CURTEA ŠI GRÃDINA I sfaturi

CASA MEA120

120-125 curtea si gradina R.qxd 14.03.2007 16:12 Page 120

Construcøii în grãdinã: boløi ši pergoleBoløile ši pergolele dau un plus de culoare ši rafinament zonei unde sunt amplasate. Eleconstituie acele componente decorative ale unei amenajãri cu ajutorul cãrora se pun învaloare locurile destinate recreãrii în aer liber, cum ar fi terasele sau balcoanele. Text: Luminiøa MUŠETESCU

Oboltã este o structurã relativ în-gustã, pe când pergola reprezintão arcadã mare sau o serie de ar-

cade legate între ele. Pergolele sunt printrecele mai vechi amenajãri de grãdinã, fiindîntâlnite încã de pe vremea Romei antice. ÎnAnglia, ele se întâlnesc de multe generaøiipe proprietãøile mari, împodobind lungilepoteci cu trandafiri sau glicinã, iar de cu-rând au început sã fie incluse ši în grãdinilede dimensiuni mai mici. Existã douã expli-caøii pentru aceastã popularitate în crešterede care se bucurã pergolele. Astãzi întâlnimnumeroase seturi de prefabricate, iar succe-sul pe care îl cunoašte fenomenul teraselora stimulat ši nevoia de a avea un loc umbritcare sã asigure o legãturã între casã ši grã-dinã. Este indicat ca acestea sã fie construiteîn zonele cu o climã caldã ši cu precipitaøiireduse ca frecvenøã.

Reguli de amplasareši construireAtât bolta, cât ši pergola au o întrebuin-øare precisã ši nu pot fi amplasate ca ele-mente izolate în mijlocul unei pajišti saula marginea unui rãzor de flori. Întrebu-inøarea clasicã a unei boløi sau pergoleeste de a masca în parte sau în întregimeo alee, cu o structurã verticalã acoperitãcu flori ši suporturi. O arcadã poate fiamplasatã lângã un perete sau un gardviu sau poate fi folositã ca element cedelimiteazã o zonã de acces spre o anu-mitã parte a grãdinii. O utilizare mo-dernã a pergolelor este aceea de a creacadrul terasei, devenitã astãzi o adevãratãcamerã în aer liber.

Este important sã vã asiguraøi cã materialulde construcøie ši modelul se potrivesc custilul casei ši al grãdinii - stâlpii în stilrustic sunt decorativi într-un cadru tradi-øional, dar ar pãrea nepotriviøi într-un am-bient modern.În plus, structura acestora trebuie sã fiesuficient de rezistentã ši de bine ancoratãîn pãmânt pentru a øine piept unei furtuniputernice, atunci când este acoperitã deplantele agãøãtoare.

Tipuri de pergoleÎn funcøie de elementele structurale aju-tãtoare, pergolele se impart în:

- pergole autoportante;- pergole autoportante modulare;- pergole adosate.

Pergolele autoportante se împart larândul lor în mai multe categorii:

- pergole tradiøionale;- pergole orientale;- pergole rustice.

sfaturi I CURTEA ŠI GRÃDINA

121CASA MEA

Foto: Spectrum Construct

120-125 curtea si gradina R.qxd 14.03.2007 16:12 Page 121

Pergola tradiøionalã este formatã adeseadintr-o structurã impunãtoare, cu stâlpi dincãrãmidã sau din piatrã pe care se sprijinãgrinzi puternice din lemn sau bare de fier,acoperite cu plante cãøãrãtoare. Pentru grã-dinile de pe lângã casã, cel mai bun mate-rial de construcøie este lemnul, deši per-golele de metal pot fi ši ele extrem de inte-resante într-un decor ultramodern. Modeluloriental de pergole diferã foarte puøin decel tradiøional doar prin modul de îmbinarea elementelor orizontale cu cele verticale.Pentru ca pergola sã aibã un aspect auten-tic oriental, capetele elementelor orizontaletransversale trebuie sã fie curbate în sus.Pergola cu aspect rustic este de multã vre-me folositã în vechile grãdini pentru tran-dafirii urcãtori. Aici trebuie reøinute douã as-pecte foarte importante. Aceastã structurãeste mai puøin rezistentã decât alte tipuri šide aceea trebuie sã folosiøi clei rezistent laapã ši cuie galvanizate, atunci când îmbinaøielementele. În al doilea rând, este bine sãfixaøi proptele de ranforsare printre stâlpiiverticali, pentru a mãri stabilitatea pergolei. Pergola autoportantã este compusã dintrei elemente principale:

- elementele verticale (sau de susøi-nere) - sunt acele elemente cadru, de re-

CURTEA ŠI GRÃDINA I sfaturi

CASA MEA122

Foto: Spectrum Construct

120-125 curtea si gradina R.qxd 14.03.2007 16:12 Page 122

sfaturi I CURTEA ŠI GRÃDINA

CASA MEA 123

gulã din lemn sau alte materiale, cum ar fi:metal, piatrã, cãrãmidã sau mase plastice.Fiind câte douã elemente pentru fiecarepicior de susøinere, acestea se monteazã cuajutorul unor šuruburi cu piuliøã. Pãstrareauniformã a distanøelor dintre ele se reali-zeazã prin intermediul distanøierelor (tot dinlemn), care fac ši legãtura între acesteelemente. În partea inferioarã a acestora,šuruburile trec ši printr-un profil metaliccare faciliteazã fixarea lui în sol sau pe par-doseala unei terase.

- elementele orizontale perpendicu-lare pe suporøii verticali - sunt asemãnãtoarecu cele descrise anterior, iar uneori sunt rea-lizate chiar din acelaši material. Îmbinarea lorîn partea superioarã a elementelor verticalese executã prin prelungirea distanøierului,care este chertat într-o formã specificã. Fi-xarea se executã tot cu ajutorul šuruburilor cupiuliøã. În celãlalt capãt, elementele se fixeazãîn acelaši mod de elementele verticale.

- elementele orizontale transversaleale boløilor ši pergolelor - sunt acele structuri

care leagã între ele toate celelalte compo-nente. Prin intermediul lor se realizeazã o ri-gidizare transversalã a întregii structuri, de-venind astfel mai stabilã, chiar ši atuncicând va fi "îmbrãcatã" cu plantele urcãtoare.Fixarea ši îmbinarea cu celelalte compo-nente este identicã, iar materialul din careaceste elemente sunt confecøionate esteacelaši cu cel al elementelor orizontale per-pendiculare ši, uneori, ši cu cel al suporøilorverticali. Pergola autoportantã modularã esteidenticã cu cea autoportantã, cu deosebireacã între elementele verticale, de-a lungulaleilor sau teraselor unde sunt amplasate,sunt montate panouri cu zãbrele din lemn,plase din metal sau plase din mase plastice.Pergola adosatã sau cu sprijin poate fifolositã drept chiošc, dar în ultimii ani adevenit preferatã pentru împrejmuirea uneiterase sau numai a unei pãrøi din aceasta.Este o structurã solidã, sprijinitã de zid cuajutorul unor coløari de grindã sau prin ata-šarea elementelor transversale de o placã

120-125 curtea si gradina R.qxd 14.03.2007 16:13 Page 123

CURTEA ŠI GRÃDINA I sfaturi

CASA MEA124

orizontalã din lemn, ašezatã pe zid, încor-poratã în structura de cãrãmidã. Dupã poziøia elementelor orizontale trans-versale, pergolele se împart în:

- pergole cu acoperiš plat;- pergole cu acoperiš arcuit;- pergole cu acoperiš ascuøit;- pergole în ogivã sau pergole gotice;- pergole din gard viu;- pergole rotunde sau "lunã plinã".

Materialele folositela construirea pergolelorMaterialele de construcøie folosite înaceste amenajãri exterioare sunt:lemnul, piatra, metalul. Fiecare dintrematerialele amintite trebuie folosit înmoduri cât mai avantajoase, încât sãpuncteze ponderat ši discret spaøiulobøinut. Fiind un material natural šiecologic, ce realizeazã o bunã comuni-care cu peisajul exterior, în special dacãne referim la construcøiile de tip montansau la cele din zonele de deal, lemnulreprezintã un finisaj foarte apreciat subraport estetic, dar ši funcøional. Pe listaatuurilor de ordin practic se pot trece:transportarea ši montarea ušoarã ši nufoarte costisitoare, asamblarea rapidã,posibilitatea de punere în operã rapid šila temperaturi scãzute.În schimb, lemnul presupune parcurgereaunor etape preparative specifice (uscareanaturalã sau atrificialã), pentru a putea fifolosit, dar ši tratamente ulterioare împo-triva agenøilor naturali ce pot cauza de-gradarea.

Lemnul natural Dacã alegeøi lemnul natural, netratat, artrebui sã optaøi pentru o suprafaøã rugoasãcare va absorbi mai bine vopseaua, aceastarezistând aproximativ 10 ani, adicã de douãori mai bine decât pe o suprafaøã netedã.

Lemnul tratatTrecut prin diferite procedee de protecøie(carbonizarea superficialã împotriva mi-croorganismelor, aplicarea de lacuri šivopsele pentru protecøie la condiøiileclimatice de exterior, impregnarea cu sub-stanøe hidrofuge, antiseptice, ignifugeetc.), lemnul va rezista mult mai bine tre-cerii timpului.

120-125 curtea si gradina R.qxd 14.03.2007 16:13 Page 124

CASA MEA 125

Fibra de lemnAceastã acoperire este realizatã din fibrãlemnoasã "legatã" la cald prin presiune,adiøionatã cu rãšinã sau cearã. Finisajulde acest tip rezistã mai bine decât lemnulla variaøiile de temperaturã ši necesitã oîngrijire mai puøin anevoioasã.

PVC-ul sau plasticulUn alt material folosit la construirea per-golelor este plasticul sau, mai nou, PVC-ul. Deoarece PVC-ul folosit la fabricareapergolelor este protejat împotriva razelorultraviolete, acest aspect îl face imun ladecolorare ši deci nu necesitã vopsiresau alt tratament. Datoritã faptului cãpigmentul colorant este uniform distribuitîn tot materialul, zgârieturile sau urmeleunor šocuri mecanice ušoare suntaproape invizibile.Produsele sunt fabricate din PVC 100%(nereciclat) ši astfel nu putrezesc, nu sedeformeazã, nu se descompun, nuruginesc ši nu sunt sensibile la umezeala

din sol, precum cele din lemn, fier forjatsau zidãrie.Deši produsele din lemn sau fier forjatpot costa ceva mai puøin la început, acestavantaj dispare foarte curând, din cauzanecesitãøii de vopsire, reparaøii, între-øinere ši înlocuire. Cei mai muløi fabri-canøi de PVC oferã garanøie pe viaøãmaterialului, ceea ce înseamnã cã, dupãinstalare, singura întreøinere este de a fispãlat cu un furtun cu apã din când încând.Fierul forjat este un material folosit destulde rar, deoarece nu se preteazã la oricetip de grãdinã ši necesitã vopsiri re-petate. De obicei, se folosešte la con-struirea pergolelor adosate, pe teraseleblocurilor sau balcoanelor ši mai rar îngrãdini.Piatra sau cãrãmida se folosesc numai laconstruirea suporøilor verticali ai pergoleiautoportante (tradiøionalã sau orientalã)ši se întâlnesc de obicei în grãdinile case-lor de munte.

sfaturi I CURTEA ŠI GRÃDINA

120-125 curtea si gradina R.qxd 14.03.2007 16:13 Page 125