CVJ NR. 1004 LUNI 14 DECEMBRIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1004

Luni, 14 Decembrie 2015

Floruþ vrea ºtergerea datoriilor CEH prin investiþii

F loruþ crede în ºansele de redresare ale Complexului EnergeticHunedoara. Directorul general al CEH, Emil Floruþ, susþine cã mai

existã ºanse pentru cã societatea sã intre pe un fãgaº normal. În treiluni, Floruþ, a redus datoriile CEH cu 25 de procente, dar chiar ºi aºa vindin urmã amenzi care dateazã din anul 2009. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

F ondurileeuropene,

ºansa reabilitãriimagistralei de ter-moficare. Reþeauade distribuþie aagentului termicdin Valea Jiuluieste ciuruitã.

Nici nu se peticeºtebine o spãrturã cãapare alta ºi totaºa.conducereaComplexului Energetic

Hunedoara susþine cãvor mai exista avariiatâta timp cât magis-trala nu este moderni-zatã, iar investiþiile seridicã la ordinul sutelorde milioane de euro.

“Am moºtenit oreþea praf. 75%pierderi. Am redus lajumãtate. Mai oprimcã mai cedeazã acolounde este mai slabmaterialul. Ne aºtep-tãm în continuare laavarii pentru cã nu am

putut sã schimbãmdintr-o datã, adicã sutede milioane de euroca sã compensez ceeace s-a prãduit în ultimiiani. Nu am de unde.Fonduri europene nuputem accesa doar

noi, ci numai înmomentul în care vomconstitui o structurã în colaborare cuautoritatea publicãlocalã ºi în acest sensam zis cã noi vrem sãparticipãm împreunã

cu autoritãþile publicelocale”, a declaratEmil Floruþ, directorulgeneral al CEH.

ªi cel care a lucrat laînfiinþarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara,Florin Mârza, este depãrere cã ar trebui acce-sate fonduri europenepentru reabilitareareþelei de termoficare,iar aici sã fie incluse ºioraºele Petrila ºiUricani.

“Cu bani europeni ar

trebui refãcutã toatã infrastructura determoficare din ValeaJiului, inclusiv Petrila ºiUricani, pentru cãîncãlzirea pe bazã decãrbune este cea maiieftinã”, a declarat FlorinMârza, cel care a lucratla înfiinþarea CEH.

Ultima avarie lareþeaua de termoficaredateazã chiar dinweekendul care a trecut. Petroºãnenii aurãmas fãrã cãldurã dincauza unei avarii.

Monika BACIUMonika BACIU

A sfaltul nou turnatpe Drumul

Naþional 66 ce facelegãtura între judeþeleHunedoara ºi Gorj, va avea regim specialde deszãpezire.

Astfel, nu se vor folosi materiale antiderepante care sãafecteze asfaltul ci uneleecologice menite sãpãstreze partea caro-sabilã nou reabilitatã,intactã.

”Se vor folosi pro-duse ecologice pentrudeszãpezire, deoarecese impune sã ne alini-em ºi noi la aceste cerinþe. Este asfalt nouîntre Lainici ºi BumbeºtiJiu, tocmai de aceeafolosim un produs noucare are eficienþã multmai mare decât sarea ºinisipul folosit de atâtatimp. Vom folosi ºisarea pe zona de Nord,dar în zona asfaltuluinou vom deszapezi cuacest compus nou” adeclarat Ioan Tudor, ºefCNADNR Gorj.

Utilajele care se vorocupa de deszãpezire

defileului de laBumbeºti Jiu pânã laPetroºani aparþinCompaniei Naþionalede Drumuri Tg. Jiu,prin societatea care acâºtigat licitaþia.

”Facem apel cãtretoþi ºoferii, aºa cum auacceptat ºi închidereadrumului pe perioadade varã, sã fie foarteprudenþi ºi iarna, în momentul în careîntâlnesc pe parteacarosabilã, utilajele dedeszãpezire. Ele de felacþioneazã în baterie,câte douã, sã nu intreîntre utilaje chiar dacãsunt trei. Sã circule cu predenþã ºi sã reducãviteza”, a mai adãugatªeful CNADNR Gorj,Ioan Tudor.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Fonduri europene pentru magistrala de termoficare

Defileul Jiului va fi deszãpezit cumateriale ecologice

S indicatulMuntele

reprezentat depreºedintele PetreNica, dar ºi colegiilor de la FederaþiaCartel Alfa, au avut,vinerea trecutã,prima întâlnire cunoul ministru alenergiei, VictorGrigorescu, faþã înfaþã, la Bucureºti.

Cu agenda plinã deprobleme, sindicaliºtiiau adus la cunoºtinþanoului ministru, situaþiacriticã în care se aflãComplexul EnergeticHunedoara, aflat la unpas de lichidare.

”A fost o întâlnireîntre ministerulenergiei ºi FederaþiaCartel Alfa la care suntem afiliaþi noi ca ºisindicat. Fiecare dintrepãrþile componente aleconfederaþiei, prezentela aceastã întâlnire aexpus domnului minis-tru, problemele celemai grave cu care seconfruntã, probleme

care au fost notate deo întreagã echipã cucare s-a prezentat, cã nu a fost numaidomnul ministru, a fostºi secretarul de stat,cei din Federaþia cusindicatele, doamnadirector de energiePopescu ºi multe altepersoane din condu-cerea ministerului. Toþi ºi-au notat problemele ºi ne-apromis domnul ministru cã în cadrulunei agende, va tratacu maxim interes toateproblemele expuse denoi”,a spus Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

Ca ºi concluzie, discuþia a fost una constructivã, însã este greu de crezut cã noul ministruGrigorescu va reuºi sãsalveze CEH-ul. Este ochestiune de timp,pânã ce ministrul vareuºi sã cunoascã situaþia colosului industrial.

În ceea ce îiprimeºte pe liderii dela Sindicatul Muntele,aceºtia urmeazã sã seîntâlneascã în aceastãdimineaþã pentru a discuta cele întâmplatela Bucureºti.


R omânia arenevoie de o

strategie energeticã.De ani de zile seîncearcã realizareaunei strategii energetice aRomâniei, dar încã nu s-a reuºitelaborarea acestuidocument.

Bugetul pentru anulviitor al MinisteruluiEnergiei a fost aprobatde comisiile reunite aleParlamentului, cu 24de voturi "pentru" ºiunul "împotrivã".Bugetul instituþiei aprimit votul parlamen-tarilor din comisiilepentru politicã eco-nomicã ºi cea pentruindustrii ºi servicii dinCamera Deputaþilor,respectiv comisia eco-nomicã, cea pentrudezvoltare regionalã,respectiv transporturiºi energie din Senat.Victor Grigorescu,ministrul Energiei, adeclarat cã Româniaare nevoie de o strate-

gie energeticã cu o viziune clarã pe termen mediu ºi lung.

“Intenþia mea estesã începem lucrul ºidezbaterile publice pe acest document cât mai repede posibil", a declaratVictor Grigorescu.

Noul ministru sedeclarã un susþinãtoral resurselor indigenecare pot conduce laindependenþa energeticã.

"Avem nevoie demulte pentru cãdezideratul indepen-denþei energetice sãdevinã o realitate. Îmidoresc o strategieenergeticã care sãarate mai degrabã caun plan de afaceripentru cã avem unsector energetic încare capitalul privateste prezent într-omãsurã importantã,spre diferenþã de altesectoare. Aceastãstrategie ar trebui sãofere o viziune. Ar trebui sã înþelegemce ne dorim noi caopþiuni pe termen

lung. Vrem indepen-denta energeticã ºimix energetic echilibrat. Sunt douãdeziderate mari, evi-dente. Trebuie însã sã punem ºi ceva maiconcret în spateleacestor deziderate ºiasta este ceva ce trebuie sã rezulte dinstrategia energeticã.Trebuie ca strategiaenergeticã sã treacãprintr-o dezbaterelargã ºi în societateacivilã ºi, dupã pãrereamea, în mediul politic",a mai spus ministrulVictor Grigorescu.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Decembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

E xploatarea cãrbunelui la

Lonea a demarat înluna decembrie aanului 1873, adicãexact acum 142 deani, dar ºansele sã seîmplineascã exact unsecol ºi jumãtate suntmici pe zi ce trece.

Mina din estul Vãii se confrunta cu operioadã mai dificilãîntre anii 1928-1933,când au fost închiseminele Lonea I ºiLonea II, rãmânând înactivitate doar LoneaIII. Dupã cea de-a douaconflagraþie mondialã,Valea Jiului, implicit ºi

mina de la Lonea seîntâlnesc cu „benefici-ile” ocupaþiei sovietice,anul 1949 aducândapariþia SocietãþiiRomâno-Sovietice(SOVROM Cãrbune).În perioada socialistã a fost realizatã ºi modernizarea minei dela Lonea, între anii1961-1965 fiindfãcute numeroaselucrãri de investiþii atâtîn subteran cât ºi lasuprafaþa exploatãriiminere. Anul 1966 aadus dotarea puþuluicentral de extracþie alminei cu o maºinã cucabluri multiple ºi cufuncþionare automatã.Pentru prevenirea,

asanarea ºi lichidareafocurilor de minã, înanul 1981, au fostconstruite trei staþii deînnãmolire la Lonea I,Jieþ ºi Valea Arsului.Datoritã creºterii ritmice ºi continue aproducþiei de cãrbune,

precum ºi pentru asi-gurarea unui grad maimare de confort ºisiguranþã în subteran,tot în deceniul al ºapte-lea din secolul trecut, afost redimensionat sis-temul de aeraj al mineiºi au fost construite noi

staþii de aeraj. Demnde menþionat este faptul cã cea mai mareproducþie anualã aminei Lonea a fostînregistratã tot în timpul „Epocii deAur”, anul 1989aducând o producþierecord de 1.304.000de tone de cãrbune.Dupã Revoluþia dindecembrie 1989, acti-vitatea ºi numãrul depersonal de la minaLonea au fost restrânseºi reduse, în special înultimii 10 ani. În anul1994, mina LoneaPilier, aflatã în etapaexecutãrii lucrãrilor dedeschidere a fost alipitãminei Lonea, dar dupã

punerea în execuþie aplanului de restruc-turare a mineritului dinValea Jiului, lucrãrileau fost sistate iar minaa intrat în programulde închidere ºi conser-vare, laolaltã cu unelezone de la Lonea I ºiLonea III. În ceea cepriveºte numãrul deangajaþi ai EM Lonea,acesta a scãzut înultimii 10 ani, dar ceamai grea loviturã aprimit-o mina chiar înanul 1997, anul încare minerii au învãþatce înseamnã cuvântul"disponibilizare" ºi cândaproape 1.000 deortaci au dispãrut depe statele de platã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

O altã minã simbol a Vãii este pe cale de dispariþie

Sindicatele ºi ministrul energiei,prima întâlnire faþã în faþã

Victor Grigorescu vrea urgent o strategie energeticã

“Eu cred cã existãsoluþii de redresarepentru CEH ºi fac totposibilul sã existe totministerul, toatã lumeacrede acelaºi lucru.Partea proastã este cãpe Valea Jiului toatãlumea priveºte negru ºipesimist este mituldrobului de sare. Pânãcând nu epuizez ultimaºansã sunt optimist ºiîncrezãtor. Un lucru ecert. Situaþia esteextrem de complicatãºi aceastã situaþie vinedin anii anteriori.Societatea nu a fostfoarte bine ajutatã deºiera proprietate de statºi în acest momentconstat cã cele maimari probleme le amcu alte societãþi încadrul cãrora statuleste acþionar.Societatea s-a constitu-it în anul 2012. Acumsuntem amendaþi pen-tru o autorizaþie demediu din anul 2009ºi tot felul de anomalii.Noi trebuie sã plãtimla Hidroelectrica odatorie din 2008-2009, când nu existam. Interpretareaa fost total aberantã.Situaþia economico-financiarã relevã unlucru cert, FALIMEN-TUL, ºi am fãcut sã nu se întâmple. S-au nãpustit toateorganele statului sã necontroleze, sã neamendeze”, a declaratEmil Floruþ, directorulgeneral al CEH.

La momentul acesta, ComplexulEnergetic Hunedoarase confruntã cu 17cereri de insolvenþã,iar directorul societãþiieste de pãrere cã înluna ianuarie nu se va declanºa aceastãprocedurã. A vorbit cucreditorii care vor maipãsui societatea.

“Sunt foarte mulþioameni nemulþumiþi cãam reuºit sã ieºim dinfaliment, cã am reuºitsã plãtim obligaþiile, sãle reeºalonãm, sã asi-gurãm toate drepturilesalariale, obligaþiile labuget, cã am începutsã plãtim furnizorii. Nuîi putem plãti pe toþiodatã, dar când noiîncasãm 100.000 deeuro pe zi nu poþi sãplãteºti 150 de mili-oane de euro. Acestedatorii fluctueazã de lao zi la alta. Livrãm înfiecare zi ºi consumãmîn fiecare zi. Veniturilesunt din câteva direcþii,cheltuielile sunt uriaºe.

În mare parte amîncercat sã aduc cheltuielile sub controlºi sã le reduc pe celecare erau evidente.Insolvenþa nu o avemîn vedere pentru cãinsolvenþa nu întotdeauna înseamnãfaliment. Avem unproiect viabil. O propunere de proiect afost lansatã în lunaoctombrie la careUniunea Europeanã arãspuns pozitiv, altfeleram în faliment demult. Avem oîmbunãtãþire globalã asocietãþii, a rezultateloreconomico-financiarefizibile. De la septembrie, octombrie,noiembrie, avem oîndeplinire a indicato-rilor economico-finan-ciari de 98% ºi la veni-

turi ºi la cheltuieli, dar dacã ar fi sã fim100% riguroºi în aces-te condiþii am realiza ºistocuri care ne conducla venituri de 130%.Noi avem o creºtererealã netã de 30%”, amai precizat sursacitatã.

P lanuri pentruBruxelles

Mâine conducereaCEH împreunã cureprezentanþi aiMinisterului Energieise vor afla la Bruxellesunde vor continua discuþiile privind planulde restructurare.

Infuzie de capital prinaport de investiþii estesoluþia directoruluipentru problema financiarã a societãþii.

“Planul de restruc-turare înseamnã sãrealizãm un efortinvestiþional de aceeaºivaloare cu suma pecare noi o solicitãmdin partea UE ºi a statului român, sã fiecompensatã, pentru cãe vorba de datoriiistorice care din variimotive s-au acumulat.Planul de restructurarechiar dacã înseamnãdivizarea activitãþii, nuconteazã, se poateîmpãrþi în 20 de firme,activitatea din mineritºi în termocentraleeste legatã ºi esteinterdependetã. Este ochestie formalã. UE

doreºte sã urmãreascãacest ajutor sã fieîndreptat exclusiv îndomeniul energetic.Dacã nu mai plãtim700 de milioane cât artrebui sã plãtim labuget pentru cã reali-zãm investiþii de 700de milioane, investiþiilerespective genereazãun profit. Nu avembani ca sã sprijinimmineritul, dar indirectprin mãsurile pe carele vom lua ni secreeazã disponibilitãþica sã susþinem. ªiacum fãrã niciun ajutorde la nimeni am fãcutinvestiþii. În minerit ampornit de la urmãtorulprincipiu. Am reuºit sãrealizãm acorduri cufurnizorii de echipa-mente ºi necesareactivitãþii în minerit.Cu producãtorii deechipamente amreeºalonat datoriilevechi, am reuºit sã leplãtim datoriile curenteºi am gãsit înþelegereca sã creem viabilitãþiºi pentru ei ºi pentrunoi. Dacã noi murim,mor ºi ei. Avem furni-zori din zonã, dar ºidin þarã. Nu am merspe improvizaþii, chiardacã am luat anumitemateriale de la mineleînchise, nu m-am jucatjucat sã introduc înminã elemente second-hand. Pentru acestlucru am cumpãrat noiºi certificate. Am gãsitînþelegere ºi plãtescnumai o parte pentrucã am beneficiat ºi decredit furnizor”, maispune directorul gene-ral al ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

DatoriileComplexului EnergeticHunedoara s-au dimi-nuat în ultimele treiluni cu aproximativ 25de procente, cel puþinaºa declarã directorul

general. “În momentul în

care am preluat societatea avem debitede peste 1000 de mili-arde de lei vechi. Înmomentul de faþã amreuºit sã achitãm cam20-25%, deci situaþiaeste mult mai confortabilã. Amîmpins obligaþiile deplatã într-un alt termenpentru cã am doveditcu programul pe careîl punem în aplicare.Eu am venit cu unproiect, vreau sã îl ducpânã la capãt, sã îlimplementez, l-amîmbunãtãþit pe parcurs.Pe mine mã intere-seazã sã ies din acestmaraz al amenzilor,din spectrul insol-venþei, restructurãrii.Aceasta este primaproblemã. A doua estecapitalizarea societãþiiprin surse atrase,retehnologizarea socie-tãþii. Am în vederereconversia profesio-nalã ºi angajarea însectorul productiv,introducerea unuimanagement integratfolosind sisteme mo-derne în desfãºurareaactivitãþii”, a mai subliniat Floruþ.

P rivatizarea, o soluþie

De câþiva ani sevorbeºte de privati-zarea Complexului

Energetic Hunedoara,dar toate intenþiile statului român au eºuatlamentabil. Acum,conducerea societãþiispune cã exisãt interes din partea unorfirme care vor sãinvesteascã.

“Avem scrisori deintenþie de la firmemari care sunt dispusesã investeascã, sã dez-volte, sã reabilitezeanumite sectoare dindomeniul energetic.Dacã acum se lucreazãcu un randament de30% ºi aduci tehnolo-gie care îþi aduce ran-dament de 60%, practic cu aceleaºiconsumuri ai reduscosturile la jumãtate.Acesta este marelemotiv pentru care ziccã sunt optimist”, aconchis Floruþ.

ªi fostul ministru alEnergiei, RãzvanNicolescu a subliniatcã privatizarea ar fifost o soluþie pentruCEH.

“Am regretul cã nus-a insistat, când seputea, în discuþiile cuamericanii de laQuintana. Cred ºiacum cã era o ºansãbunã de salvare însã,din pãcate, s-a urmãritdoar repolitizarea so-cietãþii”, scria RãzvanNicolescu, fostul ministru al Energiei.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Decembrie 2015 Actualitate 3

Floruþ vrea ºtergerea datoriilor CEH prin investiþiiF loruþ crede în ºansele de redresare ale Complexului Energetic Hunedoara.

Directorul general al CEH, Emil Floruþ, susþine cã mai existã ºanse pentru casocietatea sã intre pe un fãgaº normal. În trei luni, Floruþ, a redus datoriile CEH cu25 de procente, dar chiar ºi aºa vin din urmã amenzi care dateazã din anul 2009.

C ei mai specialicopii, aceia cu

Sindromul Down dintoatã Valea Jiului, s-au întrecut vineri,în cadrul concursuluidevenit deja tradiþie,ajuns la a V-a ediþie,Special Olimpics.

Copii au avut de par-curs mai multe trasee,cu un grad de dificul-tate variat, în funcþie dedizabilitãþile fiecãruia.De pildã printre probe

s-a numãrat sãritura cabroasca peste un obsta-col, traversarea unuitunel în patru labe sauºutarea unei mingi înpoartã.

Scopul proiectului„Dezvoltarea de abilitãþimotorii la persoane cuSindrom Down - etapãesenþialã spre o viaþãindependentã” este dea crea ºi aplica un program de IniþiereMotricã Timpurie încadrul unui grup decopii cu sindrom Down

ºi de a creºte gradul deinteracþiune socialã ºidobîndire de abilitãþi deviaþã independentã prinintermediul unui sistemde antrenamente ºicompetiþii deGimnasticã Unificatãpentru copii ºi tineri cuºi fãrã Sindrom Down.În cadrul acestui proiectFundaþia SpecialOlympics din Româniaa organizat antrena-mente ºi demonstraþiide Iniþiere MotricãTimpurie pentru 150

de copii cuSindrom Down(vârsta: 2-8 ani),antrenamente ºicompetiþii deGimnasticãUnificatã pentru175 de benefi-ciari cu SindromDown ºi 175 debeneficiari fãrãdizabilitãþi, training-uripentru specialiºti carelucreazã cu acestegrupuri ºi pentru afacilita accesul membrilor familiilor la

informaþie.Fiecare copil a

câºtigat pe lângã omedalie, câte unpacheþel cu dulciuri.

Evenimentul sportiva fost posibil si datoritã

sprijinului acordat deConsiliul JudeteanHunedoara, care aoferit cadouri sportivilorparticipanti.


10 mii de dozede vaccin la400 de mii delocuitoriI munizarea împotriva

gripei este precum un jocde noroc. Cine are noroccâºtigã, cine nu, mai încearcã.Judeþului Hunedoara i-aufost repartizate anul acesta10.160 de doze de vaccin antigripal, în timp cenumãrul locuitorilor judeþuluieste de peste 400 de mii.

Asta înseamnã cã aproape42 de persoane din judeþ seluptã pentru o dozã de vaccinantigripal. Prioritate la imunizareau însã persoanele de peste 65de ani, bolnavii cronici ºi copiii.

Senatorul Vochiþoiu vreaimplicare din partea MinisteruluiSãnãtãþii în ceea ce priveºteimunizarea locuitorilor judeþuluiîmpotriva gripei. Sezonul rece aadus ºi primele viroze respira-torii, iar anul acesta numãrulcelor care au contactat acesteboli de sezon este mai mare cucâteva sute faþã de anul trecut.Astfel, senatorul vrea sã afledacã existã posibilitatea sã fiesuplimentat numãrul dozelor devaccin antigripal.

“Þinând seama de faptul cãjudeþul Hunedoara ocupã loculfruntaº în ceea ce priveºte gradulde urbanizare, cât ºi de faptul cãîn zone cu probleme economicecum este Valea Jiului s-au semnalat insuficienþe în ceea cepriveºte necesarul dozelor devaccin gratuit, vã rog sã îmicomunicaþi care sunt pânã înprezent rezultatele campaniei deimunizare, date referitoare la

pacienþii care prezintã formegrave de infecþii respiratorii, pre-cum ºi dacã s-ar impune mãsurisuplimentare pentru combatereaacestor probleme sezoniere”,susþine senatorul UNPR,Haralambie Vochiþoiu.

Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a raportat în acest sezon, la jumãtatealunii noiembrie o creºtere anumãrului de persoane diagnos-ticate cu infecþii acute respira-torii sau pneumonii. În judeþulHunedoara au ajuns puþin peste10.000 de doze de vaccine îndouã tranºe, astfel în primatranºã au fost repartizate 6210doze, iar în a doua 3.950 dedoze de vaccine. În cadrul campaniei de vaccinare au fostimunizate persoanele cu vârstade peste 65 de ani, cele cu bolicornice, dar ºi copiii.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Decembrie 2015 Actualitate 5

ANUNÞ IMPORTANTPENTRU PENSIONARI

Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier,beneficiari de gratuitãþi în perioada 2012 -

2014, ca cel târziu pânã în data de 29.01.2016,sã prezinte serviciilor financiar-contabile

ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani) urmãtoarele

documente:- Buletin sau carte de identitate în original (soþ ºi soþie )- Cupon pensie luna anterioarã- Dovada deþinerii spaþiului în care locuiesc (contract de

vânzare cumpãrare, contract de închiriere sau comodat)- Facturi aferente anului 2015

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”

S ala de spectacole a

CinematografuluiLuceafãrul dinVulcan a fost, vineri,la prânz, neîncãpã-toare pentru sute deoameni cu sufletmare, care au venitaici pentru a asista laun spectacol caritabil.

Intitulat ”Un cântec,un zâmbet, un copilfericit!”, evenimentulajuns la a-VIII-a ediþie,organizat de subfilialaCrucii Roºii Vulcan încolabrare cu Primãria ºi Consiliul Local alMunicipiului Vulcan, astâns la un loc ºi în acestan artiºti locali, oameni

de bine, dar ºi campioniprecum Tomi Coconea,toþi dornici de a face un bine de sãrbãtoricelor mai puþini norocoºidintre noi.

”În palmaresul subfili-alei Crucii Roºii Vulcan,astfel de momente suntdin ce în ce mai dese, ºine bucurãm pentru acest

lucru. Alãturi deprimãrie dar ºi de mulþioameni cu suflet maredin municipiul Vulcan,am organizat aici lacinematograf, un spectacol caritabil, careva aduce o bucurie desãrbãtori pentru 30 defamilii greu încercate dinVulcan. Prin acest spec-

tacol la care au participat artiºti ca,Cãtãlin Stepa, Adi Câmpean, FlorinCamen ºi AnsamblulDoruleþ, am încercat sãstrângem cât mai mulþibani, bani care mai apoi se vor transformaîn alimente care vorîmbogãþi masa de

sãrbatori a unor familiinevoiaºe”, a spus DanielHãlãstãuan, preºedinteleSubfilialei Crucea RoºieVulcan.

Primarul MunicipiuluiVulcan a participat laacest spectacol caritabildevenit deja tradiþie ºi cade fiecare datã a salutatgestul tinerilor dinVulcan, iar mai apoipentru a da un exemplu demn de urmat a contribuit ºi el lazâmbetul ºi bucuria celor30 de familii.

”Crucea Roºie nudoar acum ci ºi peîntreg parcursul anuluiorganizeazã tot felul deacþiuni caritabile ºi acþi-uni de voluntariat. Acestlucru ne asigurã pe noi,

administraþia publicãlocalã, cã tinerii au înþeles ce înseamnãviaþa dar mai ales cât de important este sãajuþi. Pentru ca acestefapte bune sã continueºi în anii urmãtori ºi nudoar în Vulcan, careprezentant al adminis-traþiei publice locale îiasigur pe aceºti tineri cãori de câte ori vor aveanevoie de ajutor, noi levom fi alãturi”, a spusprimarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile.

În urma evenimentu-lui, s-au strâns 3000 delei din cele 300 debilete vândute la intrareºi 1000 de lei, banidonaþi de oameniiprezenþi la spectacol.


Creanþele fiscalerestante, aflate însold la data de 31decembrie a unui an,mai mici de 40 delei, vor fi scãzute dinevidenþele fiscale înprimele ºapte zile aleanului urmãtor,potrivit unui act normativ publicat joiîn Monitorul Oficial.Reglementãrile legaleîn vigoare stabilesccã, în situaþia în careun debitor nu îºiachitã obligaþiile fiscale principale latermenul de scadenþã

ANAF va calculadupã acest termendobânzi ºi penalitãþide întârziere, stabiliteprin decizii referi-

toare la obligaþiile fiscale accesorii.

Potrivit actului,creanþele fiscalerestante, adicã suma

totalã a obligaþiilorfiscale datorate ºineachitate, aflate însold la data de 31decembrie a anului,mai mici de 40 delei, vor fi scãzute dinevidenþele fiscale înprimele ºapte zile aleanului urmãtor.

De altfel, plafonulde 40 de lei (pãstratºi în noul Cod deprocedurã fiscalã) afost introdus în mar-tie 2014, prin inter-mediul OrdinuluiANAF, cu scopul dea a evita situaþiile încare cheltuielile deexecutare, exclusivcele privind comuni-carea prin poºtã, sãfie mai mari decâtcreanþele fiscalesupuse executãriisilite.

A fost ºi prinþ ºi cerºetor,„s-a luat” de femeile din public, nemaiºtiind cum lecheamã pe fiecare dintreiubitele sale, dar a trezit însufletul fiecãrui bãrbat, acelego de care sunt mai multsau mai puþin conºtienþi. I-aufost alãturi actorii Teatrului

Dramatic I.D Sîrbu, rudele ºitoþi spectatorii, care au râs,au aplaudat, s-au temut dereacþiile lui ºi, mai presus deorice, au apreciat prestaþialui Vicol într-un monologdespre existenþã ºi, la final, parcã am fi vrut sã nutreacã Styxul.

A fost o nouã premierã,ultima pe acest an, iaractorul le-a mulþumit celorcare i-au dat girul pentruacest spectacol.

„Am vrut sã vinã publiculsã vadã ce am reuºit noi sãfacem. Eu, regizorul Andrei Mihalache, doamnascenograf Vioara Bara.Evident, am avut parte deajutorul domniºoarei directorNicoleta Bolcã, pentru cã eucred cã toatã lumea ºtie cãea ne ajutã, pe noi, actorii,sã ne satisfacem anumite

nebunii, vis-a-vis de anumitepersonaje. Am vrut ca lumea sã râdã, dar mai alessã plângã”, a spus NicolaeVicol, iar la finalul piesei i-a adus alãturi de el pe ceicare l-au ajutat sã trãiascãacest personaj.

Povestea este scrisã deMihaela Mihai, iar regizorulAndrei Mihalache spune cã adescoperit-o recent. „Pentrumine, acest spectacol este oîntâlnire, pe de o parte cu un text ciudat ºi foarte lung,scris, de, pânã mai ieri, onecunoscutã, cã nu ºtiam

cine este doamna MihaelaMihai. Eu am mai citit untext al dânsei ºi îi urez bunvenit pe tãrâmul dramaturgieiºi al teatrului românesc. Afost o întâlnire cu Nicu Vicol,cu care am mai lucrat de-alungul anilor în diverse piese, care ne-au marcatprofesional ºi astfel am legato prietenie, dar este ºi oîntâlnire cu teatrul de laPetroºani – unul foarteambiþios ºi care ne rezervãmereu surprize”, a punctat ºiAndrei Mihalache.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Spectacol caritabil pentru 30 de familii din Vulcan

T uriºtii seplâng de

lipsa de interes acelor din Parâng.Condiþiile din muntesunt prielnicepentru schiat,doar cã potenþialiituriºti se lovesc deo barierã. Cea anepãsãrii.

Sunt persoaneinteresate sã vinã sã îºi petreacã unweekend în Parângdoar cã nu au acces la anumiteinformaþii.

Spre exemplu, cugreu pot obþine

informaþii desprelocuri de cazare ºidespre preþuri.

“Preþuri actual-izate... ca pe turistin-fo... gãseºti... nimicreactualizat. Pãcat dezona pe care o ºtiude 25 de ani”, spuneun potenþial turist.

În weekendul care

a trecut s-a pututschia pe pârtiileEuroParâng ºi SubTelescaun. Preþurilepentru urcãrile peaceste 2 pârtii sunt:EuroParâng: 3 lei/urcare, 30 lei /skypass/zi, iar Sub Telescaun: 2,5 lei/urcare.

ªi edilii de laPetroºani au observato oarecare reticenþãdin partea cabanieri-lor din Parâng.

Invitaþi la discuþii,niciunul nu a partici-pat, asta în condiþiileîn care 12 ºi-au confirmat prezenþa.

Monika BACIU Monika BACIU

Special Olimpics la ediþia a 5-a

Fiscul, amnistie pentru datoriiF iscul va anula din oficiu creanþele fiscale mai mici de

40 de lei, datorate de contribuabili la 31 decembrie.Mãsura a fost aprobatã în acestã sãptãmânã, cu scopul dea evita situaþiile în care cheltuielile de executare, exclusivcele privind comunicarea prin poºtã, sã fie mai mari decâtcreanþele fiscale supuse executãrii silite.

Nicolae Vicol ºi „Dragostele unui Fante”Î ntr-un cadru restrâns, cu spectatorii ºi chiar cu

autoarea, Mihaela Mihai pe scenã, Nicolae Vicol s-aîntrecut pe sine. A fost amuzant, terifiant, plãcut ºi, maipresus de orice, bãrbat. A jucat, timp de o orã, fãrã cacineva sã realizeze cã a trecut atât de mult timp.

Turiºtii alungaþi de date inexacte

Un aeroport internaþional ar fi fost construit lângãmunicipiul Deva, iar de operaþiune s-ar fiocupat un consorþiuitalian.

Aceºtia au fãcut unstudiu ºi au ajuns laconcluzia cã ar aveaprofit de pe urma

investiþiei, anunþa cufast fostul preºedinte alCJ Hunedoara, MirceaMoloþ. Se întâmplaprin anul 2009 ºiadministraþia judeþuluipunea la dispoziþiainvestitorilor strãini unteren în suprafaþã de100 de hectare.Aeroportul internaþionaldin capitala judeþuluicosta în prima fazãcirca 15 milioane deeuro, fonduri asiguratede partea italianã.

Aeroportul era des-tinat, pentru început,curselor interne ºi maiapoi sã se dezvolte ºipe relaþii inter-naþionale. Estimãrilearãtau cã traficul de

pasageri pe aeroportar fi depãºit 100.000de persoane anual.

Moloþ era optimistcã primul zbor de peaeroportul hunedoreanar fi fost posibil prin2011. Nu s-a întâm-plat minunea ºi pânãîn 2014, anul în carea fost demis de la ºefiaCJ Hunedoara, dincauza problemelor

penale, aeroportul arãmas doar un proiectfantezist. Proiectulunui aeroport inter-naþional construit laDeva a apãrut la fineleanului 2007, cândautoritãþile judeþenedin Hunedoara s-auînfrãþit cu regiuneaSardinia din Italia.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Decembrie 20156 Actualitate

ANGAJÃRISocietate comercialã angajeazã

zidari, faianþori, rigipsari ºi muncitori necalificaþi.Condiþii salariale avantajoase. Relatii la telefon0728087336

O macara uriaºã,care a costat 20.000de lei a fost închiriatãde administraþia de laPetrila, pentru a coborîdouã coºuri de fumînalte de peste 25 demetri. Macaraua a fostaclatã vineri dimineaþãºi lucrarea a necesitatinclusiv prezenþa unorsalvamontiºti, care s-au urcat pe structurametalicã, pentru a oancora în siguranþã. ªidacã tot a fost închiri-atã, macaraua a fostfolositã ºi la tãierea

unor copaci uriaºi. „Demolãm cele

douã coºuri de fum dela fosta centralã nr 7,care prezentau pericolpentru clãdirile din jurºi am închiriat aceastãmacara, din spate.Vom merge apoi înCartierul 8 Martie, lacap de linie, ca sãtãiem doi copaci, care sunt foarte înalþi ºi prezintã pericol pentru clãdiriledin jur”, a declarat Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Termoficarea a dis-pãrut în Petrila de maimulþi ani, iar clãdirilece adãposteau micilecentrale de cartier pecãrbuni sunt acumtransformate în afacericare mai merg înzonã. „Centrala nr 5este cumpãratã de unitalian, dar deocam-datã nu se desfãºoarãnicio activitate acolo.În centrala nr 4 dinCartierul 8 Martie suntgaraje, centrala nr 6de la Lonea estedepozit, centrala nr

10, service auto, cen-trala nr 1 este solici-tatã tot pentru serviceauto ºi spãlãtorie ºi ovom scoate la licitaþie,centrala 10 A o vomscoate la licitaþie ºi lacentrala pe care amdezafectat-o azi, va fiatelierul ºi birourile dela Edil Urban ºi undepozit ºi atelierulmuncitorilor”, a maiadãugat Ilie Pãducel.

Macaraua a fostînchiriatã în baza uneiHotãrâri de Consiliu ºia fost solitatã încã din

primãvarã, pentru cãmultã lume se temeade cele douã turnuri defier. Acum, coºurile defum vor fi asamblateca rigole de scurgere,

în ºanþurile de lablocurile ANL de laLonea.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Spulberaþide un ºoferbãutA ccident spectaculos în

zona Iscroni, pe DN66A, sâmbãtã la prânz. Unºofer neatent, care a con-sumat bãuturi alcoolice, apierdut controlul volanului,iar microbuzul pe care îl conducea s-a izbit cu put-ere de o altã maºinã.

Ambele maºini au fostfãcute praf, ia pasagerii trans-portaþi la spital pentru îngrijirimedicale. Poliþiºtii spun cã

ºoferul care a provocat accidentul ºi care conducea unmicrobuz, era bãut.

„Accidentul s-a produs pefondul neadaptãrii vitezei, iarîn urma testãrii cu alcooltestul,s-a stabilit cã ºoferul vinovatavea 0,41 ml alcool în aerulexpirat”, au spus poliþiºtii dinAninoasa, aflaþi la faþa locului.

Pânã la sosirea echipajelorde la ISU, traficul a fost complet oprit pe DN 66 peporþiunea în care s-a produsevenimentul rutier, dar s-adesfãºurat pe ruta alternativã,peste calea feratã din zonaAninoasa.


Coºuri uriaºe, dãrâmate la PetrilaD ouã coºuri de fum, ce au aparþinut unei centrale termice din Petrila au fost demo-

late vineri dimineaþã, din cauzã cã reprezentau deja un pericol pentru construcþiileºþi trecãtorii dim zonã. Mai multe puncte termice ua fost transformate în mici afaceri ºiprimarul Ilie Pãducel spune cã cele douã coºuri vor fi folosite în alte lucrãri edilitare.

Proiectele fanteziste -trase pe linie moartãU n aeroport de mare capacitate ar fi urmat sã fie

construit la Deva. Judeþul are nevoie de o aerogarã ºi deo capacitate mai micã fiind unul cu potenþial turistic foartemare. Numai cã de proiectul anunþat ca un mare succes defosta administraþie s-a ales praful.

Accidentul s-a produspe fondul neadaptãriivitezei la condiþiile detrafic, iar maºina, unOpel, condusã de unuldintre cei care au dece-dat, a derapat ºi a intratîn plin într-o camionetã.Potrivit poliþiºtilor, „con-ducãtorul unui autotu-rism (Opel) s-a angajat îndepãºirea unei autoutili-tare, fãrã sã se asigurecorespunzãtor, ºi a intratîn coliziune forntalã cu

autoturismul care circuladin sens opus.Conducãtorul autoturis-mului Opel ºi pasageruldin dreapta au decedat.S-a circulat alternativ orebune. Traficul a fost blocat complet pe duratacercetãrii la faþa locului”,a spus Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Imediat, la faþa loculuia ajuns un echipaj ISU ºimai multe ambulanþe ºi a

fost nevoie de

echipajul de la descarcerare pentru ascoate victimele dintrefiarele contorsionate.

Martorii povestesc cãmaºina în care erau ceidoi tineri de 17 ºi 21 deani din Petroºani, alãturide un altul din Vulcan,care a scãpat cu câtevarãni uºoare, gonea cuvitezã. Unul dintreaceºtia spune cã ºoferula pierdut controlul volanului ºi apoi a urmatimpactul.

„Am vãzut cã vine cuvitezã, pe mine doar m-aºters puþin în spate ºiapoi s-a izbit în camion. Impactul a fostgroaznic”, a povestitpoliþiºtilor, unul dintreºoferii ce veneau dinsens opus faþã de maºinavictimelor.

Poliþiºtii au întocmitun dosar penal pentruucidere din culpã ºiurmeazã sã stabuileascãexact cum s-a petrecutevenimentul.

Cele douã trupurineînsufleþite au fosttransportate la morgaSpitalului de Urgenþã dinPetroºani pentru calegiºtii sã stabileascã ce s-a întâmplat înmomentul impactului.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Decembrie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -17.30 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Adolescentul a tâlhãrit o pensionarã dinmunicipiul Vulcan, la nicidouã luni de zile dupã cemagistraþii i-au dat o condamnare într-un altdosar. Judecãtorii au fost

indulgenþi chiar dacã eravorba de tâlhãrie califi-catã, furt ori complicitatela tâlhãrie ºi l-au dat încustodia pãrinþilor cuobligaþia ca aceºtia sã seocupe de educaþia lui.

La finele lunii trecute afost arestat preventiv deJudecãtoria Petroºani,pentru tâlhãrirea pensio-

narei, dar adolescentul a contestat decizia.

Încercarea lui de arãmâne în libertate a fostsortitã eºecului. MagistraþiiTribunalului Hunedoara aurespins ca nefondatã contestaþia formulatã detânãr. Individul a ºocatprin violenþa de care a datdovadã la comitereafaptelor, iar victimele saleau avut nevoie de spi-talizare dupã ce au fostatacate ºi tâlhãrite.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

„Dorel” alãsat Valeaîn beznãF ãrã curent electric,

internet ºi telefoniemobilã a rãmas VestulVãii Jiului, la finele sãptãmânii trecute, dincauza unui ºofer neatent.

Omul a ieºit cu un camiondintr-un depozit de materiale situatpe DN 66 A, în zona Iscroni ºi aagãþat cu parasolarul toatecablurile de pe stâlpi. Poliþiºtii l-autestat cu alcooltestul ºi urmeazã sãstabileascã pagubele. Asta, dupãce l-au amendat. „Conducãtorulauto are 30 de ani ºi este dintr-ocomunã din judeþul Gorj. Acestaconducea un camion, pe razalocalitãþii Aninoasa ºi, din neferi-cire, a atins cu partea superioarã aautovehiculului, mai multe cabluri,atât de electricitate, cât ºi de tele-fonie ºi internet. Acestea au fostrupte ºi, prin urmare, mai mulþiutilizatori au rãmas aproximativ 3ore fãrã curent electric. Echipelede intervenºie au remediat acestedefecþiuni, iar poliþiºtii au luatmãsura de a-l sancþiona contra-venþional pe acel bãrbat cuamendã de 620 de lei ºi a fost testat cu aparatul etilotest, darrezultatul a fost unul negativ”, aprecizat Bogdan Niþu, purtãtor de

cuvânt al IPJ Hunedoara. Gorjeanul a venit sã se

aprovizioneze în Iscroni, de la depozitul de materiale deconstrucþii, aflat lângã copacul culalele ºi a ieºit în drumul naþional,fãrã sã bãnuiascã vreo clipã cã arpurea produce vreun accident.Maºina, însã, a agãþat toatecablurile ºi ºoferul a observat, dupã cum susþin poliþiºtii care l-autestat, scântei în spatele maºinii.Atunci a oprit, dar paguba fusesedeja creatã.

Nici telefonia mobilã, nici internetul ºi nici alimentarea cuenergie electricã nu a mai pututfuncþiona ore bune, iar echipele deintervenþie au lucrat non-stop.Populaþia a fost afecatã din zonaIscroni ºi pânã înspre Uricani,pentru cã nimeni nu a mai avutacces la televiziunea prin cablu ºiinternet. Alimentarea cu electrici-tate a fost, totuºi, restabilitã dupãcâteva ore, însã, vineri dimineaþãîncã se lucra la instalaþiile de transmisie de date mobile ºi printeleviziunea digitalã..


Flagrant labuticT rei tineri din Lupeni

au fost prinºi în flagrant de poliþiºtii dinlocalitate, dupã ce au spartgeamul unui magazin.

Voiau sã fure þigãri ºibãuturi alcoolice, dar acumsunt cercetaþi pentru fapta

lor ºi riscã puºcãria.Cei 3 tineri au fost

surprinºi de poliþiºti în flagrant în timp ce încercausã sustragã bunuri dintr-osocietate comercialã, joipuþin dupã miezul nopþii,în jurul orei 02:15.Oamenii legii i-au prins, înmomentul în care au spartgeamul de la uºa de accesºi au intrat în incinta uneisocietãþi comerciale, din

municipiul Lupeni, de undeau încercat sã sustragãþigãri ºi bãuturi alcoolice.

Fiecare dintre ei s-a ales acum cu dosar penal ºi sunt cercetaþi înstare de libertate pentrusãvârºirea infracþiunii detentativã de furt calificat.Prejudiciuleste în valoarede 455 lei, dar, graþie vigilenþei poliþiei, a fostrecuperat în totalitate.

Tâlharul minor din Vulcan rãmâne dupã gratiiM agistraþii Tribunalului Hunedoara au

decis zilele trecute ca adolescentul dinmunicipiul Vulcan, expert în tâlhãrii ºi furturi,sã rãmânã în arest preventiv. Tânãrul a fostiertat în repetate rânduri ºi are mai multedosare penale pentru acelaºi tip de infracþiuni,dar nu s-a cuminþit.

Doi tineri morþi laieºirea din PetroºaniD oi tineri de 17 ºi 21 de ani din Petroºani

au pierit spulberaþi în maºina cu care sedeplasau pe DN 66, la ieºirea din Petroºani,înspre Haþeg, în localitatea Bãniþa.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Decembrie 20158 Sport

Lumea sportuluijuvenil este una entu-ziasmantã, dar uneoriprea efemerã. Fãcândîn acest numãr de ziaro analizã a echipelorde handbal ale CSS

Petroºani, implicate înCampionatul Naþionalam revãzut o fotografiede acum cinci ani,fãcutã în comun cuechipele de junioare IIºi III de atunci, cu fete

care acum au între 19ºi 21 de ani.

O fotografie cu 31de adolescente, desprecare la momentul actual, n-am mai auzitca vreuna sã mai prac-tice acest sport! Viaþale-a împins în diferitecolþuri ale þãrii, nu ºtiudacã a mai rãmas peaici „mascota ªani”,cea care fãcea deliciulacelor fotografii.

Parcã, o perioadã,Andrada Radu ºi AlinaCassian au mai jucat,dar la un moment datobligaþiile ºcolare ºiprofesionale le-au trimis spre alte zãri.

Iatã, aºadar, ºi aicica ºi la oricare sport,dacã nu este asiguratãcontinuitatea la nivelulcomunitãþii din carefaci parte, nu se poateþine pe loc urcuºul sau

renunþarea unuisportiv. Se vehicula laacea vreme, într-unentuziasm electoral,faptul cã s-ar gãsi unmod de finanþare pen-tru a susþine handbalulfeminin la nivel desenioare, dar a rãmascum am stabilit...

ª-atunci, de-aiciporneºte întrebarea da`chiar aºa, ce-or maiface fetele din 2010?

Henþ cu mâna

CE-OR MAI FACEACELE FETE?

Un campionat care s-a disputat în sistem campionat regulat, fiecare cufiecare, renunþându-sela turneele din douã în

douã sãptãmâni, cutoate echipele jucândmaraton, timp de douã zile.

A fost mai spectaculos aºa, publiculgustând mai mult acestgen de competiþii, dupãmodelul seniorilor încelelalte sporturi deechipã precum fotbalulsau rugby-ul.

Echipa mai micã, ceade junioare III (13-14ani) a avut un parcursmai bun, fiind echipa cucel mai bun atac dinserie (244 goluri marcate), încheind turulpe locul 2, acest lucrudatorându-se unor

evoluþii constant bune,cu un grad de concen-trare la cel mai înaltnivel, fãrã sincope ºidiferenþe mari de comportament, în abordarea partidelor.

„Echipa micã” a luiDaniel Brânzãu a jucatmereu ofensiv, cu obunã acoperire aterenului, combativ ºiinteligent.

Lotul folosit: BiancaKrautner, Sava Rus(portari), DacianaCodarcea, EvelynAvãdanei, Diana Pelin,Giulia Kovacs, DariaCâmpean, AndreeaÞârle, Denisa Surd,Denisa Niþu, DenisaAvãdanei, RalucaVânãtoru, TimeaFarago, GabrielaPeptenaru.

În schimb, echipa de junioare II (15-16ani) a fost sub aºteptãri,încheind turul sub linialocului de calificare,locul 5, cu acelaºinumãr de victorii ca ºiocupanta penultimuluiloc.

Handbalul este,totuºi, un sport în careconsecvenþa are un rol

important.Din echipa promiþã-

toare de acum trei anise mai aflã în activitatedoar Nicoleta Kurlender,Delia Fãnic, LigiaAvrãmuþiu ºi AnamariaAruºtei. În acestecondiþii, omogenizarea

a reprezentat un punctimportant, care nu afost însã cel forte, deaici ºi randamentul mai scãzut la aceste categorii de junioare.

Au jucat la acestnivel: Denisa Tudor,Bianca Krautner (portari), AnamariaAruºtei, LigiaAvrãmuþiu, AdrianaColda, Delia Câmpean,Andreea Burcin, LiviaStoica, Delia Fãnic,Evelyn Avãdanei,Denisa Avãdanei,Nicoleta Kurlender.

„Sincer, sunt deza-mãgit de aceastã toam-nã a handbalului de laCSSP... Poate sunt eumai pretenþios, dar la

posibilitãþile pe care leoferim, mi-aº fi doritmai mult, mai ales lajunioare II, undeocupãm un modest loc5. E adevãrat, multesportive de la junioareIII joacã ºi la cele mari,ºi este greu într-un ritmsâmbãtã-duminicã pedouã fronturi.

În rest, alte scuze nu prea avem... sã aºteptãm returul de la anul, unde sper cã situaþia se vaîmbunãtãþi”, a declaratprof. Zoltan Toth, directorul CSSPetroºani.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

HANDBAL. ANALIZÃ 2015-2016 (TUR)

„3”-ul DA, „2-”-ul BA!P unct final în sezonul de toamnã (turul) al Campionatului Naþional

feminin de handbal la junioare, acolo unde Clubul Sportiv ªcolarPetroºani este reprezentat la nivelul junioarelor II ºi III.

Antrenorul Daniel Brânzãu

s-a „împãrþit” întrecele douã echipe de

junioare a CSSP

O patã de culoare în componenþa CSSP-ului esteprezenþa celor douã surori gemene, Denisa ºi Evelyn

Avãdanei, cu „dublã cetãþenie” la echipã, ele evoluândatât la jun. II, cât ºi la jun. III

CVJ NR. 1004 LUNI 14 DECEMBRIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 1004 LUNI 14 DECEMBRIE 2015