MODELE, METODE ȘI TEHNICI BAZATE PE

CUNOȘTINȚE

CURSUL 9

MODELUL MOON KIM

ACTIVITĂŢI DE TRATARE A

CUNOŞTINŢELOR

STRATEGII

PERFORMANŢAFIRMEI

(SUSŢINEREA COMPETITIVITĂŢII)

LIDERSHIP-UL PRODUSELOR

RELAŢII APROPIATE CU CLIENŢII

EXCELENŢA OPERAŢIO-

NALĂ

ACTIVE CUNOŞTINŢE

OBIECTIVE

ACTIVE CUNOŞTINŢE

MANAGEMENTUL

ACTIVELORCUNOŞTINŢE

CREARE

PARTA-JARE

DEPO-ZITARE

ÎNVĂ-ŢARE

MANAGEMENTUL

ACTIVITĂŢI-LOR DE

TRATARE ACUNOŞTIN-

ŢELORINFRASTRUCTURA TEHNOLOGIEI INFORMAŢIONALE

INFRASTRUCTURA CUNOŞTINŢELOR

INFRASTRUCTURA ORGANIZAȚIONALĂ

INFRASTRUCTURAUMANĂMODELUL DE MANAGEMENT

AL CUNOȘTINȚELOR

TRĂSĂTURI DEFINITORII ALE MODELULUI DE MANAGEMENT BAZAT PE CUNOȘTINȚE (MOON KIM)

• MODELUL SE REFERĂ REALMENTE LA MANAGEMENTUL BAZAT PE CUNOȘTINȚE ÎNTRUCÂT MAJORITATEA COMPONENTELOR SALE AU DREPT OBIECT CUNOȘTINȚELE, IAR CELELALTE CONTRIBUIE SUBSTANȚIAL LA OPERAȚIONALIZAREA ȘI VALORIFICAREA LOR• MODELUL ARE ÎN VEDERE ANSAMBLUL PROCESELOR MANAGERIALE ȘI DE TRATARE A CUNOȘTINȚELOR, PE CARE LE ABORDEAZĂ SISTEMIC, FIIND DECI UN MODEL GLOBAL• MODELUL ESTE BAZAT PE O VIZIUNE PROSPECTIVĂ, ANSAMBLUL ELEMENTELOR ȘI PROCESELOR ÎNCORPORATE FIIND DIRECȚIONATE SPRE REALIZAREA ANUMITOR OBIECTIVE PE TERMEN LUNG ALE ORGANIZAȚIEI• MODELUL ESTE CONCEPUT ÎNTR-O VIZIUNE PRAGMATICĂ, CE REFLECTĂ FINALITATEA ECONOMICĂ A FIRMEI, TOTALITATEA ELEMENTELOR ÎNCORPORATE FIIND DIRECȚIONATE SPRE CREȘTEREA PERFORMANȚELOR FIRMEI, A COMPETITIVITĂȚII SALE ÎN CONDIȚII DE SUSTENABILITATE

PRINCIPALELE AVANTAJE

•ASIGURĂ ABORDAREA SISTEMICĂ A ANSAMBLULUI PROCESELOR DE TRATARE A CUNOŞTINŢELOR, CONSTITUIND UN FUNDAMENT TEORETICO-METODOLOGIC COERENT PENTRU OPERAŢIONALIZAREA ŞI VALORIFICAREA ACESTORA

•REALIZEAZĂ O REUŞITĂ ÎNGEMĂNARE A ELEMENTELOR PREVIZIONALE DE MANAGEMENT – REPREZENTATE ÎN PRIMUL RÂND PRIN STRATEGIE ŞI CELE OPERAŢIONALE – APARŢINÂND SISTEMULUI DE MANAGEMENT BAZAT PE CUNOŞTINŢE, LIDERSHIPULUI, RELAŢIILOR CU STAKEHOLDERII Ş.A.

•ESTE FOCALIZAT – LA NIVEL DE CONŢINUT ŞI DE FINALITATE – PE OBŢINEREA DE PERFORMANŢE ALE FIRMEI – SERVIND ASTFEL SCOPULUI FUNDAMENTAL AL ÎNFIINŢĂRII ŞI FUNCŢIONĂRII ORICĂREI COMPANII, REALIZAREA DE PROFITURI.

DEZAVANTAJE POTENŢIALE ŞI/SAU LIMITE

•INSUFICIENŢA DIMENSIUNE METODOLOGICĂ-OPERAŢIONALĂ A MODELULUI, ÎNTRUCÂT PREZENTAREA SA NU ESTE ÎNSOŢITĂ ŞI DE O DESCRIERE A ETAPELOR ŞI MECANISMULUI DE OPERAŢIONALIZARE•STATUAREA OBIECTIVELOR PE TERMEN LUNG CA UN ELEMENT DE SINE STĂTĂTOR, ÎN AFARA STRATEGIILOR, DEŞI ELE FAC PARTE DE FACTO DIN CADRUL LOR•ABSENŢA DINTRE ACTIVITĂŢILE DE TRATARE A CUNOŞTINŢELOR A CELOR REFERITOARE LA UTILIZAREA LOR, CARE PREZINTĂ ASPECTE SPECIFICE CE NU SE REGĂSESC ÎN ACTIVITĂŢILE DE CREARE, PARTAJARE, ÎNVĂŢARE SAU DEPOZITARE INSERATE ÎN MODEL.

MODELUL ICAS(INTELLIGENT COMPLEX ADAPTIVE SYSTEMS)

PROCESELE CHEIE ÎN MODELUL ICAS

• ÎNŢELEGEREA.

• CREAREA DE NOI IDEI

• REZOLVAREA PROBLEMELOR.

• ADOPTAREA DECIZIILOR.

• ACŢIONAREA PRIN IMPLEMENTAREA DECIZIILOR ÎN VEDEREA OBŢINERII REZULTATELOR DORITE.

INTELIGENŢA ORGANIZAŢIONALĂ

SCOP COMUN

MULTIDIMEN-SIONALITATE

COMPLE-XITATEA OPTIMĂ

SELECTIVITATE

GRANIŢE PERMEABILE

CREATI-VITATE

COMPLE-XITATE

SCHIM-BARE

FLUIDITATE

CARACTERISTICILE ORGANIZAȚIEI POTRIVIT MODELULUI ICAS

AVANTAJE

•TRATAREA ORGANIZAŢIEI CA UN SISTEM „VIU”, INTELIGENT, ADAPTIV, CEEA CE DIN START OFERĂ PREMISE NET SUPERIOARE PENTRU A VALORIFICA POTENŢIALUL LATENT ŞI MANIFEST AL RESURSEI UMANE ŞI AL RESURSEI CUNOŞTINŢE DIN CADRUL SĂU

•CENTRAREA MODELULUI PE INTELIGENŢA ORGANIZAŢIONALĂ, CARE ESTE FOCALIZATĂ PE INOVAREA, OBŢINEREA ŞI VALORIFICAREA DE CUNOŞTINŢE RELEVANTE PENTRU COMPANIE

•FUNDAMENTAREA MODELULUI PE O VIZIUNE SISTEMICĂ, CONCRETIZATĂ MAI PUŢIN PRINTR-O ABORDARE ORGANIZAŢIONALĂ DE TIP CONSTRUCTIV ŞI MAI MULT PRINTR-O TRATARE PROCESUAL – FUNCŢIONALĂ A ORGANIZAŢIEI

•TRATAREA ORGANIZAŢIEI CA UN SISTEM DESCHIS, PUTERNIC INTEGRAT ÎN MEDIUL AMBIANT, DAR CARE ABSOARBE SELECTIV INFORMAŢIILE ŞI CUNOŞTINŢELE EXOGENE

•PROMOVAREA UNEI INTENSE DIMENSIUNI PARTICIPATIVE ATÂT ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERII, CÂT ŞI ÎN RAPORT CU STAKEHOLDERII EXTERNI

•ABORDAREA CREATIVITĂŢII CA PROCESUL ESENŢIAL PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ PROCESELE MANAGERIALE DIN CADRUL ORGANIZAŢIEI BAZATE PE CUNOŞTINŢE

•PUNCTAREA CLARĂ, CĂ EFICACITATEA MODELULUI ESTE DETERMINATĂ DE IMPLEMENTAREA DECIZIILOR ŞI SOLUŢIILOR PE CARE TMANAGERII LE CONCEP

LIMITE

•STRUCTURAREA INSUFICIENTĂ PE ETAPE ŞI FAZE, CEEA CE ÎI DIMINUEAZĂ CAPACITATEA DE A FI ASIMILAT DE CĂTRE MANAGERI ŞI SE A INDUCE ŞI APROFUNDA SCHIMBĂRI ORGANIZAŢIONALE MAJORE

•PREZENTAREA CU O PUTERNICĂ TENTĂ DESCRIPTIVISTĂ A CONŢINUTULUI MODELULUI, FĂRĂ A PUNCTA ELEMENTELE DE ORDIN METODOLOGIC ŞI ACŢIONAL PRIN CARE SE OPERAŢIONALIZEAZĂ CELE CINCI PROCESE CHEIE PE CARE ICAS LE ÎNCORPOREAZĂ.

METODAAUDITUL CUNOŞTINŢELOR

DEFINIRE ȘI OBIECTIVE

AUDITUL CUNOŞTINŢELOR ARE DREPT CONŢINUT PRINCIPAL SCRUTAREA PRINCIPALELOR PROCESE DE TRATARE A CUNOŞTINŢELOR DIN DOMENIUL ANALIZAT (CREARE, ACHIZIŢIONARE, TRANSMITERE, PARTAJARE, UTILIZARE, STOCARE, VALORIFICARE, PROTEJARE, ÎNVĂŢARE Ş.A.) ÎN VEDEREA IDENTIFICĂRII PRINCIPALELOR CUNOŞTINŢE EXISTENTE, A PUNCTELOR FORTE ŞI SLABE CARE SE MANIFESTĂ, A FACTORILOR CARE LE INFLUENŢEAZĂ CALITATEA ŞI VALORIFICAREA, ÎN VEDEREA ASIGURĂRII UNEI MAI BUNE MANAGERIERI A PROCESELOR DE TRATARE A CUNOŞTINŢELOR, SUBORDONATĂ CREŞTERII FUNCŢIONALITĂŢII ŞI PERFORMANŢELOR ORGANIZAŢIEI.

OBIECTIVUL SPECIFIC AL AUDITULUI CUNOŞTINŢELOR REZIDĂ ÎN INVESTIGAREA RIGUROASĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI A POTENŢIALULUI CUNOŞTINŢELOR DIN CADRUL UNEI ORGANIZAŢII, ÎN VEDEREA CREŞTERII GRADULUI DE VALORIFICARE A ACESTORA.

TIPURI DE AUDITURI ALE CUNOȘTINȚELOR

A.ÎN FUNCŢIE DE SFERA DE CUPRINDERE A AUDITULUI:

•AUDIT GLOBAL (GENERAL) AL CUNOŞTINŢELOR, CARE ARE ÎN VEDERE TOTALITATEA CUNOŞTINŢELOR DINTR-O ORGANIZAŢIE.

•AUDITUL PARŢIAL AL CUNOŞTINŢELOR SE OCUPĂ, DE REGULĂ, DE UN DOMENIU, DE UN COMPARTIMENT SAU DE O COMUNITATE BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE DIN CADRUL ORGANIZAŢIEI.

B.ÎN FUNCŢIE DE ACTIVITATEA DE TRATARE A CUNOŞTINŢELOR ABORDATĂ:

•AUDITUL CREĂRII ŞI INOVĂRII CUNOŞTINŢELOR•AUDITUL CUNOŞTINŢELOR CUMPĂRATE•AUDITUL UTILIZĂRII CUNOŞTINŢELOR•AUDITUL PARTAJĂRII CUNOŞTINŢELOR•AUDITUL VEHICULĂRII CUNOŞTINŢELOR•AUDITUL STOCĂRII CUNOŞTINŢELOR•AUDITUL PROTEJĂRII CUNOŞTINŢELOR•AUDITUL PROCESELOR DE ÎNVĂŢARE A CUNOŞTINŢELOR•AUDITUL VALORIFICĂRII CUNOŞTINŢELOR.

ETAPELE AUDITULUI CUNOȘTINȚELOR

1. IDENTIFICAREA NECESITĂȚILOR DE CUNOȘTINȚE

2. INVENTARIEREA CUNOȘTINȚELOR

3. ANALIZA FLUXURILOR DE CUNOȘTINȚE

4. ELABORAREA DE HĂRȚI ALE CUNOȘTINȚELOR

AVANTAJE

•AJUTĂ ORGANIZAŢIA SĂ IDENTIFICE ÎN MOD EXPLICIT CUNOŞTINŢELE NECESARE PENTRU SUSŢINEREA OBIECTIVELOR FUNDAMENTALE, ACTIVITĂŢILOR DE ECHIPĂ ŞI INDIVIDUALE;

•CONTRIBUIE LA EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR EXISTENTE ÎN CADRUL ORGANIZAŢIEI ŞI A MODULUI ÎN CARE ACESTEA CIRCULĂ ŞI SUNT UTILIZATE;

•FURNIZEAZĂ INFORMAŢII VITALE PENTRU DEZVOLTAREA UNOR PROGRAME ŞI INIŢIATIVE EFICACE ALE MANAGEMENTULUI BAZAT PE CUNOŞTINŢELOR;

•FACILITEAZĂ VALORIFICAREA POTENŢIALULUI DE CUNOŞTINŢE NEEXPLOATAT

•DETECTEAZĂ BLOCAJELE ÎN FLUXURILE DE CUNOŞTINŢE ŞI SUPRAPUNERILE MAJORE DE CUNOŞTINŢE;

•RELEVĂ EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ÎN CADRUL ORGANIZAŢIEI ŞI CONTRIBUIE LA GENERALIZAREA ACESTORA;

LIMITE

•IDENTIFICĂ ŞI EVALUEAZĂ ANUMITE CUNOŞTINŢE IMPLICITE CE PREZINTĂ UN GRAD RIDICAT DE DIFICULTATE;

•NECESITĂ MULT TIMP;

•IMPLICĂ EFORTURI ŞI COSTURI CONSIDERABILE PENTRU ORGANIZAŢIE;

•NU RELIEFEAZĂ SUFICIENT DIFERENŢELE CALITATIVE DINTRE DIFERITELE CATEGORII DE CUNOŞTINŢE.

METODA CELOR MAIBUNE PRACTICI

DEFINIRE

METODA CELOR MAI BUNE PRACTICI* DESEMNEAZĂ ACELE ABORDĂRI PRAGMATICE CU UN PUTERNIC CONŢINUT MANAGERIAL, CARE ÎN ANUMITE ORGANIZAŢII S-AU DOVEDIT DEOSEBIT DE EFICACE ÎN SOLUŢIONAREA UNOR PROBLEME IMPORTANTE CE SE MANIFESTĂ CU O FRECVENŢĂ RELATIV RIDICATĂ ŞI CARE, SISTEMATIZATE ÎNTR-O MANIERĂ METODOLOGICO-OPERAŢIONALĂ, SUNT PUSE LA DISPOZIŢIA MANAGERILOR ŞI SPECIALIŞTILOR INTERESAŢI DIN ORGANIZAŢIA RESPECTIVĂ SAU DIN ALTE ORGANIZAŢII.

* BEST PRACTICES

CARACTERISTICILE METODEI

•METODA SE REFERĂ NU LA SITUAŢII UNICE, FĂRĂ REPETABILITATE SAU CU O PRODUCERE FOARTE ALEATORIE, CI LA SITUAŢII ORGANIZAŢIONALE TIPICE, REPETABILE ÎN ORGANIZAŢIA RESPECTIVĂ, ÎN ORGANIZAŢII SIMILARE ŞI/SAU ÎN ALTE ORGANIZAŢII

•TIPUL DE SITUAŢIE ORGANIZAŢIONALĂ LA CARE SE REFERĂ CEA MAI BUNĂ PRACTICĂ ARE UN IMPACT MAJOR ÎN PLAN FUNCŢIONAL ŞI/SAU AL PERFORMANŢELOR UNEI ORGANIZAŢII SAU A UNOR COMPONENTE DE BAZĂ ALE ACESTEIA

•METODA SE CONTUREAZĂ ÎN TIMP, CA RĂSPUNS, CA SOLUŢIE PENTRU REZOLVAREA UNOR SITUAŢII IMPORTANTE PENTRU CARE NU EXISTĂ ŞI/SAU NU SE CUNOSC ŞI FOLOSESC DE CĂTRE CEI ÎN CAUZĂ UN SISTEM SAU O METODĂ SPECIAL CONCEPUTĂ

•METODA REPREZINTĂ UN REZULTAT AL CONTRIBUŢIEI UNUI NUMĂR RELATIV MARE DE MANAGERI ŞI SPECIALIŞTI CARE MUNCESC ÎN DOMENIUL RESPECTIV, AL VALORIFICĂRII CUNOŞTINŢELOR EXPLICITE ŞI TACITE ALE ACESTORA, A EXPERIENŢELOR PERFORMANTE ÎNREGISTRATE

•ABORDAREA UTILIZATĂ ARE UN PRONUNŢAT CONŢINUT METODOLOGIC, EA CUPRINZÂND UN ANSAMBLU DE CUNOŞTINŢE REFERITOARE LA MODALITĂŢI DE ACŢIUNE, ETAPE, CRITERII, TEHNICI, PROCEDURI, ASAMBLATE ÎNTR-UN DEMERS RELATIV UNITAR, PRIN CARE SE POATE SOLUŢIONA O ANUMITĂ CATEGORIE DE PROBLEME

•DEMERSUL METODOLOGIC IMPLICAT PREZINTĂ UN CONŢINUT INOVAŢIONAL RIDICAT FAŢĂ DE MODALITĂŢILE UTILIZATE ANTERIOR ÎN REZOLVAREA TIPULUI DE PROBLEMĂ IMPLICATĂ;

•„PRACTICA” CARE CONSTITUIE OBIECTUL METODEI A GENERAT PERFORMANŢE CONCRETE CONSISTENTE, FUNCŢIONALE ŞI, MAI ALES, DE REZULTAT

•PRACTICA DEZVOLTATĂ - DEŞI ÎNCORPOREAZĂ PE LÂNGĂ CUNOŞTINŢE EXPLICITE SEMNIFICATIVE ŞI O CANTITATE SUBSTANŢIALĂ DE CUNOŞTINŢE TACITE ALE MANAGERILOR ŞI SPECIALIŞTILOR PARTICIPANŢI LA PROCESE - ÎN FINAL, ACESTEA SUNT MODELATE SUB FORMA UNUI ANSAMBLU DE CUNOŞTINŢE EXPLICITE, TRANSFERABIL ŞI ASIMILABIL ÎN ALTE CONTEXTURI ORGANIZAŢIONALE SIMILARE

•ÎN FINALIZAREA ABORDĂRII, CARE FORMEAZĂ CONŢINUTUL CELE MAI BUNE PRACTICI, PREOCUPAREA PRINCIPALĂ O CONSTITUIE ASIGURAREA „TRANSFERABILITĂŢII” ELEMENTELOR METODOLOGICO-APLICATIVE IMPLICATE

IDENTIFICAREA ZONELOR DIN ORGANIZAŢIE CARE NECESITĂ ÎMBUNĂTĂŢIRI1

DESCOPERIREA CELEI MAI BUNE PRACTICI2

ELABORAREA DOCUMENTELOR CU CARACTER INFORMATIV REFERITOARE LA CELE MAI BUNE PRACTICI

3

VALIDAREA PRACTICII SELECŢIONATE4

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE SUSŢINERE ŞI IMPLEMENTARE A CELOR MAI BUNE PRACTICI5

DISEMINAREA PRACTICII6

ADAPTAREA CELEI MAI BUNE PRACTICI ÎN NOUL CONTEXT ORGANIZAŢIONAL7

UTILIZAREA EFECTIVĂ A NOII PRACTICI8

ETAPE

ETAPELE OPERAŢIONALIZĂRII CELEI MAI BUNE PRACTICI ÎN CADRUL ORGANIZAŢIEI

PRINCIPALELE AVANTAJE

•IDENTIFICAREA ŞI ÎNLOCUIREA PRACTICILOR NEPERFORMANTE DIN CADRUL ORGANIZAŢIEI;

•VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A CUNOŞTINŢELOR ŞI EXPERIENŢELOR EXISTENTE ÎN ORGANIZAŢIE;

•INTRODUCEREA ÎN ORGANIZAŢIE DE NOI CUNOŞTINŢE DE VÂRF, CU MULTIPLE EFECTE POZITIVE ÎN TOATE SISTEMELE CARE ALCĂTUIESC ORGANIZAŢIA – UMAN, TEHNIC, ECONOMIC ŞI MANAGERIAL;

•PROMOVAREA UNEI INTENSE ÎNVĂŢĂRI INDIVIDUALE ŞI ORGANIZAŢIONALE;

•MULTIPLICAREA CUNOŞTINŢELOR IMPLICITE ŞI EXPLICITE ÎN RÂNDUL ANGAJAŢILOR ŞI A CELORLALŢI STAKEHOLDERI AI ORGANIZAŢIEI;

•DEZVOLTAREA NETWORKINGUL ÎN CADRUL ORGANIZAŢIEI ŞI ÎNTRE ORGANIZAŢII;

•OFERIREA DE SOLUŢII PERFORMANTE PENTRU REZOLVAREA UNOR PROBLEME COMPLEXE ŞI DIFICILE PENTRU CARE NU EXISTĂ ÎN ORGANIZAŢIE KNOW-HOW ŞI METODOLOGII CORESPUNZĂTOARE;

•DIMINUAREA COSTURILOR UNITARE PE PRODUS ŞI/SAU SERVICIU DATORITĂ PRODUCTIVITĂŢII SUPERIOARE;

•ÎMBUNĂTĂŢIREA PRODUSELOR/ SERVICIILE FURNIZATE CLIENŢILOR;

•„ALINIEREA” RAPIDĂ A ORGANIZAŢIEI LA ABORDĂRILE ŞI PERFORMANŢELE DE VÂRF DIN RAMURA SAU DOMENIUL SĂU DE ACTIVITATE.

PRINCIPALELE DEZAVANTAJE

•DIFICULTATEA ADAPTĂRII UNOR PRACTICI PERFORMANTE LA CONDIŢIILE CONCRETE DIN ORGANIZAŢIE ŞI/SAU ANUMITE ZONE ALE ORGANIZAŢIEI

•PERIOADA MARE NECESARĂ DERULĂRII ÎN ORGANIZAŢIE A COMPLEXULUI PROCES DE IMPLEMENTARE A CELEI MAI BUNE PRACTICI

•GRAD REDUS DE APLICABILITATE AL ACESTEI METODE ÎN ORGANIZAŢIILE DE MICI DIMENSIUNI ŞI ÎN CELE CARE NU AU O CULTURĂ PROPICE PARTAJĂRII CUNOŞTINŢELOR

TEHNICA „CĂUTĂTORULUIDE EXPERȚI”

(LOCALIZARE A EXPERTIZEI)

DEFINIRE

ESTE O METODĂ DE IDENTIFICARE A CUNOȘTINȚE-

LOR CHEIE ÎNTR-O ORGANIZAȚIE ȘI A SALARIAȚILOR

CARE LE POSEDĂ, ÎN VEDEREA VALORIFICĂRII LOR

LA UN NIVEL RIDICAT (CONCEPUTĂ LA NASA).

IDENTIFICAREA ŞI FOLOSIREA

INFORMAŢIILOR INSCRISE PE

PAGINILE WEB

IDENTIFICA-REA ŞI

DEPARTAJA-REA SALARIA-

ŢILOR CU ACELAŞI NUME

AUTOEVALU-AREA DE CĂTRE

SALARIAŢI

MANIPULAREA DOCUMENTE-

LOR DE HÂRTIE

FACTORI

PRECIZIA ŞI COMPLETITU-

DINEA PAGINILOR DE

WEB

STABILIREA UNEI

TAXONOMII ADECVATE

FACTORI MAJORI DE CONSIDERAT ÎN PROIECTAREA SISTEMULUI LOCALIZATOR DE CUNOŞTINŢE

ETAPE1. TRANSFERAREA TUTUROR INFORMAȚIILOR RELEVANTE DINTR-O ORGANIZAȚIE ÎNTR-UN SINGUR DIRECTOR (BANCĂ DE INFORMAȚII)

2. IDENTIFICAREA APELATIVELOR FIECĂRUI SALA-RIAT ÎN CADRUL BĂNCII DE INFORMAȚII

3. STABILIREA CUNOȘTINȚELOR CHEIE PENTRU DOMENIILE DE EXPERTIZĂ ALE ORGANIZAȚIEI

4. IDENTIFICAREA CUNOȘTINȚELOR CHEIE POSE-DATE DE FIECARE SALARIAT

5.UTILIZAREA METODEI PRIN APELAREA LA EX-PERTIZA SALARIAȚILOR

6.ACTUALIZAREA CONTINUĂ A BĂNCII DE INFOR-MAȚII

AVANTAJE• IDENTIFICAREA EXPERŢILOR PE BAZA INVESTIGĂRII DOCUMENTELOR, CU UN GRAD RIDICAT DE PRECIZIE;

• FLEXIBILITATEA RIDICATĂ ÎN UTILIZAREA SISTE-MULUI;

• IDENTIFICAREA UŞOARĂ ŞI RAPIDĂ A CUNOŞTIN-ŢELOR EXISTENTE ÎN ORGANIZAŢIE;

• PARTAJAREA ŞI VALORIFICAREA LA UN NIVEL MAI RIDICAT AL CUNOŞTINŢELOR EXISTENTE ÎN ORGANIZAŢIE.

LIMITĂ DEPENDENŢA PRECIZIEI IDENTIFICĂRII EXPERŢILOR ŞI CUNOŞTINŢELOR DE:

• COMPLETITUDINEA ŞI EXACTITATEA INFORMA-ŢIILOR ŞI CUNOŞTINŢELOR ÎNSCRISE DE SALARIAŢI PE PAGINILE WEB

• IDENTIFICAREA CUNOŞTINŢELOR REFERITOARE LA SALARIAŢII CU ACELAŞI NUME