7/23/2019 Curs7.O

http://slidepdf.com/reader/full/curs7o 1/3

Curs 7

Sistemul nervos

Faptul că păsările au relaţii mult mai complexe cu mediul extern decâtreptilele şi fenomenele lor vitale decurg la un nivel mai ridicat a determinat

 perfecţionarea sistemului nervos şi a organelor de simţ.Creierul, în ceea ce priveşte atât volumul relativ, cât şi complexitatea

structurii şi a funcţiilor sale, este mult mai dezvoltat decât al reptilelor.Masa nervoasă ocupă în întregime cavitatea craniană, iar cururile sale, înspecial cea nucală, sunt mai pronunţate decât la reptile, ceea ce duce la o

 poziţie în două planuri diferite, a măduvei şi a encefalului.Creşterea volumului creierului se datorează dezvoltării mari a

emisferelor cererale şi a creieraşului. Mezencefalul îşi datorează mărimea

dezvoltării deoseite a simţului vizual.Telencefalul îşi datorează volumul mare unei adevărate !ipertrofii a

corpilor striaţi şi a nucleilor azali şi nu creşterii paliului, care rămâne relativredus. Emiseferele cerebrale sunt triung!iulare şi înalte, marcate pe faţa lor dorsală printr"un şanţ şi sunt legate între ele printr"o comisură paleală şi unaanterioară.

 Bulbii olfactivi  şi loii olfactivi sunt sla dezvoltaţi în corelaţie cureducerea organului şi a simţului mirosului.

Diencefalul este complet acoperit pe partea sa dorsală de către

emisferele cererale. Epifiza devine un organ endocrin, iar organul parietalapare doar în dezvoltarea emrionară. #ipotalamusul este viziil şi poartăinfundiulul cu !ipofiza, în faţa căreia se găseşte chiasma optică.

Mezencefalul  prezintă tuberculii bigemeni ine dezvoltaţi şi împinşide către emisferele cererale şi cereel pe laturile encefalului.

Metencefalul sau cerebelul este deoseit de ine dezvoltat înlegătură cu adaptarea la locomoţia prin zor. $l este format dintr"un corpcorespunzând vermisului de la mamifere, precum şi din floculi şi parafloculiaşezaţi de o parte şi de alta a acestuia.

Mielencefalul  sau  bulbul  este parţial acoperit de către cereel şi

 prezintă olivele bulbare  puternic dezvoltate, în legătură cu locomoţia prinzor.

 Nervii cranieni sunt în număr de %& perec!i.Măduva spinării se întinde în interiorul canalului ra!idian, de regulă

 până la pigostil, fiind lipsită de filament terminal. 'n dreptul memrelor  prezintă câte o umflătură( umflătura cervicală  şi  umflătura lombară. )atoate păsările umflătura lomară prezintă dorsal o formaţiune numită sinus

%

7/23/2019 Curs7.O

http://slidepdf.com/reader/full/curs7o 2/3

romoidal sau lomosacral, în care se găseşte o masă gelatinoasă a căreisemnificaţie funcţională nu este cunoscută.

Nervii rahidieni sunt în număr variail( *% de perec!i la struţ şi + de perec!i la porumel. -ltimele "/ perec!i din regiunea cervicală formeazăun  plex nervos al aripilor   şi un număr variail de nervi lomosacraliformează un plex lombosacral .

0ezvoltarea diverselor părţi ale creierului este în legătură cucapacitatea senzorială şi activităţile motorii. )oii olfactivi sunt mici pentrucă simţul mirosului este mai sla dezvoltat1 loii optici sunt mari şi au odirectă corelaţie cu mărimea oc!ilor şi cu elementele senzoriale superior organizate de la nivelul lor.

  Cereelul coordonează mişcările musculaturii pentru locomoţie şiec!ilirul corpului1 el este mare la păsări pentru a realiza complicatelemecanisme neuromusculare ale zorului. )a păsări, centrii de asociaţie

dominanţi sunt corpii striaţi  " de dimensiuni mari şi ei regleazămecanismele comportamentului instinctual.

Organele de simţOrganul văzului. 2c!iul păsărilor   are glande lacrimale şi  glande

 Harder  ce variază ca mărime şi cantitate de secreţie în funcţie de modul deviaţă al păsării. 3ăsările acvatice au glande lacrimale mici, proail la astfelde păsări nu este nevoie de umezirea oc!iului prin secreţii lacrimale. 3e dealtă parte glandele lui #arder sunt mari la păsările marine 4cormorani5 unde

secretă o sustanţă uleioasă ce prote6ează partea expusă a oc!iului de efectuldăunător al apei sărate.Mărimea i forma ochilor

2c!ii păsărilor sunt mari, adesea sunt mai mari decât creierul.cvilele şi ufniţele au oc!ii cu un diametru ce rivalizează cu al oc!iuluiuman. 8truţii au diametrul oc!iului de * cm 4&, *9x&5, fiind considerat celmai mare oc!i în cadrul păsărilor şi c!iar al verteratelor de uscat.

2c!ii păsărilor prezintă trei forme de ază( turtiţi 4plaţi5, sferici4glouloşi5 şi telescopici 4tuulari5.

2c!ii turtiţi sunt caracteristici ma6orităţii păsărilor, distanţa de la

cornee la retină  4axa longitudinală5 este mai scurtă decât axa verticală4distanţa de la peretele dorsal la cel ventral5, aşadar aceşti oc!i sunt mult mailaţi decât adânci. 2c!ii glouloşi şi telescopici se întâlnesc la păsările de

 pradă, convexitatea corneeană este mare. )a oc!ii glouloşi cele două axeale oc!iului sunt egale. )a oc!ii telescopici axa longitudinală este mai lungădecât cea verticală. tât la oc!ii glouloşi cât şi la cei telescopici, existând o

&

7/23/2019 Curs7.O

http://slidepdf.com/reader/full/curs7o 3/3

distanţă mai mare între cristalin şi retină există posiilitatea unei vederi clarela distanţă, asolut necesară pentru căutarea !ranei.

comodarea. 3entru ca undele luminoase de la un oiect să cadă peretină în focarul principal şi să se formeze o imagine clară a oiectului estenevoie de anumite reglări ce formează aşa numita acomodare. )a cele maimulte păsări ca şi la reptile şi mamifere, acomodarea se realizează, în

 principal, prin sc!imarea cururii cristalinului, curură care este mai plată4turtită5 pentru oiectele de la distanţă şi mai rotun6ită pentru oiecteleapropiate. Căteva păsări în anumite condiţii au vederea scurtă. 8preexemplu, pinguinii nu pot vedea departe când sunt în afara apei, deşi oc!iilor sunt foarte sensiili la lumină, cu capacitatea de a detecta mişcări destulde rapide. 3ăsărea :i;i este mioapă, mai ales ziua.

+