Cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur La Postul Mare

4
Cuvântul sfântului Ioan Gură de Aur la Postul Mare „Atunci dus a fost Iisus în pustie de duhul, ca să se ispitească de diavolul" (Mt. 4, 1) Nu arunca vinovăţia păcatelor tale asupra Satanei Astăzi vom vedea că, deşi Satana ne ispiteşte, el totuşi nu este vinovat în nenorocirea noastră numai dacă noi înşine vom lua seama bine asupra noastră. Cine însă este uşuratic la minte şi nu are un îndemn tare spre bine, acela cade în păcat şi se aruncă pe sine în pierzare, chiar de nu ar fi diavolul. Satana negreşit voieşte să ne piardă; eu ştiu aceasta, şi nimeni nu o tăgăduieşte. Dar să luaţi aminte la cele pe care am să le zic acum. 1. Spre a arăta că nu Satana, ci propria noastră neîngrijire este pricina păcatelor noastre, voi vorbi mai întâi despre plăsmuirea lumii. Oricât de bună şi aleasă este ea, totuşi celor neîngrijitori le slujeşte spre pietre. Ce să zicem noi despre plăsmuirea cea mărită şi vrednică de mirare ? Este ea oare rea şi îndreptată spre pierderea noastră ? Cine ar putea să fie aşa de nebun şi nepriceput încât să hulească plăsmuirea şi să o învinovăţească ? Aşadar, ce să zicem despre dânsa ? Nu este rea, ci mărită, fiind o dovadă despre înţelepciunea, puterea şi bunătatea lui Dumnezeu. Ascultă cum Psalmistul se minunează de plăsmuire zicând: „Cât de mari sunt lucrurile tale, Doamne, toate întru înţelepciune le-ai făcut" (Ps. 103, 24). Psalmistul însă nu înşiră aceste lucruri cu de-amănuntul, ci numai se închină adâncului celui necuprins al înţelepciunii dumnezeieşti. Iară cum că Dumnezeu a făcut spre folosul nostru plăsmuirea cea atât de mărită şi de faimoasă, de asemenea ne-o spune Sfânta Scriptură, în cartea înţelepciunii, unde se zice: „Din mărimea şi frumuseţea făpturilor se cunoaşte însuşi făcătorul lor" (Sir. 13, 5). Ascultă încă şi pe Apostolul Pavel, când scrie: „Fiinţa cea nevăzută a lui Dumnezeu de la zidirea lumii, din făpturi socotindu-se, se vede" (Rom. 1, 20). Fiecare din aceste graiuri biblice ne dau a înţelege prin cuprinderea lor că făptura ne duce la cunoştinţa Făcătorului ei, care este Dumnezeu. Deci, când vedem că această făptură, mărită şi vrednică de mirare pentru mulţi, s-a făcut pricină de necucernicie - putem noi oare să învinovăţim făptura ? Nu, desigur nu, ci pe aceia care aşa de rău s- au slujit de dânsa. Dar poate veţi întreba: cum poate făptura, care duce la cunoştinţa lui Dumnezeu, să fie pricina necucerniciei ? Apostolul răspunde la aceasta aşa: „Ei s-au întunecat în cugetele lor şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului" (Rom. 1, 21 - 25). El aici

description

Religie

Transcript of Cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur La Postul Mare

Cuvntul sfntului Ioan Gur de Aur la Postul MareAtunci dus a fost Iisus n pustie de duhul,ca s se ispiteasc de diavolul"(Mt. 4, 1)Nu arunca vinovia pcatelor tale asupra SataneiAstzi vom vedea c, dei Satana ne ispitete, el totui nu este vinovat n nenorocirea noastr numai dac noi nine vom lua seama bine asupra noastr. Cine ns este uuratic la minte i nu are un ndemn tare spre bine, acela cade n pcat i se arunc pe sine n pierzare, chiar de nu ar fi diavolul. Satana negreit voiete s ne piard; eu tiu aceasta, i nimeni nu o tgduiete. Dar s luai aminte la cele pe care am s le zic acum.1. Spre a arta c nu Satana, ci propria noastr nengrijire este pricina pcatelor noastre, voi vorbi mai nti despre plsmuirea lumii. Orict de bun i aleas este ea, totui celor nengrijitori le slujete spre pietre. Ce s zicem noi despre plsmuirea cea mrit i vrednic de mirare ? Este ea oare rea i ndreptat spre pierderea noastr ? Cine ar putea s fie aa de nebun i nepriceput nct s huleasc plsmuirea i s o nvinoveasc ? Aadar, ce s zicem despre dnsa ? Nu este rea, ci mrit, fiind o dovad despre nelepciunea, puterea i buntatea lui Dumnezeu. Ascult cum Psalmistul se minuneaz de plsmuire zicnd: Ct de mari sunt lucrurile tale, Doamne, toate ntru nelepciune le-ai fcut" (Ps. 103, 24).Psalmistul ns nu nir aceste lucruri cu de-amnuntul, ci numai se nchin adncului celui necuprins al nelepciunii dumnezeieti.Iar cum c Dumnezeu a fcut spre folosul nostru plsmuirea cea att de mrit i de faimoas, de asemenea ne-o spune Sfnta Scriptur, n cartea nelepciunii, unde se zice: Din mrimea i frumuseea fpturilor se cunoate nsui fctorul lor" (Sir. 13, 5). Ascult nc i pe Apostolul Pavel, cnd scrie: Fiina cea nevzut a lui Dumnezeu de la zidirea lumii, din fpturi socotindu-se, se vede" (Rom. 1, 20).Fiecare din aceste graiuri biblice ne dau a nelege prin cuprinderea lor c fptura ne duce la cunotina Fctorului ei, care este Dumnezeu. Deci, cnd vedem c aceast fptur, mrit i vrednic de mirare pentru muli, s-a fcut pricin de necucernicie - putem noi oare s nvinovim fptura ? Nu, desigur nu, ci pe aceia care aa de ru s-au slujit de dnsa.Dar poate vei ntreba: cum poate fptura, care duce la cunotina lui Dumnezeu, s fie pricina necucerniciei ? Apostolul rspunde la aceasta aa: Ei s-au ntunecat n cugetele lor i s-au nchinat fpturii n locul Fctorului" (Rom. 1, 21 - 25). El aici cu nici un cuvnt nu pomenete de Satana, sau de vreun duh ru, ci vorbete numai despre fptur, care altminteri duce la cunotina lui Dumnezeu.Dar cum oare s-a fcut ea pricina necucerniciei ? Nu prin ea nsi, nici prin propria ei nsuire, ci prin lenevirea i uurtatea oamenilor care nu au socotit deosebirea ntre fptur i Fctorul. Vom dori oare nimicirea fpturii, cnd ea pentru mintea cea uuratic a multora s-a fcut pricina rului?Dar ce vorbesc eu despre fptur ? S vorbim despre membrele noastre proprii, nc i acestea se fac pricin a pierderii noastre, cnd noi suntem nebgtori de seam i uuratic. Nu din sine i prin propria lor nsuire membrele trupului nostru se fac pricin a pieirii noastre, ci prin vinovia noastr.Iat, ochiul i s-a dat pentru ca s priveti fptura lui Dumnezeu si s lauzi pe Fctorul i Domnul. Ins dac tu ntrebuinezi ru ochiul, atunci el se face pentru tine ndemn spre necurie si desfrnare.Limba i s-a dat ca s lauzi i s preamresti pe Domnul Dumnezeu. Iar dac o vei ntrebuina ru, atunci ea se face ajuttoare la hulirea lui Dumnezeu.Minile i s-au dat ca s le ntinzi ctre Dumnezeu ntru rugciune. Iar dac tu nu vei fi cu priveghere asupra ta, le vei ntinde i la lcomia averii si la rpire.Picioarele i s-au dat ca s alergi cu dnsele la lucrurile cele bune. ns dac tu eti lene i uuratic la minte, vei alerga cu dnsele i la ruti.Aadar, vezi c celui lene i uuratic la minte toate i sunt vtmtoare. Ceea ce pentru alii este doctoria cea mai vindectoare, lui i aduce moarte. Aceasta ns nu vine de la doctorie, ci de la om i de la slbiciunea lui.Dumnezeu a fcut cerul cel nstelat pentru ca tu s admiri pe Fctorul i s te nchini Lui. ns unii au lsat pe Fctorul i s-au nchinat stelelor. Aceasta iari provine de la uurtatea minii i de la nebunia lor. Dar ce vorbesc eu despre fptur ? Poate oare s fie ceva mai mntuitor dect Sfnta Cruce ? i nsi crucea s-a fcut sminteal celor slabi. Cuvntul crucii este celor pieritori nebunie, iar celor ce se mntuiesc, puterea lui Dumnezeu este", precum zice Apostolul (I Cor. 1, 18). i iari: Noi predicm pe Hristos cel rstignit, iudeilor sminteal, iar pgnilor nebunie" (I Cor. 1, 23).i cine a fost mai iscusit n predicarea Evangheliei dect Pavel i Apostolii ? i totui Apostolii au fost multora miros de moarte" (adic pricin de pierzare venic). Pavel zice aa: Unora suntem mireasm a morii, spre moarte, iar altora mireasm a vieii, spre via" (II Cor. 2, 16). Aadar, vezi c unui slab chiar Pavel poate s-i aduc vtmare, pe cnd pe cel tare nici Satana nu poate s-l vatme vreodat.Trebuie oare s vorbim i de Hristos ? Ce se poate asemna cu mntuirea ce vine de la Dnsul ? Ce este mai binecuvntat dect venirea Lui pe pmnt ? ns tocmai aceast artare mntuitoare i binefctoare a Domnului, pentru muli s-a fcut pricin de o mai mare pedeaps. nsui Domnul adeverete aceasta: Spre judecat am venit Eu n lumea aceasta - zice El - ca cei ce nu vad s vad, i cei ce vd s fie orbi" (In. 9, 39). Ce va s zic aceasta ? S-a fcut oare lumina pricin a ntunericului ? Negreit nu, nu lumina, ci slbiciunea ochilor, adic a ochilor celor duhovniceti, care nu puteau primi lumina, aceea a fost pricina orbirii. Deci vezi c celui slab toate i se fac spre pagub, celui tare toate spre folos, iar n pcatele noastre i n pierderea noastr nu Satana, ci propria noastr voin este vinovat. Toate vin de la voie.Noi admitem c la foarte multe pcate Satana ne ademenete; ns la cele mai multe noi nine ne dedm, prin trndvia i lenevirea noastr. Nicieri nu zice Sfnta Scriptur c, la fratricidul lui Cain Satana ar fi fost n joc. Dar s presupunem c Satana a optit lui Cain gndul cel ru, totui vinovia pcatului rmne asupra aceluia care a primit optirea, a urmat ei i i-a dat cel dinti prilej de a se apropia de sufletul su.De asemenea, nici amgirea Evei nu se poate n totul prescrie Satanei, ci femeia a fost nelat i de propria ei poft. Aceasta o arat nsi Sfnta Scriptur prin cuvintele: i a vzut femeia c bun este pomul la mncare, i plcut ochilor la vedere, i lund din rodul lui, a mncat" (Fac. 3, 6).ns zicnd eu acestea, nu voiesc s eliberez pe Satana de ocar, c el pndete pe fiii omeneti, ci voiesc s zic numai c, dac noi n-am pctui cu propria noastr voin, nimeni n-ar putea s ne arunce n pierzare. Iar cel ce se las amgit aa lesne ca Eva, sau precum Cain, acela de dinainte trebuie s fi fost uuratic la minte i nu cu destul paz asupra sa, cci Satana n-ar fi avut atta putere dac sufletul ar fi fost priveghetor i cu ngrijire de mntuirea sa.2. ns dac vrei s tii, diavolul poate s ne fie nou chiar folositor. Dac noi vom ti s ne servim bine de dnsul, el ne folosete i noi ctigm prin-tr-nsul nu puin.Dar cum putem noi trage folos de la diavol ?a) El ne ine n priveghere i ne nspimnt de pcat. Diavolul ne folosete cnd noi ne temem de turbarea lui, de pndirile lui cele de-a pururea i de rutile lui, care totdeauna se repet, cnd nu lsm sufletul nostru s dormiteze, ci suntem detepi i totdeauna gndim la Dumnezeu. Dar ca s vedei c aceast nvtur nu este numai a mea, ci i a Apostolului Pavel, ascultai-l pe dnsul cum, aproape cu aceleai cuvinte deteapt pe credincioii care dormiteaz. Aa, n Epistola sa ctre Efeseni, el zice: Lupta noastr nu este mpotriva trupului i a sngelui, ci mpotriva nceptoriilor i a domniilor i a stpnitorilor ntunericului veacului acestuia, mpotriva duhurilor rutii" (Efes. 6, 12). Zicnd el acestea, n-a avut scopul de a descuraja duhurile asculttorilor si, ci a voit a le detepta, nc i Sfntul Petru zice: Fii treji, privegheai, pentru c potrivnicul vostru diavolul, ca un leu rcnind umbl, cutnd pe cine s nghit; cruia stai-i mpotriv, ntrii fiind n credin" (Ptr. 5, 8). Aceasta a zis el, spre a ne aduce mai aproape de Dumnezeu. Cci cel ce vede pe vrjma venind, alearg mai tare la acela care poate s-l ajute si se lipete de dnsul. Aa fac i copiii. De vd ceva, de care se tem, alearg n braele mamei, se apuc de hainele ei, i cu aceasta se apr. i adeseori se in aa de tare, nct cineva nu poate s-i desprind. Dimpotriv, dac ei nu se sperie de nimica, adeseori nu se duc la mama lor, chiar cnd i strig i voiete ca ei s vin la dnsa. Tocmai aa se ntmpl i cu noi. Cnd Satana ne nfricoeaz i ne nspimnt, ne facem cumini, nzuim la Dumnezeu cu mai mult rvn.b) Dumnezeu n-a nimicit pe Satana pentru ca s te fac pe tine mai tare, pentru ca mai mult s preamreasc pe lupttor si s-i dea mai multe prilejuri de a arta vitejia sa. Aadar, cnd cineva ntreab pentru ce n-a strpit Dumnezeu pe diavolul, rspunde-i c celor priveghetori i pzitori de sine, Satana nu numai c nu le face vtmare, dar le folosete; nu pentru c aceasta ar fi propria lui voin, cci el este ru, ci folosul acesta decurge din vitejia celor priveghetori, care rutatea lui o ntorc n folosul lor. Aa s-a luptat el cu cucernicul Iov, dei nu pentru a-l face mai mrit, ci pentru a-l rsturna. Acest scop si acest plan l-a avut el, pentru c este ru i voiete a pierde pe oameni. Cu toate acestea el n-a putut s vatme pe cel drept; mai vrtos acesta a tras folos din luptr54. Diavolul a artat numai rutatea sa, iar cel cucernic vitejia sa. Dar totui Satana biruiete pe muli, vei zice tu. Negreit, ns nu tria lui, ci slbiciunea acelora este vinovat de aceasta.c) n sfrit, Satana trebuie s ne chinuiasc pentru ca s ne facem mai buni. Cum c Satana poate s foloseasc oamenilor, putem nc s nvm de la Apostolul Pavel, cnd el scrie aa despre amestectorul de snge de la Corint: Dai-l pre unul ca acela Satanei, spre chinuirea trupului, pentru ca duhul s se mntuiasc" (I Cor. 5, 5). Iat, aici Satana este pricin de mntuire, negreit nu dup voia lui, ci prin nelepciunea Apostolului. Precum adeseori doctorii fac leacuri clin lucrurile cele vtmtoare, plante otrvitoare, aa a fcut i Apostolul. El a de la Satana ceea ce este la el folositor, adic ndemnarea lui de a pedepsi pe cineva. El adeseori s-a slujit cu Satana ca un clu sau slug la schingiuire. ns clii schingiuiesc pe fctorii de rele cum voiesc ei, sau dup propria lor prere, ci i dup cum poruncesc judectorii. Cci clul la ndeplinirea pedepsei trebuie s se conduc dup voia celui ce a rostit hotrrea. Vezi ct de mare este vrednicia i nsemntatea Apostolului ? El, o fiin trupeasc, se slujea de alta fr de trup ca de un rob. i precum Domnul Dumnezeu a poruncit diavolului pentru Iov: Atinge-te de trupul lui, iar de sufletul lui s te fereti" (Iov 2, 6), ca s-i pun margine i hoctar, pe care Satana, aceast fiar slbatic, s nu le poat trece, aa urmeaz i Apostolul. Cnd a dat Satanei pe amestectorul de snge, a zis: Spre pieirea trupului" (I Cor. 5, 5), adic sufletul lui nu trebuie s-l piard Satana. Vezi ct putere are robul lui Dumnezeu ? Aadar, nu te teme de Satana, cci el este czut si slab. Dimpotriv, nimeni nu este mai tare dect omul care are o mbucurtoare ncredere n Dumnezeu.Toate acestea le zic eu nu pentru a scpa pe Satana de toat ocara, ci pentru a ne scpa pe noi ele nengrijire i ele uurtatea minii. Satana dorete foarte ca noi s aruncm asupra lui vinovia pcatelor noastre, i prin aceasta s ne amgim i s ne adormim pe noi nine, s svrim tot felul de pcate i necurmat s nmulim i s mrim pedeapsa noastr, pierznd toat iertarea.Noi, ns, s nu facem una ca aceasta, ci s ne venim nti cunotina de noi nine. S nvm a cunoate rnile noastre, i atunci vom nimeri si leacul cel cuvenit; dimpotriv, cnd cineva nu-i cunoate boala sa, nu se ngrijete nici de vindecarea ei. Noi am svrit multe pcate, tiu aceasta; noi toi ne numrm ntre cei vinovai, ns noi totdeauna trebuie s ndjduim iertarea si totdeauna putem s ne pocim. Tu eti btrn i stai la captul vieii. S nu crezi c pentru tine n-ar mai fi timp de pocin, nici s te dezndjduieti de mntuirea ta, ci gndete la tlharul care chiar pe cruce s-a mntuit.Ce este mai scurt dect un minut, si totui el a fost de ajuns spre a-i face mntuirea ? De eti tnr, nu te bizui pe tinereea ta si nu-i nchipui c ai s trieti ndelung. Ziua Domnului vine ca furul noaptea" (Tes. 5, 2) i Dumnezeu a ascuns ceasul morii noastre pentru ca noi s artm rvna i ngrijirea noastr pentru mntuire. Nu vezi tu, oare, cum n toate zilele muli sunt rpii de moarte nainte de vreme. De aceea Sirah ne sftuiete: " Nu ntrzia a te ntoarce la Domnul i nu lsa din zi n zi"( Sirr. 5, 8), ca nu cumva, n ntrzierea ta, s fi smuls. Sftuirea cea de mai sus trebuie s o bage de seam btrnul, pe aceasta din urm tnrul.Dar poate c tu trieti n siguran, eti bogat, ai toate cu prisosin i nu te apas nici o nenorocire. Dar ascult pe Apostolul Pavel, care scrie: Cnd vor zice: pace si linite, atunci fr de veste va veni peste dnii pieirea" ( I Tes. 5, 3).Soarta omeneasc totdeauna este supus schimbrii, iar ceasul morii noastre nu st n voia noastr. Dimpotriv, n voia noastr este orice fapt bun , i unde ea se afl, diavolul nu poate avea nici o putere, nici moartea nu ne va gsi nepregtii. Fie ca Hristos s ne druiasc aceasta, cci El, Domnul nostru, este bun i plin de iubirea de oameni. Amin.