Cursul Bursier-seminar Sttintific

5/9/2018 Cursul Bursier-seminar Sttintific - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-bursier-seminar-sttintific 1/17

CURSUL BURSIER: FACTORI DETERMINANTI,

IMPORTANTA

IORDACHE SIMONA CRISTINA

AN II MASTER

AFACERI INTERNATIONALE

FACULTATEA RELATII INTERNATIONALE



CAPITOLUL 1 - Bursa de valori

Bursa este piaţa organizată pe care se oferă şi se desfac după o procedură

specială marfă sau valori mobiliare.

În funcţie de varietatea tranzacţiilor pe care le mijlocesc, bursele pot fi :

– generale – se tranzacţionează o gamă variată de mărfuri şi hârtii de

valoare;

– specializate – se tranzacţionează numai mărfuri sau numai hârtii de

valoare.

În funcţie de obiectul tranzacţiilor delimităm:

– burse de mărfuri;

– burse de valori mobiliare;

– burse valutare sau burse de devize;

– burse complementare comerţului internaţional (exemplu bursele denavlu).

Bursa de valori mobiliare reprezintă segmentul cel mai important al pieţei

secundare de capital. Fiecare tranzacţie e generată de interesele vânzătorilor şi

cumpărătorilor şi, la rândul ei, produce efecte asupra cursului valorilor mobiliare.

Bursa asigură mobilitatea şi lichiditatea capitalurilor (deţinătorii unor titluri financiare

pot oricând să le transforme în bani).

Bursa de valori mobiliare reprezintă o organizaţie înfiinţată pe bază de lege şisupravegheată de organe statale care are ca scop încheierea de tranzacţii, fără

prezentarea, predarea şi plata concomitentă a obiectului tranzacţiei care se efectuează

prin intermediari.

Bursele de valori au un caracter public în tranzacţie, ele au o localizare oficială,

o organizare statutară şi permite accesul numai anumitor instituţii sau societăţi care

sunt membrii săi. Particularitatea bursei de valori constă în faptul că hârtiile de valoare

se vând şi se cumpără la preţuri stabilite pe baza cererii şi ofertei, în cadrul şedinţelor



de licitaţie ce se desfăşoară într-un anumit loc, în zile şi la ore fixate în cadrul

programului.

Bursa funcţionează după reguli clare şi obligatorii, întreaga sa activitate fiind

controlată şi supravegheată. Asemenea reguli privesc condiţiile de înfiinţare şiorganismele de conducere a bursei, exigenţele care trebuie de un titlu pentru a fi cotat

şi tranzacţionat prin intermediul bursei, agenţii care au acces la tranzacţie, modul de

formare a preţurilor, etc.

Bursa de valori se poate înfiinţa doar în măsura în care există un număr mare de

societăţi pe acţiuni şi subiecţi abilitaţi să emită acţiuni, este necesară o mare dispersie

a titlurilor pentru ca oferta să fie cât mai atomizată, să provină de la un număr mare de

subiecţi.Modul de organizare a bursei presupune centralizarea tranzacţiilor prin

intermediul unui mecanism care asigură accesul direct şi continuu al clienţilor la

informaţiile de piaţă şi la efectuarea operaţiunilor exclusiv în cadrul acestui mecanism.

Această organizare asigură siguranţa afacerilor, secretul operaţiunilor, rigoarea

asupra informaţiilor, asupra afacerilor, şi corectitudinea.

Activitatea bursieră se desfăşoară într-un anumit spaţiu –sala de negociere a

bursei (are ca elemente esenţiale ringul, panoul de afişare, mijloacele detelecomunicaţie) – în care sunt admişi conducătorii licitaţiei, agenţii de bursă, curierii

care realizează legătura între brokeri şi agenţii economici şi publicul care poate doar

să asiste într-o zonă strict delimitată.

Bursa de valori mobiliare îndeplineşte următoarele funcţii:

– constituie un mecanism prin care fondurile din economie circulă

de la cei care au resurse financiare către ci care au nevoie de ele pentru

desfăşurarea activităţilor economice;

– organizează efectuarea tranzacţiilor la liberă concurenţă, pe baza

ordinelor adresate de clienţi şi asigură în condiţii de control şi

supraveghere circuitul titlurilor mobiliare;

– asigură securitatea tranzacţiilor;

– oferă condiţii optime pentru difuzarea de capital, asigurând

asistenţă tehnică partenerilor şi totodată uşurează şi stimulează creaţia

de capitaluri mari;



– permite urmărirea cursului valorilor mobiliare înregistrate la cota

bursei;

– constituie un indicator al întregii pieţe de capital, al situaţiei

generale economico-financiare.Principalul rol al bursei îl constituie efectuarea de tranzacţii cu hârtii de valoare

emise de agenţii economici şi plasate de agenţii de schimb acestea putând fi

comercializate datorită caracterului lor negociabil.

Bursa este sensibilă la toate evenimentele de ordin economic financiar –

monetar, social, politic. Ea pune în evidenţă starea conjuncturală a economiei

naţionale în cadrul căreia funcţionează bursa.

CAPITOLUL 2 -. Formarea cursului bursier

Cursul bursier se formează prin confruntarea directă a cererii cu oferta, prin

intermediul societăţilor de bursă şi a agenţilor de bursă.

În cadrul şedinţei de negocieri, agenţii de negocieri concentrează ordinele de

vânzare şi cele de cumpărare, le pun fată-n faţă, iar din această confruntare rezultă un

preţ care exprimă realitatea pieţei, respectiv echilibrul dintre cerere şi ofertă.

Procedura tradiţională permite echilibrarea cererii şi ofertei prin aplicarea

următoarelor reguli:

– toate ordinele „la piaţă” trebuie executate cu prioritate;

– urmează toate ordinele de vânzare cu o limită inferioară, precum şi toate

ordinele de cumpărare cu o limită superioară.

Ordinele privind o anumită valoare cotată sunt centralizate, apoi sunt ordonatedupă sensul operaţiei vânzare sau cumpărare şi după limita de curs permisă.

Centralizarea ordinelor se realizează descrescător la cumpărare şi crescător la

vânzare, în aşa fel încât să se asigure contrapartidă (interesul vânzătorului de a obţine

un preţ cât mai mare să coincidă cu interesul cumpărătorului.

Formarea cursului la BVB se realizează prin licitaţie la preţ unic. Mecanismul

este diferit, în funcţie de categoria în care s-a înscris la cotă fiecare valoare mobiliară,

şi anume:



– mecanismul de licitaţie la preţ unic folosit pentru titlurile din categoria de

bază;

– mecanismul de tranzacţionare continuă pentru titlurile listate la categoria I.

În cazul tranzacţionării valorilor mobiliare pe piaţa intermitentă în care seutilizează mecanismul de licitaţie la preţ unic, şedinţa de tranzacţionare poate fi

formată din una sau mai multe sesiuni de tranzacţionare.

În cadrul sesiunii de tranzacţionare se disting trei etape: sesiunea principală,

alocarea, şi sesiunea suplimentară.

Introducerea ordinelor în sistem se realizează în intervalul 9.00 – 11.00 timp în

care se afişează un preţ de piaţă potenţial. La ora 11.00 se află algoritmul prin care se

determină preţul de piaţă pentru acţiunile solicitate la vânzare sau cumpărare înşedinţa respectivă.

După ce tranzacţiile s-au încheiat, fiecare societate de intermediere primeşte

raportul său de tranzacţionare, separat, în funcţie de clienţi şi ordine proprii, precum şi

raportul de decontare, obligaţiile societăţii rezultate din tranzacţii.

CAPITOLUL 3 -FACTORI DETERMINANTI AI CURSULUI BURSIER

A doua parte a anului curent a adus o perioada cum nu am mai vazut de multi ani pe

piata bursiera. Tranzactii reduse, lipsa de volatilitate, lipsa de reactie la stiri economice

importante, lipsa de corelatie cu pietele bursiere majore. O stare de lancezeala care

ingrijoreaza investitori generand serioase semne de intrebare privitoare la posibilitatea de a

fructifica superior capitalurile detinute prin investitie bursiera.

Ca atare preambulul anului 2011 nu lasa loc optimismului plasand bursa la acelasi

nivel al defetismului timpurilor actuale care pare sa puna stapanire tot mai accentuat peste

Romania. Insa asteptarile, ca de multe ori in ultimii ani, s-ar putea sa fie false. Sunt cateva

argumente in acest sens.

Fondul Proprietatea. S-ar putea dovedi o noua “borna de hotar”, un punct zero de unde s-ar

putea construi noul ciclu bursier. In acest sens ar trebui sa privim spre Fondul Proprietatea ca

spre cea mai mare listare in termeni de free-float de pe piata romaneasca. Ce ar putea

reprezenta pentru piata?



In primul va fi o oportunitate de investitie. Atuurile noului emitent sunt evidente: o expunere

foarte interesanta pe sectorul energetic romanesc, un administrator de talie mondiala si o

lichiditate bursiera care cu siguranta va propulsa FP pe prima pozitie al topului emitentilor

listati. In al doilea rand este mai mult decat plauzibil ca in urma listarii piata sa beneficieze de

o lichiditate mai buna iar banii noi atrasi sa disponibilizeze sume investite si pentru alti

emitenti. Cu alte cuvinte este probabil ca Fondul Proprietatea sa produca un efect de

antrenare si pentru alti emitenti, in special pentru cei cu lichiditate bursiera si rezultate

financiare bune.

In al treilea rand, poate cel mai important, listarea Fondului Proprietatea ar putea sa readuca

investitia bursiera in atentia generala. Reusita listarii FP dublata de derularea in 2011 a

programului de vanzare a unor participatii ale statului pe bursa ar putea indrepta, din nou,

atentia generala spre investitia bursiera.

Randamentele pietei monetare. Inevitabil atractivitatea pietei bursiere este invers corelata

cu evolutia dobanzilor reale de pe piata monetara. In momentul de fata bancile ofera in marea

lor majoritate dobanzi real negative la produsele de economisire ofertate. O astfel de situatie

nu poate genera decat un aflux spre alte piete investitionale iar bursa intotdeauna devine o

optiune principala.

Imaginea Romaniei ca piata investitionala. Imaginea investitorilor fata de o zona

investitionale este setata pe baza asteptarilor acestora. Asteptarile se formeaza comparand

situatia actuala cu cea preconizata in viitor. Iar in cazul Romaniei comparatia ar trebui sa

furnizeze rezultate pozitive. Chiar in aceasta saptamana un studiu ZEW releva faptul ca

Romania este perceputa ca avand cea mai slaba economie insa asteptarile pentru evolutia pe 6

luni sunt cele mai bune din zona central-est europeana.

Vanzarea unor participatii ale statului pe Bursa. Statul roman declara ca doreste sa vandain 2011 cel putin patru pachete de actiuni (SNP, TGN, TEL si Romgaz) aducand pe bursa

actiuni evaluate la circa 1 mld EURO. Intr-un an cu costrangeri bugetare severe aceste

intentii au sanse mari de a se materializa. Prin transparenta bursa ar putea oferi cea mai rapida

cale de valorificare ale unor astfel de pachete de actiuni eliminind suspiciunile care deseori au

blocat astfel de intentii in trecut. Aceste vanzari ar produce efecte imediate pe piata prin

cresterea lichiditatii bursiere pana la praguri care sa faca vizibila bursa romaneasca la nivel

intrenational



Sunt cateva argumente care stau la baza unei viziuni optimiste fata de evolutia bursei

romanesti. Insa mai presus de toate cred ca anul 2011 va fi anul in care majoritatea

investitorilor vor realiza ca singura cale de a prospera este de a-si reasuma riscuri. In mod

controlat, in mod rational insa intr-un mod activ. Va trebui sa depasim starea de defetism si sa

gandim din nou pozitiv odata ce vom intra intr-un nou ciclu economic si bursier.

Este evident ca Romania a trecut printr-o recesiune economica deosebita,

arcata de puternice contractii, Totodata, prognozele specialistilor, inclusiv ale

Fondului Monetar International, vizeaza in continuare o depreciere economica anuala

de peste 8%.

Cresterea continua a ratei somajului – la 6,9% dupa 15 luni de zile , cat si radierea,dizolvarea sau suspendarea a peste 100.000 firme, ambele procese fiind in plina

evolutie.

Totodata, sectorul privat din Romania a reusit sa actioneze rapid pentru diminuarea

consecintelor recesiunii economice, in primul rand, pentru protejarea intereselor

actionariatului majoritar, prin reducerea substantiala a costurilor, prin disponibilizarea

a circa 25% din angajati, aruncand greutatile acestora pe umerii unui guvern prins intr-

o puternica criza politica ce agraveaza situatia socio-economica din tara.

Pe de alta parte, este evident ca dupa 20 de ani se simte nevoia unor reforme in multe

sectoare de activitate, insa, in primul rand, in cel al zonei politice de baza. Membrii

clasei politice neglijeaza influentele crizei politice asupra unei veritabile recesiuni

economice, stiind bine ca privilegiile lor nu vor fi afectate.

Totusi, efectele acestei atitudini periculoase pot genera mari greutati in acordarea

sprijinului financiar din partea institutiilor internationale, cu efecte imediate sinedorite asupra riscului de tara si, implicit, asupra sectorului financiar – suportul

economiei. In acest caz, piata monetara, dar si pietele de capital autohtone (BVB si

Sibex) vor resimti masiv si direct exit-ul investitorilor straini, care pot intra in

expectativa o perioada mai mare de timp.

pe masura, afectandu-i nu pe cei in cauza, ci pe cei care sustin in fapt mersul

economiei, adica pe putinii investitori bursieri activi.



1.FACTORI POLITICI

•

D upa 20 de ani se simte nevoia unor reforme in multe sectoare deactivitate, insa, in primul rand, in cel al zonei politice de baza. Acesta este

un proces de vointa foarte dificil de realizat, deoarece membrii clasei

politice neglijeaza influentele crizei politice asupra unei veritabile

recesiuni economice, stiind bine ca privilegiile lor nu vor fi afectate.

Totusi, efectele acestei atitudini periculoase pot genera mari greutati in

acordarea sprijinului financiar din partea institutiilor internationale, cu

efecte imediate si nedorite asupra riscului de tara si, implicit, asuprasectorului financiar – suportul economiei. In acest caz, piata monetara, dar

si pietele de capital autohtone (BVB si Sibex) vor resimti masiv si direct

exit-ul investitorilor straini, care pot intra in expectativa o perioada mai

mare de timp.

In Romania, politica a influentat mai mereu piata de capital . In perioada

ultimelor alegeri electorale pentru Parlament si Presedentie, bursa a

reactionat ferm la declaratiile oamenilor politici, la anunturile lor, laacuzatii si la decizii. De asemenea, jucatorii cu experienta pe piata de

capital isi amintesc cat de mult a fost afectata Bursa de Valori Bucuresti de

incertitudinile legate de anunturile repetate si contradictorii privind

modificarile de impozitare ale castigurilor din actiuni mobiliare. Legatura

dintre politica si bursa exista in orice stat, insa, pana in prezent, o

problema semnalata de brokeri si de investitori se refera la faptul ca, in

Romania, legatura dintre bursa si politica a fost mai mare uneori decat cea

dintre bursa si economia in sine.

• Jucatorii straini au scos bani de pe Bursa in luna aprilie 2011 , pentru

prima data dupa semnarea acordului cu FMI, ingrijorati ca tensiunile de pe

scena politica, care au pus sub semnul intrebarii sursele de finantare a

Romaniei, ar putea avea urmari si asupra ratingului de tara.



Nerezidentii au scos din piata 3,8 milioane de euro in octombrie, dupa ce

chiar cu o luna in urma, in septembrie, afisasera cel mai mare interes de la

inceputul acestui an pentru actiunile romanesti, realizand achizitii nete

record de 11,2 milioane de euro. Si in august strainii au adus sumeimportante la BVB, ca de altfel in toate lunile de dupa confirmarea

sprijinului financiar din partea FMI.

Valoarea achizitiilor brute s-a injumatatit luna trecuta fata de septembrie,

de la 38,4 la 19,7 milioane de euro, ponderea banilor pusi la bataie de

straini reducandu-se astfel drastic, de la 25% la numai 16,6% din totalul

cumpararilor realizate in octombrie, nivel ce reprezinta un minim pentruacest an.

"Cand au vazut ca incepe sa miroasa urat in Romania au iesit din piata,

pentru ca majoritatea nu tranzactioneaza clasic, cum o facem noi localii, pe

fundamente sau analiza tehnica, ci se uita la ratingul de tara, la stirile pe

care le dau publicatiile internationale despre Romania si in general la orice

factor de instabilitate", spune Octavian Dragolea, directorul pe Bucuresti alcasei de brokeraj IFB Finwest, despre comportamentul investitorilor straini

pe bursa romaneasca si pe pietele emergente din estul Europei in general.

Graficul evolutiei plasamentelor straine la BVB pare sa reflecte foarte fidel

istoricul negocierilor cu FMI. Dupa un sold negativ in februarie, achizitiile

nete au revenit aproape de zero in martie, odata cu inceperea negocierilor,

si au trecut pe plus in aprilie cand a fost parafat acordul. Prima transa

primita din partea Fondului a generat un val de entuziasm al strainilor pe

Bursa, acestia aducand in piata peste sapte milioane de euro in luna mai,

cand au avut si cea mai mare pondere in rulajul total al pietei - 25,3%.

Corectiile care au urmat in iunie si iulie au redus activitatea nerezidentilor

la BVB, insa soldul achizitiilor nete, desi in scadere, s-a mentinut pozitiv.

Valul de euforie care a inceput apoi in august pe pietele financiare globale



nu a ocolit Bursa de la Bucuresti, iar increderea pe care strainii inca o

aveau fata de Romania i-a determinat sa aduca alti bani "noi" in piata,

aproape 10 milioane de euro, dinamica ce a continuat in septembrie.

Nici debutul neintelegerilor de pe scena politica nu a avut impact imediat pe Bursa, in conditiile in care multi investitori au acordat politicienilor o

"perioada de gratie", amanand decizia de a iesi din piata in speranta unei

rezolvari rapide a impasului.

Primele semnale negative venite din partea FMI au fost insa factorul

declansator al retragerii strainilor. Pe masura ce sansele ca Romania sa

primeasca o noua transa de bani in decembrie erau tot mai mici, iar uneleagentii de rating sau analisti straini avertizau ca ar putea fi afectat si

calificativul tarii, nerezidentii au trecut de tot in stand-by. La toate acestea

a pus umarul si situatia pragului la SIF-uri, pe a carui majorare la 5%, inca

de anul acesta, incepeau sa parieze tot mai putini investitori. Sfarsitul lunii

octombrie a adus astfel un dezinteres total din partea nerezidentilor, intr-o

perioada in care rulajele abia mai depaseau 10 milioane de lei pe sedinta,

trimitand brokerii locali intr-un razboi al nervilor unde orice decizieajunsese foarte riscanta. SIF-urile au pierdut 16% pe parcursul lunii

octombrie, contrar restului pietei care a reusit sa reziste fara scaderi.

Tensiunile au culminat cu o serie de declaratii din partea autoritatilor,

potrivit carora Romania este in pericol sa nu-si indeplineasca obligatiile

convenite cu Fondul si risca astfel sa nu mai primeasca banii, afirmatii care

au adus cateva sedinte de corectii drastice pe Bursa si pe care brokerii le-au

calificat ca total iresponsabile. Cresterile care au avut loc ulterior in

debutul lunii noiembrie si in ultimele cateva sedinte sunt puse mai degraba

pe seama investitorilor locali si se datoreaza in mare masura si votului

pozitiv al Senatului pentru ridicarea pragului la SIF-uri la 5%.

In prezent, desi la ultima vizita FMI a afisat o pozitie mai degraba toleranta

fata de situatia politica din Romania, brokerii spun ca atitudinea



investitorilor fata de piata de la Bucuresti va ramane rezervata in

perioada urmatoare.

"Situatia politica este foarte delicata. Parlamentul mai are cam douasaptamani sa decida daca va investi sau nu un guvern. Daca il respinge, din

nou, devine din ce in ce mai probabil ca, fara buget, nu vom primi transa de

la FMI, iar in plus Parlamentul risca sa fie dizolvat. Daca hotarasc sa cada

la pace, probabil semnalele de la FMI vor fi pozitive, si cred ca investitorii

straini, care acum asteapta, ar putea reveni in piata", spune Dragolea de la

IFB.

Alti brokeri sunt de parere ca situatia ar putea deveni cu adevarat dramatica

pentru Romania daca blocajul politic va continua si dupa alegerile din 6

decembrie.

" In urmatoarea perioada cred ca disputele politice vor face ca investitorii

nerezidenti sa fie foarte reticenti in a-si mari expunerea pe Romania. Pentrumoment, intarzierea transei care trebuia primita de la FMI in decembrie

determina doar o crestere a costurilor de finantare si nu pericliteaza

executia bugetara pe termen scurt, pentru care exista surse alternative de

finantare.

• Studiu de caz: Actiunile Rompetrol Rafinare Constanta au scazut de la

0,1250 pana la 0,06 - 0,07 lei, pentru ca apoi sa creasca din nou la 0,11 -

0,13 lei. Paradis al speculatorilor, RRC a fost si un infern pentru

investitorii ce s-au bazat pe rezultatele - excelente - ale companiei

petroliere. Presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, a fost in mod repetat

audiat pentru presupuse ilegalitati, in plus si procesul de privatizare al

rafinariei Petromidia a fost pus sub semnul intrebarii...



Presiunile politice (in care a fost implicat pana si primul ministru Calin

Popescu Tariceanu, acuzat si el de anumite favoruri) au afectat drastic evolutia

bursiera a RRC, astfel ca statul roman va fi curand implicat intr-un procesinternational in cadrul caruia Rompetrol se declara lezata si cere despagubiri majore.

2 . CONJUNCTURA PIETEI

• Rata dobanzii

De regula exista o legatura inversa intre evolutia ratelor dobanzilor si evolutia

preturilor actiunilor. Astfel, atunci cand ratele dobanzilor cresc, scade

atractivitatea investitiei in actiuni pentru ca investitorii primesc mai multi bani

plasand banii in depozite sau alte instrumente cu venit fix fata de atunci cand

dobanzile erau mai scazute; atunci cand ratele dobanzilor scad, veniturile celor

care plaseaza banii in depozite scad si ele, si acestia cauta plasamente mai

rentabile in actiuni si alte instrumente pe piata de capital. In plus, atunci cand

dobanzile scad, banii devin mai ieftini inclusiv pentru cumpararea de actiuni:investitorii institutionali sau individuali se pot imprumuta mai ieftin pentru a

cumpara actiuni.

Intre dobanzile de pe piata bancara si evolutia Bursei a existat in ultimii ani o

corelatie inversa puternica. Astfel, cand dobanzile de pe piata au o tendinta de

apreciere, apetitul investitorilor pentru actiuni scade, iar tendinta pe Bursa este in

general descendenta, acestia fiind mai tentati sa-si tina banii in depozite bancare.

Invers, cand dobanzile bancare scad, Bursa are o tendinta pozitiva pentru cainvestitorii nu mai sunt multumiti de randamentele oferite de banci si se

indreapta catre instrumente mai riscante. Aceeasi corelatie inversa puternica

exista si intre dobanda de politica monetara a BNR si Bursa. De exemplu, in

intervalul octombrie 2007 - august 2008, cand institutia a urcat dobanda de

politica monetara de la 7% la 10,25%, indicele BET al Bursei a inregistrat o

corectie puternica, depreciindu-se de peste patru ori si coborand sub nivelul de

2.000 de puncte. Incepand cu luna februarie din 2009, cand BNR a inceput un

proces de reducere a dobanzii de referinta, Bursa a intrat pe o tendinta puternic

http://tmp/svbh.tmp/javascript:void(0)

http://tmp/svbh.tmp/javascript:void(0)



ascendenta. De la acea data, dobanda de referinta 01a fost redusa pana in

prezent la 6,5%, timp in care indicele BET s-a apropiat de nivelul de 6.000 de

puncte.

• INFLATIA

Inflatia este un dezechilibru macroeconomic, care se manifesta prin cresterea

generalizata a preturilor si tarifelor si scaderea puterii de cumparare a banilor;

Inflatia este un fenomen care a aparut inca din perioada circulatiei banilor cu

valoare intrinseca. Ea constituie o manifestare a dezechilibrelor economice inca

din antichitate, asa cum mentioneaza Piere Bezbakh . Inflatia afecteaza negativ

economiile moderne, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Pe termen scurt,

erodeaza puterea de cumparare a monedei nationale si prin aceasta ii afecteaza in

mod deosebit pe cei mai vulnerabili dintre cetateni – pensionarii, bursierii, cei cu

venituri fixe (salariatii bugetari, de exemplu). Pe termen lung, inflatia

descurajeaza investitiile si inhiba cresterea economica, din cauza riscurilor si a

incertitudinii.

In cele mai multe dintre tarile dezvoltate ale lumii, functia de gardian al stabilitatii preturilor a fost atribuita Bancii Centrale. Alte functii care ii reveneau – precum asigurarea

echilibrului balantei de plati sau stimularea cresterii economice – au devenit secundare in

raport cu asigurarea stabilitatii preturilor.

O data stabilita prioritatea luptei impotriva inflatiei si institutia insarcinata cu aceasta,

s-a pus problema instrumentelor, metodelor si parghiilor prin care Banca Nationala poate

contribui in mod semnificativ la stabilitatea preturilor in economie. Aici, atat experienta

tarilor lumii, cat si literatura de specialitate descriu o paleta larga de politici utilizate dediverse tari, in diverse imprejurari economice si politice. Fara indoiala, nu exista o reteta

unica sau o reteta infailibila. Mai mult, in nici o tara, politica monetara singura nu poate

asigura indeplinirea obiectivului antiinflationist, atingerea acestuia fiind influentata – uneori

hotarator – de alte componente ale mix-ului de politici promovate de autoritati, printre care

cele mai importante sunt politica fiscala si politica bugetara.

4.PSIHOLOGIA PIETEI



Exista multe teorii despre psihologia unui investitor sau grup de investitori si modul cum

poate fi influentzata aceasta.

Marii analisti si investitori ai pietei de capital, Gann, Elder, Jenkins. Waren Buffet si altii au

afirmat de multe ori ca a investi cu succes pe piata de capital inseamna 90% cunoastere psihologie umana si 10% celelalte (AF, AT).

Este de la sine inteles ca cine stapaneste cel mai bine acest capitol are sanse sporite de reusita,

mai ales pe o piata puternic influentata de asa ceva si cu multi investitori noi necunoscatori.

De asemenea, exista de secole arta manipularii maselor de investitori sub diferite forme si

care pentru unii a devenit o adevarata industrie, manufactura chiar.

Fini cunoscatori ai acestei psihologii, ei alimenteaza puternic si permanent piata cu zvonuri,

care cu greu pot fi verificate si reusesc sa induca in mintea (si asa neformata a unui investitor dintr-o piata ciudata) o idee sau manevra care necesita a fi facuta. In final aceasta va aduce

avantaje considerabile initiatorilor in detrimentul celor manipulati.

S-a vorbit de trusturi si grupuri de interese in mass media: TV, radio, presa, publicitate etc.

Nu trebuie sa uitam ca cei care au bani, multi bani, vor dori sa-si promoveze direct sau

indirect nu numai imaginea, dar mai ales interesele proprii publicului larg si prin aceasta sa

influenteze evenimentele care de multe ori sunt sub forme mai putin oculte.

O informatie este utila daca se verifica prin mai multe surse, iar cand n-o poti proba este bine

sa nu-i acorzi suficienta atentie.

Au aparut mai multe emisiuni despre piata de capital, pe diferite posturi TV. Multe din

acestea nu au numai scopul de a informa obiectiv pe doritori si a tine legatura cu acestia, ci

uneori au si scopuri clar definite de a influenta evolutia de moment a bursei sau pe o perioada

de timp.

Este evident ca pentru a reusi aceste “initiative” terenul este pregatit din timp, in mod

gradual, pe o conjunctura “favorabila”, de multe ori creata sau stimulata de cei in cauza.

Odata ajunsa la un punct critic, pentru ca operatiunea sa reuseasca este necesar doar un mic

imbold.

Atunci apar piesele de rezistenta ale intregului arsenal folosit, piese care vor produce

inducerea unei idei, atitudini, decizii si care de regula pot fi oameni cu credibilitate sau o

mare influenta in piata de capital si care prin aparitia dar mai ales prin afirmatiile lor publice

produc “avalansa”. In aceste momente oricine ar spune altceva este foarte greu sa mai

schimbe sensul actiunii induse deja.



Ceea ce este demn de relevant in final este ca fata de aceste manevre, manipulari este strict

necesar sa le analizam cu foarte mult discernamant si daca este posibil sa luam atitudine prin

toate mijlocele si formele posibile.

Din pacate legea bursiera romana este blanda cu cei care se fac vinovati si nu are suficienteinstrumente pentru a preveni asemenea acte ireprobabile fenomenului investitional.

CE SPUNE LEGEA?

Articolul 244 din legea 297/2004 (legea pieţei de capital), defineşte abuzurile de piaţă.

Potrivit acestui articol:

(5) Manipularea pieţei înseamnă:

a) tranzacţii sau ordine de tranzacţionare:

1. care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea,

oferta sau preţul instrumentelor financiare;

2. care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul

unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial;

b) tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care presupun procedee fictive sau orice altă

formă de înşelăciune;

c) diseminarea de informaţii prin mass-media, inclusiv internet sau prin orice altă

modalitate, care dă sau ar putea să dea semnale false sau care induc în eroare asupra

instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor şi ştirilor false sau care induc în

eroare, în condiţiile în care persoana care a diseminat informaţia ştia sau trebuia să ştie că

informaţia este falsă sau induce în eroare.

(6) Fac excepţie de la prevederile alin.(5) lit.a) persoanele care execută tranzacţii sau emit

ordine de tranzacţionare şi dovedesc că motivele sunt legitime şi, totodată, aceste tranzacţiisau ordine de tranzacţionare sunt în conformitate cu practicile de piaţă acceptate pe respectiva

piaţă reglementată.

(7) În sensul prevederilor alin.(5), fără ca enumerarea să fie limitativă, următoarele situaţii

sunt considerate operaţiuni de manipulare a pieţei:

a) acţiunea unei persoane sau a unor persoane, care acţionează în mod concertat pentru a-şi

asigura o poziţie dominantă asupra cererii de instrumente financiare, având ca efect fixarea,

directă sau indirectă, a preţului de vânzare sau cumpărare ori crearea altor condiţii incorectede tranzacţionare;



b) vânzarea sau cumpărarea de instrumente financiare la momentul închiderii pieţei, cu

scopul inducerii în eroare a investitorilor care acţionează pe baza preţurilor de închidere;

c) beneficierea de accesul regulat sau ocazional la mijloacele media, electronice sau

tradiţionale, prin exprimarea unei opinii în legătură cu instrumentul financiar sau indirect, înlegătură cu emitentul acestuia, în condiţiile în care instrumentul era deja deţinut şi s-a profitat

ulterior de impactul opiniilor exprimate cu privire la acel instrument, fără a fi făcut în acelaşi

timp public acel conflict de interese, într-o manieră corectă şi eficientă.

Cit priveste bursa romåneasca , manipularea este legata , de cele mai multe ori, de interesul

citorva clienti mai mari de a cumpara sau de a vinde niste pachete mai mari de actiuni, fara ca

asta sa ii faca sa plateasca mai mult, sau sa le vinda la un pret mai mic.

Societatea de brokeraj sau brokerii prin care acele persoane intra in piata, incearca sacumpere atunci cind sint mai putine tranzactii si preturi mai mici. |n momentul in care piata

incepe sa creasca, acestia se afiseaza cu actiuni la vinzare, ca sa dea impresia ca piata se

plafoneaza la acel nivel.

Cind sunt cantitati mari de actiuni la vinzare, investitorii din piata reactioneaza si retrag

ordinele de cumparare, iar dupa ce pretul scade, clientul incepe sa cumpere din nou. Se face

acest joc pina cind clientul-manipulator reuseste sa acumuleze cantitatea de actiuni dorita .

Acesta cumpara si prinde o conjunctura cind ordinele de cumparare sint mai firave, dar el acumparat de ex. 3 milioane de actiuni si vinde 100 de mii brusc. Astfel „duce” pretul cu 1-2%

mai jos, apar ordine noi de vinzare si mai cumpara alte 3 milioane.

La fel la vinzare. „De regula , cind ai o cantitate mare de actiuni, nu o vinzi niciodata pe

toata, decit daca ai interesul sa scada si sa cumperi apoi mai ieftin. |nsa, in situatia in care

presupunem ca vrei sa manipulezi piata, daca vrei sa vinzi o cantitate mare, vinzi gradual si

cind vezi ca piata incepe sa scada, atunci imediat te „afisezi” la bursa cu ordine de cumparare.

Daca jucatorii la bursa vad ca sint biduri (ordine de cumparare) solide, atunci se gindesc canu este nici un motiv sa se sperie si mai apar si alti cumparatori in piata. Te retragi din

cumparare si le vinzi noilor clienti cit poti sa dai, apoi din nou apari la cumparare, pina vei

reusi sa vinzi intreaga cantitate de actiuni.

Specialistii admit insa ca manipularea nu este neaparat ilegala. „Este ilegal sa „misti“ piata

folosindu- te de informatii confidentiale sau prin zvonuri false despre o companie. Dar a

limita capacitatea agentilor de piata de a pune ordine de vinzare sau cumparare de o anumita

marime, constituie un atentat la principiul de piata. Pina la urma trebuie sa acceptam faptul cavom mai avea asemenea situatii, pentru a avea o piata libera.

Cursul Bursier-seminar Sttintific

Documents

Transcript of Cursul Bursier-seminar Sttintific