Categoriile de pensii reglementate expres de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Lector dr. Onica Chipea Lavinia1. Noţiunea, categoriile de pensii şi principiile dreptului la pensie

În sistemul public reglementat prin Legea nr. 263/2010, noţiunea de pensie reprezintă

venitul de înlocuire acordat pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare

a bâtrâneţii sau atingerii unei vârste, invalidităţii sau decesului persoanei asigurate. În sistemul public

se acordă următoarele categorii de pensii:

- pensia pentru limită de vârstă

- pensia anticipată

- pensia anticipată parţială

- pensia de invaliditate

- pensia de urmaş

În afară de principiile generale ale sistemului public, funcţionează şi principii specifice

dreptului la pensie, după cum urmează:

a. Unicitatea pensiei

Acest principiu rezultă din dispoziţiile legale potrivit cărora statul organizează şi

garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept. O persoană asigurată poate primi o

singură pensie integrală pe baza aceloraşi norme de drept. Dacă însă beneficiarul a lucrat în mai

multe sectoare de activitate cu sisteme proprii, acesta are dreptul să primească pensie din fiecare

sistem de asigurări sociale.

b. Indexarea, compensarea şi recorelarea pensiilor

Această măsură a fost luată după anul 1990 când s-a reglementat mecanismul indexării şi

compensării periodice a pensiilor, la propunerea MMFES, prin Hotărâri de Guvern, urmărindu-se

modificarea pensiilor ca urmare a evoluţiei preţurilor.

c. Principiul solidarităţii sociale

Conform acestui principiu, participanţii la sistemul public îşi asumă reciproc obligaţii şi

beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de

lege. Persoanele asigurate care sunt în activitate muncesc şi pentru asigurarea fondurilor necesare

plăţii drepturilor de pensie acordate pensionarilor.

d. Inadmisibilitatea cesiunii dreptului la pensie

Exprimă ideea că dreptul la pensie nu poate fi cedat nici total nici parţial.

e. Imprescriptibilitatea dreptului la pensie

Potrivit acestui principiu dreptul la pensie face parte din categoria drepturilor

imprescriptibile, adică orice persoană care îndeplineşte condiţiile legale poate oricând să solicite

înscrierea la pensie, neputând primi dreptul la pensie pentru trecut, însă nefiind decăzut din dreptul de

a solicita pensia pentru viitor, ca urmare a faptului că nu s-a valorificat dreptul la pensie în termenul

stabilit de lege.

f. Sutirea de taxă de timbru a cererilor ce au ca obiect dreptul la pensii

2. Pensia pentru limită de vârstă

a. Condiţii privind vârsta şi stagiu de cotizare

Conform denumirii sale, această pensie constituie o prestaţie de asigurări speciale, care se

acordă la împlinirea unei anumite vârste, pe tot restul vieţii beneficiarului. Condiţia vârstei nu

este deci suficientă, ci trebuie să i se alăture şi cea a stagiului de cotizare. Astfel, vârsta standard

pentru pensionare este de 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, urmând ca atingerea

acestei vârste să se realizeze prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării

prevăzute în anexa nr. 5 din lege. ( de la 60 de ani pentru femei și tot 65 pentru bărbați) Stagiul

complet de cotizare este de 35 de ani iar stagiul minim este de 15 ani, atât pentru bărbaţi, cât şi

pentru femei. Atingerea acestor valori se va realiza prin creșterea stagiului complet de cotizare,

respectiv a celui minim, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5 ( de la 30 de ani pentru femei

şi 35 de ani pentru bărbaţi, respectiv 15 ani atât pentru femei cât și pentru bărbați) .

In cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) (cadrele militare în activitate,

soldații și gradații voluntari, politiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, din domeniul apărării nationale, ordinii publice și siguranței

nationale), vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

De asemenea, stagiul minim de cotizare în specialitate, în cazul menționat, este de 20 de ani, atât

pentru femei, cât și pentru bărbați iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru

femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestei vâtstei, respectiv a acestui stagiu se realizează prin

creșterea vârstelor standard de pensioare, respectiv a stagiului minim și complet de cotizare,

conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 6 din lege,

b. Cazuri de reducere a vârstelor de pensionare

Anumite persoane beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare. Astfel, potrivit

prevederilor Legii nr. 263/2010 în această categorie se includ:

- persoanele care au realizat stagii de cotizare, în condiții deosebite de muncă sau în

condiții speciale, conform legii (tabelele 1 și 2, art.55);

- cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, dupa

data de 23 august 1944, și/sau de prizonierat, în situația persoanelor cărora le-au fost stabilite

drepturi privind vechimea în muncă, în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)—c) si la alin.

(2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat.

- persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare, în condiţii de handicap

preexistent calităţii de asigurat, în funcţie de gradul handicapului beneficiază de reducerea

stagiilor de cotizare şi a vârstelor de pensionare, în condiţiile legii ( de exemplu cu 15 ani,

reducerea vârstei standard de pensionare dacă au realizat cel puţin 1/3 din stagiul complet pentru

cei cu handicap grav, etc.)

- asiguraţii nevăzători, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă,

dacă au realizat ca nevăzători cel puţin 1/3 din stagiul complet de cotizat prevăzut de Legea nr.

263/2010, etc.

c. Calculul pensiei pentru limită de vârstă

Potrivit prevederilor art. 94 din legea nr. 263/2010, începând cu data înscrierii la pensie

cuantumul pensiei (Cp) se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat

în perioada de cotizare (Pma) cu valoarea unui punct de pensie (Vp).

Cp = Pma x Vp

Punctajul mediu anual ( Pma) realizat de asigurat în perioada de cotizare se determina prin

împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în

perioada de cotizare (Np) la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare (Na).

Pma = Np

Na

Punctajul anual ( Pa) al asiguratului se determina prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat

în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare luna ( Pra).

Pa Pra

12

Numărul de puncte realizat în fiecare luna (Np) se calculează prin raportarea salariului

brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat,

care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale ( Sbl), la salariul

mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii

Economice ( Smbl).

Np = Sbl

Smbl

Valoarea unui punct de pensie se stabileşte prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat,

anual. La intrarea în vigoare a Legii nr. 263 /2010, valoare punctului de pensie era de 732,8.

d. Pensia anticipată şi pensia anticipată parţială

Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 8 ani pot solicita pensia

anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare. Cuantumul pensiei

anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă. La data

îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, în conformitate cu

prevederile legii, pensia anticipată devine pensie pentru limita de vârsta şi se recalculează prin

adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de

anticipare, trecerea la pensia pentru limita de vârstă făcându-se din oficiu.

Asiguraţii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum şi cei care au depăşit stagiul

complet de cotizare cu până la 8 ani pot solicita pensie anticipată parţială cu reducerea vârstelor

standard de pensionare cu cel mult 5 ani. Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din

cuantumul pensiei pentru limita de vârstă, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună

de anticipare, până la îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate şi respectiv a celei

anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute de Legea nr. 263/2010,

precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. La data îndeplinirii

condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, în conformitate cu prevederile

Legii 263, pensia anticipata parţială devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin

eliminarea diminuării prevăzute de lege şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor

stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă

făcându- se din oficiu.

e. Pensia de invaliditate

a. Condiţii de pensionare

Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii care şi-au pierdut total sau cel puţin

jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:

a) accidentelor de muncă și bolilor profesionale, conform legii;

b) neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;

c) bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă și a capacităţii de

autoîngrijire;

b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea

capacității de autoîngrijire;

c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă,

persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din

timpul normal de muncă.

Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de

medicul expert al asigurărilor sociale (medicul specializat în expertiză medicală a capacității

de muncă din cadrul CNPP), respectiv în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I

lit. c), de către comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de

apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în termen de 45 de zile de la data

înregistrării cererii, însoţită de documentaţia necesară. Impotriva deciziei emise se poate face

contestaţie la comisiile medicale de contestații sau la comisiile centrale de expertiză medico-

militară ale Ministerului Apărarii Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și

Serviciului Român de Informații, după caz, în termen de 30 de zile de la comunicare. Decizia

data în soluţionarea contestaţiei, poate fi contestată la instanta judecătorească competentă, în

termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.

b. Calculul pensiei

La stabilirea pensiei de invaliditate asiguraţilor li se acorda un stagiu potenţial,

determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare (anexele 5și 6) şi stagiul de cotizare

realizat efectiv pană la data încadrării într-un grad de invaliditate

Pensionării de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afară

pensiei, la o indemnizaţie pentru insotitor, în cuantum fix, care reprezintă 80% din valoarea

unui punct de pensie, stabilită în condițiile legii. Indemnizația pentru însotitor se suportă de la

bugetul de stat.

c. Revizuirea medicală

Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodic, în funcție de

afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de

pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurarilor sociale sau, dupa caz, de

către comisiile centrale de expertiză medico-militară.

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, respectiv

comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra

capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz:

a) menținerea în același grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c)redobândirea capacității de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare

celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncaă, emisă în urma revizuirii

medicale.

Neprezentarea din motive imputabile pensionarului la revizuire medicală atrage

suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de

revizuire medicală. Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice, pensionarii de invaliditate

care : prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă, au împlinit vârstele

standard de pensionare, au vâstă mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de

pensionare şi au realizat stagii complete de cotizare, conform Legii nr. 263/2010.

Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor exceptaţi prin lege, de la reviuirea

medicală periodică, sunt obligaţi sa urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul

expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în

vederea reintegrarii socioprofesionale în aceeaşi muncă sau în alta. Neîndeplinirea, din motive

imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute anterior atrage suspendarea plăţii pensiei

începând cu luna următoare constatării. Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna

următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.

La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia

de invaliditate devine pensie pentru limita de vârstă. In situația prevăzută anterior se acordă,

din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.

f. Pensia de urmaş

a. Pensia de urmaş pentru copii

Au dreptul la pensie de urmaş copiii dacă persoana decedată era pensionar sau

îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensie de urmaş:

a) pană la vârsta de 16 ani;

b) dacă isi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, pană la

terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

c) pe toată durata invaliditătii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau

în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

b. Pensia de urmaş pentru soţul supravieţuitor

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensia de urmaş dacă persoana decedată era

pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea

vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în

care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de

urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv

6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în

care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an. Soţul

supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă

decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli

profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care

asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.

Soţul supravieţuitor care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai

mulţi copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de

către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o

activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de de

35% din câștigul salarial mediu brut.

Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile

prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea

mai avantajoasă pensie.

c. Cuantumul pensiei de urmaş

Pensia de urmaş este condiţionată de dreptul la pensie al susţinătorului decedat şi este

diferenţiată în raport cu numărul urmaşilor care au dreptul la pensie. Ea se calculează

procentual din pensia susţinătorului, în funcţie de numărul de urmaţi îndreptăţiţi şi anume :

50% pentru un singur urmaş, 75% pentru doi urmaşi, 100% pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Baza de calcul a pensiei de urmaş în sistemul public o constituie, după caz :

a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în

condiţiile legii, sustinătorul decedat;

b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit

înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă

Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea

drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.

În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează.

g. Stabilirea şi plata pensiilor

Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta

cu procura specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia, respectiv a persoanei căreia i-a fost

dat în plasament sau încredințat copilul minor.

Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor

prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se afla

domiciliul asiguratului. Pentru persoanele din domeniul aparării naționale, ordinii publice și

siguranței nationale, cererea de pensionare, împreuna cu actele prin care se dovedește

îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începand cu data îndeplinirii

acestor condiții, la casa de pensii sectorială competentă, în funcție de ultimul loc de muncă. Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa

teritorială de pensii, respectiv de casa sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării

cererii. Decizia casei teritoriale de pensii va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza

cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare şi va fi comunicată în scris persoanei

care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.

Plata pensiei se face lunar. Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului

desemnat de acesta prin procura specială sau reprezentantului legal al acestuia, în funcţie de

opţiune, prin mandat poştal, cont curent sau cont de card, în condiţiile negociate prin

convenţiile încheiate de CNPAS cu Compania Natională «Posta Romana» - S.A., respectiv cu

bănci.

Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:

a) beneficiarul a decedat;

b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș și-au redobandit capacitatea de muncă,

potrivit legii;

d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaș nu s-a

prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;

e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș nu s-a

prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevazută de lege;

f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș nu a mai

urmat programele recuperatorii prevăzute de lege;

g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția

prevăzută de lege (invaliditate dobândită);

h) beneficiarul urmaş a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea

de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.

Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:

a) pensionarul isi stabileşte domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat

convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede ca pensia se plăteşte de către

celălalt stat;

b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale se regăseste în

una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II, IV, cu excepția consilierilor locali și

județeni;

c) beneficiarul unei pensii de invaliditate sau de urmaș, în condițiile legii, nu se prezintă la

revizuirea medicală periodică;

d) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de

medicul expert al asigurărilor sociale, prevăzute de lege;

e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsețte în una dintre situațiile

prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau judeteni;

f) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseste în una dintre situațiile

prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depășind jumătate din programul normal de lucru al

locului de muncă respectiv;

g) pensionarul urmaț, prevazut la art. 84 lit. a), a împlinit varsta de 16 ani și nu face

dovada continuarii studiilor;

h) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, realizează venituri brute lunare

pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din

câstigul salarial mediu brut prevăzut de lege;

i) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit;

j) soțul supravietuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează

pentru o alta pensie, potrivit legii, din acelasi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări

sociale, neintegrat sistemului public de pensii;

k) pensionarul nu mai îndeplineste condițiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul

pensiei cu salariul.

Plata indemnizaţiei de însotitor se suspendă pe perioada în care pensionarul de

invaliditate, cu excepţia nevăzătorilor, este internat în instituţii de asistenta socială sau în

unităţi medicale specializate, în care se asigura supraveghere şi îngrijire permanentă.

Reluarea în plata a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare

celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de

la data încetării cauzei suspendării

Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de

nivelul veniturilor respective:

a) copiii pensionari de urmaș, până la vârstele de 16, respectiv 26 de ani ;

b) nevăzătorii;

c) pensionarii pentru limită de vârstă.

d) pensionării de invaliditate de gradul III, precum și copiii pensionari de urmaș încadrați în

gradul III de invaliditate ;

Soțul supraviețuitor beneficiar al pensiei de urmaş pot cumula pensia cu veniturile

realizate dintr-o activitate profesională, pentru care asigurarea este obligatorie, dacă veniturile

realizate nu depăşesc 35 % din câstigul salarial mediu brut, prevăzut de lege.