Cursul 9: Convergența nominală și reală

Cursul 9: Convergența nominală și reală

Conf. univ. dr. Cristian PĂUN

Curs: Finanțe Internaționale

București, 2011

Convergența nominală (5 criterii):• Inflația: creşterea preţurilor nu trebuie să fie mai mare cu 1,5% peste media celor

mai performante 3 ţări din Zona Euro din punct de vedere al inflaţiei. Pentru măsurarea dinamicii preţurilor de consum se foloseşte un INDICE ARMONIZAT.

• Dobânda pe termen lung: ţările care doresc să adere la Euro nu trebuie să aibă dobânda pe termen lung mai mare cu 2% faţă de media dobânzii pe termen lung a celor mai performante 3 ţări în materie de inflaţie (vezi criteriul de mai sus). Dobânda se va lua cea de la obligaţiunile guvernamentale.

• Deficitul public: deficitul public nu trebuie să fie mai mare de 3% din PIB calculat la preţul pieţei.

• Datoria publică: datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB.

• Stabilitatea cursului de schimb: cursul de schimb trebuie să rămână natural (fără intervenţia băncii centrale) stabil faţă de Euro vreme de 2 ani înainte de acceptarea în Zona Euro. Stabilitatea a fost stabilită odată cu setarea ERM2 prin tratatul de la Amsterdam: o bandă de variaţie de maxim +/-15% faţă de un curs etalon stabilit iniţial.

Convergența reală și convergența legală într-o zonă monetară

• Prin convergență legală se înţelege armonizarea legislaţiei naţionale cu privire la funcţionarea sistemului financiar-bancar, modificarea statului de funcţionare al băncii centrale. În sens larg această convergenţă vizează independenţa băncii centrale faţă de factorul politic şi integrarea băncii centrale în SEBC (Sistemul European al Băncilor Centrale).

• Convergența reală are în vedere egalizarea standardului de viaţă şi este mai larg definit de Comisia Europeană ca fiind “coeziunea economică şi socială” din Uniunea Europeană. Nu există un criteriu de convergenţă clar stabilit de Tratate dar se are în vedere şomajul, structura balanţei de plăţi externe, venitul pe locuitor, nivelul cheltuielilor guvernamentale, inovarea etc. O ţară trebuie să facă eforturi să se apropie de ţările din zona monetară în care doreşte să se integreze şi din acest punct de vedere.

– Critică: și în România există zone care sunt mai dezvoltate economic decât alte zone și nu există nici o problemă a stabilității monedei naționale din acest punct de vedere.

Ipotezele cu privire la convergența unei țări la o zonă monetară:Ipotezele cu privire la convergenţa unei ţări la o zonă monetară sunt în număr de 3

(definite iniţial de Galor, 1996):• Ipoteza cu privire la Convergenţa Absolută (sau necondiţionată): - venitul pe

locuitor al ţărilor converge unul către altul pe termen lung independent de condițiile inițiale din aceste țări [Baumol, 1986; DeLong, 1988]. Dacă ţările nu vor reuşi să conveargă una către cealaltă atunci problema ţine de un eşec al instituţiilor responsabile de acest proces [Abramovitz, 1986; Heitger, 1987; Alam, 1992];

• Ipoteza Convergenţei Condiţionate – venitul pe locuitor va converge între ţări care sunt identice din punct de vedere al caracteristicilor structurale fundamentale independent de condiţiile iniţiale din aceste ţări [Dowrick and Nguyen, 1989; Barro and Sala-i-Martin, 1991, 1992; Mankiw et al., 1992; Levine and Renett, 1992; Barro et al., 1995]. Convergenţa apare doar la ţări asemănătoare din punct de vedere structural.

• Ipoteza Convergenţei “de Club” – venitul pe locuitor din diferite ţări va converge pe termen lung doar dacă ţările sunt identice din punct de vedere al caracteristicilor lor structurale fundamentale dar şi dacă pleacă de la condiţii iniţiale similare.

Forme ale convergențeiExistă numeroase studii care au testat ipotezele cu privire la convergenţa reală şi nominală. În literatura de specialitate identificăm două definiţii ale convergenţei considerate relevante şi de referinţă [Barro and Sala-i-Martin (1995), Sala-i-Martin (1996) Vohra (1997), Martin and Sanz (2003), Iancu, (2008)]:

• β convergenţă (“beta”) presupune faptul că ţări mai sărace (sau regiuni) cresc mai rapid decât cele mai bogate şi astfel ele le vor putea ajunge din urmă într-un orizont de timp determinat. Testarea se face pe baza modelelor de regresie.

• σ convergenţă (“sigma”) acoperă două tipuri de convergenţă – absolută şi condiţională şi care are în vedere reducerea dispersiei între PIB / loc. al unor ţări dintr-o anumită regiune.

Efectul Balassa – Samuelson (1964)• Varianta originală a Balassa – Samuelson Effect se referă la corelația dintre nivelul

general al prețurilor dintr-o anumită țară și nivelul venitului pe locuitor [Balassa, 1964; Samuelson, 1964].

• Efectul Balassa – Samuelson: orice creștere a productivității într-o țară (PIB/loc.) generează o creștere a nivelului prețurilor (altfel spus, convergența nominală este imposibil de realizat în același timp cu convergența reală).

• Ipotezele iniţiale ale modelului Balassa - Samuelson:

– Două ţări oferă două tipuri de produse pe piaţă: bunuri tranzacționabile (tradable) și bunuri netranzacționabile (non-tradables, cele ale căror prețuri sunt reglementate cum ar fi energia electrică sau transportul în comun).

– Nivelul de productivitate în ambele sectoare este măsurată în mod similar pe baza productivităţii muncii.

– Pentru simplificare, productivitatea muncii pentru sectorul bunurilor netranzacționabile a fost setat la 1 în ambele țări (A şi B)

Efectul Balassa-Samuelson

1PrPr B

tradableNonA

tradableNon teaoductivitateaoductivita

Salariile (wA şi wB) în ambele sectoare şi în ambele ţări depind de nivelul preţurilor şi de productivitatea muncii în cele două sectoare:

Efectul Balassa-SamuelsonAsumând o mobilitate totală a capitalurilor între cele două sectoare (tradable şi non-tradable) în ambele ţări (dobânda este o variabilă exogenă) şi că piaţa muncii este una eficientă şi perfect funcţională: salariile dintre cele două sectoare în cele două ţări tind să fie egale:

tradableNonA

TradableA

TradableA

TradableA

tradableNonA poductivityPr p ww

tradableNonB

TradableB

TradableB

TradableB

tradableNonB poductivityPr p ww

Prima situație: Ambele țări utilizează aceeași monedă sau moneda este legată una de cealaltă (curs fix sau ancoră valutară), cursul de schimb E este setat ca fiind egal cu 1 (E=1). Bazându-ne pe paritatea puterilor de cumpărare avem:

TradableB

TradableA

1E

TradableB

TradableA pp

ppE

TradableA

tradableNonATradable

A oductivityPrpp

TradableB

tradableNonBTradable

B oductivityPrpp

TradableB

TradableA

tradableNonB

tradableNonA

TradableB

tradableNonB

TradableA

tradableNonA

oductivityProductivityPr

pp

oductivityPrp

oductivityPrp

Efectul Balassa-Samuelson: cazul unui curs fix sau a unor monede legate între ele

TradableB

TradableA

tradableNonB

tradableNonA

TradableB

tradableNonB

TradableA

tradableNonA


pp

oductivityPrp

oductivityPrp

Concluzii:

• Dacă în Ţara A productivitatea în sectorul bunurilor tranzacţionabile creşte mai mult decât în Ţara B, preţurile din sectorul bunurilor netranzacţionabile din Ţara A vor creşte mai mult decât preţurile din sectorul bunurilor netranzacţionabile din Ţara B (convergenţa nominală).

• Când două ţări îşi leagă moneda una de cealaltă apare o incompatibilitate între convergenţa reală (bazându-ne pe productivitatea muncii) şi convergenţa nominală (bazându-ne pe inflaţie).

• Concluzia este foarte clară: Nu putem avea în același timp convergență reală și convergență nominală

Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferiteAl doilea caz: Ţările A și B utilizează monede diferite

Preţurile din cele două ţări A şi B sunt exprimate ca medie ponderată între preţurile la bunurile tranzacţionabile şi la cele netranzacţionabile.

Dacă se notează cu θA şi θB ponderile celor două tipuri de bunuri în coşul de bunuri pe care se estimează inflaţia avem că:

)1(tradableNonA

TradableAA

AA ppp

)1(tradableNonB

TradableBB

BB ppp

Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferite

Pentru simplitatea modelului se consideră că în cele două ţări avem aceeaşi structură a preţurilor (θA = θB).

Pornim din nou de la Paritatea Puterilor de Cumpărare (PPC) care este valabilă doar pentru bunurile tranzacționabile:

TradableB

TradableATradable

B

TradableA pEp

ppE

Pe o piaţă a muncii perfect funcţională în cele două ţări (A şi B) avem că salariile tind să se egalizeze între cele două sectoare:

ww TradableA

tradableNonA

ww TradableB

tradableNonB


TradableB

TradableATradable

B

TradableA pEp

ppE

TradableA

TradableA

TradableA oductivityPrpw

TradableA

TradableB

TradableA

TradableA

TradableA oductivityPrpEoductivityPrpw

TradableB

TradableBTradable

BTradableB

TradableB

TradableB oductivityPr

wpoductivityPrpw

TradableATradable

B

TradableBTradable

ATradableB

TradableA oductivityPr

oductivityPrwEoductivityPrpEw


TradableATradable

B

TradableBTradable

A oductivityProductivityPr

wEw

TradableB

TradableA

TradableB

TradableA


E1

ww


Cursul de schimb real este egal cu cursul de schimb nominal ajustat cu diferenţialul de inflaţie:

)1(tradableNon

A

)1(tradableNonB

TradableA

TradableB

)1(tradableNonA

TradableA

)1(tradableNonB

TradableB

)12(

A

Breal A

B

A

B

AB

BB

p

p

p

pEpp

pp E ppEE

Logaritmând relaţia de mai sus (asumând şi că θA=θB=θ) obţinem:

)]p(Log)p(Log[)1()]p(Log)p(Log[)E(Log)E(Log tradableNonA

tradableNonB

TradableA

TradableBreal

Rescriind formula obţinem următoarea relaţie:

]pp[)1(]pp[EE tradableNonA

tradableNonB

TradableA

TradableBreal


]dt

dpdt

dp[)1(]dt

dpdt

dp[dtdE

dtdE tradableNon

AtradableNon

BTradableA

TradableBreal

Prin derivarea termenilor ecuaţiei de mai sus în funcţie de timp obţinem că:

]pp[)1(]pp[EE tradableNonA

tradableNonB

TradableA

TradableBreal

dtdp

dtdE

dtdp

dtdp

dtdp

dtdE

ppE

TradableB

TradableA

TradableB

TradableA

TradableB

TradableA

PPP Formula:

]dt

dpdt

dp[)1()1(

dtdE

dtdE tradableNon

AtradableNon

Breal


]dt

dpdt

dpdtdE[)1(

dtdE tradableNon

AtradableNon

Breal

Dacă iniţial considerăm variaţia cursului de schimb nominal egală cu 0 (dE/dt=0), variaţia cursului de schimb real depinde de variaţia preţurilor din sectorul non-tradable:

]dt

dpdt

dp[)1(dt

dE tradableNonA

tradableNonBreal

Concluzie: Dacă variația prețurilor în sectorul bunurilor netranzacționabile din țara B este mai mare decât variația prețurilor în sectorul bunurilor netranzacționabile în țara A cursul de schimb real din țara A va crește.

Nivelul prețurilor din sectorul bunurilor netranzacționabile din cele două țări depinde de productivitatea muncii și nivelul prețurilor din sectorul bunurilor tranzacționabile (tradable)

Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferiteDerivând din formula salariului din sectorul bunurilor netranzacţionabile în funcţie de timp obţinem:

dtoductivityPrd

dtdp

dtdw tradableNontradableNontradableNon

tradableNonB

tradableNonB

tradableNonB oductivityPrpw

]dt

dpdt

dp[)1(dt

dE tradableNonA

tradableNonBreal

]dt

oductivityPrddt

dwdt

oductivityPrddt

dw[)1(dt

dE tradableNonA

tradableNonA

tradableNonB

tradableNonBreal

Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferiteDacă variația productivității muncii din sectorul bunurilor netranzacționabile este egală în ambele țări, variaţia cursului de schimb real va fi:

]dt

oductivityPrddt

dwdt

oductivityPrddt

dw[)1(

dtdE tradableNon

AtradableNon

AtradableNon

BtradableNon

Breal

dtdw

dtdw

)1(dt

dE tradableNonA

tradableNonBreal

Notă: Ţările diferă doar prin variaţia productivităţii muncii în sectorul bunurilor tranzacţionabile nu şi prin variaţia productivităţii muncii în sectorul bunurilor netranzacţionabile.

Efectul Balassa-Samuelson: Ţări care folosesc monede diferiteO altă asumpţie pe care o facem este că salariul din sectorul bunurilor netranzacționabile crește dacă crește salariul în sectorul bunurilor tranzacționabile (creşterea salariului dintr-un sector trage după sine creşterea salariului şi din celălalt sector în interiorul unei ţări):

ppEE

A

Breal

dtdp

dtdp

dtdE

dtdE ABreal

dtdw

dtdw

)1(dt

dE tradableNonA

tradableNonBreal

dtdw

dtdw)1(

dtdp

dtdE

dtdp Tradable

BTradable

ABA


dtoductivityPrd

dtdp

dtdw Tradable

ATradableA

TradableA

dtoductivityPrd

dtdp

dtdw Tradable

BTradableB

TradableB

dtdw

dtdw)1(

dtdp

dtdE

dtdp Tradable

BTradable

ABA

TradableB

TradableA

1E

TradableB

TradableA pp

ppE

dtdp

dtdp Tradable

BTradableA

Convergența nominală impune o stabilitate a cursului de schimb pe o perioadă determinată. Deci E este de presupus că e relativ fix !!!

dtoductivityPrd

dtoductivityPrd)1(

dtdp

dtdE

dtdp Tradable

BTradableABA


dtoductivityPrd

dtoductivityPrd)1(

dtdp

dtdE

dtdp Tradable

BTradableABA

Concluzii desprinse din relația de mai sus:

Dacă cursul de schimb nominal este fixat (dE/dt este egal cu 0) atunci dacă în țara A productivitatea muncii în sectorul bunurilor tranzacționabile va crește mai rapid decât în țara B în același sector (convergență reală a lui A către B) atunci inflația din țara A va fi mai mare decât inflația din țara B (divergență nominală). Adică țara A nu poate avea în același timp și convergență reală și convergență nominală.

Exemplu empiric de testare a convergenţei nominale pentru

ţările din afara Zonei Euro

Descrierea variabilelor din model:• Public balance (as % of GDP): net borrowing (+)/net lending (-) of general government is the

difference between the revenue and the expenditure of the general government sector. The general government sector comprises the following subsectors: central government, state government, local government, and social security funds. GDP used as a denominator is the gross domestic product at current market prices.

• Public debt (as % of GDP): Debt is valued at nominal (face) value, and foreign currency debt is converted into national currency using end-year market exchange rates (though special rules apply to contracts). The national data for the general government sector are consolidated between the sub-sectors. Basic data are expressed in national currency, converted into euro using end-year exchange rates for the euro provided by the European Central Bank.

• Inflation (based on HICP): Harmonised Indices of Consumer Prices (HICPs) are designed for international comparisons of consumer price inflation. HICP is used for example by the European Central Bank for monitoring of inflation in the Economic and Monetary Union and for the assessment of inflation convergence as required under Article 121 of the Treaty of Amsterdam. For the U.S. and Japan national consumer price indices are used in the table.

• Long term interest rate: Ten year government bond yields are often used as a measure for long-term interest rates. Yields vary according to the price of the bond. Secondary market means that the bond price is not an issue price (primary market) but determined by supply and demand on the market.

• Exchange rate: we measured an annual variation of exchange rate (depreciation or appreciation) based on nominal exchange rates against Euro (excepting Euro Area and Bulgaria that has a currency board and a fixed exchange rate against Euro and we used an exchange rate against USD).

Datele utilizate în model• In our model, the nominal convergence is tested on a number of EU Countries that

have not joined the 16-member Euro Zone yet: Bulgaria, Czech Republic, Denmark, Estonia, Cyprus, Latvia, Lithuania, Hungary, Malta, Poland, Romania, Slovakia, Sweden and United Kingdom.

• We analysed nominal convergence for 14 countries included in our study and for a period of 11 years (1996 – 2007) obtaining interesting conclusions on this topic.

• The nominal convergence were measured based on Euro Area mean calculated by Eurostat.

• We assessed also a nominal convergence based on Maastricht criteria for all five variables: public balance less than 3% of GDP (as deficit), public debt less than 60% from GDP, inflation less than 1.5% plus the mean of the top three EU members with lowest inflation, interest rate less than 2% plus the mean of the top three EU members with lowest inflation and exchange rate with a variation less than 15% in absolute value.

Criteriul Maastricht cu privire la inflație

Criteriul Maastricht cu privire la dobânzi

Analiza pe bază de clustere de tip “k-medii” (1996 – 2001)

1996 1997 1998 1999 2000 2001Cyprus Cyprus Bulgaria Czech Rep. Euro area Euro area

Denmark Denmark Cyprus Estonia Denmark DenmarkEuro area Euro area Denmark Latvia Cyprus CyprusHungary Hungary Euro area Lithuania Hungary Hungary

Maastricht Maastricht Hungary Euro area Malta MaltaSweden Malta Maastricht Bulgaria Slovakia Poland

UK Poland Malta Sweden Sweden SlovakiaBulgaria Sweden Sweden Maastricht UK Sweden

Czech Rep. UK Romania Romania Maastricht UKEstonia Bulgaria Czech Rep. Denmark Bulgaria MaastrichtLatvia Czech Rep. Estonia Cyprus Czech Rep. Bulgaria

Lithuania Estonia Latvia Hungary Estonia RomaniaMalta Latvia Lithuania Malta Latvia Czech Rep.Poland Lithuania Poland Poland Lithuania Estonia

Slovakia Slovakia Slovakia Slovakia Poland LatviaRomania Romania UK UK Romania Lithuania

Rezultatele analizei pe bază de clustere (2001 – 2007)

2002 2003 2004 2005 2006 2007Euro area Euro area Euro area Euro area Euro area Euro areaBulgaria Cyprus Cyprus Cyprus Cyprus CyprusCyprus Hungary Hungary Hungary Hungary Hungary

Hungary Malta Malta Malta Malta MaltaMalta Maastricht Maastricht Estonia Maastricht Maastricht

Sweden Bulgaria Estonia Latvia Bulgaria BulgariaMaastricht Czech Rep. Latvia Lithuania Czech Rep. Czech Rep.Romania Denmark Lithuania Romania Denmark Denmark

Czech Rep. Poland Romania Poland Lithuania LithuaniaDenmark Slovakia Bulgaria Sweden Slovakia RomaniaPoland Sweden Czech Rep. Maastricht Poland Slovakia

Slovakia UK Denmark Bulgaria Sweden PolandUK Romania Poland Czech Rep. UK Sweden

Estonia Estonia Slovakia Denmark Estonia UKLatvia Latvia Sweden Slovakia Latvia Estonia

Lithuania Lithuania UK UK Romania Latvia

Distanțele dintre centrul clusterului care conține România și cel care conține media Zonei Euro (EA) și clusterul care conține criteriile de la Maastricht (Maa)

Evoluția distanței față de criteriile de la Maastricht pentru România(Pearson Correlations)

0,90 0,930,96

0,85 0,84

0,72

0,81

0,52

0,76

0,29 0,27

0,13Trend Equation (liniar): y = -0,0711x + 1,1267

Trend Equation (polynomial): y = -0,008x2 + 0,0335x + 0,88260,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Maastricht Criteria

Linear (Maastricht Criteria)

Relevanța statistică a trendului (Criteriile de la Maastricht)

Evoluția distanței față de Media Zonei Euro pentru România cu două tipuri de trend –liniar și polinomial

(Pearson Correlations)

0,97 0,97 0,97

0,880,89

0,79

0,90

0,53

0,79

0,44

0,27

0,17Trend Equation (liniar): y = -0,0706x + 1,1723

Trend Equation (polynomial): y = -0,0083x2 + 0,0378x + 0,91940,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

EU Area

Linear (EU Area)

Poly. (EU Area)

Relevanța statistică a trendului (Euro Area)

Distanța dintre România și Criteriile de la Maastricht (Metoda: Euclidian Distances)

81,51

194,41

90,47 92,9983,45

60,3145,41 42,09 44,33 44,96 49,33 48,11

Linear trend equation: y = -8,3006x + 127,07

Exponetial trend equation: y = 126,55e-0,102x

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

DromMaa

Linear (DromMaa)

Expon. (DromMaa)

Relevanța statistică a trendului (Maastricht Criteria)

Evoluția distanței față de Media Zonei Euro(Metoda: Euclidian Distances)

81,51

194,41

90,47 92,9983,45

60,3145,41 42,09 44,33 44,96 49,33 48,11

Linear trend equation: y = -8,3006x + 127,07

Exponetial trend equation: y = 126,55e-0,102x

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

DromMaa

Linear (DromMaa)

Expon. (DromMaa)

Relevanța statistică a trendului (Euro Area)

Rezultate privind convergența nominală (datele sunt până în 2007)

Test Rezultate Timpul la care se va atinge convergența nominală

Maastricht Criteria (Metoda: Pearson)

Romania will catch-up the Maastricht Criteria after 3,84

years more beginning with 2007

August 2010

Euro Area (Metoda: Pearson)

Romania will catch-up the Euro Area after 4.6 years more

beginning with 2007

July 2011

Maastricht Criteria (Metoda: Euclidian Distance)

Romania still requires 3,3 years more for catch – up Maastricht

Criteria

April 2010

Euro Area (Metoda: Euclidian Distance)

Romania still requires 4,1 years more for catch – up Euro Area

January 2010

Notă: s-au folosit două tipuri de distanţe (distanţele euclidiene şi distanţele de tip Pearson).

Convergența față de Zona Euro (Metoda: Distanțe Euclidiene)

Parametrii regresiei liniare față de Zona Euro cu semnificația statistică

Timpul estimat pentru unele țări din regiune pentru atingerea convergenței nominale (date până în 2007):

Nominal convergence to Maastricht Criteria – Euclidian distances

Linear Trend Parameters (statistical test) for nominal convergence to Maastricht Criteria

Catching – up test based on linear trend:

Exemplul empiric privind testarea convergenţei reale la

Zona Euro

Variabilele incluse în model:

The real convergence was calculated by using the following indicators:• GDP growth rate (defines economic growth);• GDP per capita in volume (defines productivity);• Exports to GDP (measures the international openness and competitiveness);• FDI intensity (reflects the openness to international capital);• Stock market capitalization (shows the dimension of economy and its

development level);• Unemployment rate (labour market disequilibrium);• Labour cost;• R&D expenditures made by private sector (private sector innovation capacity).

Descrierea datelor:

• In our model we tested real convergence by taking into consideration a number of Eastern European Countries that didn’t acceded the Euro Zone 16 yet: Bulgaria, Czech Republic, Hungary, Estonia, Latvia, Lithuania, Poland and Romania.

• We observed data for countries included in our study for a period of 9 years (1999 – 2007) obtaining important conclusions on the real convergence evolution.

• We used yearly data from Eurostat service.

• The real convergence was tested by taking into consideration an average calculated by Eurostat for Eurozone: http://ec.europa.eu/eurostat

http://ec.europa.eu/eurostat

http://ec.europa.eu/eurostat

Analiza pe bază de clustere (1999-2007)

Analiza pe bază de clustere (Metoda: Ward)

Convergența reală a țărilor care au aderat la UE în 2004

Convergența reală a țărilor care au aderat la UE în 2007

Convergența reală la Zona Euro: distanțele euclidiene

Parametrii regresiei liniare prin care s-a testat convergența la Zona Euro

Momentul estimat pentru atingerea convergenței reale în ani:

Efectul Balassa-Samuelson pentru ţările din Europa Centrală şi de Est

Convergența reală și nominală a țărilor din Europa Centrală și de Est

Years

Bulgaria Czech Rep. Estonia Latvia Lithuania

Real Nominal Real Nominal Real Nominal Real Nominal Real Nominal

1999 87,71 17,02 65,53 55,45 55,02 68,49 81,23 60,33 57,86 50,952000 85,32 87,05 66,23 51,32 54,89 65,06 79,03 56,76 60,06 45,212001 69,22 43,41 57,65 43,57 46,72 63,98 61,48 54,54 47,90 45,452002 45,40 15,25 34,42 40,27 18,93 62,91 39,54 54,73 26,86 46,002003 50,06 23,90 37,49 42,70 19,53 66,86 44,07 55,53 27,00 52,132004 52,94 32,41 31,75 40,50 11,88 65,62 46,60 55,32 22,67 51,292005 51,52 41,51 25,31 41,11 31,99 65,95 41,40 58,30 24,64 51,942006 45,85 46,40 25,83 39,25 32,86 64,49 44,60 58,08 27,98 50,642007 44,21 48,43 19,09 38,07 34,46 63,73 48,17 58,01 29,33 50,28

Convergența reală și nominală a țărilor din Europa Centrală și de Est

YearsHungary Poland Romania

Real Nominal Real Nominal Real Nominal1999 52,46 21,20 70,59 36,96 98,64 97,752000 62,33 19,94 70,49 34,61 95,36 89,212001 51,46 18,12 58,34 32,08 78,98 70,372002 35,13 14,53 33,29 26,24 46,90 54,932003 35,00 19,80 37,21 23,22 48,73 51,072004 31,10 15,49 30,86 25,35 44,06 53,522005 25,66 10,75 23,88 25,79 39,03 56,042006 26,45 10,93 15,20 21,24 37,84 56,512007 38,81 8,77 12,85 22,37 41,29 53,71

Estimatorii pentru Efectul Balassa-Samuelson

Countries Nominal P-values Intercept P-values F test signif. R-squaredBulgaria 0,2426 0,4216 49,5557 0,0058 0,4216 0,0943Czech Rep. 2,7594 0,0010 -79,8914 0,0089 0,0010 0,8088Estonia 2,1335 0,5443 -105,1439 0,6450 0,5443 0,0548Latvia 3,0201 0,3271 -117,6686 0,4939 0,3271 0,1369Lithuania -2,6517 0,1569 166,8207 0,0832 0,1569 0,2642Hungary 1,9216 0,0403 10,0326 0,4419 0,0403 0,4741Poland 3,7509 0,0001 -64,1100 0,0016 0,0001 0,9060Romania 1,3702 0,0001 -29,7936 0,0274 0,0001 0,9123

Notă: acolo unde coeficientul este negativ înseamnă că există un astfel de efect. Singura ţară unde apare un astfel de efect este Lituania.

Tema aferentă cursului 9• Determinaţi criteriul de convergență Maastricht pentru inflație aferent

perioadei 2008 – 2011 folosind datele publicate pe Eurostat privind inflaţia ţărilor membre UE;

• Determinaţi criteriul de convergență Maastricht pentru dobândă pentru perioada 2008 – 2011 folosind datele publicate de Eurostat privind inflaţia dar şi datele privind dobânda pe termen lung;

• Analizaţi situaţia convergenței nominale la ora actuală pentru toate ţările membre UE care sunt în afara Zonei Euro;

• Analizaţi în ce măsură țările din Zona Euro mai îndeplinesc criteriile de convergență nominală stabilite la Maastricht.

Cursul 9: Convergența nominală și reală

Documents

Transcript of Cursul 9: Convergența nominală și reală