CURSUL 3

HEMORAGIA, HEMORAGIA, HEMOSTAZA, HEMOSTAZA,

TRANSFUZIA DE TRANSFUZIA DE SÂNGESÂNGE

22

HEMORAGIA, HEMOSTAZA, TRANSFUZIA DE SÂNGEHEMORAGIA, HEMOSTAZA, TRANSFUZIA DE SÂNGE

HEMORAGIA: GENERALITĂŢI, HEMORAGIA: GENERALITĂŢI, CLASIFICARE, ASPECTE CHIURGICALE CLASIFICARE, ASPECTE CHIURGICALE

HEMOSTAZA HEMOSTAZA TRANSFUZIA DE SÂNGE ÎN CHIRURGIE TRANSFUZIA DE SÂNGE ÎN CHIRURGIE

33

HEMORAGIAHEMORAGIA

DEFINIŢIEDEFINIŢIEHemoragia este scurgerea de sHemoragia este scurgerea de sâânge în afarange în afara sistemului sistemului

vascular, carevascular, care duceduce la scăderea volumuluila scăderea volumului sangsanguuin, atin, atâât cantitativ ct cantitativ câât şi t şi

calitativcalitativ ce ce implică tulburări fiziopatologice cu răsunet generalimplică tulburări fiziopatologice cu răsunet general.. CLASIFICARECLASIFICAREa.a. ÎÎn funcţie de n funcţie de vasul lezat:vasul lezat:

hemoragii arteriale,hemoragii arteriale, hemoragii venoase, hemoragii venoase, hemoragii capilare, hemoragii capilare, hemoragii mixte;hemoragii mixte;

b.b. ÎÎn funcţie de n funcţie de locul hemoragieilocul hemoragiei:: hemoragiehemoragie internă internă (cănd sângele se varsă (cănd sângele se varsă într-o cavitateîntr-o cavitate

peritoneu,peritoneu, pericard, pleură,pericard, pleură, articulaţii);articulaţii); hemoragie hemoragie externă externă (cănd sângele se varsă(cănd sângele se varsă în afara în afara

organismului);organismului); hemoragie hemoragie interstiţialăinterstiţială (hematomul); (hematomul); hemoragie hemoragie exteriorizată exteriorizată ((cănd sângerareacănd sângerarea se produce într-un organ se produce într-un organ cavitar–stomaccavitar–stomac sau sau

intestin-şi seintestin-şi se exteriorexterioriizează după unzează după un timp prin hematemeză şi/sau melenă,timp prin hematemeză şi/sau melenă, epistaxisepistaxis, , hemoptiziehemoptizie););

44

HEMORAGIAHEMORAGIA

c.c. ÎÎn funcţie de n funcţie de cantitatea scantitatea sâângelui pierdutngelui pierdut:: HEMORAGIE MICĂHEMORAGIE MICĂ: : aproximativ 400-500 mlaproximativ 400-500 ml sânge sânge; - 8-10% din volemie; ; - 8-10% din volemie;

0,5-1% din greutatea0,5-1% din greutatea corporală;corporală; HEMORAGIE MEDIEHEMORAGIE MEDIE: : aproximativ 500-1500 ml aproximativ 500-1500 ml sângesânge;; 20% din volemie;- 20% din volemie;-

1,5-2,5% din greutatea1,5-2,5% din greutatea corporală;corporală; HEMORAGIE MAREHEMORAGIE MARE: : aproximativ 1 500-2 000 ml aproximativ 1 500-2 000 ml sânge sânge - 30% din volemie; - 30% din volemie;

> 2,5% din greutateacorporală;> 2,5% din greutateacorporală; HEMORAGIE GRAVĂHEMORAGIE GRAVĂ: : > 30% din volemie> 30% din volemie..

d.d. ÎÎn funcţie de n funcţie de viteza de viteza de sângeraresângerare (este important (este important ccâând o nd o hemoragie, unică dar rapidă, poate fihemoragie, unică dar rapidă, poate fi letală);letală);

e.e. ÎÎn funcţie de n funcţie de momentul apariţieimomentul apariţiei:: hemoragii primitive (chemoragii primitive (câând apar imediat dupănd apar imediat după rănire);rănire); hemoragii secundare (chemoragii secundare (câând apar după unnd apar după un anumit timp prinanumit timp prin

ulcerarea peretelui vascularulcerarea peretelui vascular cauzată de un proces infecţios);cauzată de un proces infecţios);

f.f. ÎÎn funcţie de n funcţie de cauza hemoragieicauza hemoragiei:: hemoragii traumatice (accidente, chirurgicale)hemoragii traumatice (accidente, chirurgicale) hemoragii patologice (pe un vas alterat prinhemoragii patologice (pe un vas alterat prin diferite boli: diferite boli:

diabet, infecţii etc).diabet, infecţii etc).

55

HEMORAGIAHEMORAGIA

APRECIEREA CANTITĂŢII DE SÂNGE PIERDUTAPRECIEREA CANTITĂŢII DE SÂNGE PIERDUT Subiectiv:Subiectiv:

hemoragiile externe impresionează – sehemoragiile externe impresionează – se supraestimează;supraestimează; hemoragiile interne (deşi pot atinge 2-3 litri) -hemoragiile interne (deşi pot atinge 2-3 litri) - se se

subestimează.subestimează. AAprecierea cantităţii de sprecierea cantităţii de sâânge pierdutnge pierdut

ÎÎn n plăgile miciplăgile mici (suprafaţă mai mică de o(suprafaţă mai mică de o palmă) - pierde sub palmă) - pierde sub 20% din20% din volemie;volemie;

ÎÎn plăgile de 1-3 palme ca suprafaţă – pierden plăgile de 1-3 palme ca suprafaţă – pierde 20-40% din 20-40% din volum;volum;

ÎÎn plăgile mari (aproximativ 3-5 palme) -n plăgile mari (aproximativ 3-5 palme) - pierde 40%;pierde 40%; ÎÎn plăgile foarte mari (aproximativ 5 palme) -n plăgile foarte mari (aproximativ 5 palme) - pierde 50%.pierde 50%.

Exemple: Exemple: hematom retroperitoneal: 1 500 ml;hematom retroperitoneal: 1 500 ml; hematom de coapsă: 1000-2500-4200 ml;hematom de coapsă: 1000-2500-4200 ml; hematom de gambă: 1000 ml;hematom de gambă: 1000 ml; hematom de bazin: 2000-3000 ml şihematom de bazin: 2000-3000 ml şi chiar mai mult;chiar mai mult; peste 300-500 mlpeste 300-500 ml sânge pierdut intraoperator = şocsânge pierdut intraoperator = şoc operator.operator.

66

HEMORAGIAHEMORAGIA

Estimarea cantităţii de sEstimarea cantităţii de sâânge pierdut după tensiunea nge pierdut după tensiunea sistolicăsistolică la 100 mmHg avem 70% din volemie;la 100 mmHg avem 70% din volemie; la 80 mmHg s-au pierdut 1500 ml;la 80 mmHg s-au pierdut 1500 ml; la 60 mmHg s-a pierdut 1/2 din volemie.la 60 mmHg s-a pierdut 1/2 din volemie.

Tensiunea arterială nu indică evoluţia leziunii.Tensiunea arterială nu indică evoluţia leziunii. WollfsonWollfson susţine că: susţine că: „„prea mulţi bolnavi au fostprea mulţi bolnavi au fost pierduţi bazăndu-pierduţi bazăndu-

se doar pe evaluarea tensiuniise doar pe evaluarea tensiunii sistolicesistolice", ", iar iar semnele clinicesemnele clinice „riscă „riscă întotdeauna saîntotdeauna sa ducă la subevaluări".ducă la subevaluări".

Metode de determinare a cantităţii de sMetode de determinare a cantităţii de sâângenge pierdut pierdut intraoperatorintraoperator:: CâCântărire înainte şi după operaţie (ţinntărire înainte şi după operaţie (ţinâând contnd cont de piesele de piesele

extirpate);extirpate); DDeterminarea volemiei preeterminarea volemiei pre şi postoperator;şi postoperator; CâCântărirea compreselor;ntărirea compreselor; Litarczeck - determinarea cantităţii de hemoglobinaLitarczeck - determinarea cantităţii de hemoglobina în în

compresele şi ccompresele şi cââmpurile spălate;mpurile spălate; EElectrometrie (conductibilitatea electrică a soluţieilectrometrie (conductibilitatea electrică a soluţiei electrolitice).electrolitice).HematocritulHematocritul practic nu se consideră practic nu se consideră atatâât timp ct timp câât proteinelt proteinele e

pplasmatilasmati--cece se regenerează(24 ore - timp minim).se regenerează(24 ore - timp minim).

77

Conduc Conduc lala

HEMORAGIAHEMORAGIA

CONSECINŢELE CONSECINŢELE FIZIOPATOLOGICEFIZIOPATOLOGICE ALE ALE HEMORAGIEIHEMORAGIEI HHipovolemiaipovolemia SScăderea transportului eritrocitar de oxigencăderea transportului eritrocitar de oxigen

scăderea perfuzieiscăderea perfuziei tisulare cu declanşarea mecanismetisulare cu declanşarea mecanismelorlor compensatoriicompensatorii::

neuro-endocrin,neuro-endocrin, hemodinamic şi hemodinamic şi celular.celular.

Mecanismele fiziopatologice declanşate de organismMecanismele fiziopatologice declanşate de organism în în hemoragiehemoragie Reacţia Reacţia circulatorie - respiratoriecirculatorie - respiratorie.. Reacţia Reacţia vegetativo-endocrinăvegetativo-endocrină.. Reacţia Reacţia hematologică şi imunitarăhematologică şi imunitară.. Reacţia Reacţia umoral - metabolicăumoral - metabolică..

Privite dinamic - stadialPrivite dinamic - stadial:: stadiul I - de compensare;stadiul I - de compensare; stadiul II - de decompensare;stadiul II - de decompensare; stadiul III - de recuperare.stadiul III - de recuperare.

88

HEMORAGIAHEMORAGIA

Reacţia circulatorie-respiratorieReacţia circulatorie-respiratorieHemodinamica implică următorii factori careHemodinamica implică următorii factori care menţin echilibrulmenţin echilibrul circulator:circulator:

Debitul cardiac normalDebitul cardiac normalcontractilitate miocardică normală;contractilitate miocardică normală;întoarcere venoasă normală.întoarcere venoasă normală.

Volum circulant normalVolum circulant normalCirculaţie periferică normalăCirculaţie periferică normală..

ÎÎn şocul hemoragin şocul hemoragic c este intricat în primul reste intricat în primul râândnd factorul volum factorul volum circulantcirculant apoi apoi factorul central cardiacfactorul central cardiac şi legat de aceşi legat de aceşşttiia a circulaţia periferică.circulaţia periferică.

99

HEMORAGIAHEMORAGIA

Mecanismele Mecanismele compensatorii compensatorii declanşate de organism faţă de declanşate de organism faţă de hemoragiehemoragie

I.I. ImediateImediateA.A. Modificări hemodinamiceModificări hemodinamice

a.a. Vasoconstricţia selectivăVasoconstricţia selectivă în special în teritoriul în special în teritoriul cu inervaţie simpatică cu inervaţie simpatică bogată:bogată:

tub digestiv;tub digestiv; splină; splină; piele;piele; rinichi rinichi ficat ficat

Vasoconstricţia selectivă Vasoconstricţia selectivă protejează circulaţiaprotejează circulaţia cerebrală, miocardică, cerebrală, miocardică, diafragmdiafragm. Este determinată. Este determinată de mecanism nervos şi umoral.de mecanism nervos şi umoral.

Mecanismele vasoconstricţieiMecanismele vasoconstricţiei..MecanismMecanism nervos:nervos:

centrii vasomotori şi adrenalinosecretoricentrii vasomotori şi adrenalinosecretori encefalici, encefalici, diencefalici, diencefalici, bulbari;bulbari;

interoceptoriiinteroceptorii excitaţi prin: excitaţi prin: perfuzie tisulară scăzută; perfuzie tisulară scăzută; la variaţiile tensiunii arteriale sunt la variaţiile tensiunii arteriale sunt

sensibili:sensibili: baroreceptorii baroreceptorii din crosa aortei;din crosa aortei; din sinusul carotidiandin sinusul carotidian receptorii de volum receptorii de volum din atriul stăng.din atriul stăng.

modificarea chimismului sanguinmodificarea chimismului sanguin. la variaţiile chimismului . la variaţiile chimismului sanguin sunt sensibili:sanguin sunt sensibili:

- - chemoreceptorii chemoreceptorii ce au calea centripetăce au calea centripetă nervul Hering şi X;nervul Hering şi X; calea centrifugă nerviicalea centrifugă nervii simpatici pentru vase şisimpatici pentru vase şi nervul splanchnic pentru nervul splanchnic pentru suprarenală.suprarenală.

1010

HEMORAGIAHEMORAGIA

Mecanism umoralMecanism umoral::– hipoxia;hipoxia;– hipercapnia;hipercapnia;– produşi de anaerobiozproduşi de anaerobiozăă::

• acid lacticacid lactic• azot neproteicazot neproteic• acizi aminaţiacizi aminaţi

– mediatori ai inflamaţiei - sunt eliberaţi înmediatori ai inflamaţiei - sunt eliberaţi în condiţiile condiţiile hipoxiei celulare difuze secundară hemoragicăhipoxiei celulare difuze secundară hemoragică::• interleukinele;interleukinele;• TNF;TNF;• produşi de degradare ai acidului arahidonicproduşi de degradare ai acidului arahidonic

(prostaglandine,prostacicline, tromboxan, leucotriene);(prostaglandine,prostacicline, tromboxan, leucotriene);– radicali de oxigen;radicali de oxigen;– alţi mediatori: alţi mediatori:

• histamine, histamine, • serotonina, serotonina, • PAF, PAF, • bradikinibradikininnee

Acidoză progresivă

1111

HEMORAGIAHEMORAGIA

b.b. TahicardiaTahicardia - duce la aritmii- duce la aritmiic.c. Tahipneea Tahipneea (O2I, CO2Î) pănă la apnee; anoxia(O2I, CO2Î) pănă la apnee; anoxia SNC duce la SNC duce la

agitaţie.agitaţie.d.d. Tensiunea arterialăTensiunea arterială

normală => hemoragie compensată;normală => hemoragie compensată; scăzută => hemoragie decomscăzută => hemoragie decom pensată, duce laleziuni pe SNC, pensată, duce laleziuni pe SNC,

miocard, rinichi.miocard, rinichi.e.e. Presiunea venoasă centralăPresiunea venoasă centrală (cea mai precoce(cea mai precoce manifestare în manifestare în

şoc) poate fi:şoc) poate fi: scăzută (după o fază scurtă de creştere prinscăzută (după o fază scurtă de creştere prin constricţia constricţia

vaselor devaselor de capacitate;capacitate; crescută - la decompensară cardiacă.crescută - la decompensară cardiacă.

f.f. Debit cardiac scăzutDebit cardiac scăzut..g.g. Mobilizarea sângelui de rezervăMobilizarea sângelui de rezervă (meca(mecannismism hormonal). hormonal). h.h. Aflux lichidian din spaţiul interstiţialAflux lichidian din spaţiul interstiţial (diluţia) ( (diluţia) (== sete) sete)

hemodiluţia este completă la 6-18 ore în hemoragiilehemodiluţia este completă la 6-18 ore în hemoragiile mici;mici; la hemoragiile mijlocii hemodiluţia este gata înla hemoragiile mijlocii hemodiluţia este gata în 6-36 ore.6-36 ore.

1212

HEMORAGIAHEMORAGIA

i.i. RedistribuiRedistribuirreeaa - cantonare- cantonareaa, „s, „sâângerare în propriile ngerare în propriile viscere"viscere"

RedistribuiRedistribuirerea poatea poate interesa interesa: : Sângele Sângele LLichidului extracelularichidului extracelular

Redistribuire prin dirijarea sângelui circulant către teritoriile vasculare cu inervaţie simpatică săracă:

• Creier• Miocard• Diafragm

Redistribuire internă în viscere: ex. Circulaţia medulară renală este păstrată mai aproape de normal în comparaţie cu corticala

Sanguină

Lichidul extracelular

difuzarea sa în spaţiul intravascular

„autotransfuzia"

hemodiluţia.

1313

HEMORAGIAHEMORAGIA

Fenomenul de Fenomenul de ““furt”furt”înîn teritoriul capilar teritoriul capilar reprezint reprezintă oă o „„ppreluare” a masei volemicereluare” a masei volemice circulante de către sectorul capilar circulante de către sectorul capilar care, se va dilata paralitic care, se va dilata paralitic prin epuizare şi ischemieprin epuizare şi ischemie ((mai ales pe mai ales pe componenta sacomponenta sa metaarteriolometaarteriolo--capilarăcapilară)) după 3-4 după 3-4ore de ore de vasoconstricţievasoconstricţie. Rezultă . Rezultă acumuacumu--lalarearea(furt(furtulul) în patul) în patul capilar a capilar a uneiunei mas masee volemic volemicee mar marii, , în detrimentul sectorului central, în detrimentul sectorului central, realizăndu-se astfel orealizăndu-se astfel o stare de hipovolemie acutăstare de hipovolemie acută ce solicită ce solicită cantităţi cucantităţi cu mult mai mari de sânge pentru a face compensarea.mult mai mari de sânge pentru a face compensarea.

De aici se deduce De aici se deduce importanţa refacerii importanţa refacerii precoce precoce a masei a masei volemice, concomitent cu combatereavolemice, concomitent cu combaterea vasoconstricţiei vasoconstricţiei persistentepersistente..

B.B. Modificări ale metabolismuluiModificări ale metabolismului - extracţia de O- extracţia de O22

- exces de lactat t (Huckabee)- exces de lactat t (Huckabee) - prin deficit de O- prin deficit de O22 la ţesuturi; la ţesuturi; - cănd creşte peste 19 mEq/l este şoc ireversibil;- cănd creşte peste 19 mEq/l este şoc ireversibil; - efect antidiuretic;- efect antidiuretic; - - eliminare de Na 1 = efect aldosteronic;eliminare de Na 1 = efect aldosteronic; - eliminare de K t- eliminare de K t - eliminarea de 17 cetosteroizi creşte uşor- eliminarea de 17 cetosteroizi creşte uşor;;

1414

HEMORAGIAHEMORAGIA

- mobilizarea apei din celule;- mobilizarea apei din celule; - mobilizarea K din celule;- mobilizarea K din celule; - mobilizarea N din celule;- mobilizarea N din celule; - ficat spoliat de glicogen- ficat spoliat de glicogen - glicemia î,;- glicemia î,; - insuficienţă hepatică;- insuficienţă hepatică; - insuficienţă renală;- insuficienţă renală; - inimă: puls , debit ;- inimă: puls , debit ; = spoliere de ATP;= spoliere de ATP; = spoliere de glicogen;= spoliere de glicogen; = batmotrop +;= batmotrop +; = contractilitate 1;= contractilitate 1; - plămăn: - flux pulmonar 4;- plămăn: - flux pulmonar 4; - spaţiul mort crescut prin perfuzie- spaţiul mort crescut prin perfuzie scăzută şi ventilarea scăzută şi ventilarea

alveoleloralveolelor neperfuzate;neperfuzate; - ventilaţie alveolară scăzută (minut- ventilaţie alveolară scăzută (minut volum t, spaţiul mort 4) volum t, spaţiul mort 4)

=>CO2 î , O2 4;=>CO2 î , O2 4; - minut volumul t prin acţiunea- minut volumul t prin acţiunea chemoreceptorilor şi a chemoreceptorilor şi a

acidozeiacidozei metabolice;metabolice;

1515

HEMORAGIAHEMORAGIA

- renal: - vasoconstricţie prelungită arteriologlomerulară- renal: - vasoconstricţie prelungită arteriologlomerulară (scade(scade filtratul);filtratul);

- ischemie tubulară;- ischemie tubulară; - eliberarea de produşi nefrotoxici- eliberarea de produşi nefrotoxici asupra epiteliului tubular.asupra epiteliului tubular.

II.II. TardiveTardiveA.A. RRefacere volemică;efacere volemică;B.B. RRefacerea elementelor figurate efacerea elementelor figurate (rezervoare de(rezervoare de

ssâânge,hematopoieza);nge,hematopoieza);C.C. RRefacerea proteinelor - rolul ficatului efacerea proteinelor - rolul ficatului (hepaticii(hepaticii suportă suportă

mai greu hemoragia).mai greu hemoragia).

1616

HEMORAGIAHEMORAGIA

DIAGNOSTICUL HEMORAGIEIDIAGNOSTICUL HEMORAGIEIEste Este uşoruşor în în hemoragiile externehemoragiile externe şi şi dificil dificil înîn hemoragiile internehemoragiile interne, , lentelente şi şi tardivtardiv în în hemoragiilehemoragiile exteriorizate şi secundareexteriorizate şi secundare..

SIMPTOMATOLOGIASIMPTOMATOLOGIA HEMORAGIEI este polimorfă şiHEMORAGIEI este polimorfă şi depinde dedepinde de:: mărimea hemoragiei, mărimea hemoragiei, locul, locul, vasul lezatvasul lezat şi şi viteza de sviteza de sâângerare.ngerare.

SEMNE CLINICESEMNE CLINICETTegumente palide, reci, umede;egumente palide, reci, umede;AAgitaţie (hipoxie cerebrală);gitaţie (hipoxie cerebrală);SSete;ete;GGreaţă;reaţă;VVomă;omă;TTahicardie (precoce-efort micardic de compensare a ahicardie (precoce-efort micardic de compensare a hipovolemiei);hipovolemiei);

1717

HEMORAGIAHEMORAGIA

SEMNE CLINICE(continuare)SEMNE CLINICE(continuare)TTensiunea arterială - ensiunea arterială - nu reflectă volemia ci posibilităţile nu reflectă volemia ci posibilităţile

individuale de compensare a volemiei prin vasoconstricţie şi individuale de compensare a volemiei prin vasoconstricţie şi creşterea rezistenţei periferice;creşterea rezistenţei periferice;

poate fi crescută, normală sau scăzută;poate fi crescută, normală sau scăzută;în caz că este prăbuşită => colaps(dă leziuni pe SNC, în caz că este prăbuşită => colaps(dă leziuni pe SNC,

miocard, rinichi);miocard, rinichi);ŞŞocul este decompensat ocul este decompensat cănd tensiunea arterială scade iar cănd tensiunea arterială scade iar

pulsul crepulsul creşteşte. . Amplitudinea Amplitudinea frecvenţei frecvenţei pulsului valoreazăpulsului valorează ca semn de ca semn de

apreciere a apreciere a volemiei volemiei = paralelism.= paralelism.DDiureza orarăiureza orară: scade precoce sub 20-30 ml/oră, valoare la : scade precoce sub 20-30 ml/oră, valoare la

care se face eliminarea deşeurilorcare se face eliminarea deşeurilor fără efort de concentraţiefără efort de concentraţie.. DDiureza orară mergeiureza orară merge paralel cu suferinţa ischemică renală la paralel cu suferinţa ischemică renală la cei fărăcei fără tare renale. tare renale. Măsurarea fluxului urinar dă date maiMăsurarea fluxului urinar dă date mai bune decbune decâât tensiunea t tensiunea arterială sistolicăarterială sistolică..

PPresiunea venoasă centralăresiunea venoasă centrală scade după o scade după o fază scurtă de fază scurtă de creştere (prin vasoconstricţia vaselorcreştere (prin vasoconstricţia vaselor de capacitatede capacitate) ) şi este şi este cea mai precocecea mai precoce manifestaremanifestare ce apare în şocul ce apare în şocul hemoragie.hemoragie.

1818

HEMORAGIAHEMORAGIA

Semne de laboratorSemne de laborator

- hematocrit, hemoglobina;- hematocrit, hemoglobina;

- număr de eritrocite;- număr de eritrocite;

- volemia; - lactatul şi piruvatul;- volemia; - lactatul şi piruvatul;

- transportul de O2 şi consumul de CO2;- transportul de O2 şi consumul de CO2;

- gazele sanguine;- gazele sanguine;

- ECG.- ECG.

Tahicardia Tahicardia

VasoconstricVasoconstricţiaţia

RedistribuţiaRedistribuţia

AutotransfuzAutotransfuziaia

reuşesc să menţină tensiunea arterială =„şoc compensat"dar cu sacrificarea periferiei tisulare

=„şoc compensat"dar

1919

HEMORAGIAHEMORAGIA

1. 1. Măsurători hemodinamiceMăsurători hemodinamicea) tensiunea arterială TA (radială);a) tensiunea arterială TA (radială);b) presiunea venoasă centrală - PVC;b) presiunea venoasă centrală - PVC;c) presiunea arterială pulmonară;c) presiunea arterială pulmonară;d) index cardiac;d) index cardiac;e) rezistenţe) rezistenţaa periferică; periferică;f) timpul de circulaţie;f) timpul de circulaţie;g) volum sanguin centralg) volum sanguin central..

2. 2. Măsurători hematologiceMăsurători hematologice a) hemoglobina, hematocrit;a) hemoglobina, hematocrit; b) masa eritrocitară;b) masa eritrocitară; c) volum plasmatic;c) volum plasmatic; d) leucocited) leucocitelele;; e) trombocitee) trombocitelele;; f) fibrinogenf) fibrinogenulul;; g) timpg) timpulul de protrombină; de protrombină; h) timph) timpulul de tromboplastină parţial; de tromboplastină parţial; i) trombelastograma;i) trombelastograma; j) evaluarea activităţii enzimatice proteolitice;j) evaluarea activităţii enzimatice proteolitice; k) evaluarea factorilor coagulării: I, II, IV, V, VII,k) evaluarea factorilor coagulării: I, II, IV, V, VII, VIII, IX, X, XI, VIII, IX, X, XI,

XII.XII.

2020

HEMORAGIAHEMORAGIA

3.3. Măsurarea metabolismuluiMăsurarea metabolismuluia) ca) câântărirea precisă şi frecventă;ntărirea precisă şi frecventă;

b) ionograma sanguină şi urinară;b) ionograma sanguină şi urinară;

c) concentraţia lactatului şi piruvatului;c) concentraţia lactatului şi piruvatului;

d) ured) ureaa, creatinin, creatininaa, probe, probelele hepatice; hepatice;

e) catecolaminee) catecolaminelele;;

f) consumf) consumulul de oxigen; de oxigen;

g) temperaturg) temperaturaa.. 4. Studii respiratorii4. Studii respiratorii a) pH;a) pH; b) gazele sanguine (O2l CO2, arterial/venos);b) gazele sanguine (O2l CO2, arterial/venos); c) minut-volumul.c) minut-volumul. 5. Alte Rx; eco; diureza orară.5. Alte Rx; eco; diureza orară.

2121

HEMORAGIAHEMORAGIATRATAMENTUL HEMORAGIEITRATAMENTUL HEMORAGIEI

HHemostază şi refacere volemică.emostază şi refacere volemică. ÎÎnn şocul hemoragie tratamentul este complex, vizşocul hemoragie tratamentul este complex, vizâândnd numeroase obiective numeroase obiective

HemostazHemostazaa Oprirea hemoragiei se realizează prin mijloaceOprirea hemoragiei se realizează prin mijloace proprii organismului proprii organismului

(hemostază spontană(hemostază spontană – prin – prin coagularea scoagularea sâângelui) şi prin mijloace medicalengelui) şi prin mijloace medicale ((hemostază terapeutică).hemostază terapeutică).

HemostazHemostazaa terapeutică terapeutică este de două feluri: este de două feluri: medical-farmaceutică şi medical-farmaceutică şi chirurgicală.chirurgicală.

Hemostază chirurgicală Hemostază chirurgicală se realizează în douăse realizează în două moduri: moduri: provizorie şi provizorie şi definitivădefinitivă..

Hemostază provizorie. Hemostază provizorie. Compresiunea la distanţă,Compresiunea la distanţă, în amonte, a vasului care în amonte, a vasului care irigă plaga, se realizeazăirigă plaga, se realizează prin compresiune digitală sau compresiuneprin compresiune digitală sau compresiune circulară circulară (garou). Alte modalităţi: (garou). Alte modalităţi: bandăbandă Esma Esmacch, ah, atteleele gonflabile, saltele gonflabile, gonflabile, saltele gonflabile, compresiunea Momburccompresiunea Momburc pentru aorta abdominală (3 ture de garou în jurulpentru aorta abdominală (3 ture de garou în jurul abdomenului).abdomenului).

Hemostază chirurgicalăHemostază chirurgicală provizorie constă în provizorie constă în pensarea vaselor spensarea vaselor sâângerngerâânde, nde, electrocoagulare,electrocoagulare, tamponare, aplicare de Gelaspon, fir de aşteptaretamponare, aplicare de Gelaspon, fir de aşteptare pe pe arterele care sângerează pănă la anastomoză:arterele care sângerează pănă la anastomoză: pansament compresiv, sutură pansament compresiv, sutură plagă etc.plagă etc.

Hemostază definitivă Hemostază definitivă este metoda de dorit aeste metoda de dorit a opririi hemoragiei. Procedeele opririi hemoragiei. Procedeele constau în intervenţiiconstau în intervenţii chirurgicale de la cele mai simple ia cele complexe:chirurgicale de la cele mai simple ia cele complexe:

1. pansamentul compresiv după toaletarea plăgii;1. pansamentul compresiv după toaletarea plăgii;2. forcipensarea (strivirea) vasului cu pensa;2. forcipensarea (strivirea) vasului cu pensa;

2222

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

HEMOSTAZAHEMOSTAZADefiniţieDefiniţie:: Hemostaza este un proces complex care previne sau Hemostaza este un proces complex care previne sau

opreopreşşte hemoragia dintr-un spatiu intravascular lezatte hemoragia dintr-un spatiu intravascular lezat..Din punct de vedere functional, Din punct de vedere functional, celulele endotelialecelulele endoteliale actionează actionează

pentru a împiedica coagularea. pentru a împiedica coagularea. Ele interfEle interfeerrăă ccu u agregarea agregarea plachetelor plachetelor prin inactivarea ADP. prin inactivarea ADP. Ele asiguEle asigurără un un mediu în care trombina estemediu în care trombina este inactivatinactivatăă prin prin

formarea de complexe eu antitrombina III. formarea de complexe eu antitrombina III. EEliberează liberează trombo-modulina trombo-modulina care care inhibinhibăă procesul de coagulare. procesul de coagulare.

In procesul hemostazei In procesul hemostazei intervinintervin patru evenimente fiziologice patru evenimente fiziologice principaleprincipale::

Aceste fenomen sunt Aceste fenomen sunt interdependente interdependente şşi se desfi se desfăşoarăăşoară în în cascadcascadăă. .

Deşi sDeşi se produc în aceaste produc în aceastăă ordine, ordine, produsii fiecprodusii fiecăăruia din aceste ruia din aceste patru procese sunt legapatru procese sunt legaţţi între ei în asemenea mod încăt i între ei în asemenea mod încăt existexistăă o o amplificare continuamplificare continuăă si multipl si multiplăă..

- Constrictia vasculară, - Formarea dopului plachetar, - Formarea fibrinei(coagularea)- Fibrinoliza

2323

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

Expunerea colagenului

subendotelial

Leziune vasculară

VasoconstricţiaAdeziunea şi

agregarea plachetară

Coagularea

Hemostaza

Fibrinoliza

Factori tisulari eliberaţi

Expunerea proceselor implicate în hemostază

2424

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

I.I.ConstricConstricţţia vascularia vascularăăVasoconstrictiaVasoconstrictia reprezint reprezintăă rrăăspunsul vascular inispunsul vascular iniţţial la ial la

leziuneleziune, chiar , chiar şi şi la nivel capilar. la nivel capilar. Ea reprezintEa reprezintăă un un rrăăspuns localspuns local reflexreflex la diferila diferiţţi stimulii stimuli a a

muschiului netedmuschiului neted din peretele vasculardin peretele vascular. . VVasasococonstriconstricţţia initialia initialăă se produce se produce înaintea oricărei înaintea oricărei

aderaderăăriri plachetplachetareare la locul agresiunii. la locul agresiunii. Aderenta celulelor endoteliale la celulele endoteliale adiacente Aderenta celulelor endoteliale la celulele endoteliale adiacente

poate fi suficientpoate fi suficientăă pentru a opri hemoragia dintr-un spatiu pentru a opri hemoragia dintr-un spatiu intravascular. intravascular.

VasoconstricVasoconstricţţia este cuplatia este cuplatăă ulterior ulterior ccu formarea u formarea dopului plachetar dopului plachetar şşi a fibrineii a fibrinei:: Tromboxanul A2Tromboxanul A2 (TXA2), (TXA2), care rezultcare rezultăă din eliberarea acidului arahidonic din membranele din eliberarea acidului arahidonic din membranele plachetelor în timpul agregplachetelor în timpul agregăării, este un vasoconstrictor rii, este un vasoconstrictor puternic. puternic.

Serotonina, 5-hidroxitriptamina (5-HT), eliberată în timpul Serotonina, 5-hidroxitriptamina (5-HT), eliberată în timpul agregagregăării plachetare, este un rii plachetare, este un aallt vasoconstrictort vasoconstrictor. .

Factorul de rFactorul de răăspuns vascular spuns vascular la agresiune la agresiune ar trebui, sa includar trebui, sa includă ă şişi presiunpresiuneaea exercitate de tesuturile înconjurătoare exercitate de tesuturile înconjurătoare asupra vasului lezatasupra vasului lezat..

2525

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

II.II. FuncFuncţţia placheteloria plachetelor PlachetelePlachetele, în mod normal , în mod normal nu adernu aderăă una la alta sau la una la alta sau la

peretele vascular normalperetele vascular normal CCănd se produce ănd se produce ruptura unui vasruptura unui vas pplachetelelachetele formeazformeazăă un un

dopdop care care oopreste hemoragiapreste hemoragia Leziunile intimei expun colagenul subendotelial la care Leziunile intimei expun colagenul subendotelial la care

plachetele aderplachetele aderăă în 15 sec. în 15 sec. de la evenimentul traumatic. de la evenimentul traumatic. În În prezenţa prezenţa factorfactoruluiului von Willebrand (vWF), von Willebrand (vWF), ((boala von boala von WillebrandWillebrand)). .

EExpansionxpansionareare plachet plachetarăară,, se dezvolt se dezvoltăă procese procese pseudopodale si de asemenea, pseudopodale si de asemenea, pplachetelelachetele eliberează un eliberează un factor cafactor care re recruteazrecruteazăă alte plachete alte plachete din s din sâângele circulantngele circulant formformând ând un un agragreegat liber gat liber (dop) (dop) de plachetede plachete care care obstrueazobstrueazăă vasul sanguin r vasul sanguin ruuptpt. .

PPâânnăă în acest punct în acest punct agregarea este reversibilagregarea este reversibilăă si si nu este nu este asociatasociatăă ccu secreu secreţţiaia. Acest proc. Acest procees este cunoscut drept s este cunoscut drept hemostazhemostazaa primar primarăă.. Administrarea heparinei nu interferă eu această reacţie, de aceea hemostaza se poate produce la pacientul

heparinizat.

2626

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

II.II. FuncFuncţţia placheteloria plachetelor(continuare)(continuare) ADP si serotoninaADP si serotonina sunt principalii sunt principalii mediatori mediatori în acest procîn acest procees s

de adeziune si agregare. de adeziune si agregare.

Reactia de eliberareReactia de eliberare d deeterminterminăă compactarea plachetelorcompactarea plachetelor si si formarea unui formarea unui dop „amorf dop „amorf ””, care nu mai este reversibil, care nu mai este reversibil. . Acest proces este inhibat de (AMPc). Acest proces este inhibat de (AMPc).

Plachetele joacă un rol Plachetele joacă un rol şişi în în procesul fibrinoliticprocesul fibrinolitic prin prin eliberarea unui inhibitor al activeliberarea unui inhibitor al activăării plasminogenului.rii plasminogenului.

ADP, tisular si plachetar factorul 4 plachetar

trom

bina

de

pe

supr

afat

a pl

ache

tară

Ca

2+ ,

Mg

2+

+

TROMB PLACHETAR

reactie de eliberare plachetară prin care este descărcat continutul plachetelor si al granulelor lor.

2727

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

III.III. CoagulareaCoagulareaCoagulareaCoagularea este procesul prin care este procesul prin care protrombina este protrombina este

transformattransformatăă în trombin în trombinăă((enzimenzimăă proteolitic proteolitică)ă), care , care cliveazcliveazăă fibrinogenfibrinogenulul înîn fibrinfibrinăă insolubil insolubilăă ccu scopul de a u scopul de a stabiliza stabiliza şşi a se i a se adadăăugauga la dopul plachetar. la dopul plachetar.

CoagulareaCoagularea const constăă dintr-o sdintr-o seerie de activrie de activări enzimaticeări enzimatice ““în în cascadcascadăă”” în care în care proenzimele circulanteproenzimele circulante sunt sunt transformate în transformate în proteazeproteaze activeactive. .

Procesul de Procesul de coagulare urmeazcoagulare urmeazăă doua cdoua căăii: : calea intrinseccalea intrinsecăă în în care componentecare componentelele suntsunt în mod normal în în mod normal în

ssâângenge..Activarea intrinsecăActivarea intrinsecă a coagulării a coagulării începe cu activareaîncepe cu activarea factorului factorului XII, XII, care este iniţiată prin care este iniţiată prin contactulcontactul cu suprafeţe încărcate cu suprafeţe încărcate negativ:negativ: fibrele de colagen, endoteliul lezat,fibrele de colagen, endoteliul lezat, fragmente celularefragmente celulare

calea extrinseccalea extrinsecăă care este ini care este iniţţiatiatăă de de lipoproteina tisularlipoproteina tisularăă.. Activarea extrinsecăActivarea extrinsecă este declanşatăeste declanşată de de substanţesubstanţelele eliberate de eliberate de

microsomicroso--mii celulelor distruse din ţesutul lezatmii celulelor distruse din ţesutul lezat, dintre care , dintre care cea mai cea mai importantă este tromboplastinimportantă este tromboplastina a Tromboplastina realizează un complex cu factorul VII şi activează Tromboplastina realizează un complex cu factorul VII şi activează rapid factorul X în prezenţa calciurapid factorul X în prezenţa calciuluilui şi a fosfolipidelor şi a fosfolipidelor trombocitare. trombocitare. După activarea factorului X, calea decurge la După activarea factorului X, calea decurge la fel ca şi în cazul activării intrinseci.fel ca şi în cazul activării intrinseci.

2828

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

Sistemul Kinină-kalikreinăSistemul Kinină-kalikreină prekalikreina esteprekalikreina este factorul Fletcher (XV).factorul Fletcher (XV).

Prekalicreina este transformată enzimatic la Prekalicreina este transformată enzimatic la kalicrenă.kalicrenă.

Kalicreina activează kininogenul cu greutateKalicreina activează kininogenul cu greutate moleculară maremoleculară mare,, îl transformă în bradikinină îl transformă în bradikinină accelerănd activarea factorului XII, împreunăaccelerănd activarea factorului XII, împreună cu care cu care activează factorul XIactivează factorul XI

FXI a

2929

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

Mecanismul coagulării

Ca 2+Trombina

3030

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

Toti factorii de coagulare, cu excepToti factorii de coagulare, cu excepţţiaia tromboplastinei, tromboplastinei, CaCa2+2+ si majorit si majorităătii factorului VIII,tii factorului VIII, sunt sintetizasunt sintetizaţţi în ficat. i în ficat.

Factorii II, VII, IX si X necesitFactorii II, VII, IX si X necesităă vitamina K pentru vitamina K pentru producproducţţia loria lor

3131

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

IV.IV. FibrinolizaFibrinoliza DefiniţieDefiniţie: : Fibrinoliza Fibrinoliza este un este un procprocees naturals natural orient orientaat ct căătre tre mentinerea mentinerea

permeabilităţiipermeabilităţii vaselor sanguine vaselor sanguine prin prin liza depozitelor de fibrinliza depozitelor de fibrinăă. . Anti-trombina IIIAnti-trombina III circulant circulantăă (AT III) (AT III) esteeste implicatimplicatăă în men în menţţinerea inerea permea-permea-

bilităţiibilităţii vasculare vasculare, , ea neutralizănd acea neutralizănd acţţiunea trombinei iunea trombinei şşi a altor i a altor proteaze din cascadproteaze din cascadaa coagul coagulăăriirii..

Fibrinoliza este iniFibrinoliza este iniţţiatiatăă în acelasi moment eu mecanismul coagul în acelasi moment eu mecanismul coagulăăriirii sub influensub influenţţa a kinazelor circulantekinazelor circulante, , activatorilor tisulariactivatorilor tisulari si si kalikreineikalikreinei care sunt prezente în multe organe, inclusiv în endoteliul venoscare sunt prezente în multe organe, inclusiv în endoteliul venos. .

Fibrinoliza Fibrinoliza este dependenteste dependentăă de de plasminplasminăă care care provine din activarea provine din activarea plasminogenplasminogenului. ului.

NNivelivelurilurile de plasminogen e de plasminogen plasmatic plasmatic cresc dupa efort fizic, obstruccresc dupa efort fizic, obstrucţţie ie venoase si anoxie.venoase si anoxie.

AActivarea plasminogenuluictivarea plasminogenului este ini este iniţţiatiatăă prin prin activarea factorului XIIactivarea factorului XII. . Plasminogenul este preferenPlasminogenul este preferenţţial absorbit pe depozitele de fibrinial absorbit pe depozitele de fibrinăă. .

PPlasminlasminaa lizeaz lizeazăă fibrina si actioneaz fibrina si actioneazăă şşi asupra altor proti asupra altor proteeine coagulante, ine coagulante, incluzănd fibrinogenul, factorul V si factorul VIII.incluzănd fibrinogenul, factorul V si factorul VIII. Fragmentele mai mici a Fragmentele mai mici alle e produsilor polipeptidici ai fibrinei care sunt produsi interfprodusilor polipeptidici ai fibrinei care sunt produsi interfeerrăă ccu agregarea u agregarea plachetarplachetarăă normal normalăă; fragmentele mai mari sunt incorporate în cheag în ; fragmentele mai mari sunt incorporate în cheag în stratul monomerilor normali de fibrina si dstratul monomerilor normali de fibrina si deeterminterminăă un un cheag instabilcheag instabil. .

sângesângele uman le uman conconţţine o antiplasminine o antiplasminăă care inhib care inhibăă activarea activarea plasminogenuluiplasminogenului..

SSe conside consideerrăă c că ă plachetele posedplachetele posedă ă activitate antifibrinoliticactivitate antifibrinoliticăă..

3232

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

3434

HEMOSTAZA – HEMOSTAZA – DEFECTE CONGENITALEDEFECTE CONGENITALE

DEFECTELE CONGENITALE ALE HEMOSTAZEIDEFECTELE CONGENITALE ALE HEMOSTAZEIEreditateaEreditatea ModalitModalităţăţile de ile de transmiteretransmitere genetică genetică aalle tulbure tulburăărilor hemostazei,rilor hemostazei,

sunt de trei tipuri: sunt de trei tipuri: autoautossomal dominant, omal dominant, autozomal recesiv autozomal recesiv recesiv sex-linkrecesiv sex-link

DEFECTE CONGDEFECTE CONGEENITALENITALE AALLE FACTORILOR DE COAGULAREE FACTORILOR DE COAGULAREDeficienDeficienţaţa factorului VIII . factorului VIII . Hemofilia clasicHemofilia clasicăă (hemofilia A) (hemofilia A)

EEste o ste o boalboalăă a sexului masculin a sexului masculin,, iinsuficienta sintezei factorul VIIInsuficienta sintezei factorul VIII în în proportii normale este mostenitproportii normale este mostenităă ca o tr ca o trăăssăăturturăă recesivrecesivăă sex-linkată sex-linkată. .

Manifestări clinice.Manifestări clinice. SSeveritatea este everitatea este legatlegatăă de gradul deficien de gradul deficienţţei de factor VIII. ei de factor VIII. Hemoragia spontanHemoragia spontanăă si complica si complicaţţiile severe sunt riile severe sunt reegula atunci gula atunci

cănd teoretic factorul Vcănd teoretic factorul VIIIII nu poate fi deloc dI nu poate fi deloc deetecttectaat în plasma. t în plasma. CCănd concentratiile plasmatice aie factorului VIII sunt 5% din normal, ănd concentratiile plasmatice aie factorului VIII sunt 5% din normal,

pacientul poate sa nu prezinte hemoragie spontană, desi poate singera pacientul poate sa nu prezinte hemoragie spontană, desi poate singera sever în cazul unui traumatism sau tratament chirurgical. sever în cazul unui traumatism sau tratament chirurgical.

Pacientii eu nivelPacientii eu nivelee mai mai mari de 5%mari de 5% din normal (mai mari de 0,05 din normal (mai mari de 0,05 unităti/ml) sunt considerati unităti/ml) sunt considerati hemofilici eu boală usoarhemofilici eu boală usoarăă..

Pacientii aie căror nivelPacientii aie căror nivelee de factor VIII scad de factor VIII scad între 1 si 5% din normalîntre 1 si 5% din normal sunt sunt considerati hemofilici eu considerati hemofilici eu boalboalăă moderat-severă. moderat-severă.

Tipic, Tipic, membrii aceluiasi arbore gmembrii aceluiasi arbore geenneea logie eu hemofilie adeva logie eu hemofilie adevăăratratăă prezintprezintăă aproximativ aproximativ acelasi grad de manifestacelasi grad de manifestăări cliniceri clinice..

3535


HHemoragia semnificativemoragia semnificativăă este observat este observatăă prima oar prima oarăă atunci cănd atunci cănd copilul începe sa meargcopilul începe sa meargăă

Hemartroza Hemartroza fiindfiind cea mai caracteristic cea mai caracteristicăă problem problemăă ortopedic ortopedicăă..TratamentTratament - - Tratamentul de substitutie. Tratamentul de substitutie.

Concentratia plasmaticConcentratia plasmaticăă a factorului VIII necesar a factorului VIII necesarăă men menţţinerii inerii integritintegrităţăţii hemostazei este în mod normal destul de micii hemostazei este în mod normal destul de micăă:: cu cu o o activitate de 2-3% a factorului VIII nu activitate de 2-3% a factorului VIII nu apare apare sângersângerareaarea spontan spontanăă. .

DDupupăă ce începe ce începe o o hemoragihemoragie(severă)e(severă), este necesar un nivel mult mai , este necesar un nivel mult mai mare de activitate a factorului VIII pentru a obmare de activitate a factorului VIII pentru a obţţine hemostazine hemostaza(a(30%30%))

Timpul de înjumătătire al factorului VIII este de 8-12 h. Timpul de înjumătătire al factorului VIII este de 8-12 h. DupDupăă administrarea unei doze date de factor VIII, aproximativ administrarea unei doze date de factor VIII, aproximativ

jumătate din activitatea initială posttransfuzională dispare din plasma jumătate din activitatea initială posttransfuzională dispare din plasma în 4h. în 4h. AAceastă disparitie prceastă disparitie preecoce se datorează difuziunii din spatiul coce se datorează difuziunii din spatiul intravascular. intravascular.

Perioada de echilibrarePerioada de echilibrare se poate extinde timp de 8h se poate extinde timp de 8h.. O unitate de activitate a factorului VIIIO unitate de activitate a factorului VIII este considerată acea este considerată acea

cantitate prezentă într-un 1 ml de plasmcantitate prezentă într-un 1 ml de plasmăă normală. normală. In realitate, In realitate, plasma proaspătă congelată contine 0,60 unităti/mlplasma proaspătă congelată contine 0,60 unităti/ml. .

Teoretic, la un pacient eu activitate 0%Teoretic, la un pacient eu activitate 0%F VIIIF VIII, pentru a atinge un nivel , pentru a atinge un nivel initial post-transfuzional de 60% din normal, utilizănd plasma initial post-transfuzional de 60% din normal, utilizănd plasma proaspătă, va trebui administrăt un volum de plasmproaspătă, va trebui administrăt un volum de plasmăă eegal eu 60% din gal eu 60% din volumul plasmatic estimvolumul plasmatic estimaat al pacientului.t al pacientului.

3636


NNivelul minim hemostatic al factorului VIII este de 30%ivelul minim hemostatic al factorului VIII este de 30%,, în în cazul hemoragiilor intraarticulare si intramuscularecazul hemoragiilor intraarticulare si intramusculare;; înîn hemoragiilhemoragiilee mari el este de 50%. mari el este de 50%.

In cazul interventiilor chirurgicale majore si hemoragiilor care In cazul interventiilor chirurgicale majore si hemoragiilor care ameninameninţăţă viata nivelele de 80-100% vor viata nivelele de 80-100% vor fifi atinseatinse preoperator preoperator şşi vor fi mentinute peste 30% timp de 2 si vor fi mentinute peste 30% timp de 2 săăptptăămâni.mâni.

Utilizarea plasmei proaspete în asemenea condiUtilizarea plasmei proaspete în asemenea condiţţii va ii va necesita un volum care necesita un volum care poate fi poate fi excesiv. excesiv. ExistăExistă concentrate concentrate de factor VIII care de factor VIII care eevitvităă aceast aceastăă problem problemăă. Concentratele . Concentratele crioprecipitate de factor VIII concrioprecipitate de factor VIII conţţin 9,6 unitin 9,6 unităţăţii /ml./ml.

DupDupăă tratamentul chirurgical tratamentul chirurgical major al hemofilicilor, major al hemofilicilor, transfuzia de substitutie a factorului VIII va fi transfuzia de substitutie a factorului VIII va fi continuatcontinuatăă timp de cel putin 10 zile timp de cel putin 10 zile. . PlPlăăgile trebuie sa gile trebuie sa fie bine vindecatefie bine vindecate

3737


Deficienta factorului IX (Boala Christmas) HemofiliaDeficienta factorului IX (Boala Christmas) Hemofilia B B Deficienta factorului IX Deficienta factorului IX (Hemofilia B) (Hemofilia B) nu poate fi clinic diferennu poate fi clinic diferenţţiatiatăă

de deficiende deficienţţa factorului VIII a factorului VIII (Hemofilia(Hemofilia A) şA) şi are un mod de i are un mod de transmitere ereditartransmitere ereditară identic.ă identic.

Aceste doua entitAceste doua entităăti au fost considerate o singurti au fost considerate o singurăă boal boalăă pân pânăă în în 1952, când au fost documentate deficientele lor unice. 1952, când au fost documentate deficientele lor unice.

Deficienta factoruluiDeficienta factorului IXIX explicâ 20% dintre cazurile de hemofilie. explicâ 20% dintre cazurile de hemofilie. BBoala Christmas (hemofilia B) poateoala Christmas (hemofilia B) poate apare sub apare sub forme severe, forme severe,

moderate sau usoaremoderate sau usoare în functie de în functie de nivelul de activitate a nivelul de activitate a factorului IX în plasmfactorului IX în plasmăă. . JumJumăătate dintate din pacientii afectati pacientii afectati prezintprezintăă forma sever forma severăă care const care constăă într-un într-un nivel al factorului nivel al factorului IX mai mie de 1%.IX mai mie de 1%. Pacientii prezint Pacientii prezintăă un un timp partial de timp partial de tromboplastintromboplastinăă prelungit (PTT). prelungit (PTT).

Tratament.Tratament. Majoritatea pacientilor Majoritatea pacientilor ccu deficienu deficienţăţă sever severăă a a factorului IX factorului IX necesitnecesităă tratament de substitutie în mod tratament de substitutie în mod rreegulgulaatt

SSubstituubstituţţiia este necesarăa este necesară indiferent dac indiferent dacăă se practic se practicăă o interven o intervenţie ţie chirurgicalchirurgicalăă minora sau major minora sau majorăă. . ÎÎn gn geeneranerall, tratamentul se , tratamentul se bazeazbazeazăă pe administrarea de plasm pe administrarea de plasmăă proasp proaspăăttăă congelat congelatăă sau, sau, rareori, concentrate de factor IX.rareori, concentrate de factor IX.

Dezvoltarea Dezvoltarea anticorpilor împotriva factorului IXanticorpilor împotriva factorului IX reprezint reprezintăă o o complicatie severcomplicatie severăă care este dificil de tratat. Aceasta apare la care este dificil de tratat. Aceasta apare la aproximativ 10% din pacientii eu boalaproximativ 10% din pacientii eu boalăă Christmas. Christmas.

3838


Boala von WillebrandBoala von Willebrand Aceastâ afectiune ereditarAceastâ afectiune ereditarăă a hemostazei este de obicei transmis a hemostazei este de obicei transmisăă

ca o trca o trăăssăăturturăă auto autossomal dominantomal dominantăă, dar poate apare ereditatea , dar poate apare ereditatea recesivrecesivăă..

Boala este caracterizatBoala este caracterizatăă printr-o diminuare a nivelului activit printr-o diminuare a nivelului activităătii tii factorului VIIfactorului VIIII::C (procoagulant)C (procoagulant)

In mod caracteristic acesti pacienIn mod caracteristic acesti pacienţţi prezinti prezintă ă un timp de sângerare un timp de sângerare prelungit, dar acest fapt este mai putin constant decât reducerea prelungit, dar acest fapt este mai putin constant decât reducerea factorului VIIfactorului VIIII::C.C.

Marea majoritate a pacientilor prezintMarea majoritate a pacientilor prezintăă un timp de activare partial un timp de activare partialăă a tromboplastinei prelungit (aPTT).a tromboplastinei prelungit (aPTT).

OO anamnez anamnezăă atent atentăă este este foarte foarte importantimportantăă la acesti pacienti la acesti pacienti la care la care mmanifestanifestăările spontanrile spontanee se limiteaz se limiteazăă deseori la deseori la o o hemoragie la hemoragie la nivelul tegumentului sau hemoragie usoarâ la nivelul mucoaselor. nivelul tegumentului sau hemoragie usoarâ la nivelul mucoaselor.

TratamentulTratamentul este orient este orientaat ct căătre corectarea timpului de sângerare tre corectarea timpului de sângerare si a factorului VIII si a factorului VIII

Numai Numai crioprecipitatul este sigur eficientcrioprecipitatul este sigur eficient 10-40 unit10-40 unităăti/kg ti/kg corp/12hcorp/12h. .

Tratamentul de substitutie trebuiTratamentul de substitutie trebuiee început eu o zi înaintea unei început eu o zi înaintea unei interventii chirurgicale.interventii chirurgicale.

Durata tratamentuluiDurata tratamentului va fi aceea va fi aceeaşşi i ca la ca la hemofili hemofiliaa clasic clasicăă. .

3939


Anomaliile ereditare aAnomaliile ereditare alle fibrinogenuluie fibrinogenului ÎÎn aceastn aceastăă cat cateegorie sunt inclugorie sunt incluşşi pacieni pacienţţii eu ii eu

afibrinogenemie,afibrinogenemie, hipofibrinogenemie hipofibrinogenemie si si disfibrinogenemie disfibrinogenemie congenitalcongenitalăă

Au fost raportate mai putin de 200 de cazuri Au fost raportate mai putin de 200 de cazuri AceastAceastăă afec afecţţiune este atribuitiune este atribuităă unui mod de transmitere unui mod de transmitere

autozomal recesivautozomal recesiv Deobicei, hemoragia debuteazDeobicei, hemoragia debuteazăă pr preecoce în cursul viecoce în cursul vieţţii, iar ii, iar

hemoragia din cordonul ombilical este un simptom caracteristic. hemoragia din cordonul ombilical este un simptom caracteristic. Hemoragia poate urma unor interventii chirurgicale, extracHemoragia poate urma unor interventii chirurgicale, extracţţii ii dentare dentare şşi traumatisme, dar cea mai de temut complicai traumatisme, dar cea mai de temut complicaţţie este ie este hemoragia intracranianhemoragia intracranianăă dup dupăă leziuni minore a leziuni minore alle capului.e capului.

Tratament.Tratament. De Deşşi nu se cunoaste nivelul optim al fibrinogenului i nu se cunoaste nivelul optim al fibrinogenului din punct de vedere al hemostazei, un nivel mai mare de 100 din punct de vedere al hemostazei, un nivel mai mare de 100 mg/dl este în gmg/dl este în geeneranerall necesar în timpul unei interventii necesar în timpul unei interventii chirurgicale. Nivelul fibrinogenului pacientului va fi crescut peste chirurgicale. Nivelul fibrinogenului pacientului va fi crescut peste aceastâ valoare înaintea interventiei chirurgicaleaceastâ valoare înaintea interventiei chirurgicale

Tratamentul de substitutie poate fi realizat prin administrarea deTratamentul de substitutie poate fi realizat prin administrarea de plasma proaspâtâ congelatâ sau crioprecipitat. plasma proaspâtâ congelatâ sau crioprecipitat.

Concentratia normalâ a fibrinogenului trebuie sa fie mentinutâ Concentratia normalâ a fibrinogenului trebuie sa fie mentinutâ pânâ când vindecarea plâgii se dovedeste a fi adecvatpânâ când vindecarea plâgii se dovedeste a fi adecvatăă..

4040

HEMOSTAZA – HEMOSTAZA – DEFECTELE DOBÂNDITEDEFECTELE DOBÂNDITE DEFECTELE DOBÂNDITE ALE HEMOSTAZEIDEFECTELE DOBÂNDITE ALE HEMOSTAZEIa)a) Anomaliile plachetareAnomaliile plachetare TrombocitopeniaTrombocitopenia este cea mai obisnuit este cea mai obisnuităă anomalie a hemostazei, anomalie a hemostazei,

care care poate poate ddeeterminterminaa hemoragie la pacientul chirurgical hemoragie la pacientul chirurgical.. Pacientul poate prezenta un numPacientul poate prezenta un număăr scr scăăzut de trombocite zut de trombocite cândcând: :

MMăăduva osoasduva osoasăă prezint prezintăă un un numnumăăr normalr normal sau crescut de sau crescut de megakariocite megakariocite::

purpura trombocitopenicpurpura trombocitopenicăă idiopatic idiopaticăă, , purpura trombocitopenicpurpura trombocitopenicăă trombotic tromboticăă si si lupusul eritematos sistemic sau secundar lupusul eritematos sistemic sau secundar hipersplenismului si splenomegaliei din boala hipersplenismului si splenomegaliei din boala

sarcoidomatoassarcoidomatoasăă, , boala Gaucher, boala Gaucher, limfom si limfom si hipertensiune portalhipertensiune portalăă

MăMăduva osoasduva osoasăă prezint prezintăă un un numnumăăr scr scăăzutzut de de megakariocitemegakariocite : :

leucleuceemie sau mie sau urureemie mie şşi la pacieni la pacienţţii aflaii aflaţţi sub i sub terapie citotoxicterapie citotoxicăă, ,

4141

HEMOSTAZA – HEMOSTAZA – DEFECTELE DOBÂNDITEDEFECTELE DOBÂNDITE Trombocitopenia acutTrombocitopenia acutăă ca rezultat al ca rezultat al hemoragiei masive urmathemoragiei masive urmată ă de de

repletia repletia ccu sânge conservu sânge conservaatt. . Schimbarea volumului sanguin al unei Schimbarea volumului sanguin al unei persoane (11 unitpersoane (11 unităţăţi la un bi la un băărbat de 75kg) scade numrbat de 75kg) scade număărul trombocitelor rul trombocitelor de la aproximativ 250.000/mm3 la aproximativ 80.000/mm3. de la aproximativ 250.000/mm3 la aproximativ 80.000/mm3.

MMedicamente edicamente care care interfinterfeerrăă eu func eu funcţţia placheteloria plachetelor:: aspirina, aspirina, indometacinul, indometacinul, ibuprofenul, ibuprofenul, dipiridamolul, dipiridamolul, fenotiazinele, fenotiazinele, penicilinele, penicilinele, agentii chelatori, agentii chelatori, lidocaina, lidocaina, dextranul, dextranul, blocantele beta-adrenergice, blocantele beta-adrenergice, nitroglicerina, nitroglicerina, furosemidul si furosemidul si antihistaminicele.antihistaminicele.

60.000 60.000 de de trombocite/mmtrombocite/mm3 3 este un numeste un număăr ader adeccvat pentru vat pentru o o hemostazhemostazăă normalnormalăă, , fără afără a exista o disfunc exista o disfuncţţie plachetarie plachetarăă asociat asociatăă

TratamentTratament:: Administrarea profilacticAdministrarea profilactică deă de mmasasăă trombocitar trombocitarăă preoperator preoperator pentru a creste rapid numpentru a creste rapid număărul trombocitelor la pacientii chirurgicali rul trombocitelor la pacientii chirurgicali ccu u trombocitopenietrombocitopenie

4242

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

TROMBOEMBOLISMUL VENOS (TEV)TROMBOEMBOLISMUL VENOS (TEV)Tromboembolismul venos (TEV) este reprezentatTromboembolismul venos (TEV) este reprezentat de tromboza venoasăde tromboza venoasă

profundă (TVP) şi emboliaprofundă (TVP) şi embolia pulmonară (EP).pulmonară (EP).Factori de risc pentru tromboembolismulvenos (9)Factori de risc pentru tromboembolismulvenos (9)

Factori care Factori care ţţin de pacientin de pacientvârsta > 40 ani;vârsta > 40 ani;obezitatea;obezitatea;boala varicoasă;boala varicoasă;imobilizarea la pat peste 4 zile;imobilizarea la pat peste 4 zile;sarcina;sarcina;perioada puerperală;perioada puerperală;tratament cu estrogeni;tratament cu estrogeni;antecedente de tromboza venoasă profundăantecedente de tromboza venoasă profundă şi embolie pulmonară;şi embolie pulmonară;trombofilie: deficienţă de antitrombină III, proteinătrombofilie: deficienţă de antitrombină III, proteină C sau S etc.C sau S etc.

Boala sau intervenBoala sau intervenţţia medicalăia medicalăTraumatism sau intervenţie chirurgicală, în specialTraumatism sau intervenţie chirurgicală, în special la pelvis, şold, la pelvis, şold,

membre inferioare.membre inferioare.Boală malignă, în special la bazin, abdomenBoală malignă, în special la bazin, abdomen sau în fază metastatică.sau în fază metastatică.Insuficienţă cardiacă.Insuficienţă cardiacă.Infarct miocardic recent.Infarct miocardic recent.Paralizie de membre inferioare.Paralizie de membre inferioare.

4343

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

Infecţie.Infecţie. Boală inflamatorie intestinală.Boală inflamatorie intestinală. Sindrom nefrotic.Sindrom nefrotic. Policitemie.Policitemie. Paraproteinemie.Paraproteinemie. Hemoglobinurie paroxistică nocturnă.Hemoglobinurie paroxistică nocturnă. Boala Behcet.Boala Behcet. Homocistinaemia.Homocistinaemia. Acidoze, deshidratări, arsuri.Acidoze, deshidratări, arsuri. Traumatism vascular, afectări degenerative vasculareTraumatism vascular, afectări degenerative vasculare

GRUPE DE RISC PENTRU COMPLICAŢII TROMBOEMBOLICEGRUPE DE RISC PENTRU COMPLICAŢII TROMBOEMBOLICE..Risc scăzutRisc scăzut

chirurgie minoră (<30 minute); nici un factorde risc, mai puţin vârsta;chirurgie minoră (<30 minute); nici un factorde risc, mai puţin vârsta;intervenţie < 40 minute fără alţi factori de risc;intervenţie < 40 minute fără alţi factori de risc;traumatism sau afecţiune medicală minoră.traumatism sau afecţiune medicală minoră.

Risc moderatRisc moderatintervenţie majoră, urologică, ginecologică,cardio-toracică, vasculară, intervenţie majoră, urologică, ginecologică,cardio-toracică, vasculară,

neuro-chirurgicală, vârstă> 40 ani sau alţi factori de risc;neuro-chirurgicală, vârstă> 40 ani sau alţi factori de risc;boală medicală: cardiopatie sau boală pulmonară,boală medicală: cardiopatie sau boală pulmonară, cancer, boală cancer, boală

inflamatorie intestinală;inflamatorie intestinală;

4444

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

traumatism sau arsură majoră;traumatism sau arsură majoră;traumatism sau arsură minoră plus antecedentetraumatism sau arsură minoră plus antecedente de tromboză de tromboză

venoasă profundă, embolie pulmonarăsau trombofilie.venoasă profundă, embolie pulmonarăsau trombofilie. Risc mareRisc mare fractură sau intervenţie ortopedică majoră lafractură sau intervenţie ortopedică majoră la bazin, şold sau membrebazin, şold sau membre

inferioare;inferioare; intervenţie chirurgicală abdominală sau pelvină;intervenţie chirurgicală abdominală sau pelvină; operaţie, traumatism sau afecţiune medicalăoperaţie, traumatism sau afecţiune medicală majoră plus antecedente majoră plus antecedente

de embolie pulmonarăde embolie pulmonară sau trombofilie;sau trombofilie; amputaţie majoră de membru inferior.amputaţie majoră de membru inferior.

Mijloace practice de profilaxie a TEV suntMijloace practice de profilaxie a TEV suntMMobilizare precoce;obilizare precoce;PProcedee fizice: bandaj elastic, ciorap elastic,rocedee fizice: bandaj elastic, ciorap elastic, masaj, stimulare masaj, stimulare

electrică externă;electrică externă;PProcedee farmacologice: aspirina, dextrani, anticoagulanterocedee farmacologice: aspirina, dextrani, anticoagulanteOOrale, antiagregante - ticlopidina, heparinerale, antiagregante - ticlopidina, heparine fracţionate şi fracţionate şi

nefracţionate.nefracţionate.Tratamentul curativ al emboliilor venoase utilizeazăTratamentul curativ al emboliilor venoase utilizează heparine, heparine,

anticoaguanticoagu--lante orale şi uneori fibrinoliticelante orale şi uneori fibrinolitice

4545

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

FIBRINOLIZA PRIMITIVĂFIBRINOLIZA PRIMITIVĂ Apare după eliberare masivă de activatori ai plasminogenului care are Apare după eliberare masivă de activatori ai plasminogenului care are

drept consecinţă distrugerea cheagului recent format cu distrucţia drept consecinţă distrugerea cheagului recent format cu distrucţia fibrinogenului. Se întâlneşte în cursul intervenţiilor delabrante ale fibrinogenului. Se întâlneşte în cursul intervenţiilor delabrante ale organelor bogate în activatori ai plasminogenului (pulmon, aparat urinar organelor bogate în activatori ai plasminogenului (pulmon, aparat urinar infectat, ciroze, pancreas, uter, prostată) şi în mod deosebit în chirurgia infectat, ciroze, pancreas, uter, prostată) şi în mod deosebit în chirurgia cardio-vasculară cu circulaţie extracorporeală.cardio-vasculară cu circulaţie extracorporeală.

Fibrinoliza primitivă este frecvent asociată unui oarecare grad de CID.Fibrinoliza primitivă este frecvent asociată unui oarecare grad de CID. Diagnosticul se pune pe testul de liză a euglobulinelor, care este scurtat Diagnosticul se pune pe testul de liză a euglobulinelor, care este scurtat

(sub 20 minute) şi tromboelastograma, fibrinogen scăzut, PDF crescut. (sub 20 minute) şi tromboelastograma, fibrinogen scăzut, PDF crescut. De regulă nu prezintă nici trombopenie, nici complexe solubile.De regulă nu prezintă nici trombopenie, nici complexe solubile.

Tratament:Tratament: 1. 1. Tratament antifibrinolitic: Tratament antifibrinolitic: se instituie după eliminarea diagnosticului se instituie după eliminarea diagnosticului

de CID şi constă în 2 clase de medicamente:de CID şi constă în 2 clase de medicamente: a) Antiplasminele:a) Antiplasminele:

inhibitorul Kunitz;inhibitorul Kunitz; inhibitorul Frey;inhibitorul Frey; aprotinină.aprotinină. Trasylol.Trasylol. Zimofren.Zimofren. Iniprol.Iniprol. Gordox.Gordox.

4646

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

b) Activatori ai plasminogenuluib) Activatori ai plasminogenului EACA (acid epsilon-amino-caproic). Amcha (Frenolyse). Amca EACA (acid epsilon-amino-caproic). Amcha (Frenolyse). Amca

(Exacyl), acid tranexamic.(Exacyl), acid tranexamic. Fibrinogen.Fibrinogen. Sânge proaspăt.Sânge proaspăt. CrioprecipitatCrioprecipitat

COAGULAREA INTRAVASCULARĂCOAGULAREA INTRAVASCULARĂ DISEMINATĂ (CID)DISEMINATĂ (CID)CIDCID e este un proces excesiv de activare a mecanismelorste un proces excesiv de activare a mecanismelor hemostazei; hemostazei; CIDCID poate exista poate exista subsub o formă subacută o formă subacută şi şi o formă cronică cu tulburărio formă cronică cu tulburări

hemorahemora--gice de importanţăgice de importanţă mai mică.mai mică.Mecanismul de triggerMecanismul de trigger este multiplu este multiplu::

1. 1. Stimularea cascadei coagulării Stimularea cascadei coagulării prin trecereaintrarea în sânge prin trecereaintrarea în sânge tromboplastinei tisulare. Aceasta se produce:tromboplastinei tisulare. Aceasta se produce:

prin traume extensive;prin traume extensive; diseminarea ţesuturilor maligne;diseminarea ţesuturilor maligne; episod acut de hemoliză intravasculară (ex.: transfuzie episod acut de hemoliză intravasculară (ex.: transfuzie

incompatibilă).incompatibilă).2. 2. Injurie endotelială severă Injurie endotelială severă a peretelui vascular, care activează a peretelui vascular, care activează

cascada coagulării pe cale intrinsecă cu aportul sistemului kalikreinic-cascada coagulării pe cale intrinsecă cu aportul sistemului kalikreinic-kininic. Se întâlneşte, în special, în următoarele situaţii:kininic. Se întâlneşte, în special, în următoarele situaţii:

4747

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

pacienţi cu septicemii cu gram-negativi, undepacienţi cu septicemii cu gram-negativi, unde se se eliberează endotoxine;eliberează endotoxine;

unele boli virale;unele boli virale;arsuri extensive;arsuri extensive;hipoxie, acidoze, hipotensiune arterială prelungită.hipoxie, acidoze, hipotensiune arterială prelungită.

3. 3. Inducerea directă a activării plachetare Inducerea directă a activării plachetare în:în:stări septicemice sau viremice;stări septicemice sau viremice;prezenţa complexelor antigen-anticorp;prezenţa complexelor antigen-anticorp;secundar generării trombinei sau lezării pereteluisecundar generării trombinei sau lezării peretelui vascular vascular

având consecinţă finală formareaavând consecinţă finală formarea trombinei.trombinei.EtiologiEtiologiaCIDaCID

1. infecţii:1. infecţii:- septicemia cu gram-negativi (60% din totalul cazurilor)- septicemia cu gram-negativi (60% din totalul cazurilor)- viremia;- viremia;- malaria- malaria

2. cancer:2. cancer:- diseminări metastatice (carcinom gastric, pancreatic, - diseminări metastatice (carcinom gastric, pancreatic,

pulmonar, prostatic);pulmonar, prostatic);- chimioterapie;- chimioterapie;- leucemie;- leucemie;

4848

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

3. ginecologică şi obstetricală.3. ginecologică şi obstetricală.- făt mort;- făt mort;- avort septic;- avort septic;- dezlipire de placentă;- dezlipire de placentă;- eclampsie;- eclampsie;- embolie amniotică;- embolie amniotică;- placenta praevia;- placenta praevia;- sarcina (hipercoagulare, creşte F VII, scade- sarcina (hipercoagulare, creşte F VII, scade activitatea fibrinolitică, se depozitează fibrinogen înactivitatea fibrinolitică, se depozitează fibrinogen în placentă).placentă).

4. şocul: posttraumatic4. şocul: posttraumatic- intervenţii chirurgicale mari;- intervenţii chirurgicale mari;-arsuri.-arsuri.

5. boli hepatice: ciroza; necroza hepatică acută;5. boli hepatice: ciroza; necroza hepatică acută;6. transplant: rejet;6. transplant: rejet;7. circulaţie extracorporeală: chirurgie cardio-vasculară;7. circulaţie extracorporeală: chirurgie cardio-vasculară;8 reacţie posttraunsfuzională: incompatibilitate8 reacţie posttraunsfuzională: incompatibilitate ABO.ABO.9. hemoliza intravasculară extensivă în sindromul9. hemoliza intravasculară extensivă în sindromul de de strivire.strivire.

4949

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

LaboratorLaborator - depleţia - consumul factorilor coagulării şi- depleţia - consumul factorilor coagulării şi plachetari;plachetari;- prezenţa hemolizei intravasculare;- prezenţa hemolizei intravasculare;- prezenţa mecanismelor fibrinolizei;- prezenţa mecanismelor fibrinolizei;- HB scade;- HB scade;- numărul trombocitelor scade < 100 000/mmc;- numărul trombocitelor scade < 100 000/mmc;- TT crescut de peste 2 ori;- TT crescut de peste 2 ori;- PT crescut;- PT crescut;- fibrinogen scăzut < 1 g/l;- fibrinogen scăzut < 1 g/l;- în plus factorii II, V, VIII scad;- în plus factorii II, V, VIII scad;- PDF prezenţi > 100 mg/ml (normal < 10 mg/ml).- PDF prezenţi > 100 mg/ml (normal < 10 mg/ml).

Prezenţa PDF şi a complexor de fibrină se investigheazăPrezenţa PDF şi a complexor de fibrină se investighează cu cu testul cu etanol şi protamină. Uneoritestul cu etanol şi protamină. Uneori dă reacţii fals-pozitive.dă reacţii fals-pozitive.

Unii pacienţi nu au prezenţi PDF, semnificândUnii pacienţi nu au prezenţi PDF, semnificând ineficienta sau ineficienta sau inactivitatea sistemului fibrinolitic şiinactivitatea sistemului fibrinolitic şi au un prognostic au un prognostic nefavorabil, dezvoltând insuficienţe de organ prin tromboze nefavorabil, dezvoltând insuficienţe de organ prin tromboze extensive.extensive.

Creşterea nivelului fibropeptidului A eliberat deCreşterea nivelului fibropeptidului A eliberat de fibrinogen fibrinogen iniţial sub acţiunea trombinei, scădereainiţial sub acţiunea trombinei, scăderea nivelului AT III şi nivelului AT III şi proteinei C, scăderea nivelului fibronectinei plasmatice proteinei C, scăderea nivelului fibronectinei plasmatice (probabil prin legarea de(probabil prin legarea de trombii formaţi) pot apare în CID.trombii formaţi) pot apare în CID.

5050

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

ClinicăClinică Clinica: Clinica: debut în primele 24 ore de la acţiuneadebut în primele 24 ore de la acţiunea factorului triggerfactorului trigger prima fazăprima fază - coagulare şi formare de trombi- coagulare şi formare de trombi ducând la:ducând la:

insuficienţă de organ;insuficienţă de organ; gangrene la degete;gangrene la degete; purpura fulminans;purpura fulminans; acrocianoze;acrocianoze; bule hemoragice;bule hemoragice; insuficienţă renală;insuficienţă renală; plămân de şoc;plămân de şoc; tromboze cerebrale - ischemie cerebrală.tromboze cerebrale - ischemie cerebrală.

a doua fazăa doua fază - fibrinoliză: - fibrinoliză: hemoragii la nivelulhemoragii la nivelul plăgilor chirurgicale, locuri de puncţie, tuburi deplăgilor chirurgicale, locuri de puncţie, tuburi de

dren, tractului gastrointestinal, aparatului respirator,dren, tractului gastrointestinal, aparatului respirator, urogenital, urogenital, postpartum.postpartum.TratamentTratament

- eliminarea factorului trigger (ex.: evacuarea- eliminarea factorului trigger (ex.: evacuarea rapidă a uterului);rapidă a uterului); - tratament etiopatogenic: antibioterapie în şoc- tratament etiopatogenic: antibioterapie în şoc septic;septic; - tratamentul şocului: volum, combaterea hipoxiei- tratamentul şocului: volum, combaterea hipoxiei şi acidozeişi acidozei

5151

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

aport de factori de coagulare:aport de factori de coagulare: plasmă proaspătă congelată: 4-5 pungi rapidplasmă proaspătă congelată: 4-5 pungi rapid transfuzate transfuzate

(conţine şi AT III, proteina C); acţionează(conţine şi AT III, proteina C); acţionează şi ca expander şi ca expander volemic;volemic;

crioprecipitat: aport de factor VIII, fibrinogen, fibronectină, crioprecipitat: aport de factor VIII, fibrinogen, fibronectină, factor XIII (5-10 unităţi);factor XIII (5-10 unităţi);

masă trombocitară;masă trombocitară; eritrocite (până la Ht 30%);eritrocite (până la Ht 30%);

Tratament:Tratament: formele hemoragice severeformele hemoragice severe (fibrinogen < 0,5 (fibrinogen < 0,5

g/l,trombopenie); seg/l,trombopenie); se adminisadminis--trează fibrinogen, masătrează fibrinogen, masă trombocitară plus tratamentul şocului;trombocitară plus tratamentul şocului;

formele mediiformele medii (fibrinogen 0,5-1 g/l, trombocite (fibrinogen 0,5-1 g/l, trombocite < 100 < 100 000/mmc);000/mmc); se administrează plasmă proaspătă congelată,se administrează plasmă proaspătă congelată, heparină, AT III;heparină, AT III;

formele uşoareformele uşoare se administrează plasmă congelată, se administrează plasmă congelată, factor V.factor V.

5252

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

TESTELE HEMOSTAZEI TESTELE HEMOSTAZEI ŞI ŞI ALE COAGULALE COAGULĂRIIĂRII SÂNGELUI SÂNGELUICea mai importantă evaluare a hemostazei este este o anamnezo anamnezăă

atentatentăă si un examen fizic atent si un examen fizic atent. . TESTE TESTE DE DE SCREENING SCREENING PENTRU PENTRU DEFECTEDEFECTELELE FACTORIFACTORILOR LOR DE DE

COAGULARECOAGULARE:: timpul de protrombină timpul de protrombină (PT, T. Quick, PTT) Valori normale (PT, T. Quick, PTT) Valori normale

10-13 secunde.10-13 secunde. Pentru standardizare se utilizează INR Pentru standardizare se utilizează INR (internaţional(internaţional normalized ratio) normalized ratio) care trebuie să fie întrecare trebuie să fie între 2-4.2-4.

timpul de tromboplastină activată parţial (aPTT) timpul de tromboplastină activată parţial (aPTT) NormalNormal 27-37 secunde;27-37 secunde;

timpul de trombină timpul de trombină (TT)(TT) Normal = abatere de 4-5 Normal = abatere de 4-5 secundesecunde faţă de martor (12-20 secunde).faţă de martor (12-20 secunde).

Aceste trei ţeste evidenţiază majoritatea tulburărilorAceste trei ţeste evidenţiază majoritatea tulburărilor hemostatice. Numaihemostatice. Numai factorul XIII nu este detectat,factorul XIII nu este detectat, pentru el pentru el făcându-se trombelasto-grama carefăcându-se trombelasto-grama care arată stabilitatea şi arată stabilitatea şi calitatea trombuluicalitatea trombului

Timp de sângerare (TS):Timp de sângerare (TS): 1-4 minute Duke;1-4 minute Duke; 1-6 1-6 mminute (Ivy).inute (Ivy).Timp de coagulare: 6-17 minute (Lee-White).Timp de coagulare: 6-17 minute (Lee-White).

5353

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

Timp parţial de trombină: 45-55 secunde.Timp parţial de trombină: 45-55 secunde.

Timp de trombină: 17-23 secunde.Timp de trombină: 17-23 secunde.

Indice Quick: 70-100%.Indice Quick: 70-100%.

Timp Howell: 50-80 secunde.Timp Howell: 50-80 secunde.

Fibrinogen: 200-450 mg%.Fibrinogen: 200-450 mg%.

Tromboelastograma.Tromboelastograma.

NumNumăărul trombocitelor. rul trombocitelor.

5454

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

HEMOSTAZA PROVIZORIEHEMOSTAZA PROVIZORIE

Hemostaza provizorieHemostaza provizorie constconstăă în oprirea hemoragiei în oprirea hemoragiei pentru un timp limitpentru un timp limitaat, print, printr-o serie de tr-o serie de manevre:manevre:

CCompresiunea digitalompresiunea digitalăă care se aplicăse aplică:: deasupra leziuniideasupra leziunii, în caz de hemoragie arterial, în caz de hemoragie arterialăă şşi i lala nivelul leziuniinivelul leziunii, în caz de hemoragie venoas, în caz de hemoragie venoasăă

CCompresiunea digitalompresiunea digitalăă sese poate face poate face direct pe direct pe leziuneleziune (în timpul interventiilor chirurgicale), sau (în timpul interventiilor chirurgicale), sau la la distantdistantăă de de focarfocar, , când se poate intercepta când se poate intercepta circulatia între cord si leziunecirculatia între cord si leziune (pentru arter (pentru arterăă) ) şşi i invers, în cazul leziunilor venoaseinvers, în cazul leziunilor venoase

HHemostaza prin pansament compresivemostaza prin pansament compresiv se realizeazse realizeazăă prin diferite tehnici de înfprin diferite tehnici de înfăşăşare are

5555

HEMOSTAZAHEMOSTAZA

CCompresiunea circularompresiunea circularăă se realizse realizeeaazăză ccuu:: mijloace improvizate (curea, cravata, fmijloace improvizate (curea, cravata, fâşâşii de pânzii de pânzăă

etc.), etc.), ccu garou. u garou.

Trebuie avutTrebuie avutăă în vedere în vedere ridicarea garoului o data la ridicarea garoului o data la 20-30 min20-30 min., pentru împiedicarea leziunilor ischemice, ., pentru împiedicarea leziunilor ischemice, care pot duce la care pot duce la şşoc oc prin prin sdr. de reperfsdr. de reperfuuzie la ridicarea zie la ridicarea garoului. garoului.

Pacientul va fi însotitPacientul va fi însotit pe timpul transportului, pe timpul transportului, de un de un biletbilet în care se va preciza ora aplic în care se va preciza ora aplicăării garoului.rii garoului.

5656

HEMOSTAZA HEMOSTAZA PROVIZORIEPROVIZORIE

Compresiunea arterei humerale. (dupa T.Ghitescu) Compresiunea arterei subclaviculare. (dupa T. Ghitescu)

Compresiunea a. carotide comune. (dupa T. Ghitescu) a.-Compresiunea arterei femurale; b.- Compresiunea aortei abdominale. (dupa T. Ghitescu)

5757

HEMOSTAZA HEMOSTAZA PROVIZORIEPROVIZORIE

a.-Compresiunea pe artera humeralà; b.-Compresiunea arterei axilare. (dupa T.Ghitescu):

Compresiunea pe aorta abdominalâ - diferite sisteme de mentinere a compresiunii.

a. - Compresiunea vaselor poplitee; b. - Compresiune la plica cotului; c. - Compresiunea iliace externe.

5858

HEMOSTAZA HEMOSTAZA DEFINITIVĂDEFINITIVĂ

Hemostaza definitivHemostaza definitivăă urm urmăărereşşte te oprirea definitivoprirea definitivăă a a sângersângerăăriirii prin manevre chirurgicale: prin manevre chirurgicale:

forcipresuraforcipresura (aplicarea penselor hemostatice), (aplicarea penselor hemostatice), ligatura chirurgicalligatura chirurgicalăă,, făfăcutcutăă cât mai electiv pe vasul care cât mai electiv pe vasul care

sângersângerăă ( (ccu exceptia vaselor de importanu exceptia vaselor de importanţăţă vital vitalăă), ), hemostaza prin agenti termicihemostaza prin agenti termici (realizat (realizatăă prin cauterizare prin cauterizare

electricelectricăă) care se adreseaz) care se adreseazăă hemoragiilor din vase mici. hemoragiilor din vase mici. Avantajul cauteriAvantajul cauterizăzării electrrii electriice (mono- sau bipolare) estece (mono- sau bipolare) estede a de a câcâşştiga timp. Dezavantajul consttiga timp. Dezavantajul constăă în necroza tisular în necroza tisularăă din jurul din jurul punctului cauterizat, fapt ce realizeazpunctului cauterizat, fapt ce realizeazăă o escar o escarăă post- post-combustionalcombustionalăă care se care se eeliminliminăă dupa cca. 6-7 zile dupa cca. 6-7 zile şişi poate g poate geenera nera hemoragii secundarehemoragii secundare.. In ultima vreme se folosesc dispozitive laser-argon, In ultima vreme se folosesc dispozitive laser-argon, ccu mare u mare eficeficienţăienţă hemostatic hemostaticăă, în chirurgia parenchimatoas, în chirurgia parenchimatoasăă şişi în în hemoragiile în pânzâ de tip capilar.hemoragiile în pânzâ de tip capilar.

hemostaza prin agenti hemostaza prin agenti chimchimiciici Agentii chimici folositi în Agentii chimici folositi în hemostazhemostazăă sunt diver sunt diverşşi, de la vasoconstrictoi, de la vasoconstrictoaarree (adrenalina, (adrenalina, noradrenalina, efedrina), pânâ la agenti procoagulanti; cel mai noradrenalina, efedrina), pânâ la agenti procoagulanti; cel mai utilizat actualmente utilizat actualmente fiindfiind fibrina, care are actiune hemostatic fibrina, care are actiune hemostaticăă independentindependentăă de procesul de de procesul de coagulare, are absorbtie rapidcoagulare, are absorbtie rapidăă şşi i nu este iritantnu este iritantăă (produsele Gelaspon , Surgicel , Tacho-Comb ). (produsele Gelaspon , Surgicel , Tacho-Comb ).

5959


Mai rMai reecent s-au introdus substancent s-au introdus substanţţe rapid polimerizante e rapid polimerizante pe bazpe bazăă de acrila de acrilaţţi, care "cimenteazi, care "cimenteazăă" suprafetele " suprafetele sângerânde, evitând astfel sacrifsângerânde, evitând astfel sacrifiiciul partial sau total de ciul partial sau total de organ (splinâ, rinichi).organ (splinâ, rinichi).

In hemoragiile eu punctele de plecare In hemoragiile eu punctele de plecare leziuni ale vaselor mari se utilizeaz se utilizeazăă: sutura parietal: sutura parietalăă vascular vascularăă simpl simplăă sau sau ccu u patch (venos sau sintetic), sutura vascularà termino-patch (venos sau sintetic), sutura vascularà termino-terminalà, atunci când pierderea de substantterminalà, atunci când pierderea de substantăă vascular vascularăă permite apropierea extremitâpermite apropierea extremitâţţilor, grefa vascularilor, grefa vascularăă ccu venu venăă sau material sintetic (reprezintsau material sintetic (reprezintăă o interpozi o interpoziţţie de protezâ ie de protezâ venoasà sau sinteticâ între doua capete vasculare; ca venoasà sau sinteticâ între doua capete vasculare; ca material venos se folosematerial venos se foloseşşte cel mai freevent safena internte cel mai freevent safena internăă dar dar şşi alte vene mari cum ar fi iliaca sau femurala externi alte vene mari cum ar fi iliaca sau femurala externăă ori profundori profundăă. Protezele sintetice utilizeaz. Protezele sintetice utilizeazăă materiale ca materiale ca teflonul, dacronul sau Gore-tex ), teflonul, dacronul sau Gore-tex ), procedee de by-pass procedee de by-pass (pontaje, (pontaje, şşunturi) care scurt-circuiteazâ un teritoriu unturi) care scurt-circuiteazâ un teritoriu vascular compromis utilizând de asemenea material venos vascular compromis utilizând de asemenea material venos sau protetic.sau protetic.

6060


Compensarea pierderilor se realizeazCompensarea pierderilor se realizeazăă prin: prin: înlocuirea pierderilor înlocuirea pierderilor ccu sânge proaspu sânge proaspăăt, izo-grup, izo-Rh, t, izo-grup, izo-Rh,

masmasăă eritrocitar eritrocitarăă,,plasmplasmăă sau substante macromoleculare sau substante macromoleculare şşi solutii i solutii cristaloide (dextranii, ser fiziologic,cristaloide (dextranii, ser fiziologic, solutia Ringer, Ringer solutia Ringer, Ringer lactat, Haemacel®, albumine umane). lactat, Haemacel®, albumine umane).

în timpul interventiilor deîn timpul interventiilor de lungà duratâ în chirurgia lungà duratâ în chirurgia parenchimatoasâ se foloseçte din ce în ce mai mult auto-parenchimatoasâ se foloseçte din ce în ce mai mult auto-transfuzia peroperatorie (sistemul "cell-saver", prin transfuzia peroperatorie (sistemul "cell-saver", prin colectarea, purificarea, recolectarea, purificarea, reââncncăălzirealzirea ş şi reperfuzarea i reperfuzarea sângelui pierdut în timpul operasângelui pierdut în timpul operaţţiei).iei).

Stimularea hematopoezeiStimularea hematopoezei se realizeaz se realizeazăă prin transfuzii de prin transfuzii de masmasăă eritrocitar eritrocitarăă,, plasmplasmăă, eritropoetin, eritropoetinăă, vitaminoterapie, , vitaminoterapie, aminoacizi aminoacizi şşi nutrii nutriţţie parenteralie parenteralăă şşi/ saui/ sau enteralenteralăă pentru pentru corectarea stcorectarea stăării de rii de şşoc cronic.oc cronic.

HHemostaticeleemostaticele: vitaminele: vitaminele K, etamsilat, venostat (Dicynone ).K, etamsilat, venostat (Dicynone ).

6161

TRANSFUZIA DE SÂNGETRANSFUZIA DE SÂNGE

TRANSFUZIA DE SÂNGE TRANSFUZIA DE SÂNGE DEFINIŢIEDEFINIŢIE: : Transfuzia este o metodă terapeutică, care Transfuzia este o metodă terapeutică, care

constă în introducerea de sânge în sistemul circulator constă în introducerea de sânge în sistemul circulator al bolnavului.al bolnavului.

La 15 iunieLa 15 iunie 1667 Jean Denis execută prima transfuzie 1667 Jean Denis execută prima transfuzie la om, de la oaie la omla om, de la oaie la om

Prima transfuzie reuşită de la om la om a fost Prima transfuzie reuşită de la om la om a fost comunicată în 1818comunicată în 1818dede J.B.Blundell.J.B.Blundell.

În 1900 Landsteiner a descoperit grupele sanguine şi În 1900 Landsteiner a descoperit grupele sanguine şi dr. Wiener în 1941 factorul Rh.dr. Wiener în 1941 factorul Rh.

Ulterior au fost descoperite numeroase alte sisteme Ulterior au fost descoperite numeroase alte sisteme antigenice: M, N, L, K, Lewis, HLA etc.antigenice: M, N, L, K, Lewis, HLA etc.

Mecanismul imunologic care stă la baza accidentelor Mecanismul imunologic care stă la baza accidentelor transfuzionale, este rezultatul unei reacţii antigen-transfuzionale, este rezultatul unei reacţii antigen-anticorp care determină aglutinarea şi hemoliza. anticorp care determină aglutinarea şi hemoliza.

6262


Antigenii sunt situaţi pe eritrocite, iar anticorpii numiţi Antigenii sunt situaţi pe eritrocite, iar anticorpii numiţi aglutinine, se află în plasmă.aglutinine, se află în plasmă.

Antigenii de pe eritrocite sunt numiţi aglutinogeneAntigenii de pe eritrocite sunt numiţi aglutinogene “A” “A” şişi “B”“B”, iar anticorpii sunt numiţi aglutinine, iar anticorpii sunt numiţi aglutinine “ “αα” ” şi şi ““ββ””..

Repartizarea aglutininelor în serul uman se face dupa Repartizarea aglutininelor în serul uman se face dupa ““regula repartiţiei reciproc inversăregula repartiţiei reciproc inversă”-”- Landsteiner, adică Landsteiner, adică nu nu poate coexista aglutinina de acelaşi fel cu aglutinogenulpoate coexista aglutinina de acelaşi fel cu aglutinogenul

Fiecare individ are un anumit sistem de aglutinogene, fapt Fiecare individ are un anumit sistem de aglutinogene, fapt care împarte oamenii în diferite grupe sanguine. care împarte oamenii în diferite grupe sanguine.

Landsteiner a împărţit oamenii în Landsteiner a împărţit oamenii în patru grupe sanguinepatru grupe sanguine, , după cum posedă sau nu pe eritrocite aglutinogene A şi B.după cum posedă sau nu pe eritrocite aglutinogene A şi B.

Există 4 grupe sanguine: grupa 0 (I) care nu are aglutinogen Există 4 grupe sanguine: grupa 0 (I) care nu are aglutinogen şi doar aglutininele şi doar aglutininele αα şi şi ββ, grupa A(ll) care are aglutinogen A, grupa A(ll) care are aglutinogen A şi aglutinină şi aglutinină ββ, grupa B(lll) care are aglutinogen B şi , grupa B(lll) care are aglutinogen B şi aglutinina aglutinina αα, , grupa AB(IV) care are aglutinogenele A şi B.grupa AB(IV) care are aglutinogenele A şi B.

6363


GrupaGrupa RhRh AglutinogeAglutinogenn

AglutininăAglutinină FrecvenţFrecvenţaa

EtichetăEtichetă ObservaţiiObservaţii

O(I)O(I)++

__ αα , , ββ 36%36%AlbAlbăă

(verde)(verde)Donator Donator universaluniversal

__

A(II)A(II)SubgrupSubgrup

ee

1,21,2

++ AA

AA11; A; A22 ββ 40%40% AlbastrăAlbastră__

B(III)B(III)++

BB αα 17%17% RoşieRoşie__

AB(IV)AB(IV)++

ABAB __ 7%7% GalbenăGalbenăPrimitor Primitor universaluniversal

__

GRUPELE DE SÂNGE – sistemul ABO - Rh

6464


SistemulSistemul Rh (1941) Rh (1941) 84% din oameni posedă pe eritrocite un aglutinogen(non A 84% din oameni posedă pe eritrocite un aglutinogen(non A

sau B) numit factor Rh ei sunt (Rh+), indiferent de sistemul sau B) numit factor Rh ei sunt (Rh+), indiferent de sistemul OABOAB..

16% nu posedă factori Rh16% nu posedă factori Rh ei ei sunt (Rh sunt (Rh –– ). ). NNu există aglutinină anti Rh, dar se formează dacă se u există aglutinină anti Rh, dar se formează dacă se

transfuzează sânge Rh (+) la cei cu Rh(-) sau dacă o mamă transfuzează sânge Rh (+) la cei cu Rh(-) sau dacă o mamă este Rh(-) iar fătul este Rh(+),este Rh(-) iar fătul este Rh(+), ceea ce produce ceea ce produce izoimunizarea cu reacţii antigen-anticorp manifestate prin izoimunizarea cu reacţii antigen-anticorp manifestate prin icterul hemolitic al nou-născutului.icterul hemolitic al nou-născutului.

Alte sisteme antigenice eritrocitare: Alte sisteme antigenice eritrocitare: Kell, Kell, Duffy,' Duffy,' Kidd, Kidd, Lewis, Lewis, Lutheran, M, H etc, care au importanţă practică redusă. Lutheran, M, H etc, care au importanţă practică redusă.

6565


Prin determinarea grupei sanguine şi a Rh-ului se Prin determinarea grupei sanguine şi a Rh-ului se stabileşte compatibilitatea între sângele primitorului stabileşte compatibilitatea între sângele primitorului şi cel al donatorului. şi cel al donatorului.

ExcepţieExcepţie:: fac până la o anumită cantitate de sânge fac până la o anumită cantitate de sânge transfuzat (250-270 ml) grupeletransfuzat (250-270 ml) grupele::

, , la care aportul de la care aportul de aglutinina se diluează şi nu se produc reacţii aglutinina se diluează şi nu se produc reacţii

, care neposedând , care neposedând aglutinine pot primi limitat sânge din celelalte aglutinine pot primi limitat sânge din celelalte grupe.grupe.

Practic nu se poate administra sânge care să Practic nu se poate administra sânge care să conţină aglutinogenele conţină aglutinogenele de pe de pe eritrocite de eritrocite de acelaşi fel cu aglutininele din plasma primitoruluiacelaşi fel cu aglutininele din plasma primitoruluiCorect este să se administreze sânge Corect este să se administreze sânge izogrup izo Rhizogrup izo Rh

● O(l) - O(l) - donator donator universaluniversal● AB(IV) - AB(IV) - primitor primitor universaluniversal

6666


PROBELE DE COMPATIBILITATE OBLIGATORII ÎN SISTEMULPROBELE DE COMPATIBILITATE OBLIGATORII ÎN SISTEMUL OO AA B şi RB şi Rhh

Determinarea Determinarea grupei sanguinegrupei sanguine::Proba Beth-Vincent: caută aglutinogenele A şi B: Proba Beth-Vincent: caută aglutinogenele A şi B:

ser hemotest + sânge de cercetatser hemotest + sânge de cercetatProba Sinonim: caută aglutininele Proba Sinonim: caută aglutininele αα şi şi ββ : :

hematii cunoscute OAB + plasmă de cercetathematii cunoscute OAB + plasmă de cercetatProbaProba Jeambreau la rece: proba directă: Jeambreau la rece: proba directă:

sânge donator + plasmă primitorsânge donator + plasmă primitorProbaProba Jeambreau la cald: în termostat la 3°C. Jeambreau la cald: în termostat la 3°C.

DeterminareaDeterminarea Rh – uluiRh – ului::ser antiRh + sânge de cercetat cu martori Rh (+) şi ser antiRh + sânge de cercetat cu martori Rh (+) şi

Rh (-)Rh (-)DeterminDeterminări globaleări globale

Proba Beth-Vincent la flacon: verificarea Proba Beth-Vincent la flacon: verificarea etichetei etichetei flaconului flaconului

Proba Beth-Vincent din degetul bolnavului Proba Beth-Vincent din degetul bolnavului Proba Oelecker (probă biologică): se transfuzează 20 Proba Oelecker (probă biologică): se transfuzează 20 ml sânge şi se observă dacă bolnavul are reacţii ml sânge şi se observă dacă bolnavul are reacţii de de incompatibilitateincompatibilitate

6767


PREPARATE DERIVATE DIN SÂNGEPREPARATE DERIVATE DIN SÂNGE Sângele integralSângele integral are indicaţii din ce în ce mai restrânse are indicaţii din ce în ce mai restrânse. .

TTimpul de stocareimpul de stocare 21 zile 21 zile.. Masa eritrocitarăMasa eritrocitară obţinută prin centrifugarea sângelui obţinută prin centrifugarea sângelui

integral, extracţia plasmei şi înlocuirea cu soluţie de integral, extracţia plasmei şi înlocuirea cu soluţie de resuspendareresuspendare,, nutritivă pentru eritrocite nutritivă pentru eritrocite;; prelungeşte prelungeşte timpul de stocare la 35-56 zile.timpul de stocare la 35-56 zile.

Masă leucocitarăMasă leucocitară se obţine printr-un aparat programat se obţine printr-un aparat programat de centrifu-gare şi absorbţia stratului dintre plasmă şi de centrifu-gare şi absorbţia stratului dintre plasmă şi eritrocite.eritrocite.

Concentrat congelat de eritrociteConcentrat congelat de eritrocite (la minus 70 - minus (la minus 70 - minus 150°C) păs-trează intact prin oprirea metabolismului 150°C) păs-trează intact prin oprirea metabolismului eritrocitar ATP şi 2,3 DPG. Este indicat la cei cu eritrocitar ATP şi 2,3 DPG. Este indicat la cei cu aglutinine iregulare.aglutinine iregulare.

Concentrat trombocitarConcentrat trombocitar se obţine prin citofereză. Este se obţine prin citofereză. Este indicat în trombocitopenii severe sub 20 000 – 60 indicat în trombocitopenii severe sub 20 000 – 60 000/ml. Trombocitele transfuzate au durată de viaţă 000/ml. Trombocitele transfuzate au durată de viaţă scurtă şi pot transmite viruşii hepatitici, citomegalici şi scurtă şi pot transmite viruşii hepatitici, citomegalici şi SIDA. SIDA.

6868

TRANSFUZIA DE SÂNGE - DERIVATE DIN SÂNGETRANSFUZIA DE SÂNGE - DERIVATE DIN SÂNGE

Plasmă proaspătă congelatăPlasmă proaspătă congelată la minus 60°Cla minus 60°C se conservă se conservă mai multe luni; mai multe luni; la minus 30°Cla minus 30°C păstrează toţi factorii labili păstrează toţi factorii labili V-VIII. V-VIII. Este însă vector de patologie viralăEste însă vector de patologie virală. Are indicaţii . Are indicaţii în controlul imediat al hemoragiilor prin hipovitaminoza în controlul imediat al hemoragiilor prin hipovitaminoza K, prin transfuzii masive, purpură trombocitopenică în K, prin transfuzii masive, purpură trombocitopenică în cursul plasmaferezei şi în deficit de factori II, V, VII, X, XI.cursul plasmaferezei şi în deficit de factori II, V, VII, X, XI.

Crioprecipitat Crioprecipitat conţine factori VIII, conţine factori VIII, I, I, XIII şi fibronectină. XIII şi fibronectină. Principalele indicaţii sunt hemofilia, boala von Principalele indicaţii sunt hemofilia, boala von Willebrand, CID. La minus 30°C se păstrează 1 an.Willebrand, CID. La minus 30°C se păstrează 1 an.

Crioconcentrat de factor VIIICrioconcentrat de factor VIII se păstrează sub formă se păstrează sub formă liofilizată şi după administrare are timp de înjumătăţire liofilizată şi după administrare are timp de înjumătăţire de 12 ore.de 12 ore.

Plasmă fără crioprecipitatPlasmă fără crioprecipitat este plasma proaspătă este plasma proaspătă congelată fără factori I, VIII, XIII şi fibronectină, indicată congelată fără factori I, VIII, XIII şi fibronectină, indicată ca expander plasmatic. ca expander plasmatic.

PPSB - concentrat de protrombinăPPSB - concentrat de protrombină (factor II, VII, X, IX) (factor II, VII, X, IX) are indicaţii în hemofilia B, hipovitaminoza K, insuficienţa are indicaţii în hemofilia B, hipovitaminoza K, insuficienţa hepatică.hepatică.

6969

TRANSFUZIA DE SÂNGE - DERIVATE DIN SÂNGETRANSFUZIA DE SÂNGE - DERIVATE DIN SÂNGE

Antitrombina IIIAntitrombina III - se prezintă sub formă liofilizată. Se - se prezintă sub formă liofilizată. Se indică în şoc cu CID şi accidente trombo-embolice, indică în şoc cu CID şi accidente trombo-embolice, rezistenţă la heparină. Trezistenţă la heparină. Timpul de ½impul de ½ este de 2-3 ore este de 2-3 ore ore. ore.

Imunoglobuline polivalente sau specificeImunoglobuline polivalente sau specifice: : imunoglobulinele specificeimunoglobulinele specifice IgG anti DIgG anti D : : de exemplu se administrează în 48 ore de exemplu se administrează în 48 ore

de la naşterea unui copil Rh(+) din mamă Rh(-) sau de la naşterea unui copil Rh(+) din mamă Rh(-) sau la toate cazurile cu a imunizare Rh. la toate cazurile cu a imunizare Rh. ImunoglobulinăImunoglobulină;;

IgG antiHBSIgG antiHBS se utilizează în profilaxia hepatitei se utilizează în profilaxia hepatitei virale.virale.

AlbuminaAlbumina se prepară din plasmă sau din sângele se prepară din plasmă sau din sângele conţinut în placenta umană. Indicaţia sa majoră este conţinut în placenta umană. Indicaţia sa majoră este refacerea volemică. Se prezintă'sub formă de refacerea volemică. Se prezintă'sub formă de albumina umană 5% şi 20%. albumina umană 5% şi 20%. Riscul transmiterii virale Riscul transmiterii virale este nul, deoarece prepararea sa implică temperaturi este nul, deoarece prepararea sa implică temperaturi de 60°C mai multe ore.de 60°C mai multe ore.

7070


CONSERVARE A SÂNGELUI Şl DERIVATELOR DE CONSERVARE A SÂNGELUI Şl DERIVATELOR DE SÂNGESÂNGE

Conservarea sângelui recoltat pe soluţii Conservarea sângelui recoltat pe soluţii speciale se face la 4-6°Cspeciale se face la 4-6°C ..

Timpul maxim de conservare a sângelui Timpul maxim de conservare a sângelui integral este de 21 zileintegral este de 21 zile

7171


ACCIDENTELE Şl INCIDENTELE TRANSFUZIEI SANGACCIDENTELE Şl INCIDENTELE TRANSFUZIEI SANGUUINEINE1.1.ACCIDENTE NEIMUNOLOGICEACCIDENTE NEIMUNOLOGICE

Reacţii febrileReacţii febrile - frison - sunt datorate prezenţei de - frison - sunt datorate prezenţei de alloanticorpi antileucocitari şi mai rar anticorpi alloanticorpi antileucocitari şi mai rar anticorpi antiHLA, faţă de antigenele de suprafaţă ale antiHLA, faţă de antigenele de suprafaţă ale limfocitelor donatorului.limfocitelor donatorului.

Reacţii anafilactoideReacţii anafilactoide - - apar la primitorii care n-au IgA apar la primitorii care n-au IgA (incidenţa 1:900 în populaţia generală) sau care au (incidenţa 1:900 în populaţia generală) sau care au un titru IgA f.scăzut.un titru IgA f.scăzut.

Boli infecBoli infecţioase transmise prin transfuzieţioase transmise prin transfuzie:: Hepatita viralăHepatita virală - - cea mai frecventă complicaţie posttransfuzionalăcea mai frecventă complicaţie posttransfuzională, sub , sub

formă de hepatită B 10%formă de hepatită B 10%,, hepatita C, A, E hepatita C, A, E .. Infecţia cu virus citomegalic (CMV)Infecţia cu virus citomegalic (CMV) - virusul citomegalic este un virus - virusul citomegalic este un virus

herpetic constatat la 10% din donatorii sănătoşi, 50% din adulţi herpetic constatat la 10% din donatorii sănătoşi, 50% din adulţi prezintă anticorpi antiCMV. Virusul se află şi în genomul limfocitelor B. prezintă anticorpi antiCMV. Virusul se află şi în genomul limfocitelor B. Poate determina pneumopatii interstiţiale, hepatite grave, meningo-Poate determina pneumopatii interstiţiale, hepatite grave, meningo-encefalite.encefalite.

Infecţia cu virus Epstein-BarrInfecţia cu virus Epstein-Barr - un virus herpetic care după 4-8 - un virus herpetic care după 4-8 săptămâni se manifestă ca un sindrom mononucleozic.săptămâni se manifestă ca un sindrom mononucleozic.

7272

TRANSFUZIA DE SÂNGE - ACCIDENTE Şl INCIDENTETRANSFUZIA DE SÂNGE - ACCIDENTE Şl INCIDENTE

Infecţia cu virus SIDAInfecţia cu virus SIDA - are frecvenţă de - are frecvenţă de: : 1/1 250 000-1 250 000. 1/1 250 000-1 250 000. Testele de depistare Testele de depistare sunt sunt fiabilefiabile în 96% din cazuriîn 96% din cazuri;;perioada de pozitivareperioada de pozitivare de 3 luni a testelor face ca riscul SIDA la de 3 luni a testelor face ca riscul SIDA la transfuziitransfuzii să nu poată fi înlăturat complet.să nu poată fi înlăturat complet.

Luesul Luesul - stocarea sângelui la 4°C omoară spirocheta. - stocarea sângelui la 4°C omoară spirocheta. Concentratul trombocitar este actualmente considerat susceptibil Concentratul trombocitar este actualmente considerat susceptibil de transmiterea sifilisului, deoarece se păstrează la temperatura de transmiterea sifilisului, deoarece se păstrează la temperatura camereicamerei..

Malaria posttransfuzionalăMalaria posttransfuzională - incident de luat în considerare în - incident de luat în considerare în ţările endemice şi la donatoriiţările endemice şi la donatorii care au vizitat sau trăit în aceste care au vizitat sau trăit în aceste zone.zone.

Accidente legate de transfuziile masiveAccidente legate de transfuziile masiveNoţiunea de transfuzie masivă înseamnă administrarea cu viteză de 1,5 ml/kgc/minut a cel puţin 1/2 din volemia Noţiunea de transfuzie masivă înseamnă administrarea cu viteză de 1,5 ml/kgc/minut a cel puţin 1/2 din volemia volnavului. După Bauman transfuzia masivă înseamnă administrarea de sânge peste 3 l în câteva ore, iar după alţii volnavului. După Bauman transfuzia masivă înseamnă administrarea de sânge peste 3 l în câteva ore, iar după alţii administrarea în decurs de 24 de ore a 1/2 din volemia bolnavului.administrarea în decurs de 24 de ore a 1/2 din volemia bolnavului.

IntoxicaIntoxicaţia cu citrat de sodiuţia cu citrat de sodiu Excesul de citrat din soluţia Excesul de citrat din soluţia stabilizatoare a sângelui transfuzat determină acidoză,stabilizatoare a sângelui transfuzat determină acidoză, scade scade calciul ionizabil, Mg2+, cu repercusiuni cardiace (tulburări de calciul ionizabil, Mg2+, cu repercusiuni cardiace (tulburări de ritm, alungirea QT).ritm, alungirea QT).Se tratează prin administrarea a 1g calciu gluconic I.V. La fiecare Se tratează prin administrarea a 1g calciu gluconic I.V. La fiecare trei pungi de 250 ml sânge. Se foloseşte pentru administrare altă trei pungi de 250 ml sânge. Se foloseşte pentru administrare altă cale venoasă.cale venoasă.

Accidente prin supraâncărcareAccidente prin supraâncărcare edem pulmonar acutedem pulmonar acut în forma în forma acută sau acută sau hemocromatozăhemocromatoză în forma cronică în forma cronică

7373


Felul ReacţieiFelul Reacţiei FrecvenţăFrecvenţă SimptomatologieSimptomatologie TratamentTratamentReacţii pirogeneReacţii pirogene FoarteFoarte frecvente:frecvente:

aproxaprox..10%10%Frison, febra instalată brusc, la 30 min Frison, febra instalată brusc, la 30 min

de la începutul transfuziei, cefalee, de la începutul transfuziei, cefalee, tensiunea arterială nu scadetensiunea arterială nu scade

întreruperea transfuziei, liniştirea întreruperea transfuziei, liniştirea psihicului bolnavului, învelire cu psihicului bolnavului, învelire cu

pături, sticle calde, pături, sticle calde, antalgiceantalgice

Reacţii alergiceReacţii alergice Frecvenţa: 1%Frecvenţa: 1% Apariţia bruscă a elementelor urticari-Apariţia bruscă a elementelor urticari-ene, la 5—10 min de la începutul ene, la 5—10 min de la începutul transfuziei, prurit, rareori fenomene transfuziei, prurit, rareori fenomene grave de astmgrave de astm

Administrare preventivă de antihista-Administrare preventivă de antihista-minice la bolnavi cunoscuţi drept minice la bolnavi cunoscuţi drept alergicialergici

Boli infecţioase:Boli infecţioase:- hepatita epidemică- hepatita epidemică- malarie- malarie- Sifilis- Sifilis- SIDA- SIDA

Frecvenţa: 0,1-0,3%Frecvenţa: 0,1-0,3%Foarte rar Foarte rar Foarte rarFoarte rar

Simptomatologia caracteristică Simptomatologia caracteristică ::durată lungă de in cubaţie (3-6 luni)durată lungă de in cubaţie (3-6 luni)Accese febrileAccese febrileRozeolă, serologie pozitivăRozeolă, serologie pozitivă

Comunicare urgentă la reţeaua de Comunicare urgentă la reţeaua de specialitate pentru tratament specificspecialitate pentru tratament specific

Accidente datorate Accidente datorate modificărilor chimice modificărilor chimice ale sîngelui: ale sîngelui: exces de citratexces de citrat

Foarte rareFoarte rare Tulburări cardiace şi respi ratoriiTulburări cardiace şi respi ratorii Calciu clorat sau calciu glucinic i.v.Calciu clorat sau calciu glucinic i.v.

Accidente prin Accidente prin transfuzii masive:transfuzii masive:a. a. edem pulmonar acutedem pulmonar acutb. b. hemocromatozăhemocromatoză

Excepţional de rar Excepţional de rar După 100 de Transfu-După 100 de Transfu-ziizii

Dispnee, tuse, turgescenţo Dispnee, tuse, turgescenţo Jugularelor, Jugularelor, raluri la bazele pulmonare.raluri la bazele pulmonare.Pigmentarea bronzată a pielii, hiper-Pigmentarea bronzată a pielii, hiper-sideremie, hepatosplenomegaliesideremie, hepatosplenomegalie

a. Întreruperea transfuziei, trata-a. Întreruperea transfuziei, tratament specificment specificb. Substanţe chelatoare de tipul b. Substanţe chelatoare de tipul desferoxa mineidesferoxa minei

EmboliiEmbolii Excepţional de rareExcepţional de rare Sufocare, cianoză, prăbusirea T.A.Sufocare, cianoză, prăbusirea T.A. Culcare pe partea stingă a bolnavului, Culcare pe partea stingă a bolnavului, tratarea stării de şoctratarea stării de şoc

Transfuzarea de Transfuzarea de produs infectatprodus infectat Excepţional de rarExcepţional de rar Frison rapid după injectare, febră Frison rapid după injectare, febră

mare, colaps vascu Iar perifericmare, colaps vascu Iar periferic

Întreruperea transfuziei, tratamentul Întreruperea transfuziei, tratamentul colapsului, în caz de izolare a germe-colapsului, în caz de izolare a germe-nului, se administrează antibioterapienului, se administrează antibioterapie

ACCIDENTE TRANSFUZIONALE NEIMUNOLOGICE

7474

TRANSFUZIA DE SÂNGE - ACCIDENTE Şl INCIDENTETRANSFUZIA DE SÂNGE - ACCIDENTE Şl INCIDENTE

Accidente embolice Accidente embolice uzual embolia gazoasă în special în uzual embolia gazoasă în special în tansfuziile sub presiunetansfuziile sub presiune.. Microemboliile prin cheaguri Microemboliile prin cheaguri ssunt prevenite deunt prevenite de filtrele sistemelor de transfuzie filtrele sistemelor de transfuzie..

TransfuTransfuzarea de produs infectatzarea de produs infectat. Accident extrem de . Accident extrem de rar dar riscul este maxim – şoc septic. Măsurile rar dar riscul este maxim – şoc septic. Măsurile profilactice sunt suverane .profilactice sunt suverane .

2.2.ACCIDENTE IMUNOLOGICEACCIDENTE IMUNOLOGICE Accidente hemolitice acuteAccidente hemolitice acute se produc prin distrugerea se produc prin distrugerea

eritrocitelor donatorului de către anticorpii primitorului: eritrocitelor donatorului de către anticorpii primitorului: naturali sau dobândiţi. Cresc accidentele hemolitice prin allo-naturali sau dobândiţi. Cresc accidentele hemolitice prin allo-anticorpi imuni câştigaţi prin transfuzii anterioare sau prin anticorpi imuni câştigaţi prin transfuzii anterioare sau prin sarcină (sistemul Rh, Kell, Kidd). Testul Coombs direct pozitiv sarcină (sistemul Rh, Kell, Kidd). Testul Coombs direct pozitiv înseamnă prezenţa acestor anticorpi pe membrana hematiilor.înseamnă prezenţa acestor anticorpi pe membrana hematiilor.

TransfuziaTransfuzia de s de sânge incompatibilânge incompatibil (accident grav) (accident grav) SimptomatologiaSimptomatologia hemolizei prin incompatibilitate de grup se hemolizei prin incompatibilitate de grup se manifestă imediat după începutul transfuziei, când apare stare manifestă imediat după începutul transfuziei, când apare stare de rău, frison, alterarea stării generale, hipotensiune, urticarie, de rău, frison, alterarea stării generale, hipotensiune, urticarie, hemoragii, blocaj renal, dureri lombare, icter tardiv.hemoragii, blocaj renal, dureri lombare, icter tardiv.

7575


Măsuri terapeuticeMăsuri terapeutice:: întreruperea transfuziei, înlocuirea transfuziei cu perfuzie cu întreruperea transfuziei, înlocuirea transfuziei cu perfuzie cu

soluţii cristaloide (se schimbă trusa);soluţii cristaloide (se schimbă trusa); antihistaminice, corticoizi;antihistaminice, corticoizi; substituţie volemică,substituţie volemică, forţarea diurezei Manitol, Furosemid (pentru diureză - 1 ml/ forţarea diurezei Manitol, Furosemid (pentru diureză - 1 ml/

kgc/oră);kgc/oră); bicarbonat pentru alcalinizarea urinii (împiedică precipitarea bicarbonat pentru alcalinizarea urinii (împiedică precipitarea

Hb în tubii renali);Hb în tubii renali); terapia şocului: volemice, antiacidotice, corticosteroiziterapia şocului: volemice, antiacidotice, corticosteroizi;; hemodializă.hemodializă.

Analizele cerute după 6 ore de la transfuzii Analizele cerute după 6 ore de la transfuzii incompatibile:incompatibile:

bilirubina, bilirubina, timpul de protrombină,timpul de protrombină, trombocitele, trombocitele, fibrinogenul. fibrinogenul. Restul sângelui din flaconul incompatibil se trimite la centrul Restul sângelui din flaconul incompatibil se trimite la centrul

de recoltare şi conservare a sângelui pentru cercetare, probe de recoltare şi conservare a sângelui pentru cercetare, probe de compatibilitate refăcute, serologice (Coombs-anti IgA).de compatibilitate refăcute, serologice (Coombs-anti IgA).

7676


Probe la bolnav: Probe la bolnav: probe de compatibilitate, serologie, probe de compatibilitate, serologie, hemoculturi, hemoculturi, ex.urină (hemoglobinurie, methemoglobinurie), ex.urină (hemoglobinurie, methemoglobinurie), controlul anticorpilor la 24 de ore, la 10 zile, controlul anticorpilor la 24 de ore, la 10 zile, bilirubinemia la 24 de ore, la 10 zile.bilirubinemia la 24 de ore, la 10 zile.

Tratamentul hemolizei posttransfuzionaleTratamentul hemolizei posttransfuzionaleoprirea transfuziei;oprirea transfuziei;diureza să fie peste 75-100 ml/h;diureza să fie peste 75-100 ml/h;perfuzii cu glucoza, NaCI, Manitol 12,5-50 g în 5-15 perfuzii cu glucoza, NaCI, Manitol 12,5-50 g în 5-15

minute;minute;dacă sunt ineficiente - Furosemid 20-40 mg i.v.dacă sunt ineficiente - Furosemid 20-40 mg i.v.alcalinizarea urinii: bicarbonat de Na;alcalinizarea urinii: bicarbonat de Na;evaluarea Hb-plasmatice şi urinareevaluarea Hb-plasmatice şi urinare trombocitele, PTT, timp de protrombină;trombocitele, PTT, timp de protrombină; returnarea sângelui nefolosit la transfuzii;returnarea sângelui nefolosit la transfuzii;sângele de la pacient la control - căutarea sângele de la pacient la control - căutarea

anticorpilor şi test antiaglutinogenic;anticorpilor şi test antiaglutinogenic;menţinerea TA.menţinerea TA.

7777


exsanghinotransfuzia cu o cantitate de sânge de 2 ori masa exsanghinotransfuzia cu o cantitate de sânge de 2 ori masa sangvină a bolnavului, realizând o înlocuire de 85% în prize sangvină a bolnavului, realizând o înlocuire de 85% în prize alternative de 250 ml la adult şi la 10 ml la nou-născut;alternative de 250 ml la adult şi la 10 ml la nou-născut;

plasmafereză cu prize de 500 ml (centrifugare şi reinjectare plasmafereză cu prize de 500 ml (centrifugare şi reinjectare a masei eritrocitare);a masei eritrocitare);

Accidentele hemolitice tardiveAccidentele hemolitice tardive - apar la 3-21 zile - apar la 3-21 zile după transfuzie printr-un răspuns secundar. Clinic se după transfuzie printr-un răspuns secundar. Clinic se manifestă prin anemie hemolitică autoimună cu manifestă prin anemie hemolitică autoimună cu reticulocitoză, creşterea bilirubinei indirecte şi testul reticulocitoză, creşterea bilirubinei indirecte şi testul Coombs direct pozitiv.Coombs direct pozitiv.

Purpura posttransfuzionalăPurpura posttransfuzională - caracterizată prin - caracterizată prin trombocitopenie severă, apărută prin dezvoltarea trombocitopenie severă, apărută prin dezvoltarea anticorpilor antiplachetarianticorpilor antiplachetari..

Imunodepresia posttransfuzionalăImunodepresia posttransfuzională - efectul - efectul imunodepresiv al transfuziilor nu este bine elucidat. imunodepresiv al transfuziilor nu este bine elucidat. S-a constatat însă că toleranţa grefelor renale este S-a constatat însă că toleranţa grefelor renale este mult ameliorată după transfuzii. Pe de altă parte mult ameliorată după transfuzii. Pe de altă parte transfuziile favorizează proliferarea tumorală şi transfuziile favorizează proliferarea tumorală şi infecţioasă. infecţioasă.

7878

TRANSFUZIA DE SÂNGETRANSFUZIA DE SÂNGETRANSFUZIA AUTOLOGĂTRANSFUZIA AUTOLOGĂ

Cererea de sânge depăşeşte cu mult oferta (Fr. 7% donatori)Cererea de sânge depăşeşte cu mult oferta (Fr. 7% donatori)S-au căutat şi se cercetează alţi S-au căutat şi se cercetează alţi produşi care să înlocuiască sângeleproduşi care să înlocuiască sângele::

sângele artificial bazat pe flurocarboni care captează Osângele artificial bazat pe flurocarboni care captează O22 şi îl şi îl cedează ţesuturilor;cedează ţesuturilor;

hemoglobina în membranată.hemoglobina în membranată.S-a cercetat S-a cercetat hemodiluţiahemodiluţia - prin substituenţii de plasmă (dextrani, - prin substituenţii de plasmă (dextrani,

gelatinele şi amidonii) până la Ht 25-30% pentru a scădea cantitatea de gelatinele şi amidonii) până la Ht 25-30% pentru a scădea cantitatea de sânge transfuzat.sânge transfuzat.

Actualmente se pune accent din ce în ce mai mare pe Actualmente se pune accent din ce în ce mai mare pe TRANSFUZIILE TRANSFUZIILE AUTOLOGEAUTOLOGE : :

AUTOTRANSFUZIA PEROPERATORIE AUTOTRANSFUZIA PEROPERATORIE HEMODILUŢIA PREOPERATORIE.HEMODILUŢIA PREOPERATORIE.

Transfuzia autologăTransfuzia autologă (AUTOTRANSFUZIA(AUTOTRANSFUZIA)) constă în recoltarea de o constă în recoltarea de o unitate de sânge pe săptămână, cu 4-5 săptămâni înainte de operaţie, unitate de sânge pe săptămână, cu 4-5 săptămâni înainte de operaţie, sângele fiind recoltat pe soluţii speciale CPDA-1, CPDA-2, ultima sângele fiind recoltat pe soluţii speciale CPDA-1, CPDA-2, ultima prelevare fiind cu 72 de ore înainte de operaţie. În timpul intervenţiei se prelevare fiind cu 72 de ore înainte de operaţie. În timpul intervenţiei se restituie sângele recoltat sub formă de sânge integral sau masă restituie sângele recoltat sub formă de sânge integral sau masă eritrocitară + plasmă proaspătă congelată.eritrocitară + plasmă proaspătă congelată.

Medicolegal pacientul trebuie să aibă Ht 34% şi Hb 11 g/100 ml sânge şi Medicolegal pacientul trebuie să aibă Ht 34% şi Hb 11 g/100 ml sânge şi să fie între 18-65 de ani. să fie între 18-65 de ani.

Autotransfuzia peroperatorieAutotransfuzia peroperatorie constă în prelevarea aspirativă a sângelui constă în prelevarea aspirativă a sângelui din plagă, (Cell Saver). Nu se aplică în chirurgia septică şi oncologică.din plagă, (Cell Saver). Nu se aplică în chirurgia septică şi oncologică.

Autotransfuzia cu hemodiluţieAutotransfuzia cu hemodiluţie preoperatoriepreoperatorie constă în prelevarea la constă în prelevarea la inducţia anestezică a 750-1500 ml sânge prin compensare cu plasmă inducţia anestezică a 750-1500 ml sânge prin compensare cu plasmă expander şi restituirea sa după timpul operator hemoragie.expander şi restituirea sa după timpul operator hemoragie.

Medicolegal pacientul trebuie să aibă Ht 34% şi Hb11g/100 ml Medicolegal pacientul trebuie să aibă Ht 34% şi Hb11g/100 ml sânge şi să fie între 18-65 ani.sânge şi să fie între 18-65 ani.

7979


SÎNGE INTEGRAL, CONSERVATSÎNGE INTEGRAL, CONSERVAT Şoc hemoragie şi traumaticŞoc hemoragie şi traumaticExsanguinotransfuzieExsanguinotransfuzieDializă renalăDializă renalăCirculaţie extracorporealăCirculaţie extracorporeală

SÎNGE PROASPĂTSÎNGE PROASPĂT Transfuzii masive Transfuzii masive ExsanguinotransfuzieExsanguinotransfuzie

CONCENTRAT ERITROCITARCONCENTRAT ERITROCITAR Anemie cu hipoxie tisularăAnemie cu hipoxie tisulară

ERITROCITE SPĂLATEERITROCITE SPĂLATE Sensibilizare la proteinele plasmatice Sensibilizare la proteinele plasmatice Hemoglobinurie paroxistică nocturnăHemoglobinurie paroxistică nocturnă

ERITROCITE CONGELATEERITROCITE CONGELATE Autotransfuzie. Stocare de eritrocite fără Autotransfuzie. Stocare de eritrocite fără anumiţi antigeni anumiţi antigeni (disponibile pentru pacienţi care au anticorpi (disponibile pentru pacienţi care au anticorpi împotriva împotriva acestor antigeni)acestor antigeni)

CONCENTRAT ERITROCITAR SĂRAC ÎN CONCENTRAT ERITROCITAR SĂRAC ÎN LEUCOCITE SI TROMBOCITELEUCOCITE SI TROMBOCITE

Sensibilizare la transfuzii anterioare(reacţii Sensibilizare la transfuzii anterioare(reacţii febrile) saufebrile) sauîn prezenţă de anticorpi antileucocitari la în prezenţă de anticorpi antileucocitari la primitor.primitor.Prevenirea sensibilizării unui pacient care Prevenirea sensibilizării unui pacient care aşteaptăaşteaptătransplant renaltransplant renal

SÎNGE HEPARINATSÎNGE HEPARINAT Circulaţie extracorporealăCirculaţie extracorporeală

CONCENTRAT DE TROMBOCITECONCENTRAT DE TROMBOCITE Trombocitopenie(cu sindrom hemoragie) sau Trombocitopenie(cu sindrom hemoragie) sau preoperatorpreoperatorTransfuzii masiveTransfuzii masiveCirculaţie extracorporealăCirculaţie extracorporealăCoagulare intravasculară diseminată(după Coagulare intravasculară diseminată(după oprireaoprireacoagulării anormale)coagulării anormale)

CONCENTRAT DE LEUCOCITECONCENTRAT DE LEUCOCITE Granulocitopenii cu infecţii bacteriene care nu Granulocitopenii cu infecţii bacteriene care nu cedează la tratament antibiotic.cedează la tratament antibiotic.

PLASMĂ PROASPĂTĂ (lichidă sau PLASMĂ PROASPĂTĂ (lichidă sau congelată)congelată)

Refacere de volum sanguinRefacere de volum sanguinDeficit al factorilor Deficit al factorilor V, V, VII, VIII, VII, VIII, IX, X, XI, IX, X, XI, XII, XIIIXII, XIII

INDICAŢIILE PRNICIPALE ALE TRANSFUZIEI DE SÎNGE, FRACŢIUNI Şl DERIVATE DE SÎNGE

8080


INDICAŢIILE PRNICÎPALE ALE TRANSFUZIEI DE SÎNGE, FRACŢIUNI Şl DERIVATE DE SÎNGE

PLASMĂ ANTIHEMOFILICĂPLASMĂ ANTIHEMOFILICĂ Deficit al factorilor Deficit al factorilor I I şi VIII Deficit al factorilor şi VIII Deficit al factorilor I I şi VIII şi VIII

CRIOPRECIPITATCRIOPRECIPITAT Deficit al factorilor Deficit al factorilor II. V. II. V. VII. VII. IX. X. XI, IX. X. XI, XJI. XJI. XIIIXIII

PLASMĂ PROASPĂTĂ reziduală (după PLASMĂ PROASPĂTĂ reziduală (după extragerea criopreci-pitatului)extragerea criopreci-pitatului)

Refacere de volum sanguinRefacere de volum sanguin

PLASMA CONSERVATĂ (lichidă sau PLASMA CONSERVATĂ (lichidă sau liofilizată)liofilizată)

Deficit de factori Deficit de factori I. I. VII, VII, IX, IX, X, XI, X, XI, XII, XIIIXII, XIII

CONCENTRAT DE FACTOR VIIICONCENTRAT DE FACTOR VIII Deficit de factor VIIIDeficit de factor VIII

CONCENTRAT DE COMPLEX CONCENTRAT DE COMPLEX PROTROMBINIC (PPSB)PROTROMBINIC (PPSB)

Deficit al factorilor Deficit al factorilor II, II, VII, VII, IX, XIX, X

Soluţie de ALBUMINĂSoluţie de ALBUMINĂ Refacere de volum sanguin HipoalbuminemiiRefacere de volum sanguin Hipoalbuminemii

Soluţie de FIBRINOGENSoluţie de FIBRINOGEN Deficit de factor Deficit de factor I I FibrinolizeFibrinolize

IMUNOGLOBULINEIMUNOGLOBULINE Deficite ale imunităţii umoraleDeficite ale imunităţii umorale

8181


CURSUL 3

Documents

Transcript of CURSUL 3