Programarea lucrarilor de ctii:

4.1Generalitati: planificare≠programare. Planificare: a fixa niste obiective de viitor si cu termen – imbunatatirea calitatii intr-o firma. Programare: esalonare in timp a unor actiuni, care se duca la realizarea unor obiectiv planificat. Exemplu: cresterea calitatii: - documetare; -concluzii; - cursul de perfectionare cu muncitorii. Program: -plan calendaristic, - planuri cu necesarul de resurse.

Tipuri de programe in executia lucrarilor de ctii : P1.Program coordinator pt o investitie: -scopul:incadrarea in timp,sa se vada esalonarea in timp a fluxului financiar(bani necesar);-facut de beneficiar in momentul studiului de fezabilitate; -activitati: PT,autorizari,licitatia de activitati ;executia,receptia;-unitatea de timp:1 luna . P2.Program coordinator pt executia unor lucrari de ctii: -scopul: incadrarea in anumit timp; -facut de executant inainte de licitatie; -activitati: exec. Fundatie, exec. Structura de rezistenta, compartimentari, finisaje de ordinal I,II, acoperis, instalatii; -unitate de timp: saptamani, zile. P3.Program detaliat pt executia unor lucr. de ctii: -face subantreprenorul pe parti de obiect detaliat; -actiuni pt executarea fundatii: sap.mec, sap man, cofraj, turnare beton; -se urmareste incadrare in timp; -plan necesar de resurse; -unitatea de timp(zile). P4.Program operativ lunar: -reglarea programului P3 pt fiecare luna;se face din cauza intarzierilor; -plan calendaristic; -plan necesar de resurse; reluare cu operarea modificarilor de program P5.Program saptamanal al maistrului: -Reluare saptamanala a programului lunar -activitatile • detaliere pe activitati: -exemplu sapatura: sap axului 1(marti, miercuri), sap axului2(joi, vineri); • detaliere pe echipe: luni(cofraj ax 1), marti(…); -plan calendaristic; -plan necesar resurse.Principii de programare: 1.Principiul gradului optim de detaliere: -liste de actiuni; -tendinta: numar mic de activitati, activitati cat mai in detaliu; -gradul optim de detaliere. 2.Principiul continuitatii: -continuitate la nivelul fortei de munca si a utilajelor; -motivul continuitatii: daca e discontinua bani pierduti(la timp la transport). 3.Principiul uniformitatii: -la nivelul resurselor: forta de munca, utilaje si materiale; -avantajele uniformitatii: probleme mai putine cu serviciul aprovizionare si cu serviciul personal, costuri mai putine cu organizare de santier. 4 .Principiul minimizarii duratelor de executie: -duratele sa fie cat mai mici pt ca durata mari inseamna costuri de organizare si costuri indirecte mai mari.

Etapele programarii ( etapa de studiu(etapa preg),elaborarea listei de activitati, calculul parametrilor activitatilor, stabilirea legaturilor de intercorelare intre act, elab planului calendaristic, elab planurilor cu necesarul de resurse (f de munca, utilaje)):4.2.Etapa de studiu: Programul trebuie sa contracteze beneficiarul si subantreprenorul. A) identificarea obiectivelor programului;ex. Esalonarea in

timp a fluxului financiar /-termenul de predare /-termene de parcurs b) identificarea unor constrangeri ale executantului.ex:-la resurse /-la timp4.3Elaborarea listei de activitati: Etape: 1.Studiu proiect. 2.Divizarea: in mai multe programe(daca este cazul) /obiect->un singur program /-obiectiv de constructie: mai multe programe (obiect). Activitate: o actiune sau grupare de actiuni care continuizeaza realizarea programului. 3.Lista de activitati:studio proiect; -lista de actiuni tehnologice in ordine cronologica; -alegerea proceselor tehnologice; -gruparea actiunilor in activitati; -adaugarea unor activitati organizatorice. Ex. Hotel –tasare /-executie drum acces linie macara /-exec cu organizatie (vestiar depozit) exec org de santier //-sap generala /-sap man in fund izol,continue /-exec sprijiniri exec sap fund iz si cont 4.Grupare in activitati(cat mai multe act intr-o activitate): -reguli: •unitate de loc, de desfasurare; •continuitate in timp; •unitate ca echipa de muncitori/utilaj.(Ai-1 echipa; ti-echipa lucr cont) Activitati tehnologice: simpla(turnare bet, exec cofraj) si complexe (cofrarea, armare, betonare)struct de resist C,A,B1 activit. Activitati organiz: sunt activitati care servesc procesele tehnologice :-procurarea mac turn /-proc unor prefabricate /-elab fiselor tehnologice pt tehn speciale.

4.4Calculul parametriilor activitatilor: 4.4.1Parametrii unei activitati: a) activitati organizatorice: -responsabil(echipa); -durata ti. b) activitati tehnologice: b1)activitati simple: -parametrii simple: •Qi cantitatea de lucrari, •Si front de lucru pt procesul I, se masoara in mp, in care echipa isi desfasoara activitatea(se poate exprima si in ml sau mc), •si: - front de lucru pt un muncitor(7-10 mp); -front de lucru pt o formatie minima; -sioptim –suprafata necesara pt 1 muncitor, 1 formatie min ca sa lucreaza nestingerit; -parametrii variabile: •Nmi numarul de muncitori:min,max Nmimax=Si/si; •ti(zile). b2) diferentele la activitatiile complexe: -Qi1,Qi2 →variabil; -Si,si →aceasi; -Nmi=Nm1+Nm2+…; -ti(zile).4.4.2 Legaturi intre parametrii activitatiilor: Activitatea simpla: -proces tehnologic manual: ti[zile]=Qi*NTi/(Nmi*8ore*ρpi), ρpi -indice de realizare a normei de timp (szamlalo-total volum de munca,nevezo-volum munca 1 zi disp echipa, NTi-norma de timp:-IND/-norme de munca republicana); -mecanizata: ti=(Qi*NTUi)/(Nmi*8ore*ρpi); ti=Qi/Rep*8 (Rep-randament de exploatare, planificare).

4.4.3Calculul parametrilor unei activitati: 4 situatii posibile(fara constrangeri,cu constrangeri-se impune Nmi,Nui;cu constranggeri-se impune to;cu constr-se impune Tprogram): a)Cunosc Qi,Si,sioptim: a1)activitate simpla-un singur proces tehnologic:-se alege numarul de muncitori Nmi=0.70*Si/sioptim; -se calculeaza ti=(Qi*NTi)/(8*Nmi*ropi). a2)activitati complexe: -cunosc Qi1,Qi2,…,Si,sioptim; -se alege un process conducator si se

alege nr de muncitori:Nmic<<Si/siopt; -se calculeaza ti=(Qic*NTic)/(8*Nmic*ropic); -se calculeaza Nmij pt restul proceselor: Nmi1=(Qi1*NTi1)/(8*ti*ropi1),Nmi2=… →Nmi=Nmic+Nmi1+Nmi2+…; -se compara: Nmi≈Si/sioptim, daca < ok, daca> reincepem calculele cu Mnic redusa. b) Se impune Nmi,Nni : b1)activitate simpla: -verific frontul de lucru Nmi≈Si/siopt; -daca <= ok→ti=Qi*NTi/(8*Nmi*ropi); -daca nu →schimb de 10(12)ore, 2 schimburi, 3 schimburi, 3 schimburi cu suprasaturare-randament redus. b2)Activitate complexa: -se verifica frontul de lucru(situatii identice cu b.1.); -daca <= →ok, ti=∑(Qij*NTij)/(8*Nmiimpus*ropi); -in plus se verifica necesarul pe meserii: Nmiimpus< Nmi1impus, Nmi2impus; Nmi1nec=(Qi1*NTi1)/(8*ti*ropi1)≈Nmi1impus. c)Se impune durata ti : c1)activitate simpla: -calcul: Nmi=(Qi*NTi)/(8*ti*ropi); -verificarea frontului de lucru Nmi<=Si/siopt; -daca Nmi> →schimb de 10-12 ore, 2 schimburi, 3 schimburi, schimbare de tehnologie. c2)activitate complexa: -se calculeaza nr de muncitori pt un process conducator Nmi1=(Qi1*NTi1/(8*ti*ropi1), NMi2=… Nmi=∑(Nmij); -se compara cu frontul de lucru Nmi< Si/siopt; -daca nu →10-12ore, 2 sch, 3 sch. d)Se impune Tprogram : •varianta1: -se porneste de la Tprogram si se deduce pt fiecare activitate ti→Nminec<=Si/siopt; -fiecare activitate cu ti-impus; -se face planul calendaristic(dupa experienta) a activitatii.ABRA •varianta2: -pt oameni cu mai putin experienta-se caluleaza ti pe activitati cu Nmi, Nmi=0.70*Si/sioptim; -se elaboreaza planul calendaristic→Tprogramcalculat; -se compara Tprogramcalculat≈Tprogramimpus; -daca< ok; -daca> se mareste Nmi la anumite activitati (rezerva 30%).

4.5. Stabilirea legaturilor de intercorelare intre activitati:

Legatura=o activitate nu poate incepe decat la terminarea cealaltei activitati, legaturile exista numai intre o activitate si activitatea de imediat precedenta. A)Clasificarea dupa natura lor: •tehnologice: cofrare-armare conditioneaza betonarea; -•organizatorice: -procurare macara, montare prefabr; -proces tehno complex →elaborare fisa tehnologica; •conditionale: cand se folosesc acelasi utilaj, echipa de muncitori la 2 activitati succesiva. B)Clasificarea legaturilor dupa momentul in care se petrece: (rajzok) •leg sfarsit-inceput (S-I): fronturi de lucru mici; •leg inceput-inceput(I-I): ti<=tj→ front de lucru mari, mai multe active; •leg sfarsit-sfarsit(S-S): ti>tj→frint de lucru mare, mai multe activitate. Clasificarea dupa rigiditate-obligativitate: •rigide: tehn, organizator; •semirigide; •elastice: conditionale./-elasticeTabelul legaturilor de intercorelare (TABLAZAT)

4.6.Elaborarea planului calendaristic

4.6.1Elaborarea planului calendaristic(metoda Gantt): -este o metoda empirica, bazata pe experienta; -elaboreaza direct planul calendaristic fara etape prealabile. Date prealabile: -denumire activitati; -durate ti; -resurse necesare. Ex. ABRA4.6.2Metoda drumului critic: -este o metoda stiintifica de elaborarea planului calendaristic bazata pe tabelul de legaturi; -este o metoda grafica, inainte de plan calendaristic se elaboreaza un astfel numit graf-retea(reprezinta graficul active legate intre ele).RAJZ D1=120zile, D2=104 zile, D3=144 zile →Tprogram=144zile=D3 →drum critic (activitate fara intarziere), D1,D2-drumuri necritice(activitati ce pot intarzia). Etape de lucru in MDC: (a elaborare graf-retea; b-calculul termenelor si rezervelor de timp pt activitati; c-elaborare plan calendaristic) a)elaborarea graf-retea: a1)Reprezentare grafica a activitatilor: -varianta1: activitati nod →2 forme de repr: •D/t(D); •tablazat ; -varianta2: activitati sageata (rajz); a2)Reprezentare grafica a legaturilor: -legaturi Sfarsit-Inceput; -leg I-I; leg S-S (rajzok); a3)Elaborarea graf-retea propriu-zisa(pe baza tabelului de leg): tablazat (NrCrt→Denumire activ→ti(zile) →Resurse necesare→Activ precedente→Tip de legaturi→Decalaj(tij)). Se incepe cu Start,/- se repr activitatile care urmaresc dupa Start(au ca precedente START-ul). ABRAb)Calculul termenelor si rezervelor pe activitati: termene unei activitati: •minime(cel mai devreme): -de incepere Tî

m(i); -de terminare ttm(i); •maxime(cel mai tarziu): -de incepere tîM(i); -de terminare ttM(i). abra; -rezervele unei activitati: -rezervă totală Rt(i); -rez libera Rl(i). Rt(i)-cu cat poate intarzia activitatea fara ca programul sa intarzie cu vreo zi. Rl(i)-cat poate intarzie activitatea fara a deranja inceperea activitatii urmatoare la termenul minim a activitatii urmatoare. Calculul termenelor: Etape: -1,se calc termenele minime începând din START şi se merge epre FINAL; -2,se calc termenele maxime pronind din FINAL spre START. termenele se pot calc grafic (pe graf) si analitic pe baza de algoritm. Algoritm de calcul: -1.termene minime: Start-Final: tîm(i)(vezi activitatea D)=max[ttm(i-1)], ttm(i)=tîm(i)+t(i); -2.termenele maxime: a)ttM(i)(vezi A,E)=min[tîM(i+1)], b)tîM(t)=ttM-t(i). Legaturi incep-inceput: rajz. Legaturi sfar-sfarsit: rajz. Rt(i)=ttM(i)-ttm(i), Rl(i)=min[tîm(i+1)-ttm(i)]. c)Elaborarea planului calendaristic cu metoda drumului critic: Exista calculate termenele si rezervele pt toate activitatile. Reprezentata în plan calendaristic termenele şi rezervele : RAJZ. Termen de incepere in ziua i+1 (tim+1). Termen de terminare in ziua I (ttM).

4.6.3Metoda in lant: Lant→executia cu continuitate a unor lucrari repetitive. 2 tipuri de lanturi: sectorizate si liniare. Lant sectorizat: este un lant pt lucrari repetitive in care constr se poate imparti in diviziuni distincte, numite sectoare.ex. RAJZOK Lant liniar: lanturi la lucrari la care nu se poate sectoriza.ex-drum

Caracteristici principale a metodei: -se aplica numai la lucrari repetitive; -este o metoda grafica inainte de plan calendaristic se face o ciclograma; -este o metoda stiintifica: termenele de incepere şi terminare se deduc din formule(algoritmi de calcul). Etape de lucru : 1.Lista de activitati(cat mai putine,grupare in lucrari cat mai multe activ),2.Calculul duratelor pe activitati(se allege nr muncitori în aşa fel ca frontul de lucru sa nu fie suprasaturat),3.Stabilirea legaturilor intre activitati(un table de active precedente), 4.Elaborarea ciclogramei, 5.Transpunerea ciclogramei in plan calendaristic. a)Lanturi secotizate: -elementare – simple(ritmice, neritmice), divizate(ritmice); -complexe:ritmice, neritmice. a1)Lant elementar simplu ritmic(LESR): -executarea in lant a unei activitati la o constr. cu sectoare identice; -Ai-activitati (ex zidărie); -se cunoaste Qil=cant lucrari pe sector (constant); - se alege Nmi(nr muncit pe 1 sector- front de lucru saturat); -calc til[zile]=Qil*NTi/(8*Nmi*ropi); -calculul durata totala ti=∑(til=m*til. Caract LESR: 1 activitate, 1 echipa, til=const. RAJZ a2)Lant elem simplu neritmic(LESN): este les pt sectoare cu cantitati diferite, Qil=variabil.til→difera/sectoare ↔Nmi=constant. RAJZ a3)Lanturi elementare divizate(LED): -executia unei activitati in lant pe sectoare identice, dar folosind 2 sau mai multe echipe identice ca numarul de muncitori; -apare din necesitatea pt reducerea duratei ti lantului LESR; -exemplu LESR cu til=3→rajz;LED-folosind 3 echipe identice -exista un modul de ritmicitate(Ki) Ki→intervalul intre inceperea sau terminarea a unei activitati pe 2 sectoare successive; -conditia de continuitate la echipe: Ki*nrechipe=til, Ki=til/nrechipe[nr intreg], 3ech→Ki=3/3=1, 2ech Ki=3/2=1,5; -la LESR →Ki=til. a4)Lant complex ritmic, LCR: -un ansamblu de LESR sau LED sincronizate intre ele; -sincronizare=cel putin pe un sector lantul i+1 incepe exact in momentul terminari lantului I; -exemplu: 4 activitati: -A1→t1l=2; -A2→t2l=3; -A3→t3l=1; -A4→t4l=1. RAJZ Tipuri de sincronizare: -sincronizare jos→til<til+1; -sincronizare sus→til>til+1; -sincronizare totale→til=til+1. ABRA τ23-diferenta intre lanturi 2 si 3. τ 23=A-B=(4-1)t2l-(4-1)t3l=(4-1)(t2l-t3l). TLCR=t1l+t2l+t3l+t4l+(4-1)t4l+(4-1)(t2l-t3l). generalizand: -n activitati; -l=m sectoare→ TLCR=(i=1,n)∑(til)+(m-1)Tnl+(1=1,n-1)∑ [(m-1)(til-ti+1l)]. a5)Lant complex neritmic LCN:=∑LESN; RAJZ -sincronizarea e greu realizat. b)Lanturi liniare: elementare, complexe; -lanturi fara sectorizare; -se calculeaza durata total pe toata lungimea ti; -alege Nmi; -elaborez ciclograma LLC. Rajz T=t12+t2+t234.7. Elaborarea planurilor cu necesarul de resurse pe baza planului calendaristic deja elaborat

Se face separate:-necesar f.m. ->pe meserii, total f.m. pt vestiare -necesar de utilaje->pe tipul de utilaje

-necesarul de materiale principale (cantitati mari) -necesarul de prefabricate si confectii (pe tipuri)

Abra4.7.1 Obs.:pt prefabricate si confectii de face in plus si un program de procurare al lor.

4.8.Imbunatatirea programelor4.8.1. Programe elaborate prin MDCa)Reducerea duratei totale (Tprogram)Căile de reducere (în ordine de prioritate)-reducerea duratelor pe activităţi „ti”:-saturarea frontului de lucru /-regim de lucru de 10 ore /-schimburi(2,3) /-schimbarea tehnologiei-renunţare la legături condiţionale(continuit f.m.)-suprapunerea unor activităţi prevîzute cu legătură S-Îb)Nivelarea resurselor-înseamnă a suprima vârfurile de necesar de resurseAbra.4.8.1.1Măsuri de nivelare (în ordinea priorităţilor)-întârzierea activităţilor necritice(act cu reazeme):1 consum rezerva liberă /2intervin şi rezerva totală-întârzierea unor act critice (creşte Tprogram)Obs:1 se nivelează fm /2 pe urmă ne uităm la schimbările survenite în necesarul de util /3 dacă la utilaje apare un vârf de utilaje, evaluăm costurile cu aducerea unui utilaj suplimentar şi le comparăm cu economiile din vestiare.c)Alocarea resurselor: o limitare a necesarului pt una sau mai multe resurse

4.8.2. Îmbunătăţire în M în L:a)Reducerea duratei totale (Tprogram).Căi: a1)reducerea duratelor ti

l (pe sectoare):-saturare FL /-regim de 10 ore /-2,3 schimburi /-schimb tehnologieA2)renunţare la continuitate fm la anumite activităţi: ex. A1->t1l=3,A2->t2l=1,A3->t3l=2 abra 4.8.2.1a3) Folosirea mai multor echipe la activităţile cu durată mare (til)(divizare lanţuri elementare)ex:A1->t1l=3(1 ech) ->3 echipe K1=3/3=1 (modul de ritmicitate K1) abra 4.8.2.2obs:Reducerea max se poate obţine când obţin „flux continuu”(practic nerealizabil) sincronizare totală pt toate activităţile. FC-divizare lanţuri cu til mare /-Ki mic (K1=K2=…=Kn)

4.9. Urmărirea realizărilor: -săptămânal:Var1.pe planul calendaristic (abra1)Var2.pe planul calendaristic(abra2)Var3.fără plan calendaristic-raport al realizărilor (abra3)

4.10. Probleme speciale în practica programării

4.10.1 Alegerea metodei de programareDacă se impune de benef MDC –DAMDCDacă nu se impune –NuDacă sunt lucr repetitive-DAMet in L -Nulucrări complexeDaMDC -NUGantt

4.10.2.Transp lanţuri şi progr obţinut prin GANTT in MDC-dacă MDC e impus-principal beneficiarul impune MDC:-dar lzcrările sunt repetitive /-lucr este foarte simplă1ex:Lanţuri complexe-lucr repetitive. Abra1 A1-t1l=2, A2-t2l=3, A3-t3l=1 (10 sectoare)-A1-A2-început-început, cu dif de 2 zile / - A2-A3-sfârşit-sfârşit se sf la o zi dupa term A22ex: Gantt (direct plan calendaristic): abra2, A1 t1=6, A2 t2=3, A3 t3=12 zile

4.10.3. Rotunjirea duratelor activităţilora)activt nerepetitive: -calculez ti-durata pe o activitateti=5,75zile6zileb)lucrări repetitive:-M in L: pp 30 sectoare /-calculez til=3,70 –rotunjire la 4->titotal=30x3,7=111 zile ->titotal=4x30zile=120zile 9 zile front de lucru liber

4.11. Studii de caz4.11.1. Vilă parter cu S<=150mp-T program neimpus (zile lucrătoare) /-aleg metoda Gantt /-listă de activităţi-activ complexe, se contează pe policalificare (ex. şapă,teavă, dulgher-toarnă beton) /-săpătură mecanică /-exec fundaţii (săp man, bet în fundaţie) /-exec elevaţii+planşeu (cofraje,arm,beton) /-exec zidărie rezistenţă /-exec planşeu b.a. /-exec acop. /calcul durateNmi->ti –impus <=Nmimax /plan calendaristic-leg se face direct în plan calendaristic /-o singură echipă/lucrare la orice moment Abra 4.11.1.1

4.11.2 constr parter cu S>150mp : -se merge la fel –met gantt /-Nmi impustiAbra /-se suprapune activităţile, că avem S mare4.11.3Grup locuinţe sociale tip parter-metoda în lanţ-ideal ar fi flux continuu /-Ki mic -Tprogram (zile lucrătoare)-impusEtape: -lista activităţi-impus /-lista activităţi –activ complexe /-sectorizare /-calcul durate til-pt construcţie /-aleg Nmi –ai front de lucru pt o constr 70% saturatAbra 4,11,3,1-ti

l=(∑Qi*NTi)/(8*Nmi)

-elaborez ciclogramă (în ideea de flux cont)Tprogram=∑til+(30-1)Ki (Ki-nec)Ki=(Tprogram-∑til)/(30-1) / cu Ki determinat Nmitotal=(∑Qil*Nti)/Ki*8Ex. Nmi=4 (pe 1 vilă) / Nmitot=9,6 nr întreg de echipe a 4 muncit V1=8(2 echipe pe 2 vile) ,V2=12(3 echipe pe 3 vile)Obs:Qil=cantitate pe sector/ S-a apreciat, că nu încep mai mult de 4 muncit/vilă-cu Nmi=8 alescalcul Ki real=(∑Qi*NTi)/8+8 / A12,2 A22,4 A31,6-elaborez ciclograma reală cu Ki reali şi vedem dacă ne încadrăm în Tprogram (nu va fi flux ci lanţ complex-nu va fi paralele) /-există dif între det T program după norme şi realitate se ia o rezervă /-între 2 activităţi introduc marjă de siguranţă: -se pun în plus un nr de zile pt a evita suprapunerea echipelor din cauza nerespectării NT calculate /-pt a nu avea discontinuităţi în lucr echipelor, între fiecare 2 activitate se introduc un timp de rezervă de 1 zi sau cel mai bine 2 zile.4.11.4 Clădire etajată: -divizare pe părţi:-infrastructura /-schelet rezist /-acop /-lucrări interioare (comport, tenc, zugrăveli etc)-se face program separat, pt că se aplică met diferiteInfrastructura: ~constr parter pe 1 nivel se rezolvă identic cu 4.11.2Schelet de rezistenţă: ex. Pt 9 din stâlpi şi diafr+planşeu b.a. monolitEtape:-aleg metoda de progr lanţ-flux continuu /-lista activităţi (cât mai complexe): -nr cât mai micRajz ex 3 activ. –A1-execuţie stâlpi+diafr /-A2-aşteptare întărire (2-7) /-A3-decofrare st+diaf +C,A,B planşeusectorizare a scară/nivel=1 sector /-calculez durate ti pe sector pt fiecare activitate: -aleg Nmi după front lucru ~70% saturatcalc til. Ex.A1=2,A2=2,A3=4elaborez ciclograma -atâta sectoare, câte echipe avem /-Nr echipe <=nr sectoare pe nivel /-obligatoriu til mic :-ideal dar avem ritmuri diferite KimicCaz 1- dacă avem 3 secţ şi til=2,2,4Abra-pt atic-gantt /-lucr interioare nu mia e nevoie de secţ pt că echipele pot lucra simultan /-nu trebuie flux continuu /-lanţ complex /-A1-întreruptă-pt că pe S1 trebuie să fie gata placa a.î. pe S4 să facă stâlpii nu mia e flux continuuSoluţie: durata de 4 se modificăse pun 2 echipe la A3 t1l=2 , t3l=4(2,2)2 echipeKi2 t2l=2Total 4 echipe 4 sectoare pe nivelse impune scară în 26 sectoare

4.11.5 complex de construcţii: -Tprogram de obicei e impus /-pt orice constr se face program separat, sau prin lanţ sau oricare /-la fiecare constr se face:-1 listă de activităţi /-2calcul durate, cu Nmi impus fcţ de front de lucru /-3 plan calendaristic /-4se vor lega între ele diversele programe, fcţie de termenele parţiale de predare /-5vedem, dacă există legături obligatorie între clădiri /-6

impunem anumite legături pt a avea continuitate la diverse echipe de muncit (în limita posibilului) (la utilaje sau la echipe)

CAP V. Noţiuni generale de managementManagement=ştiinţa de conducere, arta conducerii. Ansamblul de acţiuni (procese de conducere) pe care o persoană (conducătorul) le întreprinde în vederea menţinerii în funcţiune a unui sistem (sistemul condus) în vederea realizarea unor obiective prestabilite. FolyamatabraManagementul are ca rol monitorizarea(control permanent prin informaţii reglarea(decizia)) sistemului condus. / Sist. Condus: colectiv de oameni cu un obiectiv comun. /Sist. De conduceregrup de conducători, persoane cu sarcini de conducere a sistemului. Procesele de conducereprocese de gândire (P.C.) Infopreluare infodecizii /Procesul de muncă (P.M.) / resursepreluare resurseprodusSisteme de conducere (de manag){-manageri de nivel superior /-manageri de nivel mediu /-manageri de nivel inferior(maistru, şef de echipă)} procese de cond/procese de muncă ziua de muncă managerFuncţiunile managementului (sarcinile managerului): -previziunea /-organizarea /-coordonarea /-antrenarea /-controlul /-decizia1.Previziuneasarcina manag-lui de a prevedea viitorul pt colectivul condus. / Acţiuniprognoze de dezvoltare a domeniului în care lucr colectivul. Pe baza prognozelor să facă nişte planuri(obiective de viitor cu termene) de dezvoltare pt colectiv2.Organizareaelaborarea unor programe în vederea realizării obiectivelororganizarea colectivelor în vederea respectării programului3.Coordonareaa monitoriza activitatea diverselor colective pt a nu apare disfunctionalităţi4.Antrenareamotivarea personalului pt realizarea programelor /-căile de motivarefinanciar, stimulare profesională, socială, sancţiunimat, degradare, profesionala5.Controlulacţiunea de culegere de informaţii în vederea luării unor decizii /caracteristici:-controlul tr să fie permanent (pe parcurs) /- -„- -„- preventiv /- -„- discret6.Deciziasarcina managerului ca în urma controlului să ia măsuri de remediere în cazul apariţiei de disfuncţionalităţiEtape in luarea deciziei: 1.sesizarea necesităţilor unei decizie,2.pregătirea decizieiinformare în detaliu (prelucrarea informaţiilor /pregătirea unor variante de remediere)3.Luarea deciziei propriu-zise 4.aplicarea deciziei în practică 5.-aplicarea rezultatelor deciziei şi concluzii de viitor

Metode şi tehnici de conducere

1.Conducerea prin obiective: -fixare de obiective pe colective mici, obiective derivate din ob. generale (se dau şi termene şi resurse programe de realizare) /-periodic se analizează realizarea obiectivelor /-la unele firme salarizarea este în fcţie de nivelul realizării.2.Conducere prin bugete:-a separa colectivul mare în colective micibugete separatese aplica rar,cand colectiv are pierderi

Tehnici de conducere: se aplica din cand in cand - NU general1.Tehnica de conducere prin proiecte: un proiect=acţiune mai importante într-o firmă care nu poate fi realizată în cadrul sarcinilor curente de serviciu. Pt proiect se numeşte un şef de proiectproiect cu conducere individuală, sau un grup cu 2,3 persoanaproiect cu conducere colectivă detaşate pe o perioadă din sarcinile curente2.Conducerea prin delegare: transmitere de sarcini de la şef la subordonat. Are nişte limiteeste pe perioadă scurtă, numai pt sarcini de mică importanţă /Delegarea nu înseamnă şi transmiterea responsabilităţii. /Avantaje:scapă de sarcini /pt subordonatse pregăteşte pt avansare în fcţie /-Dezavantaje: riscul de a nu se realiza sarcina /-riscul de a delega sarcini prea importante.3.Conducere prin excepţie:-a fixa pt anumite sarcini un nivel al realizărilor până la care şeful nu este informat /Avantaj: şeful este degrevat /-simplificarea sist-ului informaţional Dezavantaj: a fixa un nivel nepotrivit /-sarcina să fie prea importantă4. Conducere prin diagnosticare (participativă): -decizia se ia pe baza unei consultări a colectivului.Etape:-identificarea necesităţii unei decizii cu consultare colectivă /-informarea în detaliu atât şeful cât şi colectivul /-întâlnire pt analiza situaţiei şi pt identificarea disfuncţionalităţilor şi a cauzele lor /-o perioadă de gândire individuală şi de elaborarea unor soluţii individuale /-întâlnire pt discutarea soluţiilor individuale /-luarea deciziei de către conducător.Principii de conducere

1.Principiul nr-ului optim de subordonaţi: la diverse nivele de conducere difere nr de subordonaţi:-la nivel inferior 20-25 oameni /-la nivel superior2.Principiul unităţii conducerii: colectivul având un obiectiv unicconducător unic3.Principiul nivelurilor ierarhicederivă din primele două: sef nivel 2/1/inferior abra4.Principiul unicităţii conducerii: fiecare persoană are un singur şef5.Pr menţinerii responsabilităţii: o sarcină dată unui subordonat i se lasă până termină6.Pr controlului permanent(continuu)

Cap.6 Întreprinderea(firma)

Întreprindereaeste agentul economic de bază al economiei, producătorul de bunuri (produse, lucrări) servicii nefinanciare destinate consumului, scopul fiind profitul.Agent economicparticipanţi la circuit economic.- Producătorii, consumatorii (gosp), -institutii de credit şi societăţi de asigurări (intermediare între ceilalţi participanţi)Admin publice: admin centrale(statul) /-locale /adm. de securitate socială //- rol: încasează nişte impozite şi le distribuie în societate Admin privatefundaţii,ONG //-încasează de un grup restrâns şi le folosesc între ei

6.1 Forme juridice ale întreprinderii (8)TABLAZATRegii autonome: -le înfiinţează statul în domenii strategiceÎntreprinderile se pot grupa pe 3 categorii:1.Întreprinderi de persoane (primele 4) caracterizate prin: -asociaţii muncesc şi conduc /-capitalul adus în societate are constrângeri la ieşire /-riscul este mare2.Întreprinderi de capital: -participare la conducere ~0 /-capital fără constrângeri /-riscul este mic /-asociaţii devin rentieri3.SRL-între mixte /-cap mai liber /-risc mediuStructura organizatorice a firmei:-comp operative (produc) /-comp funcţionare (funcţionari) /-conducători

6.2. Forme de structuri organizatorice ale întreprinderii-Împărţirea în compartimente a personalului dintr-o firmăÎn funcţie de nr de persoane în colectiv: Cazul 1: 1-5 persoane (pers fizice, asoc familiale, SNC) comp operativ (fără şef) cazul 2 5-20 pers. şefcomp operativ(5-20) cazul 3, 20-100 pers.: Var1: structură funcţională: /-apare un şef ajutat de 1-2 funcţionari abra(lent-comp op,bal-gestionar,jobb-contabil,fennt -sefVar2 structură ierarhică:-şeful are în subordine 2-3 adjuncţi care împart între ei comportamentul operativ Abra2Cazul 4: Structură ierarhic- funcţională>100pers /-şefi tehnicieni (probleme de producţie) /-comp funcţionaleAbra3Abrarol: (1) comp planificare, dezvoltare, comp personal, comp administrativ, oficiul juridic // (2) comp producţie, comp contracte, oferte, mecanizare, transport, comp organizarea, normarea muncii, protecţia muncii, controlul tehnic de calitate //(3) comp aprovizionare, comp producţie secundară industrială //(4)comp contabilitate, comp financiar Structura org a unei firme este definită în 3 documente: 1.-organizarea întreprinderii /-2.-regulamentul de organizare şi funcţionare al întreprinderii

sunt date:pt fiecare şef atribuţiile, responsabilităţiile, competenţe, pt compartimente sunt specificate sarcinile şi relaţiile cu alte compartimente /- se descrie obiectul de activitate //3- fişele posturilor anexe ale ROF /-cerinţele fiecărui post (studii, experienţă, calităţi personale)

Controlul producţiei la nivel superior: -se face lunar cu ocazia încheierii situaţiilor de lucrări /-curbe S (manoperă,cost): o evoluţie în timp a manoperei sau a costului pt o anumite lucrare. Abraa)Controlul timpului (curba S manoperă): -se trasează curba S a manoperei după lucrări programate(A) abra2-se trasează lunar curba S manoperă reală(B) / MrL1=Total ore om după montaj / MrL1>MpL2avans faţă de program /corectare: MrL1=∑QirealL1*NTi(IND) (QirealL1-din situaţia de lucrări)b)Control timp-cost combinat(folosind curba S costuri) /-trasăm curba Scosturi după program (curba A) / (cost lucr programate cumulat) A=∑Qiprogr*PUADi*Kat (preţ unitar art de deviz) (Qipr- din plan calendaristic) /-trasăm curba Scosturi lucrări realizate(B) /B=∑Qireal*PUADi (din ofertă)*Kact (coef de actualizare) /B comparat cu A? /B comp cu B’sit costuri (preţuri)/ B’ comp cu Asit timp

Control prod la nivel inf (maistru) a)timpulsăptdiract în planul calendaristic abrab)Costurise face lunar: Cost(lucr)=Cost(manopera)+Cost(mat)+Cost(utilaj)

Control cost material: Cost mat=∑Qimat*PUimat / Cost mat (după sit de lucr)comparcost mat real / (∑Qimat sit lucr*PUimatfacturi)(∑Qimat real consumate(contabilitate)*PUimat după fact)Dif din cantităţi / comparative de materiale QimatDacă avem depăşiri de mat: (reglare) /-Analizăm cauzele (în ordine)măsuri 1.Risipă mat (vizibil)se impută la vinovaţi /2.Dif la recepţie mat (rebuturi nerespinse)se impută /3.Dif din furturipaznic

Control la cost manoperă: Total I Manoperă se compară cu ∑salarii real plătite / Dacă avem depăşiri (reglare) / Manoperă (lei)=∑Total (ore*om) * Starifar orar

Analiză total ore: Total ore după sit lucrcomparTotal ore*om(lucru în regie-tot ore din pontaj) efectiv realizate(lucru în acord-∑Qisitlucr*Ntilocal)∑Qisit lucr x NTi(ind)

Cauze depăşiri: -la regie: folosire necoresp timp lucrsupraveghetor /-La acord:NTireal>NTi(ind)viitoare lucrări se merg cu NTilocal 6.3 Managementul firmei:

Gruparea acţiunilor pe funcţiuni:-1.funcţ producţie fcţie de bază /2-funcţie comercială: grupează activ care fac legăturile cu exteriorul (aprovizează cu materiale, desfacerea producţiei) /3-funcţ cercetare dezvoltare (inovare, dezvoltare cap prod) /4-funcţ financial contabilă /5-funcţ personal (resurse umane)2,3-fcţ complementare /-4,5-fcţ generaleManagementul firmei: -managementul producţiei(managerul general al firmei) /-manag comercial(director general) /-man dezvoltării (man gen) /-man financiar (dir economic) /-man res umane (man gen)

6.4. Manag. producţiei în firmele de cţii: producţia:(ce se face după contractare până la recepţie) -lucrari de constr/-părţi de biecte de cţii /-obiecte de cţii întregi /-complexe de obiecte6.4.1. Pregătirea producţiei: Scop:-încadrarea în termen a lucrărilor /-încadrare în costuri sub val contract /obs:se face pt fiecare lucrare contractată în parte /Preg prod:a)-pregătire tehnologică /b-programare /c-org de şantiera)preg tehnologica:pt fiecare art din cadrul contractului se preg 3 lucr:-cum se primesc materialele unde se depoz /-cum se face transp local /-cum se face punerea în operă b)programare- Constă în elaborarea unui plan calendaristic, plan necesar forţe de muncă, util, mat.c)organizarea de şantier:constă în identificarea unor amenajări provizorii de şantier necesare exec lucrarilor: -amenajări gospodăreşti (birou maistru, vestiare, grup sanitar, pichet incendiu, împrejmuire) /-amenajări tehnologice (depozite de mat, locuri de primire pt betoane, locuri de pregătire a unor semifabricate(cofr,armaturi), linia pt MT) /-reţele de utilităţi(reţea de apă, curent,canalizare,retea de drumuri provizorii)Proiectarea amenajărilor de organizare: 1.Birou-containere tipizate /2.Vestiare - tip container 10 pers,20pers… /3. Grupul sanitar-30,60 muncitori.. tip container /4. depozite- pt toate materialele (platforme balastate, supraf depinde de cant de mat stocată) Qstoc=qstocmax*tstoc(zile) – (2-3 zile) qmaxziua de vârf ,plan nec de mat)Snec(depozit)=Qstoc/qnormat(cant/mp)*Ksc(coef pt spaţii de circulaţie)

Dimensionarea reţelelor de util.5. Reţeaua de apă-sursa-în local reţeaua localităţii /-în afara loc, lucr mică pârâu, râu, puţuri forate. Se duce cu cisternaReşeaua propriu-zisă –subterană >4-5 luni /-la nivelul solului <4-5 luni, sp fie cât mai scurtăTerminale –hidranţi de incendiu /-cişmea –apă tehnologică /-la grup sanitarDebitul necesar se alege între debitul max pt hidranţi ori debitul de apă tehn pe ziua de vârf

6.Reteaua de energie electrică: Sursa de energie în localitati este reţeaua de joasă tensiune a localităţii(220V) /-în afara localităţii:-grup electrogen propriu/Pt Santier-racord la reţeaua de înaltă tens apropiată – trebuie post de transformareReţeaua: -aeriană pe stâlpi de lemn 20-30m /- subteranaTerminale:-tablou gen cu siguranţă+contor /-tablouri secundare de siguranţă

Reţeaua de drumuri provizorii: Sol constr.:-strat 10-15 cm balast cilindrat si se pune dupa ce se decupeaza stratul vegetal) /-lăţimea 3m ,cu o singura banda,prevăzuta cu un loc de întoarcere /-dacă traseul este lung ~200-300 m la mijloc tr prevăzut o supralărgire pt a se putea intersecta camioanele care se intalnesc/-traseu cât mai scurt

Plan General De Organizare a SantieruluiToata org de şantier se încheie cu un plan general de org al şantierului /-se întocmeşte la o scară ordinea amplasării:-se trasează constr definitivă /-delimitarea în jurul constructiei a spaţiului /-se amplas linia de MT daca exista, bob, ascensor catarg /-trasarea drumului provizoriu de acces (să fie în raza de actiune a MT) /-amplasarea depozitelor-transp să fie cât mai ieftin /-ampl amenajărilor gospodăreşti –să nu fie sub braţul macaralei / -daca spaţiul e limitat –calculele se pot suprapune /-se trasează reţelele de utilităţi.6.4.2 Urmărirea producţiei în firmele de cţii: scop:-încadrarea în termen si încadrarea în costuri Are 2 etape: 1.etapa de control /2.reglarea deficienţilor constatateUrmărirea:-la nivel superior-perioade mari (lună), se face o urmărire de ansamblu /-la nivel inferior- scurte (săptămânal), se face mai în detaliu1)tipuri de programe ; principii de programare; etapele programarii ; etapa de studiu ; elaborarea listei de activitati; 2)calculul parametrilor activitatilor;legaturi intre param activitatilor ; calc param unei activitati; cunosc Qi,Si,sioptim; Se impune Bmi,Nni ; Se impune durata ti3)Se impune Tprogram ; Stabilirea legaturilor de intercorelare intre activitati- clasificare dupa natura lor, dupa momentul intimplarii, dupa rigiditate-obligativitate4)Elaborarea planului calend Gantt ; MDC; elab graf-retea;cal termenelor si rezervelor pe activitati; elaborarea planului calend cu MDC4.1 RAJZOK A 4-hez5)Met in Lant; etapele de lucru; lanturi sectorizate; LESR;LESN;LED; LCR;LCN; lanturi liniare6)Elab planurilor cu necesarul de resurse pe baza pl cal deja elab; imbunatatirea programelor; elab prin MDC; imbunatatire in M in L; urmarirea ralizarilor6.1)rajzok a 6-hoz7)probleme speciale in practica programarii; alegerea met de programare; transp lanturi si progr ontinut prin GANTT in MDC ; rotunjirea duratelor activitatilor

8)studii de caz; vila parter;parter S>150; grup loc soc tip parter9)st de caz-> cadire etajata; complex de constr kell az elozo is!!!!10)Notiuni generale de management; sisteme de conducere; functiunile managerului; decizie,etape11)Metode de conducere, tehnici de conducere12)principii de conducere, intreprinderea (firma)13)forme juridice ale inreprinderiitablazat kulon lapon ; forme de structuri organizatorice ale intreprinderii14) managerul firmei; man productiei in firmele de ctii ; preg productiei; retele de utilitati15)reteaua de drumuri provizorii; unirea productiei in firmele de ctii; controlul prod la nivel superior; controlul prod la nivel inferior