sã lucreze în folosul cetãþenilor”,a declarat Ilie Pãducel, primarul

oraºului Petrila. Urmeazã ca în perioada urmã-

toare sã se stabileascã ºi programulde funcþionare al cabinetelor me-dicale din cadrul ambulatoriului despecialitate. Administraþia localã dela Petrila a dorit prin acest proiect

extinderea serviciilor oferite populaþiei în cadrul ambulatoriuluiintegrat din oraºul Petrila în altespecializãri medicale necesare ºicrearea condiþiilor corespunzãtoarepentru oferirea de servicii de asis-tenþã medicalã specializata esenþialepentru cetãþenii din oraºul Petrila.

Rezultatele obþinute în urmainvestiþiei sunt 11 cabinete amena-jate în clãdirea ambulatoriului con-form standardelor ºi normelor învigoare, 77 echipamente medicaleºi creºterea numãrului de persoanecare beneficiazã de ambulatoriureabilitat ºi modernizat. Valoareatotalã a proiectului este de9,763,680.03 LEI

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Martie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

C inci din ºaseprimãrii din

Valea Jiului încalcãlegea privind accesulla informaþiile publice.Fiecare instituþie publicã este obligatãprin lege sã ofereacces la informaþiilepublice, astfel oricecetãþean sã fie informat de modul încare se cheltuiescbanii publici sau dealte acþiuni.

P rimãriaPetroºani,

singura în legalitate 100%

Primãria Petroºanieste singura care are unsite 100% funcþional cudate actualizate la zi.Petroºãnenii pot aflacând au loc ºedinþe deconsiliu, care au fostproiectele aprobate ºi nunumai. De pe site-ulPrimãriei Petroºani sepot obþine informaþii

legate de anumite posturivacante în administraþiapublicã, dar ºi de activitatea oficialilormunicipalitãþii.

P etrila ºiVulcan, mai

ºontâcPrimãriile Vulcan ºi

Petrila au site-urifuncþionale, însã infor-maþiile sunt mai mult saumai puþin actualizate. LaPetrila nu existã o ritmi-citate în ceea ce priveºteactualizarea unor infor-maþii publice, iar înultimele luni nu au maifost publicate nici invitaþi-ile la ºedinþele de consiliulocal. Cum autoritãþilesunt obligate sã respectelegea, primarul oraºuluiPetrila, Ilie Pãducel spunecã va discuta cu persoanacare se ocupã de platfor-ma online a primãriei.

“Noi avem o persoanãcare se ocupã de site. Nuam ºtiut cã nu sunt toateinformaþiile actualizate,

dar voi discuta cu respon-sabilul pentru a rezolvasituaþia”, a declarat IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

În ceea ce priveºteplatforma online aPrimãriei Vulcan, aiciultimele date actualizatedateazã din luna februariea anului trecut. Ultimadispoziþie pentru participarea la ºedinþei deconsiliu local este dindata de 27.02.2015.

“Am responsabil carese ocupã de site. Nu am ºtiut cã informaþiilenu sunt actualizate.Consilierii locali primescinvitaþiile la ºedinþã ºimaterialele pe mail”, a declarat CristianMeriºanu, viceprimarulmunicipiului Vulcan.

U ricani, fãrãpersonal

La Uricani existã un site al primãriei, darinformaþiile nu sunt actualizate mai deloc.

Primarul localitãþiirecunoaºte cã existã oproblemã în acest caz pe care urmeazã sã orezolve.

“Noi nu avem angajatIT-ist la primãrie pentrucã nu avem post. Cândavem ceva anunþuriurgenþe de publicat lepublicãm cu ajutoruloamenilor din primãrie.Vom rezolva aceastãproblemã, pentru cãurmeazã sã angajãm ofirmã care sã se ocupe de acest lucru, dar ºi decentrul de informare tu-risticã. Am prins bani înbuget ºi vom plãti firma”,a declarat DãnuþBuhãescu, primaruloraºului Uricani.

ªi Primãria Aninoasaare o platformã online,dar la fel ca în majori-tatea localitãþilor nici aiciinformaþiile publice nusunt actualizate. Cea mairecentã informare dinConsiliul Local este dinanul 2013, însãreprezentanþii adminis-traþiei locale nu au pututfi contactaþi pentru aoferi informaþii cu privirela problema cu care seconfruntã din punct devedere legal.

L upeni, fãrã site

Municipiul Lupeni arãmas fãrã site încã deanul trecut. Administraþialocalã condusã de pri-

marul Cornel Resmeriþãnu mai are nicio platfor-mã online de pe carecetãþenii sã poatã obþineanumite informaþii. Edilulnu a putut fi contactatpentru a-ºi exprimaopinia vizavi de acestaspect.

Instituþiile publice suntobligate, prin lege, sãdeþinã platforme onlinepentru informarea cetãþe-nilor. Acestea intrã subincidenþa Legii 544 dinanul 2001 care prevede “accesul liber ºineîngrãdit al persoaneila orice informaþii deinteres public”.

“Prin autoritate sauinstituþie publicã seînþelege orice autoritateori instituþie publicã ceutilizeazã sau adminis-treazã resurse financiarepublice, orice regieautonomã, companienaþionalã, precum ºiorice societate comercialãaflatã sub autoritatea uneiautoritãþi publice centraleori locale ºi la care statulroman sau, dupã caz, ounitate administrativ-teritorialã este acþionarunic ori majoritar; prininformaþie de interes public se înþelege oriceinformaþie care priveºteactivitãþile sau rezultã dinactivitãþile unei autoritãþipublice sau instituþii

publice, indiferent desuportul ori de forma saude modul de exprimare ainformaþie”, aratã Legea544/2001.

Potrivit legii, fiecareinstituþie publicã areobligaþia sã publice sau sã comunice anumiteinformaþii.

“Fiecare autoritate sau instituþie publicã areobligaþia sã comunice din oficiu urmãtoareleinformaþii de interes public actele normativecare reglementeazã orga-nizarea ºi funcþionareaautoritãþii sau instituþieipublice; structura organi-zatoricã, atribuþiile depar-tamentelor, programul defuncþionare, programulde audienþe al autoritãþiisau instituþiei publice;numele ºi prenumele per-soanelor din conducereaautoritãþii sau a instituþieipublice ºi ale funcþionaru-lui responsabil cudifuzarea informaþiilorpublice; sursele financia-re, bugetul ºi bilanþul con-tabil; programele ºistrategiile proprii; listacuprinzând documentelede interes public; listacuprinzând categoriile dedocumente produseºi/sau gestionate, potrivitlegii”, se mai aratã întextul legii.

Monika BACIUMonika BACIU

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã& vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

Discuþii cu medicii care vor deservicabinetele medicale din Petrila

Valea Jiului: Cinci din 6 primãriiîncalcã legea transparenþei

Natura a testatlucrãrile dinDefileul JiuluiZ idurile de sprijin din

Defileul Jiului rezistã.Lucrãrile de modernizare dinDefileul Jiului au trecut prinprimul test major.

Ploile torenþiale din ultimelezile au testat lucrãrile de pe DN66, iar potrivit reprezentanþilorCNADNR, natura nu a învins.

“Noaptea trecutã au fost"testate" de cãtre naturã zidurilede sprijin, construite în timpulreabilitãrii, pe DN 66 (DefileulJiului)”, aratã reprezentanþiiCNADNR pe Facebook.

Acum se lucreazã doar lazidurile de sprijin ºi pe marginea

drumului, nefiid restricþionat în niciunfel accesul auto pe acest tronson dinDN 66. În plus, mai sunt lucrãri lapodul de peste râul Sadu, iar pânã întoamnã, va fi asfalt pe toatã artera.

Proiectul lucrãrilor de pe Defileu are o valoare de aproape 185 de milioane de lei, acesta fiind câºtigat deun consorþiu condus de societateaspaniolã Copisa ConstructoraPiraneica.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 9 Martie 2016 Actualitate 3

Plângerile, reclamaþi-ile fãcute de româniromânilor a devenitsport naþional. Multesunt fondate, dar la fel

de multe sunt rãutãþicare pun pe drumuriautoritãþile spre þintefalse.

De când au început

acþiunile în forþã aleAgenþiei Naþionale deAdministrare Fiscalã –ANAF ºi cele aleInspecþiei Muncii din teritorii – ITM, parcã ºiapetitul cetãþenilor pentru plângeri - fãcutechioºcului din colþulcartierului, al barului dinvecinãtate sau alvecinilor etc. – a crescutconsiderabil. Doar cãautoritãþile sesizate auconstatat cã multe dintreacestea sunt nefondate,unele chiar aberaþii. Aºa a fost ºi cazul unuicetãþean care reclama laParchet cã vecinul sãudeþine un... sonar, carederanjeazã întregul bloc.

Rãu este cã acestlucru s-a extins ºi la nivelintituþional.

Cum în Româniadreptul la petiþie estegarantat, instituþiile statu-lui trebuie sã verificefiecare sesizare, chiar ºi

cele anonime dacã deþindate ºi fapte. PentruValea Jiului suntfrecvente astfel de plân-geri, ele fiind sesizatedeschis chiar de Agenþiade Protecþie a MediuluiHunedoara, care a fãcuto analizã a acestora ºi aconstatat cã existã uncurent de acest gen cear putea destabilizazona. S-a fãcut referirela anumite ONG-uri careau ca scop stopareaoricãrui proiect de dezvoltare invocând, fãrã temei, protecþiamediului.

La fel se întâmplã lanivel de Minister alMuncii în subordineacãruia se aflã inspec-toratele teritoriale demuncã. De când la minister, ca secretar destat, se aflã un om alVãii Jiului, GabrielLungu, reclamaþiile îisunt trimise direct. Pelângã sesizãrile reale,

acesta a constatat cã apus în miºcare un întregaparat zonal pentru arezolva problemele, darmulte dintre acesteaerau false. Pentru a numai pune inspectorii pedrumuri, Gabriel Lungus-a hotãrât sã verificepersonal, în primul rând,dacã persoana carereclamã este realã, apoi sã cearã informaþiisuplimentare despre cel reclamat.

”De exemplu, amavut o sesizare din ValeaJiului pe probleme demuncã, iar aceasta erasemnatã, cu adresaexactã ºi localitatea deprovenienþã. În urmaverificãrii, pentru avedea dacã cel care afãcut sesizarea existã cuadevãrat, s-a constatatcã persoana de la adresarespectivã era decedatãde multã vreme” – adeclarat Gabriel Lungu,secretar de stat în cadrul

Ministerului Muncii. Maimult, la firma reclamatãnu a existat un salariatcu respectivul nume...

Pentru ca aceste instituþii sã lucreze înfolosul oamenilor, pentrurespectãrea legii ºi drep-turilor salariaþilor, ceicare semnaleazã abuzuritrebuie sã-ºi asumesesizãrile ºi mai alesacestea sã fie argumen-tate ºi credibile.

Din pãcate, au exis-tat ºi cazuri în care unvecin supãrat pe propri-etarul unui bar, care aales un alt vecin pentrua-i repara un gard, l-areclamat pe proprietar,iar inspectorul ITM, dinexces de zel, i-a aplicat o amendã ce-i poateînchide afacerea, deºireparaþia a durat douãore. Inspectorul l-a”încadrat” cu muncã lanegru. Asta, în timp cealte societãþi s-ar puteachiar sã practice muncala negru...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Avocatul luiSucilã încã nuse pronunþãD e douã zile, Adrian Sucilã,

fost poliþist la Vulcan stã îngreva foamei în faþa Judecãtorieidin Petroºani, pentru cã nu estede acord cu sentinþa definitivã pecare a primit-o în dosarul în carea fost acuzat de sex cu un minor.Avocatul sãu, Daniel Tomescu nus-a pronunþat încã, deºi arecunoscut cã în aceastã situaþienu existã parte vãtãmatã ºi niciminor abuzat.

Adrian Sucilã a intrat în grevafoamei în faþa Judecãtoriei Petroºaniluni dimineaþã ºi încã nu renunþã laaceastã formã de protest. El considerãcã i s-a fãcut o nedreptate, dupã ce afost condamnat ºi i s-a interzis sã maidea ochii cu cei din familia AngeleiStoica, fost viceprimar la Vulcan, maiales cã minorul, acum major, nu s-aconsiderat niciodatã parte vãtãmatã.Avocatul care l-a apãrat pe fostulpoliþist, însã, nu s-a pronunþat încã peacest subiect.

„Începând de luni, domnul Sucilã a intrat în greva foamei ºi a înþeles sãîºi manifeste nemulþumirea faþã dedecizia pronunþatã de Curtea de ApelAlba Iulia, prin care a fost menþinutãcondamnarea la pedeapsa închisorii,sub supraveghere, pronunþatã deJudecãtoria Petroºani. El apreciazã cãeste nevinovat faþã de probatoriuladministrat în cauzã ºi, pe cale deconsecinþã, soluþia pronunþatã deCurtea de la Alba Iulia este unanedreaptã. Pânã nu este motivatã

decizia Curþii de Apel Alba Iulia, nupot sã fac mai multe precizãri cuprivire la mitivele care au stat la bazamenþinerii acestei condamnãri”, adeclarat Daniel Tomescu, avocatulapãrãrii.

Minorul de atunci, acum major asusþinut mereu cã nu a fost abuzat nici de Adrian Sucilã, nici de sora saMihaela, iar asta reiese ºi din depoziþia acestuia în faþa instanþei.Alexandru a semnat o declaraþie încare a scris cã nu este parte vãtãmatãpentru cã „nu am fost abuzat ºi nu aexistat niciodatã vreun act sexual denici un fel între mine ºi Sucilã DanAdrian, aspect arãtat de la început peîntreg parcursul urmãririi penale cât ºiîn fazele de judecatã”. Tânãrul susþinecã nu a fost niciodatã parte vãtãmatãsau persoanã vãtãmatã, ci „victimã acelor care prin orice fel de mijloacede constrângere, respectiv organelede urmãrire penalã, au încercat sã îmiatribuie calitatea de parte vãtãmatã,sau victimã”.

Cu toate acestea Adrian Sucilã afost condamnat pentru act sexual cuun minor, motiv pentru care acum stãîn greva foamei.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Morþii din Valea Jiului fac reclamaþii la minister” ... Am avut o sesizare din Valea Jiului

pe probleme de muncã, iar aceasta erasemnatã, cu adresa exactã ºi localitatea deprovenienþã. În urma verificãrii, pentru avedea dacã cel care a fãcut sesizarea existãcu adevãrat, s-a constatat cã persoana dela adresa respectivã era decedatã de multãvreme” – Gabriel Lungu, secretar de stat,Ministerul Muncii.

Frigescu, laultimele înfãþiºãriI nculpaþii din dosarul „Prostituate

pentru sportivi ºi jurnaliºti”, încare este implicat ºi realizatorul TVdin Valea Jiului, Telus Frigescu, auputut administra noi probe înfavoarea lor la termenul de ieri.

Telus Frigescu împreunã cu compliciisãi au fost condamnaþi la pedepse asprede cãtre Tribunalul Hunedoara, însã auatacat sentinþa la Curtea de Apel AlbaIulia, unde, ieri, a fost un nou termen.Realizatorul TV a cerut instanþei sã i sepermitã administrarea unor noi probe în favoare sa, iar judecãtorii au admissolicitarea iar procesul se apropie de final.

Instanþa ar urma sã se pronunþeasupra pedepselor dictate de TribunalulHunedoara, iar dacã acestea vor fimenþinute, Telus Frigescu va ajunge înpenitenciar pentru executarea pedepsei.

Realizatorul TV, Telus Frigescu, laTribunalul Hunedoara a primit trei ani ºijumãtate de închisoare cu executare, PetiMarius Gabriel, a fost condamnat la omãsurã educativã pe o perioadã de 6 lunipentru trafic de minori ºi act sexual cu unminor.

Grigore Nebunu a primit 3 ani deînchisoare ºi 2 ani interzicerea unordrepturi la care a fost adãugat un spor de4 luni închisoare. Grigore Nebunu maiavea o condamnare astfel cã va executeîn final 4 ani de închisoare. Cei trei vortrebui sã achite ºi suma de 30.000 leicãtre una dintre victime, cu titlu de daunemorale. (Maximilian (Maximilian GÂNJU)GÂNJU)

Angajatele carelucreazã în

servicii în domeniulpublic din oraºulPetrila au avut parte,ieri, de o surprizã.

La prima orã adimineþii, chiar înmomentul în care trebuiau sã afle undesunt distribuite pentrucurãþenie, primarul IliePãducel a venit în faþalor ºi le-a oferit câte ofloare, urându-le “Lamulþi ani!” cu ocaziaZilei Femeii. Mai mult,toate angajatele auprimit liber, iar colegiilor, bãrbaþi, au preluat

ºi sarcina femeilor. “Este Ziua Femeii,

iar doamnele, înaceastã zi, meritã toatãatenþia noastrã, a bãrbaþilor. Le-am oferito floare, un gând bun ºile-am lãsat libere pentrua putea petrece aceastãzi minunatã alãturi defamilie”, a declarat IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

Mii de flori pentru femeile

din LupeniDoamnele ºi

Domniºoarele dinmunicipiul Lupeni aufost felicitate de ziua lorde bãrbaþii din

Organizaþia PSD Lupeni,în fruntea cãrora s-auaflat deputatul CristianResmeriþã ºi primarulCornel Resmeriþã.

Într-o atmosferã desãrbãtoare oraºul a fostinundat de mii de florioferite femeilor de cãtredeputatul CristianResmeriþã, însoþit de un grup numeros demembri ai OrganizaþieiPSD Lupeni.

“Doresc ºi pe aceastãcale sã le mulþumesc doam-nelor ºi domniºoarelor dinmunicipiul Lupeni ºi dinîntreaga Vale a Jiului pen-tru tot ce fac pentru noibãrbaþii, sã le urez multãsãnãtate, sã fie iubite înfiecare zi ºi fericite alãturide cei dragi! La mulþi ani!”,a declarat deputatulCristian Resmeriþã

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Ne-am oprit asupra luipentru cã eforturile princare se strãduieºte sã pro-moveze judeþul Hunedoara,zona Vãii Jiului ºi Româniadeopotrivã meritã aprecie-rile noastre. Un jurnalistechilibrat, care a ales sãstea departe zona gri aacestei industrii pentru aputea sã informeze corectpublicul care îi consumãmaterialele de presã.

Profesionalismul lui l-arecomandat sã devinã jurnalistul hunedorean care a fost acceptat deministerul Apãrãrii sãmeargã în bazele militaredin Afganistan, acolo undemilitarii români sunt ladatorie alãturi de alte forþemilitare ale lumii.Recunoscut de conducereaRadio România, al cãreicorespondent este în ValeaJiului, judeþul Hunedoara,Ilie Pintea face cinste acestei bresle, a jurnaliºtilor.

„Am ezitat îndelungcând mi-a spus Dan desprepremiul acesta, ºi nu pentru cã nu apreciez cam-pania, ci pentru cã, pur ºisimplu, nu cred cã amvreun merit care sã atragãatenþia opiniei publice.Sunt jurnalist ºi atât, iarprintre colegii noºtri suntmulþi alþii care au mai multede spus decât mine. Credtotuºi cã distincþia asta euna meritatã de RadioRomânia, instituþia la caream privilegiul sã lucrez:dacã n-ar fi fost încredereaºi susþinerea colegilor meidin Radio, n-aº fi ajunsniciodatã în îndepãrtatulAfganistan, ca sã vã spuncum aratã o zi din viaþaunui soldat într-un teatru deoperaþii sau cât de multînseamnã o sticlã de apã înpraful unui sat afgan. E, dinpunctul meu de vedere, unpremiu care nu-mi aparþinemie, ci întregii familii de laRadio România - iar eusunt mândru sã fac partedin ea”, ne-a mãrturisit Ilie

Pintea când l-am rugat sãtransmitã un mesaj cãtrecei care îl apreciazã.

Am cerut sprijinulcolegilor sãi pentru a avea un tablou cât maiclar asupra personalitãþiiinvitatului celei de-a 97-aediþii a campaniei„Premianþii fãrã premii”.

„E greu sã faci o carac-terizare colegului nostru,Ilie Pintea. De ce? Pentrucã Ilie este ceea ce numim„un om fain”. Pasiunea sa este radioul, dar Iliemânuieºte la fel de bine ºiaparatul de fotografiat saucamera video.

Ce-l defineºte pe Ilie?Încãpãþânarea cu care îºiurmãreºte proiectele, iaracest lucru se simte sau,mai bine zis, se aude la Radio RomâniaActualitãþi, acolo undeputem sã-i ascultãm repor-tajele. Ilie aduce la micro-fon oameni care, prin vorbele lor, au darul de aschimba în bine imagineaVãii Jiului, locul sãu natal.Iar Ilie are acest dar de agãsi frumosul ºi ineditul încele mai banale locuri. Aºtiut sã aducã în primplan tradiþiile momâr-lanilor, bucuriile turiºtilorcare urcã în staþiunile demunte, dar ºi dramelefamiliilor de mineri lovitede tumultul unor zilecenuºii.

Ilie a fost ºi alãturi desoldaþii români care luptãîn Afganistan ºi de acolo,de la mii de kilometri dis-tanþã de þarã, a transmisemoþia unor oameni duri.A înregistrat, a fotografiat,a filmat viaþa soldaþilorromâni ºi ne-a oferitimaginea unor bãrbaþipregãtiþi pentru teatrul derãzboi, dar sensibili la gândul „acasã”.

ªi ar mai fi ceva despus despre Ilie Pintea: peacest om nu l-am vãzutnervos niciodatã”!

Sorin Blada

„Pentru mine, Ilie Pintea este un sistemde referinþã în ceea cepriveºte presa din Valea Jiului ºi asta pentrucã este o voce, o voce la Radio RomâniaActualitãþi. Deºi puþini îlvãd în faþã, atunci cândajungem la câte unsubiect, pentru cã zi de zifacem orele de muncã înteren împreunã, oameniisunt încântaþi sã îl vadã ºi,de fiecare datã, îl felicitãpentru câte un reportaj.Este un realizator excelentde emisiuni de radio,simte mereu subiectul ºi atacã sensibilitatea publicului cãruia i seadreseazã. ªi, unde maipui cã a fost de câteva oripe front, în Afganistan, deunde s-a întors cu poveºtiuna ºi una ºi a realizatcâteva filme documentareºi chiar o expoziþie ce aplecat la New York.

Ilie Pintea este voceainconfundabilã a radiouluipublic, care le spunetuturor cum este Valea Jiului ºi judeþulHunedoara, care atacãîntr-o ºtire toate unghiu-rile din care poate fi privi-tã o informaþie, cu obiec-tivitate ºi profesionalism,adunate în aproape douãdecenii de experienþã, fãrãsã scad aportul pe care l-aadus presei locale în tim-pul mineriadelor, la care afost martor ocular. Îi placecafeaua de dimineaþã sãfie la cafeneaua la care seîntâlneºte cu o mânã deprieteni, iar pentru mine

este un tovar㺠cu caremã sfãtuiesc atunci când am nevoie sã maiconsult o pãrere.

ªi sã nu uit, estecetãþean de onoare aloraºului care l-a adoptatde ani buni, Petrila, ceamai esticã localitate dinValea Jiului”.

Diana Mitrache

„Ilie Pintea strãbateaceste vremuri tulburipentru presa de pretutindeni cu reporto-fonul de gât, mintealucidã, onorând breasla jurnaliºtilor dinHunedoara ca un senior„cu pleatã”. În contrast cucele spuse despre ValeaJiului, Ilie a reuºit mereusã umple jumãtatea golitãde alþii a paharului. Esteunul dintre puþinii jur-naliºti care nu se urneºtedin casã doar atunci cândîn Valea Jiului moroameni ori când mineriiies în stradã, se blocheazãîn subteran sauprotesteazã. Nu, IliePintea a reuºit sã aducãîn atenþia ascultãtorilor

RRA oameni frumoºi,locuri calde, momenteunice petrecute într-ozonã „urâþitã” de acestevremuri nedrepte...”

Ionuþ Drãgotesc

„Ce pot sã spun de Ilie Pintea? Îl cunosc de „ojumãtate de viaþã” sau maibine spus o jumãtate dinviaþa lui... Cu siguranþãintereseazã „picanteriile”mai mult decât lucrurileserioase pentru cã, nu-iaºa?, suntem ziariºti, iar pemoment îmi aduc amintecum îngheþam amândoiiarna pe telescaun în drumspre releul din Parâng casã transmitem imagini laBucureºti, pe vremea cândam fost corespondenþi laPrimaTv... undeva prinanii 2000. Oare intere-seazã pe cineva cât ne-amsprijinit pe la începuturilecarierei noastre când Ilieintrase la radio ºi trebuiasã transmitã un materialîn emisiunea regretatuluiGrigoriu într-un timp deun minut ºi citea denenumãrate ori ca sã fietotul perfect... Da, Ilie esteun perfecþionist, iar presape care am fãcut-o ºi pecare am învãþat-o împre-unã a fost aceea pe teren,„din poartã în poartã”. Ilieeste un model pentru ceeace inseamnã a fi jurnalistºi deºi nu îl trãdeazã faþa(sic!) este o persoanã sensi-bilã, are mult talent ºi estefoarte bun în ceea ce face.Dar ajunge cu laudele, cãºi-o ia în cap... Oricumpentru premiu nu scapã,iar dupã ce zilele trecuteam stat la o berevizionând filmul lui RogerWater, acum îl aºtept la ovizionare Pink Floyd, oriMetallica.... Berea, ca petimpuri, o plãteºte cine areceva prin buzunare, cã noisuntem jurnaliºti, nu buge-tari, nu avem sponsori ºinici de pensii speciale nuvom avea parte....Felicitãri Ilie Pintea ºi îþimulþumesc Dan Terteci cãþi-ai întors faþa ºi asupraacestei bresle nobile ºi

totodatã hulite ºi în specialasupra unui jurnalist dinValea Jiului. Ilie Pinteameritã ºi dacã pânã acumnu i-aþi auzit la RadioRomânia reportajele orinu i-aþi vãzut fotoreporta-jele din Afganistan sau nuaþi citit articolele pe carele-a semnat vã rog sã ofaceþi! Aveþi de câºtigat”!

Marius Mitrache

„Dacã, aºa cum spuneaodinioarã scriitorul Ion D.Sîrbu, Petrila este ºiastãzi, nu doar un simpluoraº, ci o lume, cu sigu-ranþã o contribuþie impor-tantã la acest adevãr o areºi Ilie Pintea, corespon-dentul pentru Valea Jiuluial postului naþional deradio „RomâniaActualitãþi”.

În general, oameniispun despre Ilie cã el este„vocea”. Asta poate ºipentru cã, practic, nu e zide la Dumnezeu fãrã cadespre lucrurile mai alesfrumoase din Valea Jiuluiºi þinutul Hunedoarei IliePintea sã nu le vorbeascãromânilor prin interme-diul celui mai ascultatpost radiofonic dinRomânia: Radio România Actualitãþi.

Chiar ºi aºa, în spatelevocii sale inconfundabile,Ilie Pintea rãmâne un pro-fesionist prin excelenþã aljurnalismului contempo-ran ºi un om de oexcepþionalã calitate. Înegalã mãsurã un profe-sionist al radioului, IliePintea semneazã cu suc-ces producþii jurnalisticede top în televiziune sauîn publicaþii locale dinValea Jiului, aºa cum seremarcã prin excelentecomentarii, reportaje ºi,mai ales, fotoreportaje, peblogul sãu ori pe „newsocial media”.

Puþini sunt cei care ºtiucã Ilie Pintea se numãrãprintre jurnaliºti românicare-ºi pot trece în CV calitatea de „corespondent

de rãzboi” (fiind singuruldin judeþul Hunedoaracare a obþinut acest statutremarcabil), dupã ceStatul Major al ArmateiRomâne l-a primit - ºi încãde douã ori, în ultimii ani– în bazele militare aleNATO din Afganistan.

Toate aceste „fapte” Ilie Pintea le considerã, cumodestia-i caracteristicã,doar „o datorieprofesionalã împlinitã”.Asta nu a împiedicat însãConsiliul Local al oraºuluiPetrila, oraºul în carelocuieºte apreciatul jurna-list, sã-i confere un absolut meritat titlu de„Cetãþean de onoare”.Aºa cum nu i-a împiedicatnici pe colegii sãi dinpresa Vãii Jiului sã-i confere, constant, titlul de„Cel mai bun jurnalist”.Aºa cum nici noi nu nevom împiedica în demer-sul nostru de a-l invita, dedata aceasta în faþa devenilor, nu doar pentrua descoperi omul dinspatele vocii RadioRomânia în judeþulHuneodara, ci pentru a-lcunoaºte cu adevãrat petalentatul ºi onorabilul jurnalist care este ILIE PINTEA”.

Tiberiu Vinþan

„S-a spus de multe ori,ca figurã de stil, cã ValeaJiului este ca un teatru de rãzboi, asta din cauzaevenimentelor care sesucced aici mai ceva casecundele într-un rollercoaster. Cât de vie este zona sau nu este discutabil, dar cu siguranþãavem ceva legat de rãzboi.Avem un corespondent de rãzboi.

În România sunt puþinijurnaliºtii care se pot lãuda în cariera lor cã autransmis dintr-un teatru de rãzboi, iar Ilie Pinteaeste unul dintre ei.

Pe Ilie l-am cunoscut peteren în urmã cu mai binede 10 ani ºi chiar dacã nui-am spus niciodatã (o mãr-turisesc acum), am furatpuþinã meserie de la el.Aºa, cât sã-mi umplu douãbuzunare ºi-o agendã.

Ilie Pintea este un omdedicat, profesionist, careîn ciuda în vremuriloractuale când sintagma„merge ºi aºa” tinde sã iaproporþii alarmante, elîncã se încãpãþâneazã sã-ºifacã meseria corect ºi cupasiune”.

Adriana Pavel

„llie Pintea este absolvent al Facutãþii deJurnalism din Sibiu… Arealizat reportaje din toatecolþurile þãrii, a fost în

linia întâi a evenimentelor,dar Ilie „a descoperit”oameni ºi locuri, s-a impli-cat în viaþa comunitãþilor,a promovat cultura fiindel însuºi om de culturã. A sprijinit majoritateaproiectelor culturale, apromovat modele deoameni ºi fapte. Dur, darde o sensibilitate rafinatã,Iliuþã este omul care simplificã lucrurile, unoptimist incurabil, dar ºiun critic cu atitudinetranºantã. De douã ori, areprezentat România înteatrul de operaþiuni mili-tare din Afganistan - core-spondent de rãzboi al pos-tului naþional de radio.Este dedicat locurilor din-tre Jiuri, mândru cã estedin oraºul scriitorului I. D.Sîrbu – Petrila. Este singu-rul jurnalist Ceatãþean deonoare, titlu acordat deCL Petrila, în 2014”.

Ileana Firþulescu

„Ilie Pintea este un profesionist desãvâºit, unbonom, un om special. L-am cunoscut cu vreo 15ani în urmã, iar viaþa ne-aintersectat de multe oripaºii. Nici nu aveam cumaltfel, într-o zonã profund“povincialã” cum esteValea Jiului. Ilie Pinteaeste un om care a trans-mis din toate colþurile þãriirealitatea aºa cum este ea,necosmetizatã, dar care aºtiut mereu sã aducã lasuprafaþã ºi “frumosul dinurâtul cotidian”. Un jur-nalist pentru care mareaprovcare împlinitã a fostsã transmitã, în douã rân-duri, din Afganistan ºi nudoar reportaje radio reali-zate în teatrul de operaþiu-ni militare, ci ºi fotografiiextrem de reuºite care i-auadus recunoaºterea inter-naþionalã. Ilie Pintea estemai mult decât voce bunãsau un jurnalist deexcepþie al postului publicde radio. Ca o glumã, amputea spune cã este cevrea el, pentru cãDumnezeu i-a hãrãzit talent cu carul. Scrie,filmeazã, fotografiazã ºi întoate îºi pune din plinamprenta sufletului sãuimens ºi frumos. Dar, maipresus de toate, Ilie Pinteaeste un jurnalist devotatlocului sãu natal: ValeaJiului. O zonã pe care aºtiut sã o descrie în culoripastelate chiar ºi atunci,sau mai ales atunci cândtoatã lumea vedea doarcenuºiul. Ilie Pintea esteabsolvent al Facutãþii deJurnalism din Sibiu ºi, înultimii ani a fost de douãori în Afganistan, unde arealizat, alãturi de colegulºi prietenul lui Mario

Balint, mai multe filmedocumentare ºi o expo-ziþie fotograficã ce a mar-cat deschiderea ºirului deacþiuni ce au marcataniversarea de 86 de ani a Societãþii Române deRadiodifuziune. Dar omul de radio din Petrilarãmâne modest ºi susþinecã meseria l-a înnobilat.Nu pot decât sã mã bucurcã l-am întâlnit pe cel carene dã zi de zi dovada talentului, profesionalis-mului ºi a modestiei sale,care îl înnobileazã caOM”.

Carmen Preda Cosman

Pentru exemplul oferit,pentru întreaga strãdaniea unui asemenea om, vãpropunem sã ne întâlnimcu el ºi sã-i spunem cã-imulþumim pentru ceea cene oferã, un model desuflet, de profesionist, dedevotament. Sâmbãtã, 12 martie 2016, ora11.00, domnul Ilie Pinteavine sã-l cunoaºtem. Aveþiocazia sã îl priviþi în ochi,sã-i spuneþi o vorbã caldãºi sã fiþi parte dintre ceicare îi vor mulþumi oficialprintr-o diplomã ºi unbuchet de flori venind înfaþa statuii lui Decebal dincentrul Devei.

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Martie 2016 Actualitate 5

AngajateleCEH, înjositede Ziua FemeiiMarea majoritate a angajatorilor

care au în subordine femei, de 8 Martie, le-au recompensat pedoamne ºi domniºoare fie cu unliber, o floare, un chef sau chiar oprimã. Nu asta se poate spune ºidespre angajatele de la ComplexulEnergetic Hunedoara, care pur ºisimplu au fost înjosite pentru cãsocietatea trece printr-o perioadãfoarte grea.

Astfel, chiar dacã în contractulcolectiv de muncã era prevãzut cafiecare angajatã sã primeascã câte 100 de lei, primã de ziua femeii,administratorul judiciar ºi cel special,care se ocupã de colosul industrial, nu au acordat acest drept pe motiv cã nu sunt bani.

”Din pãcate încã o prevedere dinCCM, este nerespectatã ºi, la fel ca ºipentru celelalte situaþii în care nu s-aurespectat prevederile contractuluicolectiv de muncã, avem la îndemânãprea puþine portiþe prin care putem sãne opunem acestei decizii de a nuacorda un drept salariatelor, chiar dacãel este prevãzut în CCM”, a spus Petre

Nica, Preºedintele SindicatuluiMuntele.

Mai mult, Nica susþine cã administratorii societãþii încearcã înacest fel sã reducã cheltuielile ºi sãamâne falimentul.

”Din pãcate, luna februarie a fostuna cu un preþ mediu de vânzare deaproximativ 100 lei/ Mwh, ceea ce agenerat un deficit bugetar caredepãºeste 15.000.000 de lei. În acestecondiþii se încearcã prin orice mãsurã,chiar dacã este una antipopularã, sã seînchidã din portiþele care duc cãtre fali-mentul societãþii”, a mai adãugat Nica.

Iar dacã prima prevãzutã în contractnu a fost acordatã, angajateleComplexului Energetic Hunedoara, nuau primit nici mãcar liber de 8 Martie,ºi asta poate pentru cã administraþia s-a gândit cã ce rost ar mai avea, dacãºi aºa doamnele ºi domniºoarele dinCEH stau lunã de lunã 10 zile acasã,în ºomaj tehnic impus.

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU

Ilie Pintea, “vocea” de la Radio România din Valea Jiului,PREMIANTUL SÃPTÃMÂNIIPe Ilie Pintea îl cunoaºtem de la radio, acolo îi

auzim vocea când prezintã judeþul Hunedoara,evenimentele care au loc aici sau când face reportaje despre atracþiile hunedorene. A reuºit sã fie selectat de Ministerul Apãrãrii Naþionalepentru a merge corespondent de presã în teatrelede operaþii unde se aflã la datorie militari români.S-a întors de acolo cu informaþii, fotografii, mate-rial video – toate acestea fiind o parte din sufletullui. Cu el o sã ne vedem sâmbãtã la urmãtoareaediþie a campaniei „Premianþii fãrã premii”.

Flori ºi zi liberã pentruangajatele de la Petrila

Din Petroºani aflãm opoveste de succes a unui elevde la Colegiul EconomicHermes, care, deºi a rãmasdoar cu bunica, a fost unul dintre cei mai buni la examenulde Bacalaureat, unde a luatnota 10 la matematicã. Acumeste student în Spania, acolounde îi sunt ºi pãrinþii.

http://mediaresource.open-politics.ro/despartirea-de-par-inti-ii-face-pe-copii-foarte-vul-

nerabili-medical/

Lãsaþi în þarã, pentru capãrinþii sã le poatã oferi un traimai bun, sau mãcar unuldecent, copiii din Valea Jiuluiai celor care aleg sã plece lamuncã peste hotare devin altfelde oameni. E ca o boalã carele macinã sufletele ºi fiecareatrage atenþia aºa cum crede elcã este mai bine, fãrã sã fiefoarte conºtient de ceea ceface. Unii reuºes, alþii dau greº„cu succes”.

Ce îi diferenþiazã pe fiecaredintre ei? Ei bine, psihologii,care ajung sã stea de vorbã cuastfel de tineri, ne spun cã toþisuferã, dar cã fiecare se refugiazã în diverse medii, înfuncþie de momentul la care lise întâmplã sã rãmânã cu alterude, dar asta depinde ºi deeducaþia pe care pãrinþii le-au

oferit-o pânã sã plece. Certeste un singur lucru, ºi anumeacela cã suferinþa lor este vizibilã ºi, chiar dacã nu toþirecunosc asta, cei care lepãtrund în suflete, la orele deconsiliere psihologicã, vãd câtde triºti sunt ei. „Cei care daugreº, dar mai ales cei carereuºesc sã ne uimeascã cu per-formanþele lor ºcolare, suferãenorm. Spun cã mai ales ceicare reuºesc sã se adaptezesuferã din lipsa pãrinþilor, pen-tru cã aceºtia cautã sã le facãpe plac de la distanþã ºi sã nu îisupere”, spune psihologulSilvana Capriº.

Lucrul acesta ni-l confirmãºi Alexandru Casian Vidale, untânãr din Petroºani ai cãruipãrinþi au plecat în Spaniacând el era în ºcoala primarã.A simþit, spune el, cã i se rupesufletul, dar în clasa a XII-a,deºi a trãit doar cu bunica laPetroºani, a fost unul dintrepuþinii care au luat 10 lamatematicã la Bacalaureat ºieste unul dintre cei mai bunielevi pe care i-a avut liceulpânã în 2015. „Aveam 9 ani,eram in clasa a III-a pe final, lao vârstã fragedã, pot spune,când pãrinþii mei au plecatpentru prima datã de lângãmine. La început mi-a fostfoarte greu, dar m-am obiºnuitcu ideea ºi am mers mai

departe cu gândul cã într-o zivoi fi alãturi de ei. Sã vã spuncum era? Atunci când veneauacasã ºi dupã aceea plecauînapoi … acelea eraumomente groaznice!!! Eramcopil ºi sufeream enorm dedorul lor”, a mãrturisitAlexandru Casian Vidale, un tânãr care acum a ajuns student în Spania, acolo, lapãrinþii sãi, unde a visat cã vaajunge timp de aproape 10ani. A fost ambiþios ºi, chiardacã ar fi avut bani destui, afost modest pentru cã aºa ºi-arfi dorit mama ºi tata sã îl vadãºi a fãcut-o de dragul ºi dedorul lor.

Copiii îºi schimbã sistemulde valori ºi asta imediat cesufletul le este gol, dupã ple-carea pãrinþilor. Psihologii spun

cã momentul vine ca un declicîn viaþa lor, iar unii aleg sã fieun alt fel de „eroi” ai ºcolii lor.Eroismul, însã, se terminã uneori la secþia de poliþie.

„Nu cu mult timp în urmã, aajuns la noi la cabinet un tânãrlicean, adus de bunica lui, pen-tru cã ea nu mai ºtia cum sã îlconvingã sã fie serios. A fostsãltat cu mascaþii de la ºcoalã,pentru cã era consumator dedroguri, dar, culmea! când aajuns la noi, nu considera cãare vreo problemã. În mintealui, el era „zeu”, era popular înºcoala lui, avea telefoane deultimã generaþie, bani cu careîºi încuraja viciul, pentru cã îiprimea de la mama din strãinã-tate, iar bunica era, în accep-þiunea lui, cea care avea probleme, nu el. ªi nici nu amreuºit sã îl aduc de prea multeori la consiliere”, ne spuneSilvana Capriº, pishologul care încearcã sã intre înmintea copiilor lãsaþiacasã de pãrinþi în Valea Jiului.

Astfel de copii serefugiazã într-un grup,care nu întotdeauna estebine vãzut ºi acolo devinlideri, pentru cã au baniiprimiþi de la pãrinþi.Sitemul lor de valori seschimbã ºi, din dorul depãrinþi, ei cautã sã îºigãseascã un grup dincare sã facã parte. Nuconteazã cã grupul acela

e unul cu mari probleme ºi sãmascaþii ajung sã îi ducã lasecþie, dar acolo, ei ºi-au gãsitlocul „în faþã”, aºa cum acumnu mai sunt în familia din careau plecat pãrinþii. „Sunt caniºte copii bolnavi la propriu ºiaº vrea sã îi urmãriþi pe ceicare rãmân fãrã pãrinþi ca sãobservaþi cã sunt extrem devulnerabili în faþa bolilor deorice fel. Le fuge pãmântul desub picioare, când mama sautata pleacã de lângã ei ºi atunciei se îmbolnãvesc chiar la pro-priu. Când sunt mici, sperã cãboala lor îi va aduce înapoi pepãrinþi, pentru cã, nu-i aºa?pãrinþii le-au stat la cãpãtâicând aveau febrã!”, a mai spuspsihologul Silvana Capriº, carei-a regãsit pe cei mici de multeori ºi la logoped, pentru cãatât de tare i-a afectat plecareapãrinþilor, încât nu mai pot sãarticuleze corect cuvintele, iarasta li se întâmplã mai ales încazul în care pãrintele carepleacã este de acelaºi sex cucopilul care rãmâne acasã.

Articolul face parte dinproiectul Media Resource:Jurnaliºtii lucreazã cu ONGiºtiiimplementat de FundaþiaMedian Research Centre.Proiect finanþat prin granturileSEE 2009 – 2014, în cadrulFondului ONG în România ºiîl puteþi urmãri pe site-ul:http://mediaresource.openpoli-tics.ro/

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Martie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

R iscul rãspândirii virusuluiZika este unul foarte mare,

iar deja au apãrut foarte multecazuri de îmbolnãviri. Pentru astopa oarecum rãspâdirea virusului, Institutul Naþional deSãnãtate Publicã a fãcut apelcãtre toþi primarii sã fie foarteatenþi ºi sã trateze cu maximãresponsabilitate riscul derãspândire a virusului Zika.

La Petroºani, administraþia publicã localã împreunã cu primarulTiberiu Iacob Ridzi au stabilit primelemãsuri de prevenþie.

Astfel, pentru prima datã laPetroºani, dezinsecþia se va face

dintr-un aparat zburãtor, elicopter sauavion, încã nu se ºtie sigur. În acestmod pe toatã suprafaþa municipiului seva împrãºtia o substanþã care va ducela exterminarea þânþarilor purtãtori aivirusului Zika, ºi nu numai.

”Am vãzut anunþul de la InstitutulNaþional de Sãnãtate Publicã la televizor. La Petroºani, nu se puneproblema de a avea aceºti þânþari,transmiþãtori ai virusului Zika. Încã de anul trecut avem în intenþie dar anul acesta vom face o dezinsecþiegeneralã, în premierã la Petroºani,vom stropi din avion”, a spus primarul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Evident dezinsecþia generalã, dinavion, va fi completatã de cea manualã

care se va face în locurile publice, parcuri ºi chiar subsolurile blocurilor,unde sunt foarte mulþi þânþari.

”Vom merge în locurile publice,unde considerãm cã este necesar ºimanual pentru o mai bunã prevenþie”,a mai adãugat primarul.

Acþiunea este preconizatã a avealoc pânã la sfârºitul lunii aprilie.

”În aceastã primãvarã, pânã lasfârºitul lunii aprilie vom face acestdemers pentru cã este foarte impor-tant. Existã foarte mulþi þânþari, nu cred cã e cazul de a fi Zika la noi înPetroºani, pentru cã noi suntem într-ozonã montanã, dar vom lua acestemãsuri”, a mai spus primarul munici-piului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU

Copii traumatizaþi de plecarea pãrinþilor în strãinãtateMii de copii au rãmas, an de an, la rude, pentru cã mama

sau tata, ori, în unele cazuri, ambii pãrinþi, au plecat pestehotare pentru un trai mai bun. Pentru cei mici, însã, traiul maibun a fost, uneori, coºmar. Unii s-au adaptat, pentru cã totulþine de ceea ce i-au sãdit în suflet pãrinþii, înainte sã ia caleastrãinãtãþii, dar alþii nu vor mai fi la fel niciodatã.

Unde se face diferenþa între cei care capoteazã ºi cei careînving destinul?

Cifrele seci aratã cã în România sunt 170.000 de copii înaceastã situaþie, dar sunt statistici care dau chiar cifra de350.000 de copii lãsaþi în grija cui a rãmas în þarã.

Tristeþe, dor, speranþe, depresie, terapie, probleme medicale, toate acestea au fost disecate într-o nouã serie dinproiectul Media Resource, în care le aflãm poveºtile lor:

http://mediaresource.openpolitics.ro/copiii-traumatizati-de-plecarea-parintilor-la-munca/

Dezinsecþia se va face din avion anul acesta la Petroºani

A dministraþialocalã din

Petroºani a demaratlucrãrile pentru amenajarea a douãparcãri ºi a aleiloraferente blocurilor de locuinþe în zonacartierului Aeroport.

Investiþia realizatã cubani din bugetul localera necesarã spun edilii.”Avem în lucru o ame-najare de cale de accesºi douã parcãri lablocurile 25 ºi 27, douãblocuri care, de 40 deani, n-au avut asfalt. Osã face ºi reparaþii laartera care duce pânã laaceste blocuri, acumeste placã de beton. Osã asfaltãm, nu toatãcalea de acces care ducela drumul principal, ciacolo unde este nece-sar”, a declarat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob-Ridzi.Municipalitatea vademara ºi asfaltarea mai

multor strãzi din cartierulColonie, artere care nuau fost prinse în progra-

mul de refacere derulatîn anii trecuþi.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Î n numeledemocraþiei,

lãsaþi-ne sã ne unim

2009 – Pãducel laPDL alãturi de Ramaºcanu

2016 – Pãducel laPNL alãturi de Ramaºcanu

Politica e curvã, iar acestlucru ni-l demonstreazã ºioamenii politici care pentrubunãstarea lor schimbã partidele, precum ciorapii.

Ilie Pãducel este candidatulPNL pentru funcþia de primar.Adicã Partidul Naþional Liberalcare a fuzional cu Partidul

Democrat Liberal, formaþiuneapoliticã din care fãcea parteIlie Pãducel în anul 2009.Dupã ce în anul 2012Constantin Ramaºcanu ºi IliePãducel au fost contracandi-daþi în alegerile pentruprimãrie, anul acesta se parecã merg umãr la umãr.

Ilie Pãducel este ºcolit întoate partidele. Un om cu animulþi de activism pentru PCRîn spate ºi care, dupã Revoluþiea pendulat între PD ºi PSD, adevenit acum candidat dinpartea liberalilor, a celor noi ºia celor vech. Astfel, Pãducel aredevnit colegul celor pe care

i-a pãrãsit în favoarea celor dela PSD.

Edilul a fost primar doi anide zile ºi pe vremea lui NicolaeCeauºescu. Acesta ºi-a începutcariera de primar în anul1988.

“Am fost doi ani înainte derevoluþie la primãrie. Potspune cã ºi atunci se lucra într-un ritm foarte alert ºi dra-conic. Rãspundeam de întrea-ga economie a oraºului Petrila,un oraº funcþional cu cinciunitãþi miniere cu preparaþiecu tot. Rãspundeam ºi de pro-ducþia de cãrbune ºi de cons-trucþia de blocuri ºi de proble-mele de agriculturã ºi sociale.Sunt ºi acum multe problemede rezolvat pe care eu consi-der cã indiferent în ce legis-laturã am fost împreunã cucolectivul pe care l-am condusam cãutat sã ne achitãm desarcinile care ne-au stat înfaþã, care de la o zi la alta nusunt deloc puþine ºi delocuºoare”, declara în urmã cu un an de zile, Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

În 2000 a fost susþinut dePD, iar în 2004 a candidat din partea PSD. A revenit laPD (redenumit PDL), în 2013a fost exclus din partid, aºa cãa revenit la PSD.

Pesediºtii au anunþat cã nu-lmai susþin pentru încã unmandat aºa cã Ilie Pãducel aacceptat invitaþia liberalilor.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!Monika BACIUMonika BACIU

De luni, 29 februa-rie, conducta principalãce trece prin spatelePieþei de la Petroºani,în imediata vecinãtate aºoselei de centurã,curge neîncetat, sau,mai bine zis, nimeni nua reclamat defecþiunea.Apa a curs neîncetat ºia fiert toate buruieniledin zonã, inflitrându-sedirect în pârâul caretrece prin apropiere ºi

care se varsã în Jiu.Nimeni nu a sesizat cãaburii ajung pe DN 66ºi pot încurca circulaþiaºi responsabilii de latermoficare abia acumspun cã vor anunþadefecþiunea la Paroºeni.„Nu am avut nicioinformaþie pânã îndecursul zilei de azi (n.r marþi, 8 martie).Eu mã voi duce laTermocentrala Paroºeni

ºi, bineînþeles, voicomunica aceastã situaþie celor în drept,având în vedere faptulcã magistrala estedefectã în zona de trecere care ali-menteazã ºcoala nr. 2.Aceasta le aparþinecelor de la Paroºeni ºi îivom anunþa pe ei sãremedieze aceastã situa-þie”, a declarat OvidiuMunteanu, director SCTermoficare Petroºani.

Nu este primuldefect de pe magistralade alimentare cu agenttermic. Þevile plesnescdin cauza vechimii, iarîn acest loc se pare cã au ºi stat oameni,pentru cã sub pod,peste þevi existã ºi oplapumã ºi mai multeobiecte de uz personal.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Martie 2016 Actualitate 7

Pãducel, “Marele Dictator” al Petrilei!– Soldaþi nu vã vindeþi sufletul brutelor!– Oamenilor care vã dispreþuiesc, ºi vor

sã vã facã sclavi!– Sã vã înregimenteze vieþile, sã vã

spunã ce sã faceþi, ce sã gândiþi ce sã simþiþi.– Sã vã trateze ca pe vite ºi sã vã

foloseascã precum “carne de tun”.– Nu vã vindeþi sufletul acestor oameni,

acestor oameni-maºini ce au minþit ºiinimi de maºinã.

– Voi nu sunteþi maºini, voi nu sunteþivite. Sunteþi oameni.

– Aveþi dragostea umanitãþii în inimilevoastre.

– Nu urâþi! Doar nedragostea ºi nedreptãþile!– Soldaþi! nu luptaþi pentru sclavie!

Luptaþi pentru libertate!– Sfântul Luca a spus: Regatul

Domnului e în fiecare om.– Nu doar într-unul, sau într-un grup, ci

în toþi oamenii! În voi!

– Voi oamenii aveþi puterea! Puterea sãcreaþi maºini!

– Puterea sã creaþi fericire!– Voi oamenilor aveþi puterea sã faceþi

viaþa liberã ºi frumoasã!– Sã faceþi viaþa o aventurã frumoasã!– În numele democraþiei lãsaþi-ne pe

noi sã folosim aceastã putere…– Lãsaþi-ne sã fim uniþi! Lãsaþi-ne sã

luptãm pentru o lume nouã!– O lume decentã care va da ºansa

oamenilor sã lucreze.– Asta va garanta viitorul ºi ani mulþi de

securitate.– Promiþându-le acele lucruri, brutele

“s-au ridicat” la putere.– Dar ei mint. Nu îºi vor þine

promisiunile. Niciodatã nu o vor face.– Dictatorii se “elibereazã” pe ei, dar

înrobesc oamenii.– Acum lãsaþi-ne sã luptãm pentru a

îndeplini aceastã promisiune.– Lãsaþi-ne sã luptãm pentru libertatea

lumii cu graniþele naþionale.– Cu lãcomia, cu ura ºi intoleranta.– Lãsaþi-ne sã luptãm pentru a

convinge lumea.– O lume unde ºtiinþa ºi progresul vor

conduce spre fericirea tuturor.– Soldaþi, în numele|democraþiei,

lãsaþi-ne sã ne unim.

Este un fragment din discursul luiCharlie Chaplin din “Marele dictator” .Filmul a apãrut în anul 1940, în plinrãzboi mondial, ºi fãcea referire atât laHitler, aflat dictator în Germania, cât ºi laStalin, “tãtucul ruºilor”.

Numai cã, istoria nu ne-a învãþat nimic,iar acesta este valabil ºi în zilele noastrecând “bravii conducãtori” ne trateazã cape niºte “carne de tun”.

Las’ sã curgã, neamule!N imeni nu a reclamat faptul cã de mai bine de o sãptãmânã,

o þeavã de termoficare spalã cu apã fiartã zona aflatã întreColonia Petroºani ºi cea din apropierea Pieþei centrale, pe ºoseauade centurã. Apa ºi aburii sunt vizibili din stradã, însã, cei de laTermoficare habar nu aveau de asta.

Investiþie derulatã de PrimãriaPetroºani în cartierul Aeroport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Martie 20168 Sport

Tehnologia video vacuceri în curând ºi fotbalul. Îl va ucide sauîi va da o nouã anvergurã?

F.I.F.A., prin voceanoului sãu preºedinte,

a acceptat asistenþavideo pentru arbitri.Evident, se va mergepe experimente, darþinta este anul 2020,când printre oraºelecare vor gãzdui

Campionatul Europeanva fi ºi Bucureºtiul.Unii spun cã-i un„moment istoric”(Gianni Infantino,preºedintele F.I.F.A.),alþii cã va fi o „uriaºãprostie” (Michel Platin,preºedintele suspendatal U.E.F.A.). Nouatehnologie se numeºteVAR (video assistanreferee) va performa îndeciziile la linia porþii,

dacã a fost sau nu gol,la penalty-uri, eliminãrisau erori de identitate,în cazul eliminãrii dingreºealã a altui jucãtor.Arbitrul de centru vacere asistentului video– deci tot un arbitru! –sã fie anunþat despre o fazã care trebuieanalizatã, acesta vaviziona momentul (pe slow motion saureplay), comunicându-i

centralului rezultatul ºiîn fine, arbitrul vadecide dacã va viziona imaginea TVla marginea terenuluisau va accepta directdecizia VAR-ului.

Campania a fostdeclanºatã, sã vedemdacã frumuseþea fotbalului nu va fi ºtirbitã.

Oricum, bulgãrele se rostogoleºte la vale.

Henþ cu mâna

NE VOM DACU... VAR?

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -Ori de câte ori vomavea ocazia, vom

publica în cotidianulnostru o fotografie

cu un moment semnificativ din

sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus

pentru a neîmprospãta memoriadespre faptul cã auexistat performanþe

sportive ºi în Valea Jiului.

DOUBLE P

În perioada 2000-2002, la C.S.S. Petroºani au activat, sub îndrumareaprof. Edith Mileti, douã handbaliste care ulterior au devenit

cunoscute, mai ales cea... în verde! Patricia Popa ºi Patricia Vizitiu aufost jucãtoare la CSS Petroºani.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

H andbalistelede la junioare

II (16-17 ani) aufost prezente laprimul turneu de salã, dupãîncheierea sezonului regulat.

Echipa C.S.S.Petroºani a participattimp de patru zile (3-6martie) la Craiova,fiind foarte aproape dea atinge graniþa unui

numãr de 400 degoluri, marcate încampionat ºi la turneulde salã nr. 1.

Echipa lui DanielBrânzãu a început înforþã, cu o victorie la odiferenþã de 19 goluriîmpotriva echipei dinDrobeta Tr. Severin,dar a cedat apoi cuL.P.S. Slatina (24-21)ºi la mare luptã cuH.C.M. Craiova (17-18), pentru ca înfinal sã spulbere

echipa din Tg. Jiu, cu 31-16.

„Putem spune cãsuntem în grafic. Am pierdut, e drept,douã partide, dar victoriile din celelaltedouã ne menþin în lupta pentru urmãtoarea þintã,turneul semifinal. Pânãatunci însã mai avemde acumulat puncte,ca sã ne sigurãm loculîn primele patru, carevor participa la turneul

semifinal. Avemambiþii mari cu actualageneraþie de jucãtoare,ele fãcând parte dintr-o generaþietalentatã. Trebuie însã o mai mare concentrare asuprajocurilor cu mizã ºiatunci rezultatele vor fipe mãsurã” a precizatprof. Daniel Brânzãu,antrenorul de la C.S.S. Petroºani.

Fotbal. AMINTIRI DIN DIVIZIA „B”În paralel cu poveºtile din Divizia „A”, vom prezenta periodic ºi

momente memorabile cu partide din Divizia „B”, unde de-a lungulanilor în Valea Jiului au evoluat echipele Jiul Petroºani, MinerulLupeni, A.S. Paroºeni Vulcan ºi C.S. Aninoasa.

Jiul Petroºani

Început demartie, acumtrei decenii

Jiul începe returul în Seria a3-a a Diviziei „B” de pe poziþiade lider de toamnã, având treipuncte avans faþã de GloriaBistriþa ºi F.C. Maramureº BaiaMare.

Meci greu acasã, pe 16 mertie1986 cu U.T.A., care mai speraºi ea la locul 1, deºi era pe 5...

Deºi cu destule ratãri, Jiul nu

poate deschide scorul decâtdupã pauzã, când Gãman (min.49) înscrie dintr-o pasã de la GigiMulþescu. Va fi 2-0, rezultatulfinal, când în min. 62 Lasconiface o cursã impetuoasãînvingându-l pe portarul arãdeanLovas.

O victorie împotriva uneiechipe U.T.A., antrenatã demarele Nicolae „Coco”Dumitrescu, în care excelau Adr.Lucaci, Keregi, Csordas, Curasau Þârlea, la Jiul fiind prezenþiîn acel meci: Homan – V. Popa(min. 71 Cr. Florescu), merlã,Szekely, Grig. Petre – Stana,Mulþescu, Gãman – Bãluþã,Vancea, Lasconi.

JUNIOARE II, SERIA ETurneu de salã 1, Craiova, 3-6 martie 2016Etapa 1, 3 mar. 2016CSS Craiova – HCM Craiova 16-24CSS Caracal – LPS Slatina 24-16CSS Petroºani – CSS D.T. Severin 42-23LPS Tg. Jiu a statEtapa a 2-a, 4 mar. 2016LPS Slatina – CSS Petroºani 31-24HCM Craiova – CSS Caracal 15-36LPS Tg. Jiu – CSS Craiova 13-14CSS D.T. Severin a statEtapa a 3-a, 5 mar. 2016CSS Caracal – LPS Tg. Jiu 44-14CSS Petroºani – HCM Craiova 17-18CSS D.T. Severin – LPS Slatina 18-36CSS Craiova a statEtapa a 4-a, 6 mar. 2016HCM Craiova – CSS D.T. Severin 25-16LPS Tg. Jiu – CSS Petroºani 16-31CSS Craiova – CSS Caracal 16-42LPS Slatina a stat

Turneul de salã nr. 2CSS Petroºani – CSS Craiova; CSS Caracal –CSS Petroºani; CSS Petroºani stã

CLASAMENT1. CSS Caracal 16 16 0 0 527-256 43p.2 LPS Slatina 15 11 0 4 393-291 33p.3 HCM Craiova 16 10 0 6 315-315 31p.4 CSS Petroºani 16 7 1 8 399-360 27p.5 CSS Craiova 15 5 1 9 262-368 22p.6 CSS D.T. Severin 15 4 0 11 302-406 19p.7 LPS Tg. Jiu 15 0 0 15 123-325 -6p.

HANDBAL

Început ºi sfârºit cu victorie

Sorin Gãmanºi HoraþiuLasconi,autorii

golurilor Jiuluiîn meciul cu

U.T.A.

Daniel BRÂNZÃU