Cuvintele afectogene, abordări contemporane

Cuvintele afectogene au fost folosite într-un număr de studii până la ora actuală. Astfel avem o

bază solidă  de abordari ale subiectului pe care ne putem baza. 313f59d În continuare vom trece

în revistă câteva dintre acestea.

În studiul realizat de Siegle et. al. (2002) se investighează ipoteza conform căreia indivizii cu

trasături depresive acordă excesiv de multă atenţie informaţiilor negative. Totuşi, nu le este clar

ce aspecte negative în mod explicit intră in atenţia acestor persoane. Diferite răspunsuri la

această întrebare sugerează diferite roluri ale atenţiei de la debutul până la  întreţinerea de stări

depresive.

Studiul a investigat diferite aspecte ale informaţiilor afectogene cărora studenţii le-au acordat

atenţie deosebită.

Participanţilor la cercetare le-a fost cerut să rezolve două tipuri de sarcini: una numità

“identificarea valenţei” şi care solicita studenţilor să identifice valenţa afectivă a unei serii de

cuvinte, desemnandu-le fie neutre, pozitive, sau negative; in cea de-a doua sarcină, numită

“decizie lexicală afectogenă”,  studentilor le era cerut să “decidă” dacă  o serie de litere formau

un cuvânt pozitiv, negativ sau afectogen.

Sarcina de identificare a valenţei  fost efectuat în modul următor. Participantului i  s-a cerut să

îsi plaseze mâna sub tastatură, având degetul aratător pe butonul de “spaţiu”.  Astfel pentru

fiecare cuvant ce i se prezenta subiectului acesta trebuia sa apese pe una din tastele “+”  “-“ sau

“N” pentru a desemna valenţa pozitivă negativă sau neutră a cuvântului.

 Diferite taste au fost utilizate pentru diferite sarcini, astfel încât toate tastele au putut fi

desemnate la inceput de experimentului.

Rezultatele experimentului legat de identificarea valenţei emoţionale sunt conform aşteptărilor,

cuvintele desemnate ca fiind neutre având cel mai mare timp de reacţie atât pentru studenţii

disforici cât şi pentru cei non-disforici.

Un studiu asemanător este realizat şi de Danion (1995), care foloseste la rândul sau cuvinte

afectogene ca stimuli în studiul depresiei clinice.

Figura 2: Timpii de reacţie pentru sarcina de identificare a valenţei emoţionale

Sursa: Siegle et. al. (2002)

Berlin Affective Lista Word (BAWL) a fost introdusă  în scopul de a oferi cercetătorilor  o bază

de date cu valenţa emotionala pentru mai mult de 2200 de cuvinte germane. BAWL a fost

validată folosind o sarcina de  alegere forţată  în care două categorii distincte de valenţă

(pozitivă sau negativă) a trebuit să fie atribuit unei selecţii de 360 de cuvinte, variind în funcţie

de conţinutul emoţional (negativă, neutră sau pozitivă). Timpii de reacţie au fost coroboraţi cu

rezultatele alegerii polarizate; astfel, cuvinte care au fost apreciate ca fiind "neutre" sunt cele

care au  produs timpi de reacţie maximi.

Este de notat faptul că opţiunea de “neutru” nu a mai fost introdusă, participanţii fiind “forţaţi”

să aleagă o valenţă.

Un proiect asemănător, doar folosind cuvinte din limba engleză aparţine lui Siegle, 1994 “The

Balanced Affective Word List Creation Program”

În ultimii ani, mai multe şi mai multe studii au folosit cuvintele ca stimuli   pentru a studia

influenţa conţinutul emoţional asupra memoriei implicite ( Dietrich et all 2000)

Un avantaj al stimulilor verbali este abilitatea de a controla o serie de factori cuantificabili

cunoscuţi a afecta prelucrare de text, ceea ce nu este cazul altor tipuri de stimuli, cum ar fi

imagininile sau filmele.

Cu toate acestea în vederea creearii materialelor stimul bazate pe cuvinte nu trebuie luaţi în

considerare doar varii factori despre care se ştie ca afectează percepţia cuvintelor, dar de

asemenea o masuratoare validă a  conţinutului emoţional.

Există o serie întreaga de factori ce pot afecta un studiu ce foloseste cuvinte ca material stimul.

Imaginabilitatea, aşa cum am discutat anterior este doar unul dintre factorii ce pot determina

schimbari în felul în care cuvantul este procesat şi memorat.

Melissa L.-h. Võ, Arthur M. Jacobs, şi Markus Conrad reuşesc să creeze o lista de cuvinte

afectogene in limba germana, obţinând rezultate interesante pe parcurs.

Desi în general conceptul s-a dovedit a fi valid, cuvintele afectogene avand tmpuri de reacţie

mai mici decat cele neutre, s-au putut distinge o serie de fenomene interesante; de exemplu

timpul de reacţie pentru cuvintele afectogene ce au fost desemnate ca fiind negative a fost

semificativ mai mare decat pentru cele pozitive.

          

Figura. 3:

Timpi de reacţie pentru cuvinte stimul desemnate pozitive negative sau neutre.

Sursă: MELISSA L.-H. VÕ et. Al, 2006)

Document Info

Accesari: 43 Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul

<a href="http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Cuvintele-afectogene-abordari-61352.php" target="_blank" title="Cuvintele afectogene, abordari contemporane - http://www.scritube.com">Cuvintele afectogene, abordari contemporane</a>