ETICA, BIOETICAETICA ASISTENTEI MEDICALE

CURS 7MD VMANAGEMENT

GENERALITATITermeni ca etica, moralitate, obligatii, principii morale, reguli etice sunt frecvent folositi in dezbateri despre etica si moralitate.

Probleme apar atunci cand acesti termeni sunt incorect folositi, conducand la discutii inadecvate situatiilor, ce ar putea fi evitate daca s-ar face o minima si clara informare si instruire in acest domeniu

MORALA- ETICA PRACTICII PROFESIONALEPROBLEMA LIMBAJULUIIntr-o dezbatere pe probleme de etica in context medical, este esential ca partile implicate sa aiba o acceptiune comuna asupra sensului termenilor si conceptelor fundamentale pentru subiectele pe care le analizeaza si le compara.

DEFINIREA ETICII Definirea celor mai utilizati termeni incepe prin analiza prioritara a a termenilor etica si moralitate, intre care nu exista diferente majore. Singura diferenta este strict etimologica ethikos - perseverenta intr-un obicei si moralitas(lat)- obicei, obisnuinta.

In concluzie, alegerea unuia sau altuia intr-o dezbatere de etica, este doar o problema de preferinta.

Etica are trei subdomenii:

1. Etica descriptiva se ocupa cu cercetarea si descrierea empirica a convingerilor si a valorilor morale legate de bine si de rau.

2. Metaetica se ocupa cu analiza naturii, a sensului logic, a limbajului si a metodelor de rationament de etica.

3. Etica normativa se ocupa cu stabilirea criteriilor de corectitudine prin identificarea si sublinierea anumitor reguli si principii de conduita si prin elaborarea unor teorii care sa argumenteze normele stabilite. Intrebarea principala la care trebuie sa raspunda nu este Cum e lumea? ci Cum ar trebui sa fie lumea? Cu alte cuvinte nu se ocupa cu descrierea lumii ci cu elaborarea unor norme despre cum ar trebui sa fie si cu motivarea pertinenta a acestor norme.

BIOETICATermenul de bioetica este un neologism prima data folosit in SUA in 1970 si provine din cuvintele grecesti Bios-viata, Ethikos - ithiki etica.

Definitie: un studiu sistemic al dimensiunilor morale (deciziile, conduita si politica impuse de constiinta morala), al stiintelor vietii si sistemului medical, implicand o varietate larga de metodologii etice aflate intr-o interferenta interdisciplinara.

Definitie: preocuparea pluridisciplinara de opinii si activitati cu scopul de a clarifica si rezolva probleme etice suscitate de stiinta si biotehnologiile biomedicale actuale.

Etica asistentei medicaleEtica asistentei medicale cuprinde toate tipurile de abordare a principiilor etice si bioetice din perspectiva principiilor si practicii medicale, avand la baza concepte primordiale ale asistentei medicale: individul, apartenenta culturala, sanatatea, vindecarea, asistenta afectiva si psihologica.

Contrar opiniei publice, etica asistentei medicale nu trebuie confundata cu etica ingrijirii medicale deoarece prima are un sens mai larg si mai profund.La fel ca si la alte abordari ale eticii, etica asistentei medicale recunoaste importanta asigurarii unei indrumari practice si a algoritmilor de conduita morala in diverse situatii cu care cadrele medicale se pot confrunta.

Dezbaterile pe marginea acestor abordari pot fi concentrate pe unul sau mai multe din urmatoarele tipuri de etica: etica descriptiva, metaetica sau etica normativa.

Este important de subliniat faptul ca acest aspect al asistentei medicale nu s-a bucurat intotdeauna de statutul pe care il are astazi.

Dezvoltarea, legitimarea si recunoasterea sa ca domeniu distinct este o dovada a caracterului de necesitate si indispensabilitate.

Necesitatea acestui domeniu este argumentata de faptul ca o profesie fara propriile principii morale nu se poate defini, devenind susceptibila a cadea sub influente coruptibile (religioase, politice, sociale sau de alta natura).

Ce nu este etica?Etica nu este ceva ce poate fi influentat de opinia publica.Legea si etica se suprapun in multe sensuri dar sunt diferite prin inteles.Aceasta diferenta devine neta in situatii in care legea poate permite dar etica respinge, sau invers (exemplu eutanasierea activa voluntara si cererea pacientilor suferind de boli incurabile si dureri insuportabile a dreptului la eutanasiere ca optiune de tratament).

Legea si etica sunt sisteme de indrumare diferite si este important sa fie facuta diferenta intre termeni.Constientizarea acestor diferente poate ajuta atat la prevenirea unor greseli morale, cat si la promovarea unor atitudini corecte d.p.d.v. moral si intelectual, in fata unei legi care poate fi necorespunzatoare (malefice) din punct de vedere moral.

Principiile bioeticii SANATATEA SI RELATIILE MEDIC PACIENT

Bioetica este stiinta care, utilizand o metodologie interdisciplinara are drept obiect examenul sistemic al comportamentului uman in domeniul stiintelor vietii si al sanatatii, analizat in lumina valorilor si principiilor morale. Reflexia bioetica rezida in doua principii fundamentale: - respectul vietii - respectul autodeterminarii persoanei

1. Autodeterminarea persoaneiPractica mediciniisi cercetarii se opreste la raporturile de incredere intre pacient si medic.Acest principiu are 2 justificari esentiale: a. prima tine de natura demnitatii persoanei umane (toti cetatenii sunt egali in drepturi) b. a doua tine de natura raportului medic- pacient (respect si incredere pentru pacient)

2. Principiul respectului vietiiEste principiul cel mai des invocat in cultura occidentala ca o justificare a normrlor morale, a regulilor de drept, a politicii sociale si a drepturilor omului.Acest principiu exprima faptul ca viata umana in particular are o valoare inestimabila, de aceea trebuie aparata si protejata.

3. Principiul utilitarist

Un act se evalueaza pornind de la costuri si beneficiiAcceptabilitatea etica depinde de consecinteTrebuie cautat ceea ce este mai bine pentru majoritate

4. Principiul universalitatii Inspiratdin teoria universalitatii a lui Immanuel Kant, acest principiu,care largeste bazele eticii, poate fi pus in paralel cu regula de aur a religiilor orientale: nu fa altora ceea ce nu vrei sa ti se faca tie insuti

5. Principiul justitiei si al echitatiiTebuie favorizati cei dezavantajati

Sanatatea si relatiile medic-pacientAlocarea resurselor (un proces continuu in cursul caruia sunt repartizate credite disponibile in diverse campuri de activitate publica.)In general statul este responsabil de proces poate sa-l incredinteze administratiei locale pe grupe particulare:organisme de sanatate, spitale, institutii de servicii sociale, etc..

Penuria de resurse disponibile obliga managerii servicilor de ingrijire, de sanatate si practicienii sa aleaga intre drepturile individului de a primi serviciile de baza primare si ingrijirile de sanatate sofisticate si costisitoare care au o incidenta directa asupra vietii si colectivitatii.

Problemele eticeEste admis dintr-o perspectiva etica ca toti trebuie sa aiba acces la aceleasi resurse si aceleasi ingrijiri.Totusi intr-un context de resurse limitate, unii vor pune in discutie principiul aceluiasi acces (este vorba despre de tehnologiile inalte si costisitoare, fara a demonstra o eficacitate ridicata si se adreseaza la o mica parte din populatie)

Criteriile avcansate pentru a justifica aceste alegeri vor fi in mod general enuntate in temeiul EFICIENTEI , EFICACITATII si a analizei comparate a costurilor si beneficiilor.Cum repartizam resursele?Pe ce criterii?Criteriile pentru justificarea alegerii(castigul in speranta de viata, procentajul succeselor interventiei sau castigul in productivitatea munciirelativ la costurile interventiei)

EFICACITATE - EFICIENTA Alocarea resurselor intr-o perioada de restrictie se traduce in mod necesar prin alegere optima cand bugetul de care dispune sistemul de sanatate este limitat, costurile cresc si afecteaza functionalitatea optima a acestuia.Astfel mijlocul cel mai eficient va fi acela care va permite atingerea unui obiectiv comparabil cu cel mai mic pret de cost

Consintamantul In medicina, consintamantul pacientului este definit ca actul ce autorizeaza medicul sa inceapa un tratament specific, pe care i l-a explicat in prealabil pacientului.Consintamantul poate fi: - de natura terapeutica - de natura experimentala

Problemele etice; dilema etica subiacenta problemei consintamantului rezida in tensiunea dintre principiul autonomiei pacientului si principiul binefacerii mediculuiPrincipiul binefaceii - datoria de a nu face rau - datoria de a preveni raul si suferinta - datoria de a suprima raul si suferinta - datoria de a face bine sau de a promava binele Principiul autonomiei se def. ca libertatea pentru fiecare de a judeca propiul bine

Procedura consintamantului Afirma autonomia pacientului si capacitatea sa de a judeca propiul bine, sa creasca posibilitatea unei aliante terapeutice intre medic si pacientConditii: 1. Caracter voluntar 2. Pacientul trebuie sa fie informat 3. Sa fie facut de o persoana capabila in sens juridic

La solicitarea consintamantului, ideal, sa expuna urmatoarele elemente:Tratamentul propusEfectele secundare Riscurile si beneficiile tratamentuluiPrincipalele tratamente alternativeDurata aproximativa a tratamentului si costurile materiale care-I sunt asociate

La solicitare consintamantul trebuie sa expuna urmatoarele elemente:Tratamentul propusEfectele secundareRiscurile si beneficiile tratamentuluiPrincipalele tratamente alternativeDurata aproximativa a tratamentului si costurile materiale care-i sunt asociate

*